hæmus - Libraria pentru toti

Sâmbătă. Aprilie 1985
Azi am completat actele pentru a ieşi la pensie. Târfa aia din cartier nu era
chiar rea. Tot azi s-a prăpădit conducătorul partidului. Tot azi am descoperit
că m-au părăsit şi urechile, şi ochii. În sfârşit, m-am eliberat de toate. Şi casa
mi-au luat-o. Şi oamenii, până la ultimul, mi-au murit.
Duminică, 07 aprilie 1988
De câteva luni m-au aruncat aici, la balamuc, în periferia oraşului. În mod
straniu, azi împlinesc iar 70 de ani. Pentru că mă simt încă tânăr, înnebunit
după femei! Sunt la ultimul etaj al unei clădiri cu tencuiala căzută. M-au legat
de un pat de fier cu tot soiul de curele. O tânără infermieră, bruneţică, cu ochi
strălucitori, m-a hrănit cu o farfurie de iaurt în plus, iar eu, ca un vechi
zăpăcit, am muşcat-o de sânul stâng.
Luni, decembrie 1990
A început o mare mişcare aici pe la noi, pe care o numesc democratică. Într-o
zi m-au invitat nişte cunoştinţe să ţin o cuvântare, undeva prin piaţă. Am,
vorbit… şi am vorbit. M-au aplaudat, m-au luat în braţe, m-au aruncat în sus
până era să-mi cadă inelele din şira spinării. În timpul săriturilor, ochii mi-au
prins o blonduţă voluptuoasă care-şi flutura focoasă mâinile şi corpul înspre
mine. Ah!, să-mi faci mama, mi-am zis, îţi arăt eu ţie visele!
Miercuri, 07 Aprilie 1993
Tocmai azi, când am împlinit 75 de ani, m-au ales preşedinte al tuturor celor
persecutaţi din ţara mea. Mi-am ales o secretară, o roşcată tăcută care, maicămăiculiţa-mea!,
mi-a făcut un tur prin cercurile iadului lui Dante Aligheri, la
un motel, acolo, la ieşirea din oraş. Simt: viitorul a început să mă linguşeze.
Marţi, 07 Aprilie 1998
Acesta este al patrulea an de când am fost ales preşedinte al ţării mele. Vai,
câte lucruri bune şi rele s-au făcut!
M-am operat la ochi, le-am scos perdelele, şi acum văd mai bine decât
bufniţa. La fel urechile, şi nu-mi scapă nici un sunet, oricât de uşor sau
îndepărtat ar fi.
Cea de-a 80-e aniversare m-a găsit la Washington, unde suntem invitaţi
câţiva şefi de state, ca să-i declarăm război războiului şi pace păcii. Ieri, la
Pentagon, pe când vorbeam, am zărit o grăsunică frumuşică ce-mi dădea
târcoale neobosită. I-am făcut un semn şi am fixat o întâlnire aici, în camera
46