Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

Mai te mea e, e faaohipa outou i Te Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapa◊o mai i te mau titauraa manihini i roto i te A◊oraa i nia i te Mou◊a ra o ta ratou e mana◊o nei e tauturu taa ê ia ratou. 2. Te faaite nei Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” e ei “maramarama no teie nei ao.” A tai◊o e a aparau i te Mataio 5:13–16. A aparau ai outou i nia i teie nei mau irava, e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê farii miti e te hoê lamepa. • Ua parau Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” (Mataio 5:13; PH&PF 101:39). Eaha te tahi mau faaohiparaa no te miti? (Teie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, ua riro te miti ei tamitiraa i te maa e ei tapea maoro i te maa ia ore ia ino.) E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei “miti no te fenua”? • A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 103:9–10. Eaha te huru hohonuraa ta teie mau irava e amui nei i roto i te auraa o te parau ra ia riro ei “miti no te fenua”? E mea nahea tatou e nehenehe ai e riro ei “mau faaora no te taata nei”? (Teie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te faaiteraa i te evanelia e te raveraa i te ohipa hiero.) • E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei “maramarama no teie nei ao”? (Mataio 5:14; a hi◊o atoa i te irava 16). Eaha te tupu ia tuu-ana◊e-hia te hoê mori hinu i “raro a◊e i te farii”? (Mataio 5:15; faaararaa, oia hoi te hoê farii o te hoê ete rahi ïa). E mea nahea tatou te mau melo no te Ekalesia i te tuu i te tahi mau taime i ta tatou lamepa i raro a◊e i te hoê farii? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia vaiiho i to tatou maramarama ia anaana ei rave◊a ia arata◊i mai ia vetahi ê ia “haamaitai i [to outou] Metua . . . i te ra◊i ra”? (A hi◊o Mataio 3. Te haapii nei Iesu i te hoê ture teitei hau atu i te ture a Mose. Haapiiraa 8 A aparau i te Mataio 5:17–48. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai. • Ua parau o Iesu e, ua haere mai oia no te faaî i te ture a Mose, eiaha râ no te faaore [haamou] i te reira (Mataio 5:17–18). E mea nahea to÷na faatiaraa i te ture a Mose? A haamaramarama e, te ture a Mose, ua “horo◊ahia i te mau tamarii o Iseraela, . . . no te mea e feia etaeta ratou; ua oioi ratou i te rave i te ino, e ua rû ore hoi ratou i te haamana◊o i te Fatu ra to ratou Atua. “ Ua riro ei “ture ia haapaohia te mau ohipa, e te mau oroa, ei ture ia haapao-maite-hia e ratou [to Iseraela] i tera mahana i tera mahana, ia tapea ia ratou i te haamana◊oraa i te Atua, e ta ratou haapaoraa e au ia÷na” (Mosia 13:29–30). Te feia o tei maramarama i te ture “oia te hi◊o-maite-raa i mua i te Mesia ra, no te faatiaraa i te ture ra. E no reira hoi i tuuhia mai ai te ture ra” (2 Nephi 25:24–25). Ua faatupu te Faaora i te ture a Mose i te taime i faataraehara ai oia ia÷na no ta tatou mau hara (Alama 34:13–16). I muri a◊e i te Taraehara, aita te taata i faaue-faahou-hia ia rave i te mau tusia animala, o tei titauhia ei tuhaa no te ture a Mose no te faaite papu i te tusia taraehara a Iesu Mesia. Teie râ, ua faauehia te taata ia “pûpû i te aau tatarahapa e te varua m≤rû. . . ei mono i te reira” (3 Nephi 9:20; a hi◊o atoa i te irava 19). 39

40 • Ua parau Iesu e, e tia i te parau tia o ta÷na mau p¥p¥ ia “hau atu i te parau tia a te mau papai parau e te mau Pharisea ra” (Mataio 5:20). Eaha te mea e mairi i roto i te “parau tia” o te mau papai parau e te mau Pharisea? (Ua hi◊o totonu noa ratou i nia i te mau fâraa i rapae o te ture e ua tapô i te mata no te faufaa o te faaroo e vai ra i roto mai. Ahiri ratou i haapa◊o i te ture mai te au i tei horo◊ahia ra, ua ite atu ïa ratou ia Iesu ei Mesia.) I roto i te poro aui i nia roa i te tabula ereere, a papa◊i Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai te feia tahito ra. A haamaramarama e, i roto i te A◊oraa i nia i te Mou◊a, ua faaohipa Iesu i teie mau parau i te taime oia i faahoro atu ai i nia i te mau faaueraa o tei riro ei tuhaa no te ture a Mose. I roto i te poro atau i nia roa i te tabula ereere, a papa◊i Te parau atu nei râ vau ia outou. A faaite papu e, ua faaohipa Iesu i taua mau parau ra i te taime oia i haapii ai i ta÷na mau p¥p¥ i te ture teitei atu. • I roto i te Mataio 5:21, eaha te ture i tahito ra ta Iesu i faahoro atu? (A papa◊i Eiaha roa e taparahi i raro a◊e i te parau Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai te feia tahito ra.) Eaha te ture teitei atu ta Iesu i horo◊a no nia i teie nei faaueraa? (A hi◊o Mataio 5:22. A papa◊i Eiaha ia riri i raro a◊e Te parau atu nei râ vau ia outou. Faaararaa e, te periota ra “ma te tumu ore” aita e itehia ra i roto i te Joseph Smith Translation [Tataraa a Iosepha Semita] no te Mataio 5:22 e aore ra i roto i te 3 Nephi 12:22.) E mea nahea i riro ai te faaueraa ia pato◊i [haapae] i te riri ei ture teitei atu i te faaueraa ia ore ia taparahi? E mea nahea te mana◊o o te riri i te faaino i to tatou autaatiraa e te Atua? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tapea maite i to tatou mau mana◊o o te riri e ia imi ia faaore roa i te reira i roto i to tatou oraraa? • Ua parau te Faaora ia hopoi mai i te hoê “horo◊a i te fata,” ei faahi◊oraa i te faaohiparaa i tahito ra, o te hopoiraa ïa i te mau ô no te tusia i te fata (Mataio 5:23). Eaha ta Iesu i parau o te tia i ta÷na mau p¥p¥ ia rave mai te mea e farii ratou i te mau mana◊o riri a faaineine ai ratou ia hopoi atu i te hoê horo◊a i te fata? (A hi◊o Mataio 5:23–24.) E mea nahea te reira i te tano ia tatou? • Eaha ta tatou e tia ia rave ia faaino ana◊e mai te tahi taata ia tatou? (A hi◊o Mataio 5:24; 18:15; PH&PH 64:8–11.) Eaha te mau fifi no te tia◊iraa i te hoê taata o te faaino mai ia tatou no te ani i ta tatou faaoreraa hara? • I roto i te Mataio 5:27, eaha te ture tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i Eiaha oe e faaturi i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia tahito ra.) Eaha te ture ta Iesu i horo◊a no te mono atu i teie nei faaueraa? (A hi◊o Mataio 5:28. A papa◊i Ia haapae i te mau mana◊o repo i raro a◊e Te parau atu nei râ vau ia outou.) Eaha te tahi mau faahopearaa o te mau mana◊o repo? (A hi◊o Mosia 4:30; Alama 12:14; PH&PF 63:16.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tapea maite ia mâ to tatou mau mana◊o? • Te na ô ra te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], oia hoi te mata e te rima i faahitihia i roto i te Mataio 5:29–30, e faaauraa no te mau hara ïa (Mataio 5:30, te papa◊iraa na◊ina◊i i raro 30a). Eaha ta teie mau irava e haapii nei ia tatou no nia i te ohipa ta tatou e rave i ta tatou mau hara? • Mai te au i tei papa◊ihia i roto i te Mataio 5:33, e mea nahea te mau taata o te mau tau o te Faufaa Tahito i ite ai e, te faaite ra ratou i te parau mau? (A papa◊i Ia rave i te mau t≤p∂raa i te Fatu i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia tahito ra.) Eaha te ture ta Iesu i horo◊a no te mono i teie mau faaohiparaa? (A hi◊o

Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia tapa◊o mai i te mau titauraa manihini i roto i te A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a ra o ta ratou e mana◊o nei e tauturu taa ê ia ratou.<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” e ei<br />

“maramarama no teie nei ao.”<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 5:13–16. A aparau ai outou i nia i teie nei mau irava,<br />

e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê farii miti e te hoê lamepa.<br />

• Ua parau Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” (Mataio 5:13;<br />

PH&PF 101:39). Eaha te tahi mau faaohiparaa no te miti? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, ua riro te miti ei tamitiraa i te maa e ei tapea maoro i te<br />

maa ia ore ia ino.) E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana<br />

Hopea Nei ia riro ei “miti no te fenua”?<br />

• A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 103:9–10. Eaha te huru hohonuraa ta teie mau irava e amui<br />

nei i roto i te auraa o te parau ra ia riro ei “miti no te fenua”? E mea nahea<br />

tatou e nehenehe ai e riro ei “mau faaora no te taata nei”? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, te faaiteraa i te evanelia e te raveraa i te ohipa hiero.)<br />

• E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei<br />

“maramarama no teie nei ao”? (Mataio 5:14; a hi◊o atoa i te irava 16). Eaha te<br />

tupu ia tuu-ana◊e-hia te hoê mori hinu i “raro a◊e i te farii”? (Mataio 5:15;<br />

faaararaa, oia hoi te hoê farii o te hoê ete rahi ïa). E mea nahea tatou te mau<br />

melo no te Ekalesia i te tuu i te tahi mau taime i ta tatou lamepa i raro a◊e i te<br />

hoê farii? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia vaiiho i to tatou maramarama ia<br />

anaana ei rave◊a ia arata◊i mai ia vetahi ê ia “haamaitai i [to outou] Metua . . . i<br />

te ra◊i ra”? (A hi◊o Mataio<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te hoê ture teitei hau atu i te ture a Mose.<br />

Haapiiraa 8<br />

A aparau i te Mataio 5:17–48. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Ua parau o Iesu e, ua haere mai oia no te faaî i te ture a Mose, eiaha râ no te<br />

faaore [haamou] i te reira (Mataio 5:17–18). E mea nahea to÷na faatiaraa i te<br />

ture a Mose?<br />

A haamaramarama e, te ture a Mose, ua “horo◊ahia i te mau tamarii o Iseraela,<br />

. . . no te mea e feia etaeta ratou; ua oioi ratou i te rave i te ino, e ua rû ore hoi<br />

ratou i te haamana◊o i te Fatu ra to ratou Atua. “ Ua riro ei “ture ia haapaohia<br />

te mau ohipa, e te mau oroa, ei ture ia haapao-maite-hia e ratou [to Iseraela] i<br />

tera mahana i tera mahana, ia tapea ia ratou i te haamana◊oraa i te Atua, e ta<br />

ratou haapaoraa e au ia÷na” (Mosia 13:29–30). <strong>Te</strong> feia o tei maramarama i te<br />

ture “oia te hi◊o-maite-raa i mua i te Mesia ra, no te faatiaraa i te ture ra. E no<br />

reira hoi i tuuhia mai ai te ture ra” (2 Nephi 25:24–25).<br />

Ua faatupu te Faaora i te ture a Mose i te taime i faataraehara ai oia ia÷na no ta<br />

tatou mau hara (Alama 34:13–16). I muri a◊e i te Taraehara, aita te taata i<br />

faaue-faahou-hia ia rave i te mau tusia animala, o tei titauhia ei tuhaa no te<br />

ture a Mose no te faaite papu i te tusia taraehara a Iesu Mesia. <strong>Te</strong>ie râ, ua<br />

faauehia te taata ia “pûpû i te aau tatarahapa e te varua m≤rû. . . ei mono i te<br />

reira” (3 Nephi 9:20; a hi◊o atoa i te irava 19).<br />

39

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!