19.12.2012 Views

hæmus - Libraria pentru toti

hæmus - Libraria pentru toti

hæmus - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ŞEILA AZIS 73<br />

Turcia între Orient şi Occident<br />

(Turqia mes Lindjes dhe Perëndimit)<br />

TURCIA ŞI MINORITATEA KURDĂ<br />

Populaţia kurdă reprezintă cea mai numeroasă minoritate naţională din<br />

Turcia. Alături de arabi, persani şi armeni, kurzii sunt unul din popoarele cele<br />

mai vechi care au populat regiunea ce cuprinde Taurusul Central Armean şi<br />

Zagros, cunoscută sub denumirea de Kurdistan. Situaţi în inima Orientului<br />

Apropiat, ei reprezintă un popor în jur de 25 – 30 milioane de locuitori,<br />

împrăştiaţi în Turcia, Iran, Irak şi Siria, ca şi în Armenia şi Georgia.<br />

Limba acestora face parte din grupa iraniană a limbilor indo-europene,<br />

cunoscând mai multe dialecte. În cadrul Kurdistanului turc, dialectele cele<br />

mai răspândite sunt cele ale triburilor kurmandji şi zaza.<br />

Kurzii pot fi împărţiţi în două grupe: guran (kurzii sedentari, care sunt cei<br />

mai numeroşi, locuind atât în mediul rural, cât şi la oraşe) şi aşiret (triburile<br />

nomade şi semi-nomade, care se ocupă, în principal, cu creşterea animalelor,<br />

cu precădere a oilor). În timp ce problema kurdă „se pierde” în Turcia, peste<br />

13 milioane de „turci munteni” (kurzii) speră încă la recunoaşterea deplină<br />

a drepturilor lor. Guvernul turc a recunoscut public „realitatea turcă” (şi nu<br />

„populaţia kurdă”) şi a promis eventuale concesii. La 27 ianuarie 1991,<br />

guvernul propune abrogarea Legii din 1983 care interzicea folosirea limbii<br />

kurde în public, dar fără consecinţe practice, legea rămânând în vigoare. Întro<br />

declaraţie din 19 februarie 1999 publicată în cotidianul „Milliyet”<br />

(„Naţiunea”), Preşedintele turc Suleyman Demirel refuză orice deschidere<br />

către kurzi şi afirmă că nu se pune problema acordării kurzilor a dreptului de<br />

a avea propriile şcoli sau publicaţii în limba maternă, deoarece acestea ar<br />

conduce la „împărţirea ţării”. În opinia primului său ministru, Bulent Ecevit,<br />

un ultranaţionalist de stânga, printre altele responsabil şi de invazia Ciprului<br />

din 1974, prinderea lui Ocalan, liderul mişcării separatiste kurde, va regla<br />

definitiv „pretinsa chestiune kurdă creată de centre străine”. Statul - major<br />

turc crede că PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care numără<br />

73 Născută în 25 septembrie 1976 la Constanţa. Licenţiată în drept la Universitatea din<br />

Bucureşti şi absolventă a masteratului de drept comunitar şi internaţional a<br />

Universităţii Nicolae Titulescu din capitală. În prezent ocupă funcţia de consilier<br />

parlamentar la Grupul Minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Fire jovială şi<br />

deschisă, apreciază modernitatea şi spiritul european, neuitând însă să pună în lumină<br />

valorile tradiţionale autentice, în spiritul unităţii în diversitate.<br />

313

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!