Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
“E Rave Rahi Ta÷na Parau i<br />
Parau Parabole mai ia Ratou”<br />
Mataio 13<br />
Haapiiraa<br />
11<br />
<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te “taria no te<br />
faaroo” ia nehenehe ia ratou ia maramarama e mea nahea te mau parabole a Iesu<br />
i te tano ia ratou (Mataio 13:9).<br />
<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />
<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />
te Haapiiraa i<br />
Mana◊ohia Mai<br />
a. Mataio 13:1–17. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu i te parabole o te taata ueue huero e te<br />
faaite nei i ta÷na faaohiparaa i te mau parabole.<br />
b. Mataio 13:18–23. <strong>Te</strong> haamaramarama nei Iesu i te parabole no te taata ueue<br />
huero.<br />
c. Mataio 13:24–53. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu no nia i te basileia o te ra◊i i nia i te<br />
fenua (<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia) na roto i te mau parabole o te sitona e te<br />
zizania, te huero iti ha◊iha◊i o te huero sinapi, te faahopue, te tao◊a moe i<br />
roto i te aua, te hoê poe maitai roa, e te upea toro i tuuhia i raro i te tai.<br />
2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 4:1–34; Luka 8:4–18; 13:18–21; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa<br />
e te Mau Parau Fafau 86:1–7; Bible Dictionary [Ditionare Bibilia] “Gospels,<br />
Harmony of,” 689; “Parables,” 740–41; e “Kingdom of Heaven or Kingdom of<br />
God,” 721.<br />
3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua parau o Elder Boyd K. Packer e: “Aore e tauturu<br />
haapiiraa o tei hau atu, e mea iti tei aifaito, i te tabula ereere. . . E nehenehe ia<br />
outou ia faaohipa i te reira no te faatutonu atu i te mata o ta outou mau melo<br />
haapii a faaroo noa ai ratou i te vauvauraa o te haapiiraa. A aparau ai outou, a<br />
tuu faaau noa i nia i te tabula ereere no te faahi◊o mai i to ratou mata e no te<br />
horo◊a i te mana◊o ia ratou, area râ eiaha roa ia rahi roa a umehia to ratou mata<br />
i te tahi vahi e e riro ïa ei mea anaanatae a◊e i ta ratou ra haapiiraa” (<strong>Te</strong>ach Ye<br />
Diligently [1975], 224–25; a hi◊o atoa Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu. 183–86).<br />
<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />
iho no te haamata i te haapiiraa.<br />
A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e, te tere nei ratou na<br />
nia i te pereoo uta taata. A roa ai te tere, te hi◊o nei ratou na roto atu i te mau<br />
haamaramarama o te pereoo uta taata, ma te hi◊o maite atu i te huru o te mau<br />
mea i rapae.<br />
• I muri a◊e i te tere-amui-raa na nia i taua â pereoo uta taata, e hi◊o maite anei<br />
outou i taua â mau mea ra mai ta te tahi atu feia horo patete? No te aha e na<br />
reira outou e no te aha aita?<br />
55