Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

“O Vai Hoi To÷u Taata-tupu?” Mataio 18; Luka 10 Haapiiraa 14 Te Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahaehaa ia ratou iho, ia faaore i te hara a vetahi ê, e ia faaite i te aroha no te tahi e te tahi. Te Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana◊ohia Mai a. Mataio 18:1–6, 10–11, 14. Te haapii nei Iesu e, e tia roa ia tatou ia faafariuhia e ia riro mai te mau tamarii rii ra te huru no te tomo i roto i te basileia o te ra◊i. b. Mataio 18:15, 21–35. Na roto i te parabole o te tavini aroha ore, te haapii nei Iesu no nia i te faaoreraa hara. c. Luka 10:25–37. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii nei Iesu no nia i te aroha. 2. Te tahi atu tai◊oraa: Mareko 9:33–50; Mosia 3:17–21; 4:16–19, 26. 3. Mai te mea te vai ra te mau materia i raro nei, a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa: a. Te mau hoho◊a o te Mesia e te mau Tamarii (62467; Afata Hoho◊a no te Evanelia 216) e te Taata Maitai no Samaria (62156; Afata Hoho◊a no te Evanelia 218). b. Te hoê tuhaa no “The Lord÷s Prayer [Te Pure a te Fatu],” tuhaa 2 no te videocassette Te Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia (53164). I roto i teie tuhaa te vai nei te parabole o te taata maitai no Samaria. 4. Mai te mea e faaohipa outou i Te Faahi’oraa Ohipa, a ani manihini i te hoê metua ia paraparau i te piha haapiiraa ia au i tei faanahohia i roto i te ohiparaa. 5. Te mana◊o no te haapiiraa: I tera taime e tera taime, a ani manihi i te mau melo o te piha haapiiraa (e aore ra i te mau melo o te tahi atu paroita) ia tauturu i te haapiiraa na roto i te horoaraa i te hoê faataaraa ohipa, ma te faaite mai i te hoê aamu, ma te horo◊a atoa mai i te iteraa papu, e aore ra ma te tauturu i roto i te tahi atu rave◊a. Ia rave ana◊e i te mau faataaraa ohipa, a haamaramarama no nia i te mea ta outou e hinaaro i te taata ia rave e eaha te roaraa o te taime ta outou e hinaaro ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, ia rave. (A hi◊o Haapiiraa— Aore e Piiraa Teitei Atu, 136, 139.) Te Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou iho no te haamata i te haapiiraa. A ani manihini i te hoê metua e te hoê tamarii na◊ina◊i (e toru e tae atu i te pae matahiti te paari), ia afa◊i mai oia i te tamarii i roto i te piha haapiiraa, ia 71

Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa 72 haafarerei ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, i te piha haapiiraa, e ia faataa poto noa mai i te tahi o te mau ite aravihi faahiahia o te tamarii. I muri a◊e a oti ai te metua i te faaite mai, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te mau huru ite aravihi mai te tamarii te huru ta Iesu e hinaaro ia farii tatou. A papa◊i i te mau pahonoraa i nia i te tabula ereere. A haamaramarama e, e aparau teie nei haapiiraa i te faufaa o te faatupuraa i te mau ite aravihi mai te tamarii te huru e ia aupuru i te mau taata atoa ma te haehaa e te mârû. A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea outou e nehenehe ai ia pee atu i te mau haapiiraa a te Faaora no nia i te haehaa, te faaoreraa i te hara, e te aroha. 1. Te haapii nei Iesu e, e mea tia roa ia tatou ia riro mai te huru o te mau tamarii rii. A tai◊o e a aparau i te Mataio 18:1–6, 10–11, 14. A faaite i te hohoa o te Mesia e te mau tamarii. • No te aha e mana◊o ai outou e, ua feruri rahi te mau p¥p¥ no nia i te uiraa, o vai tei rahi atu i roto i te basileia o te Fatu? E nahea tatou i te tahi taime i te rave atoa i taua mau hape ra? Nahea tatou ia haapae atu i taua mau feruriraa ra? • A faaite i te hoho◊a o te Mesia e te mau tamarii. Eaha te a◊o a Iesu i te feia o te hinaaro ia noaa te rahi mau i roto i to÷na basileia? (A hi◊o Mataio 18:2–4; Mareko 9:35.) No te aha, i te tahi mau taime, e mea fifi ia pee i teie a◊o? Eaha te huru o teie a◊o ia faaauhia i ta te ao e haapii nei e e mea nahea e noaa ai teie rahi? • Eaha te auraa o te mana◊o, ia riro mai te mau tamarii rii ra? (A hi◊o Mosia 3:19. A haamaramarma e, noa÷tu â e aita te mau tamarii i maitai rahi roa, te vai ra râ ia ratou te mau ite aravihi e te tia roa ia tatou ia faatupu no te noaaraa te basileia o te ra◊i ra. Teie mau ite aravihi, mai te haehaa, te mârû o te aau, e te hoê hinaaro mau ia tiaturi.) Eaha ta tatou i haapii mai na roto mai i te mau tamarii? E mea nahea tatou e riro ai ia hau atu i te mau huru o te tamarii, e hau atu i te auraro i te hinaaro o to tatou Metua i te Ra◊i ra? • Eaha te auraa no te parau “te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii”? (A hi◊o Mataio 18:6, papa◊iraa i raro roa 6a; i roto i teie nei parau faaturori te auraa ra o te faatupuraa ia faatopa atu.) Eaha te tahi o te mau rave◊a ta te mau taata e faatupu nei ia faatopa atu i te mau tamarii? (Teie te tahi o te mau pahonoraa, te riroraa ei hi◊oraa ino no ratou, te faahapa-noa-raa ia ratou ma te ino, te oreraa e haapii ia ratou, e te hamani-ino-raa ia ratou.) E mea nahea te Fatu i te hi◊o i teie mau faaturoriraa [faahaparaa]. (A hi◊o Mataio 18:6.) Ua faahiti o Elder M. Russell Ballard e: “Te faroo nei matou i te mau parau huru fifi no te mau metua e aore ra o te mau taata haapa◊o tamarii o tei atea roa i te Varua o te Mesia o te hamani ino nei i te mau tamarii. Ua tupu anei teie hamani-ino-raa i te pae tino, i te pae no te parauraa, e aore ra i te tahi noa mea, tera râ e hamani-ino-raa puai i te pae aehuehu, e mea ino rahi ïa te reira e te faaturoriraa [faahaparaa] rahi hoi i te Atua” (i roto Conference Report, Apr. 1991, 107; e aore ra Ensign, May 1991, 80).

“O Vai Hoi To÷u<br />

Taata-tupu?”<br />

Mataio 18; Luka 10<br />

Haapiiraa<br />

14<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahaehaa ia ratou iho, ia<br />

faaore i te hara a vetahi ê, e ia faaite i te aroha no te tahi e te tahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 18:1–6, 10–11, 14. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, e tia roa ia tatou ia<br />

faafariuhia e ia riro mai te mau tamarii rii ra te huru no te tomo i roto i te<br />

basileia o te ra◊i.<br />

b. Mataio 18:15, 21–35. Na roto i te parabole o te tavini aroha ore, te haapii<br />

nei Iesu no nia i te faaoreraa hara.<br />

c. Luka 10:25–37. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii<br />

nei Iesu no nia i te aroha.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 9:33–50; Mosia 3:17–21; 4:16–19, 26.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau materia i raro nei, a faaohipa i te reira i roto<br />

i te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a o te Mesia e te mau Tamarii (62467; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 216) e te Taata Maitai no Samaria (62156; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 218).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê tuhaa no “The Lord÷s Prayer [<strong>Te</strong> Pure a te Fatu],” tuhaa 2 no te<br />

videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia (53164). I roto i teie<br />

tuhaa te vai nei te parabole o te taata maitai no Samaria.<br />

4. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani manihini i te hoê<br />

metua ia paraparau i te piha haapiiraa ia au i tei faanahohia i roto i te ohiparaa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I tera taime e tera taime, a ani manihi i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa (e aore ra i te mau melo o te tahi atu paroita) ia tauturu i te<br />

haapiiraa na roto i te horoaraa i te hoê faataaraa ohipa, ma te faaite mai i te hoê<br />

aamu, ma te horo◊a atoa mai i te iteraa papu, e aore ra ma te tauturu i roto i te<br />

tahi atu rave◊a. Ia rave ana◊e i te mau faataaraa ohipa, a haamaramarama no nia<br />

i te mea ta outou e hinaaro i te taata ia rave e eaha te roaraa o te taime ta outou<br />

e hinaaro ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, ia rave. (A hi◊o Haapiiraa—<br />

Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 136, 139.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani manihini i te hoê metua e te hoê tamarii na◊ina◊i (e toru e tae atu i te pae<br />

matahiti te paari), ia afa◊i mai oia i te tamarii i roto i te piha haapiiraa, ia<br />

71

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!