Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

outou i rave no te evanelia? Eaha te mau haamaitairaa tei tupu mai na roto mai i taua mau faatusiaraa ra? • Eaha te faaauraa no te upe’a i roto i te parabole no te upe◊a toro i tuuhia i raro i te tai? (A hi◊o Mataio 13:47.) Eaha te auraa no te parau, ia haaputuhia i roto i te upe◊a? Eaha tei faahoho◊ahia na roto i te ohipa no te haaputuraa mai i te mea maitai i roto i te mau farii e te faarueraa i te mea ino? (A hi◊o Mataio 13:48–50. E hinaaro paha outou i te faaohipa ia Iosepha Semita—Mataio 1:4 no te haamaramarama e, “i te hopea o te ao nei” i roto i te irava 49 no te haamouraa ïa o te feia ino.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia tatou ia faaea haapa◊o maitai i roto i te Ekalesia e ia tauturu ia vetahi ê ia rave mai te reira huru atoa? Te Faahopearaa A faaite e, ua haamaramarama o Iesu i ta÷na mau parabole i te feia o te imi ia maramarama. A faaite papu e, a haapii ai tatou i te mau parabole a Iesu ma te hinaaro mau i roto i te aau ia ite, e ite ïa tatou e mea nahea te reira e tano ai i to tatou nei anotau. Te Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te haapiiraa. 1. Te faaiteraa hoho’a video Mai te mea te vai ra te videocassette Te Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia [53164), e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê tuhaa iti no roto mai i te tuhaa 3, “Te Huero Sinapi.” 2. Te mau haapiiraa e te tao◊a Haapiiraa 11 No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e ia haamana◊o i te mau parabole i roto i te haapiiraa, a faaite i te tahi o te mau tao◊a i faataahia i roto i te reira. Mai teie te huru, e nehenehe ia outou ia faaite atu e mea nahea te hopue ia ohipa ia amui-ana◊e-hia i te pape e te tihota. E nehenehe ia outou ia tunu mai i te hoê faraoa e hopue tei tuuhia e te hoê faraoa aore e hopue i tuuhia, e a vaiiho ai i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o e ia tamata i te taa-ê-raa. E nehenehe atoa outou e faaite i te tahi huero sinapi (e aore ra te pepa i tavirihia, tei hoho◊a i te huero sinapi ereere). A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa Teitei Atu, te mau ap¥ 110–11, no te mau mana◊o no te haapiiraa e te mau tao◊a. 59

Haapiiraa 12 60 “O Vau te Pane Ora” Ioane 5–6; Mareko 6:30–44; Mataio 14:22–33 Te Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o ia Iesu Mesia ei “Pane Ora [Pane no te Ora],” te viapuna no te ora e amuri atu (Ioane 6:47–48). Te Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana◊ohia Mai a. Ioane 5. Te faaora nei Iesu i te hoê taata i te Sabati. Te imi nei te feia faatere o te Ati Iuda i te taparahi ia Iesu no ta÷na faaiteraa e, o oia te Tamaiti a te Atua. b. Ioane 6:1–14; Mareko 6:30-44. Te faatamaa nei Iesu hau atu i te 5,000 taata ma te rave◊a semeio. c. Ioane 6:15–21; Mataio 14:22–33. Te haere nei Iesu na nia i te tai, te ani manihini nei ia Petero ia haere ia÷na ra, e te tamarû nei te mata◊i. d. Ioane 6:22–71. Te faaite nei Iesu e, o oia te “pane ora [te pane no te ora]” e te feia atoa o te tiaturi ia÷na ra, e farii ïa i te ora e amuri atu. E rave rahi o tei pato◊i i teie haapiiraa, area o Petero râ e te tahi atu mau Aposetolo ua faaea mai ïa ia Iesu ra. 2. Te tahi tai◊oraa: Mataio 14:1–21; Mareko 6:1–29, 45–52; Luka 9:10–17. 3. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia haere mai i te piha haapiiraa ma te ineine ia faaite i te hoê haapotoraa noa o te aamu o Iesu i te faaoraraa i te hoê taata i te apoo pape o Beteseda (Ioane 5:1–9). 4. Mai te mea te vaira te mau hoho◊a, Te Faatamaaraa i na Taata e Pae Tauasini (62143) e Te Haere nei te Mesia na nia i te Tai (Afafa Hoho◊a no te Evanelia 243), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa. 5. Te mana◊o no te haapiiraa: Ua pinepine te Faaora i te faaohipa i te mau tao◊a i te mau mahana atoa, mai te faraoa e aore ra te mau huero, no te haapii i te mau parau tumu o te evanelia. A faaineine ai outou i te haapiiraa tataitahi, a feruri maite e mea nahea outou ia faaohipa atu i te mau tao◊a no te umeraa mai i te feruriraa o te mau melo o te piha haapiiraa e aore ra no te faahoho◊araa i te hoê tufaa faufaa. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa Teitei Atu, 110–11.) Te Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei, e aore ra hoê o ta outou iho no te haamata i te haapiiraa. A papa◊i i nia i te tabula ereere te mau faahoho◊araa i muri nei:

outou i rave no te evanelia? Eaha te mau haamaitairaa tei tupu mai na roto<br />

mai i taua mau faatusiaraa ra?<br />

• Eaha te faaauraa no te upe’a i roto i te parabole no te upe◊a toro i tuuhia i raro<br />

i te tai? (A hi◊o Mataio 13:47.) Eaha te auraa no te parau, ia haaputuhia i roto i<br />

te upe◊a? Eaha tei faahoho◊ahia na roto i te ohipa no te haaputuraa mai i te<br />

mea maitai i roto i te mau farii e te faarueraa i te mea ino? (A hi◊o Mataio<br />

13:48–50. E hinaaro paha outou i te faaohipa ia Iosepha Semita—Mataio 1:4<br />

no te haamaramarama e, “i te hopea o te ao nei” i roto i te irava 49 no te<br />

haamouraa ïa o te feia ino.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia<br />

tatou ia faaea haapa◊o maitai i roto i te Ekalesia e ia tauturu ia vetahi ê ia rave<br />

mai te reira huru atoa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, ua haamaramarama o Iesu i ta÷na mau parabole i te feia o te imi ia<br />

maramarama. A faaite papu e, a haapii ai tatou i te mau parabole a Iesu ma te<br />

hinaaro mau i roto i te aau ia ite, e ite ïa tatou e mea nahea te reira e tano ai i to<br />

tatou nei anotau.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

Mai te mea te vai ra te videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia<br />

[53164), e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê tuhaa iti no roto mai i te<br />

tuhaa 3, “<strong>Te</strong> Huero Sinapi.”<br />

2. <strong>Te</strong> mau haapiiraa e te tao◊a<br />

Haapiiraa 11<br />

No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e ia haamana◊o i<br />

te mau parabole i roto i te haapiiraa, a faaite i te tahi o te mau tao◊a i faataahia i<br />

roto i te reira. Mai teie te huru, e nehenehe ia outou ia faaite atu e mea nahea te<br />

hopue ia ohipa ia amui-ana◊e-hia i te pape e te tihota. E nehenehe ia outou ia<br />

tunu mai i te hoê faraoa e hopue tei tuuhia e te hoê faraoa aore e hopue i tuuhia,<br />

e a vaiiho ai i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o e ia tamata i te taa-ê-raa. E<br />

nehenehe atoa outou e faaite i te tahi huero sinapi (e aore ra te pepa i tavirihia,<br />

tei hoho◊a i te huero sinapi ereere). A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, te<br />

mau ap¥ 110–11, no te mau mana◊o no te haapiiraa e te mau tao◊a.<br />

59

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!