hæmus - Libraria pentru toti

legenda despre dragostea neîmpărtăşită a ciobanului Axuntel şi fiicei de popă
Irina, pe care o povesteşte adolescenţilor bătrânul cioban Mihalache.
Cea mai impunătoare operă a lui Sadoveanu, tradusă în limba azerbaidjană,
este „Mitrea Cocor”, care a fost distinsă cu „Premiul Lumii” de aur, în cadrul
celui de-al doilea Congres Mondial ai adepţilor păcii din Varşovia.
Protagonistul operei este un tânăr, care a suportat şi a trecut prin greutăţi,
începând cu mânia domniilor până la flăcările războiului. Prin persoana
acestuia, Sadoveanu o să încerce să demonstreze curajul tineretului român.
Deja nu îi mai este frică nici de domnii, nici de stăpâni, nici de regim, care-i
protejează. Cu siguranţă putem spune, că „Mitrea Cocor”, este o perfectă
concluzie a povestirilor, consacrate vieţii omului român.
Menţionăm faptul că, în Catalogul Bibliotecii Centrale Republicane, în
numele M.F. Ahundovei este indicată traducerea cărţii în română de către B.
Djafarov. Dar în interiorul cărţii, nu există nici o menţiune despre asta.
Considerăm că tratarea acesteia ca o greşeală a bibliografului e mult mai
veridică, decât faptul că a fost tradusă din limba română. Din păcate, ne
confruntăm cu această problemă în toate cărţile scriitorilor români, traduse în
limba azerbaidjană. În majoritatea lor nu se indică din ce limbă este tradusă.
În cazul în care ne ciocnim cu versiunea rusească a acestor opere, rămâne
decât propunerea ca acestea să fie traduse în limba azerbaidjană, anume din
rusă, astfel încât anul publicării şi stilurile coincid.
Publicată în anul 1964, cartea „Nuvele” constă numai din nuvele scrise
pentru copii. Citind aceste povestiri, care ataşează copiilor înalte valori
morale, copiii se regăsesc în cele mai diverse situaţii, îşi fac cunoştinţă cu
viaţa de la sat, învaţă modul de îngrijire a animalelor domestice. „Dumbrava
minunată” reprezintă a doua întâlnire a lui Sadoveanu cu copiii mici.
Nuvelele strânse în carte se deosebesc prin excedentul elementelor de basm.
De asemenea, ar trebui să menţionăm faptul că printre modelele literaturii
române, traduse în limba azerbaidjană, se întâlnesc mai mult poveşti din
folclor, sau, poveşti şi povestiri de la diverşi autori. Secundar, atrag atenţia
operele, consacrate construcţiei socialismului. Faptul că, în timpul traducerii
operelor, erau privilegiate acele creaţii, care erau consacrate socialismului,
este justificat, întrucât, fiind o ţară socialistă, propagarea României în spaţiul
post-sovietic, a fost o activitate importantă. La fel, prezintă interes şi faptul că
basmele româneşti sunt mai multe decât operele de alt gen. Aceasta
înregistrându-se, chiar dacă în perioada supusă cercetării au existat destule
figuri remarcabile atât în poetica română, cât şi în proză,.
În basmele traduse în limba azerbaidjană ne ciocnim cu personajele
principale de basm a poporului român. Eroismul puternicului Agheran, Făt-
Frumos, prinţesele frumoase, balaurii cu şapte capete, întruchipează atât
trecutul secular cât şi ereditatea folclorică a poporului român.
În cartea „Puternicul Agheran”, publicată în tipografia moldovenească
„Literatura pentru copii”, în 1972, sunt incluse legenda despre Puternicul
228