Te Faufaa Apî
Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî
“O Vai Hoi To÷u Taata-tupu?” Mataio 18; Luka 10 Haapiiraa 14 Te Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahaehaa ia ratou iho, ia faaore i te hara a vetahi ê, e ia faaite i te aroha no te tahi e te tahi. Te Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana◊ohia Mai a. Mataio 18:1–6, 10–11, 14. Te haapii nei Iesu e, e tia roa ia tatou ia faafariuhia e ia riro mai te mau tamarii rii ra te huru no te tomo i roto i te basileia o te ra◊i. b. Mataio 18:15, 21–35. Na roto i te parabole o te tavini aroha ore, te haapii nei Iesu no nia i te faaoreraa hara. c. Luka 10:25–37. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii nei Iesu no nia i te aroha. 2. Te tahi atu tai◊oraa: Mareko 9:33–50; Mosia 3:17–21; 4:16–19, 26. 3. Mai te mea te vai ra te mau materia i raro nei, a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa: a. Te mau hoho◊a o te Mesia e te mau Tamarii (62467; Afata Hoho◊a no te Evanelia 216) e te Taata Maitai no Samaria (62156; Afata Hoho◊a no te Evanelia 218). b. Te hoê tuhaa no “The Lord÷s Prayer [Te Pure a te Fatu],” tuhaa 2 no te videocassette Te Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia (53164). I roto i teie tuhaa te vai nei te parabole o te taata maitai no Samaria. 4. Mai te mea e faaohipa outou i Te Faahi’oraa Ohipa, a ani manihini i te hoê metua ia paraparau i te piha haapiiraa ia au i tei faanahohia i roto i te ohiparaa. 5. Te mana◊o no te haapiiraa: I tera taime e tera taime, a ani manihi i te mau melo o te piha haapiiraa (e aore ra i te mau melo o te tahi atu paroita) ia tauturu i te haapiiraa na roto i te horoaraa i te hoê faataaraa ohipa, ma te faaite mai i te hoê aamu, ma te horo◊a atoa mai i te iteraa papu, e aore ra ma te tauturu i roto i te tahi atu rave◊a. Ia rave ana◊e i te mau faataaraa ohipa, a haamaramarama no nia i te mea ta outou e hinaaro i te taata ia rave e eaha te roaraa o te taime ta outou e hinaaro ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, ia rave. (A hi◊o Haapiiraa— Aore e Piiraa Teitei Atu, 136, 139.) Te Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou iho no te haamata i te haapiiraa. A ani manihini i te hoê metua e te hoê tamarii na◊ina◊i (e toru e tae atu i te pae matahiti te paari), ia afa◊i mai oia i te tamarii i roto i te piha haapiiraa, ia 71
Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa 72 haafarerei ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, i te piha haapiiraa, e ia faataa poto noa mai i te tahi o te mau ite aravihi faahiahia o te tamarii. I muri a◊e a oti ai te metua i te faaite mai, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te mau huru ite aravihi mai te tamarii te huru ta Iesu e hinaaro ia farii tatou. A papa◊i i te mau pahonoraa i nia i te tabula ereere. A haamaramarama e, e aparau teie nei haapiiraa i te faufaa o te faatupuraa i te mau ite aravihi mai te tamarii te huru e ia aupuru i te mau taata atoa ma te haehaa e te mârû. A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea outou e nehenehe ai ia pee atu i te mau haapiiraa a te Faaora no nia i te haehaa, te faaoreraa i te hara, e te aroha. 1. Te haapii nei Iesu e, e mea tia roa ia tatou ia riro mai te huru o te mau tamarii rii. A tai◊o e a aparau i te Mataio 18:1–6, 10–11, 14. A faaite i te hohoa o te Mesia e te mau tamarii. • No te aha e mana◊o ai outou e, ua feruri rahi te mau p¥p¥ no nia i te uiraa, o vai tei rahi atu i roto i te basileia o te Fatu? E nahea tatou i te tahi taime i te rave atoa i taua mau hape ra? Nahea tatou ia haapae atu i taua mau feruriraa ra? • A faaite i te hoho◊a o te Mesia e te mau tamarii. Eaha te a◊o a Iesu i te feia o te hinaaro ia noaa te rahi mau i roto i to÷na basileia? (A hi◊o Mataio 18:2–4; Mareko 9:35.) No te aha, i te tahi mau taime, e mea fifi ia pee i teie a◊o? Eaha te huru o teie a◊o ia faaauhia i ta te ao e haapii nei e e mea nahea e noaa ai teie rahi? • Eaha te auraa o te mana◊o, ia riro mai te mau tamarii rii ra? (A hi◊o Mosia 3:19. A haamaramarma e, noa÷tu â e aita te mau tamarii i maitai rahi roa, te vai ra râ ia ratou te mau ite aravihi e te tia roa ia tatou ia faatupu no te noaaraa te basileia o te ra◊i ra. Teie mau ite aravihi, mai te haehaa, te mârû o te aau, e te hoê hinaaro mau ia tiaturi.) Eaha ta tatou i haapii mai na roto mai i te mau tamarii? E mea nahea tatou e riro ai ia hau atu i te mau huru o te tamarii, e hau atu i te auraro i te hinaaro o to tatou Metua i te Ra◊i ra? • Eaha te auraa no te parau “te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii”? (A hi◊o Mataio 18:6, papa◊iraa i raro roa 6a; i roto i teie nei parau faaturori te auraa ra o te faatupuraa ia faatopa atu.) Eaha te tahi o te mau rave◊a ta te mau taata e faatupu nei ia faatopa atu i te mau tamarii? (Teie te tahi o te mau pahonoraa, te riroraa ei hi◊oraa ino no ratou, te faahapa-noa-raa ia ratou ma te ino, te oreraa e haapii ia ratou, e te hamani-ino-raa ia ratou.) E mea nahea te Fatu i te hi◊o i teie mau faaturoriraa [faahaparaa]. (A hi◊o Mataio 18:6.) Ua faahiti o Elder M. Russell Ballard e: “Te faroo nei matou i te mau parau huru fifi no te mau metua e aore ra o te mau taata haapa◊o tamarii o tei atea roa i te Varua o te Mesia o te hamani ino nei i te mau tamarii. Ua tupu anei teie hamani-ino-raa i te pae tino, i te pae no te parauraa, e aore ra i te tahi noa mea, tera râ e hamani-ino-raa puai i te pae aehuehu, e mea ino rahi ïa te reira e te faaturoriraa [faahaparaa] rahi hoi i te Atua” (i roto Conference Report, Apr. 1991, 107; e aore ra Ensign, May 1991, 80).
- Page 31 and 32: 4. Te faaoti ra te tahi o te mau p
- Page 33 and 34: Haapiiraa 5 22 “Ia Fanau Faahou
- Page 35 and 36: 24 5:14-35; 22:15-18. E hinaaro pah
- Page 37 and 38: 26 riroraa ei p¥p¥ mau? E mea nah
- Page 39 and 40: Te Aparauraa e te Faaohiparaa o te
- Page 41 and 42: tabula ereere te mau pahonoraa a te
- Page 43 and 44: Haapiiraa 7 32 “[Oia] Iho Tei Rav
- Page 45 and 46: 34 • E mea nahea tatou ia faaite
- Page 47 and 48: 36 c. Te faaora nei te peropheta El
- Page 49 and 50: Te Aparauraa Papa◊iraa Mo◊a e t
- Page 51 and 52: 40 • Ua parau Iesu e, e tia i te
- Page 53 and 54: tei nia ïa tatou i taua e◊a ra n
- Page 55 and 56: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana
- Page 57 and 58: 46 • E mea nahea tatou e maramara
- Page 59 and 60: 48 Ati Iuda no te mau phulakateri [
- Page 61 and 62: Haapiiraa 10 50 “A Rave Mai i Ta
- Page 63 and 64: 52 • Eaha ta te mau Pharisea i ra
- Page 65 and 66: 54 tapiripiri. E nehenehe te mau pa
- Page 67 and 68: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
- Page 69 and 70: 58 • Eaha te auraa no te hoê taa
- Page 71 and 72: Haapiiraa 12 60 “O Vau te Pane Or
- Page 73 and 74: 62 mo◊a e te tai◊oraa i te reir
- Page 75 and 76: A faaite atu e, aita te tahi mau ta
- Page 77 and 78: Haapiiraa 13 66 “E Horoa◊tu Hoi
- Page 79 and 80: 68 pûpûhia te pane ora i te mau n
- Page 81: ere i to teie nei fenua. . . A pure
- Page 85 and 86: hinaaro ia tauturuhia i teie nei ma
- Page 87 and 88: 76 e nehenehe ta outou e maiti mai
- Page 89 and 90: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 91 and 92: iro ei feia fafau hau atu i roto i
- Page 93 and 94: Te Aparauraa Papa◊iraa Mo◊a e t
- Page 95 and 96: • E mea nahea te mau mamoe i te h
- Page 97 and 98: Haapiiraa 17 86 “Eaha Vau e Noaa
- Page 99 and 100: 88 e ia pee i te Mesia. . . . Aore
- Page 101 and 102: Te Faahopearaa A faaite papu e, ia
- Page 103 and 104: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
- Page 105 and 106: lepera tooiva i maruuru ore ra, ait
- Page 107 and 108: Haapiiraa 19 96 “Ua Ora Oe i To F
- Page 109 and 110: 98 • Eaha ta outou i haapii mai a
- Page 111 and 112: Te Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haap
- Page 113 and 114: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 115 and 116: 104 • O vai “te ofai i faaruehi
- Page 117 and 118: 106 Te haamaramarama ra o Elder Jam
- Page 119 and 120: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 121 and 122: 110 “Teie râ, i hea e itehia ai
- Page 123 and 124: Haapiiraa 22 112 “E Parahi i te B
- Page 125 and 126: 114 utuafare, te arata’iraa i te
- Page 127 and 128: Ua parau o Elder Marion D. Hanks:
- Page 129 and 130: Haapiiraa 23 118 “E Aroha Outou i
- Page 131 and 132: 120 c. Te mau mea atoa ta÷na i rav
“O Vai Hoi To÷u<br />
Taata-tupu?”<br />
Mataio 18; Luka 10<br />
Haapiiraa<br />
14<br />
<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahaehaa ia ratou iho, ia<br />
faaore i te hara a vetahi ê, e ia faaite i te aroha no te tahi e te tahi.<br />
<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />
<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />
te Haapiiraa i<br />
Mana◊ohia Mai<br />
a. Mataio 18:1–6, 10–11, 14. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, e tia roa ia tatou ia<br />
faafariuhia e ia riro mai te mau tamarii rii ra te huru no te tomo i roto i te<br />
basileia o te ra◊i.<br />
b. Mataio 18:15, 21–35. Na roto i te parabole o te tavini aroha ore, te haapii<br />
nei Iesu no nia i te faaoreraa hara.<br />
c. Luka 10:25–37. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii<br />
nei Iesu no nia i te aroha.<br />
2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 9:33–50; Mosia 3:17–21; 4:16–19, 26.<br />
3. Mai te mea te vai ra te mau materia i raro nei, a faaohipa i te reira i roto<br />
i te haapiiraa:<br />
a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a o te Mesia e te mau Tamarii (62467; Afata Hoho◊a no te<br />
Evanelia 216) e te Taata Maitai no Samaria (62156; Afata Hoho◊a no te<br />
Evanelia 218).<br />
b. <strong>Te</strong> hoê tuhaa no “The Lord÷s Prayer [<strong>Te</strong> Pure a te Fatu],” tuhaa 2 no te<br />
videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia (53164). I roto i teie<br />
tuhaa te vai nei te parabole o te taata maitai no Samaria.<br />
4. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani manihini i te hoê<br />
metua ia paraparau i te piha haapiiraa ia au i tei faanahohia i roto i te ohiparaa.<br />
5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I tera taime e tera taime, a ani manihi i te mau melo<br />
o te piha haapiiraa (e aore ra i te mau melo o te tahi atu paroita) ia tauturu i te<br />
haapiiraa na roto i te horoaraa i te hoê faataaraa ohipa, ma te faaite mai i te hoê<br />
aamu, ma te horo◊a atoa mai i te iteraa papu, e aore ra ma te tauturu i roto i te<br />
tahi atu rave◊a. Ia rave ana◊e i te mau faataaraa ohipa, a haamaramarama no nia<br />
i te mea ta outou e hinaaro i te taata ia rave e eaha te roaraa o te taime ta outou<br />
e hinaaro ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, ia rave. (A hi◊o Haapiiraa—<br />
Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 136, 139.)<br />
<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />
iho no te haamata i te haapiiraa.<br />
A ani manihini i te hoê metua e te hoê tamarii na◊ina◊i (e toru e tae atu i te pae<br />
matahiti te paari), ia afa◊i mai oia i te tamarii i roto i te piha haapiiraa, ia<br />
71