Te Faufaa Apî
Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî
Mai te mea e, e faaohipa outou i Te Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapa◊o mai i te mau titauraa manihini i roto i te A◊oraa i nia i te Mou◊a ra o ta ratou e mana◊o nei e tauturu taa ê ia ratou. 2. Te faaite nei Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” e ei “maramarama no teie nei ao.” A tai◊o e a aparau i te Mataio 5:13–16. A aparau ai outou i nia i teie nei mau irava, e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê farii miti e te hoê lamepa. • Ua parau Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” (Mataio 5:13; PH&PF 101:39). Eaha te tahi mau faaohiparaa no te miti? (Teie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, ua riro te miti ei tamitiraa i te maa e ei tapea maoro i te maa ia ore ia ino.) E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei “miti no te fenua”? • A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 103:9–10. Eaha te huru hohonuraa ta teie mau irava e amui nei i roto i te auraa o te parau ra ia riro ei “miti no te fenua”? E mea nahea tatou e nehenehe ai e riro ei “mau faaora no te taata nei”? (Teie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te faaiteraa i te evanelia e te raveraa i te ohipa hiero.) • E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei “maramarama no teie nei ao”? (Mataio 5:14; a hi◊o atoa i te irava 16). Eaha te tupu ia tuu-ana◊e-hia te hoê mori hinu i “raro a◊e i te farii”? (Mataio 5:15; faaararaa, oia hoi te hoê farii o te hoê ete rahi ïa). E mea nahea tatou te mau melo no te Ekalesia i te tuu i te tahi mau taime i ta tatou lamepa i raro a◊e i te hoê farii? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia vaiiho i to tatou maramarama ia anaana ei rave◊a ia arata◊i mai ia vetahi ê ia “haamaitai i [to outou] Metua . . . i te ra◊i ra”? (A hi◊o Mataio 3. Te haapii nei Iesu i te hoê ture teitei hau atu i te ture a Mose. Haapiiraa 8 A aparau i te Mataio 5:17–48. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai. • Ua parau o Iesu e, ua haere mai oia no te faaî i te ture a Mose, eiaha râ no te faaore [haamou] i te reira (Mataio 5:17–18). E mea nahea to÷na faatiaraa i te ture a Mose? A haamaramarama e, te ture a Mose, ua “horo◊ahia i te mau tamarii o Iseraela, . . . no te mea e feia etaeta ratou; ua oioi ratou i te rave i te ino, e ua rû ore hoi ratou i te haamana◊o i te Fatu ra to ratou Atua. “ Ua riro ei “ture ia haapaohia te mau ohipa, e te mau oroa, ei ture ia haapao-maite-hia e ratou [to Iseraela] i tera mahana i tera mahana, ia tapea ia ratou i te haamana◊oraa i te Atua, e ta ratou haapaoraa e au ia÷na” (Mosia 13:29–30). Te feia o tei maramarama i te ture “oia te hi◊o-maite-raa i mua i te Mesia ra, no te faatiaraa i te ture ra. E no reira hoi i tuuhia mai ai te ture ra” (2 Nephi 25:24–25). Ua faatupu te Faaora i te ture a Mose i te taime i faataraehara ai oia ia÷na no ta tatou mau hara (Alama 34:13–16). I muri a◊e i te Taraehara, aita te taata i faaue-faahou-hia ia rave i te mau tusia animala, o tei titauhia ei tuhaa no te ture a Mose no te faaite papu i te tusia taraehara a Iesu Mesia. Teie râ, ua faauehia te taata ia “pûpû i te aau tatarahapa e te varua m≤rû. . . ei mono i te reira” (3 Nephi 9:20; a hi◊o atoa i te irava 19). 39
40 • Ua parau Iesu e, e tia i te parau tia o ta÷na mau p¥p¥ ia “hau atu i te parau tia a te mau papai parau e te mau Pharisea ra” (Mataio 5:20). Eaha te mea e mairi i roto i te “parau tia” o te mau papai parau e te mau Pharisea? (Ua hi◊o totonu noa ratou i nia i te mau fâraa i rapae o te ture e ua tapô i te mata no te faufaa o te faaroo e vai ra i roto mai. Ahiri ratou i haapa◊o i te ture mai te au i tei horo◊ahia ra, ua ite atu ïa ratou ia Iesu ei Mesia.) I roto i te poro aui i nia roa i te tabula ereere, a papa◊i Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai te feia tahito ra. A haamaramarama e, i roto i te A◊oraa i nia i te Mou◊a, ua faaohipa Iesu i teie mau parau i te taime oia i faahoro atu ai i nia i te mau faaueraa o tei riro ei tuhaa no te ture a Mose. I roto i te poro atau i nia roa i te tabula ereere, a papa◊i Te parau atu nei râ vau ia outou. A faaite papu e, ua faaohipa Iesu i taua mau parau ra i te taime oia i haapii ai i ta÷na mau p¥p¥ i te ture teitei atu. • I roto i te Mataio 5:21, eaha te ture i tahito ra ta Iesu i faahoro atu? (A papa◊i Eiaha roa e taparahi i raro a◊e i te parau Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai te feia tahito ra.) Eaha te ture teitei atu ta Iesu i horo◊a no nia i teie nei faaueraa? (A hi◊o Mataio 5:22. A papa◊i Eiaha ia riri i raro a◊e Te parau atu nei râ vau ia outou. Faaararaa e, te periota ra “ma te tumu ore” aita e itehia ra i roto i te Joseph Smith Translation [Tataraa a Iosepha Semita] no te Mataio 5:22 e aore ra i roto i te 3 Nephi 12:22.) E mea nahea i riro ai te faaueraa ia pato◊i [haapae] i te riri ei ture teitei atu i te faaueraa ia ore ia taparahi? E mea nahea te mana◊o o te riri i te faaino i to tatou autaatiraa e te Atua? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tapea maite i to tatou mau mana◊o o te riri e ia imi ia faaore roa i te reira i roto i to tatou oraraa? • Ua parau te Faaora ia hopoi mai i te hoê “horo◊a i te fata,” ei faahi◊oraa i te faaohiparaa i tahito ra, o te hopoiraa ïa i te mau ô no te tusia i te fata (Mataio 5:23). Eaha ta Iesu i parau o te tia i ta÷na mau p¥p¥ ia rave mai te mea e farii ratou i te mau mana◊o riri a faaineine ai ratou ia hopoi atu i te hoê horo◊a i te fata? (A hi◊o Mataio 5:23–24.) E mea nahea te reira i te tano ia tatou? • Eaha ta tatou e tia ia rave ia faaino ana◊e mai te tahi taata ia tatou? (A hi◊o Mataio 5:24; 18:15; PH&PH 64:8–11.) Eaha te mau fifi no te tia◊iraa i te hoê taata o te faaino mai ia tatou no te ani i ta tatou faaoreraa hara? • I roto i te Mataio 5:27, eaha te ture tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i Eiaha oe e faaturi i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia tahito ra.) Eaha te ture ta Iesu i horo◊a no te mono atu i teie nei faaueraa? (A hi◊o Mataio 5:28. A papa◊i Ia haapae i te mau mana◊o repo i raro a◊e Te parau atu nei râ vau ia outou.) Eaha te tahi mau faahopearaa o te mau mana◊o repo? (A hi◊o Mosia 4:30; Alama 12:14; PH&PF 63:16.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tapea maite ia mâ to tatou mau mana◊o? • Te na ô ra te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], oia hoi te mata e te rima i faahitihia i roto i te Mataio 5:29–30, e faaauraa no te mau hara ïa (Mataio 5:30, te papa◊iraa na◊ina◊i i raro 30a). Eaha ta teie mau irava e haapii nei ia tatou no nia i te ohipa ta tatou e rave i ta tatou mau hara? • Mai te au i tei papa◊ihia i roto i te Mataio 5:33, e mea nahea te mau taata o te mau tau o te Faufaa Tahito i ite ai e, te faaite ra ratou i te parau mau? (A papa◊i Ia rave i te mau t≤p∂raa i te Fatu i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia tahito ra.) Eaha te ture ta Iesu i horo◊a no te mono i teie mau faaohiparaa? (A hi◊o
- Page 1 and 2: Te Faufaa Apî Te Buka a te Orometu
- Page 3 and 4: Te hoho◊a i mua i te buka: Te A
- Page 5 and 6: iv 24 “Teie Hoi te Ora Mure Ore
- Page 7 and 8: a◊e i te haapiiraa. I roto i te h
- Page 9 and 10: A hi◊opoa i te haapiiraa tataitah
- Page 11 and 12: haapiiraa i te mau periota, te mau
- Page 13 and 14: Te Aparauraa o te Mau Papa’iraa M
- Page 15 and 16: haapiiraa i nia i teie nei uiraa, e
- Page 17 and 18: Haapiiraa 2 6 “Ua Faarahi Tau Var
- Page 19 and 20: 8 1;59-63. Ua mairi raua o Elisabet
- Page 21 and 22: 10 1:3-4. No te tauturu ia Teophilo
- Page 23 and 24: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana
- Page 25 and 26: 4. Ma te arata◊ihia e te Metua, t
- Page 27 and 28: Haapiiraa 4 16 “E Haamaitai Outou
- Page 29 and 30: 18 muri a◊era e rave rahi mau mat
- Page 31 and 32: 4. Te faaoti ra te tahi o te mau p
- Page 33 and 34: Haapiiraa 5 22 “Ia Fanau Faahou
- Page 35 and 36: 24 5:14-35; 22:15-18. E hinaaro pah
- Page 37 and 38: 26 riroraa ei p¥p¥ mau? E mea nah
- Page 39 and 40: Te Aparauraa e te Faaohiparaa o te
- Page 41 and 42: tabula ereere te mau pahonoraa a te
- Page 43 and 44: Haapiiraa 7 32 “[Oia] Iho Tei Rav
- Page 45 and 46: 34 • E mea nahea tatou ia faaite
- Page 47 and 48: 36 c. Te faaora nei te peropheta El
- Page 49: Te Aparauraa Papa◊iraa Mo◊a e t
- Page 53 and 54: tei nia ïa tatou i taua e◊a ra n
- Page 55 and 56: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana
- Page 57 and 58: 46 • E mea nahea tatou e maramara
- Page 59 and 60: 48 Ati Iuda no te mau phulakateri [
- Page 61 and 62: Haapiiraa 10 50 “A Rave Mai i Ta
- Page 63 and 64: 52 • Eaha ta te mau Pharisea i ra
- Page 65 and 66: 54 tapiripiri. E nehenehe te mau pa
- Page 67 and 68: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
- Page 69 and 70: 58 • Eaha te auraa no te hoê taa
- Page 71 and 72: Haapiiraa 12 60 “O Vau te Pane Or
- Page 73 and 74: 62 mo◊a e te tai◊oraa i te reir
- Page 75 and 76: A faaite atu e, aita te tahi mau ta
- Page 77 and 78: Haapiiraa 13 66 “E Horoa◊tu Hoi
- Page 79 and 80: 68 pûpûhia te pane ora i te mau n
- Page 81 and 82: ere i to teie nei fenua. . . A pure
- Page 83 and 84: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 85 and 86: hinaaro ia tauturuhia i teie nei ma
- Page 87 and 88: 76 e nehenehe ta outou e maiti mai
- Page 89 and 90: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 91 and 92: iro ei feia fafau hau atu i roto i
- Page 93 and 94: Te Aparauraa Papa◊iraa Mo◊a e t
- Page 95 and 96: • E mea nahea te mau mamoe i te h
- Page 97 and 98: Haapiiraa 17 86 “Eaha Vau e Noaa
- Page 99 and 100: 88 e ia pee i te Mesia. . . . Aore
Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te<br />
piha haapiiraa ia tapa◊o mai i te mau titauraa manihini i roto i te A◊oraa i nia i te<br />
Mou◊a ra o ta ratou e mana◊o nei e tauturu taa ê ia ratou.<br />
2. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” e ei<br />
“maramarama no teie nei ao.”<br />
A tai◊o e a aparau i te Mataio 5:13–16. A aparau ai outou i nia i teie nei mau irava,<br />
e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê farii miti e te hoê lamepa.<br />
• Ua parau Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” (Mataio 5:13;<br />
PH&PF 101:39). Eaha te tahi mau faaohiparaa no te miti? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />
pahonoraa, oia hoi, ua riro te miti ei tamitiraa i te maa e ei tapea maoro i te<br />
maa ia ore ia ino.) E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana<br />
Hopea Nei ia riro ei “miti no te fenua”?<br />
• A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e<br />
te Mau Parau Fafau 103:9–10. Eaha te huru hohonuraa ta teie mau irava e amui<br />
nei i roto i te auraa o te parau ra ia riro ei “miti no te fenua”? E mea nahea<br />
tatou e nehenehe ai e riro ei “mau faaora no te taata nei”? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />
pahonoraa, oia hoi, te faaiteraa i te evanelia e te raveraa i te ohipa hiero.)<br />
• E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei<br />
“maramarama no teie nei ao”? (Mataio 5:14; a hi◊o atoa i te irava 16). Eaha te<br />
tupu ia tuu-ana◊e-hia te hoê mori hinu i “raro a◊e i te farii”? (Mataio 5:15;<br />
faaararaa, oia hoi te hoê farii o te hoê ete rahi ïa). E mea nahea tatou te mau<br />
melo no te Ekalesia i te tuu i te tahi mau taime i ta tatou lamepa i raro a◊e i te<br />
hoê farii? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia vaiiho i to tatou maramarama ia<br />
anaana ei rave◊a ia arata◊i mai ia vetahi ê ia “haamaitai i [to outou] Metua . . . i<br />
te ra◊i ra”? (A hi◊o Mataio<br />
3. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te hoê ture teitei hau atu i te ture a Mose.<br />
Haapiiraa 8<br />
A aparau i te Mataio 5:17–48. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />
tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai.<br />
• Ua parau o Iesu e, ua haere mai oia no te faaî i te ture a Mose, eiaha râ no te<br />
faaore [haamou] i te reira (Mataio 5:17–18). E mea nahea to÷na faatiaraa i te<br />
ture a Mose?<br />
A haamaramarama e, te ture a Mose, ua “horo◊ahia i te mau tamarii o Iseraela,<br />
. . . no te mea e feia etaeta ratou; ua oioi ratou i te rave i te ino, e ua rû ore hoi<br />
ratou i te haamana◊o i te Fatu ra to ratou Atua. “ Ua riro ei “ture ia haapaohia<br />
te mau ohipa, e te mau oroa, ei ture ia haapao-maite-hia e ratou [to Iseraela] i<br />
tera mahana i tera mahana, ia tapea ia ratou i te haamana◊oraa i te Atua, e ta<br />
ratou haapaoraa e au ia÷na” (Mosia 13:29–30). <strong>Te</strong> feia o tei maramarama i te<br />
ture “oia te hi◊o-maite-raa i mua i te Mesia ra, no te faatiaraa i te ture ra. E no<br />
reira hoi i tuuhia mai ai te ture ra” (2 Nephi 25:24–25).<br />
Ua faatupu te Faaora i te ture a Mose i te taime i faataraehara ai oia ia÷na no ta<br />
tatou mau hara (Alama 34:13–16). I muri a◊e i te Taraehara, aita te taata i<br />
faaue-faahou-hia ia rave i te mau tusia animala, o tei titauhia ei tuhaa no te<br />
ture a Mose no te faaite papu i te tusia taraehara a Iesu Mesia. <strong>Te</strong>ie râ, ua<br />
faauehia te taata ia “pûpû i te aau tatarahapa e te varua m≤rû. . . ei mono i te<br />
reira” (3 Nephi 9:20; a hi◊o atoa i te irava 19).<br />
39