hæmus - Libraria pentru toti

înţelepciunii) unui bătrân şi nu găseşte nimic, pe nimeni, uneori nici Iubirea,
Exilul sau Întoarcerile, demne de a-i înveli versurile cu fiori de fericire,
clişee, coşmaruri, bună credinţă sau ameţeli trecătoare. Ochiul cernelii sale
are mereu culoarea cernelii.
Chinurile sufletului
Sar peste trup
Şi simt cum pacea loveşte puternic inima
Şi ca un plumb îmi curge prin vene
Locul de baştină, rotunjit şi somnolent colorat, atât de prezent la începători,
dar şi la autori stinşi ce speră să învie din scris, nu se găseşte în versurile lui
V(ë)llahu decât în forma unui nod unde copilăria (nu chiar fericită, se pare)
se ascunde în mod firesc, gonind zâzaniile temporale şi spaţiale, ceea ce face
albaneza de-sine-suficientă, iar metafora – un pas către un viitor paşnic, fără
regrete, fără regrete de prisos.
Istoria are chipul mai jos menţionat:
Şi mâinile ne-am scos din trup, picioarele ni le-am călcat, coastele le-am
aruncat pe pământ să răsară
Dinţii ni le-am smuls, coliere pentru domnişoarele de aramă le-am făcut
Şi-am plâns mutilaţi prin drumurile lumii să ne găsim membrele
Dar străduinţele noastre erau sub vânt.
Membrele erau la fel, ale mele cu ale tale cu ale lor
Uriaşi înfometaţi s-au perindat pe-aici şi-au strivit orice umbră mergând.
Se poate spune că V(ë)llahu hrăneşte un fel special al visului poetic, pe cel
fără voce, şi alungă întocmai cu tăcere multe dintre ţipetele şi mâzgălelile ce
se zbat să încătuşeze poezia cu o misiune inexistent. Sinceritatea poetului
este, precum versul şi gândul, cât se poate de echilibrată.
Să (mă-n)cred în cuvintele mele deseori mi-e greu
De aceea sufletul ca pe-o cerneală-l las să bată pe albul diform
Cu urme de sânge negre şi umede văd cum îngheaţă şi se-ngroşează
Şi-n virginitatea albei câmpii se damnează.
Odată cu urarea pentru un destin literar frumos şi cerneală neschimbată, cred
că Vangjush V(ë)llahu, dacă nu va ieşi din propria poezie, va ocupa un loc
inconfundabil poate tocmai pentru că-i dă poeziei ceea ce de obicei îi dăm
vieţii – şi invers.
Bucureşti, iarnă 2009
466