You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
24<br />
5:14–35; 22:15–18. E hinaaro paha oe ia tapa◊o te mau melo o te piha<br />
haapiiraa i te mau periota i roto i teie mau irava o te tuati atu i te riroraa ei<br />
taata fanau faahou. Ua horo◊ahia i raro nei te hoê tabula ei hoho◊a. A faaite<br />
papu e, te mau irava no roto mai i te Buka a Moromona, e haamaramarama te<br />
reira i te auraa o te parau ia fanau faahou.)<br />
a. <strong>Te</strong> tiaturiraa ia Iesu Mesia (Ioane 3:16, 18).<br />
b. <strong>Te</strong> iteraa i “tei faahuru ê ia matou. . . . to matou aau, i ore ai matou i<br />
hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore” (Mosia 5:2;<br />
a hi◊o atoa Alana 5:12–14, 26).<br />
c. <strong>Te</strong> faariroraa i “to ratou [huru] tahuti e te mairi ra, ei huru parau-tia” (Mosia<br />
27:25).<br />
d. <strong>Te</strong> riroraa “[ta te Atua] mau tamarii tamaroa, e ta÷na mau tamahine” (Mosia<br />
5:7; 27:25).<br />
e. <strong>Te</strong> riroraa “ei taata faaapîhia” (Mosia 27:26).<br />
f. <strong>Te</strong> noaaraa te “hohoa o te Atua i ootihia i nia i to outou ra mata” (Alama<br />
5:19; a hi◊o atoa i te irava 14).<br />
g. <strong>Te</strong> tatarahaparaa ia “horoi i to [tatou] ahu, e ua teatea; oia ïa, e mea tia roa<br />
ia tamâhia, e ia horoi-ê-hia te mau huru porao atoa ra i te toto o te [Mesia]”<br />
(Alama 5:21; a hi◊o atoa Alama 5:19, 33–34; 22:18).<br />
• Ua haapii atoa o Elder McConkie e, ia fanau faahou “eita e tupu noa mai i roto<br />
i te hoê taime poto. E raveraa râ [te reira]” (“Jesus Christ and Him Crucified,” i<br />
roto i te 1976 Devotional Speeches of the Year, 399). Eaha ta tatou e nehenehe e<br />
rave no te tamau noa i teie nei raveraa i roto i to tatou oraraa? (A hi◊o 2 Nephi<br />
31:19–20.) E mea nahea tatou ia faaore i te haaparuparuraa e aore ra i te mau<br />
hupehupe i roto i te raveraa no to tatou pae varua? Eaha te mau tauiraa o te<br />
iteahia ra e outou i roto ia outou iho e aore ra i roto i te tahi atu taata i roto i<br />
te raveraa no te riroraa mai ei taata fanau faahou?<br />
• A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te Ioane<br />
3:14–18. E mea nahea teie mau parau mau no nia i te misioni a te Faaora i te<br />
tuati i ta÷na faaueraa oia hoi ia fanau-faahou-hia tatou?<br />
• Ua faaohipa Iesu i te mau iteraa no te maramarama e te pouri no te haapii<br />
ia Nikodemo (Ioane 3:19–21). No te aha te tahi pae e maiti ai i te pouri i te<br />
maramarama? E mea nahea tatou ia tapea i te aravihi no te au i te maramarama<br />
e ia vaiiho i te pouri? Eaha te mau fafauraa ta te Fatu i rave no te feia o te<br />
haere mai i te maramarama? (A hi◊o PH&PF 50:24; 88:67.)<br />
2. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te hoê vahine no Samaria i te Apoo Pape a Iakoba<br />
A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Ioane 4:1–42. A<br />
faaite i te hoho◊a fenua no Palatetino. A haamaramarama e, a ratere ai Iesu e ta÷na<br />
mau p¥p¥ mai Iudea i Galilea (e hinaaro paha oe i te tohu atu i teie mau vahi i nia<br />
i te hoho◊a fenua), ua faafaaea ratou no te haamaha i te rohirohi i te Apoo Pape a<br />
Iakoba i Samaria. A parahi ai Iesu i pihai iho i te apoo pape ra, ua haere maira te<br />
hoê vahine Samaria no te huti i te pape.<br />
A faaite i te hoho◊a o te vahine i te apoo pape. Mai te mea te faaohipa nei oe i te<br />
faaiteraa hoho◊a video “<strong>Te</strong> Vahine i te Apoo Pape,” a faaite i te reira i teie nei.<br />
• Eita te ati Iuda e “au maitai i to Samaria” (Ioane 4:9) e peu matauhia e ratou, e<br />
ape ratou i te haere atu na Samaria. Area Iesu râ, ua haere noa oia na Samaria.<br />
Eaha ta te reira e faaite nei no nia ia÷na? O vai ma te tahi mau taata “Samaria”