Te Faufaa Apî
Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî
Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa “Ua afa◊i ratou ia÷na i te hoê oire atea roa, e i reira ua vaiiho ratou i te tamaiti ra i te mau mea faufau e te hairiiri atoa o ta te oraraa e nehenehe e pûpû. . . .No na maororaa hau atu i te ono ava◊e, o tera ïa te huru raveraa i nia ia÷na—area râ, aita roa hoê taime, ua hema te tamaiti apî ra i te faateimaharaa. I te pae hopea, i muri a◊era i te mau faahemaraa rahi, ua ui atura ratou ia÷na. No te aha aita oia i vaiiho ia÷na i raro a’e i teie mau mea—no te aha oia aita i rave i te reira? E horo◊a taua mau mea ra i te oaoa rahi, te mâha o to÷na mau hiaai, e e mea hinaaro-roa-hia; na’na teie mau mea atoa. Ua parau atura te tamaiti, ‘Aita e nehenehe ia÷u ia rave i te mea ta outou e ani no te mea e, ua fanauhia vau ia riro ei arii’” (The King’s Son,” New Era, Nov. 1975, 35). Te parau ra te Episekopo Featherstone: “E arii to tatou Metua e mai te tamaiti a te arii i tuuhia i mua i te mau mea hairiiri atoa e te faufau atoa o teie oraraa, mai te reira atoa tatou i te tuuhia i te rahiraa o te hairiiri e te mau hi◊araa o to tatou u◊i. Tera râ, outou pai. . . ua fanauhia ia riro ei mau arii tane e ei mau arii vahine, ei mau tahu◊a tane e ei mau tahu◊a vahine” (New Era, Nov. 1975, 35). • Ei mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ra◊i ra, eaha ta outou hi◊oraa i mua nei? E mea nahea te iteraa o te hi◊oraa hanahana i mua nei ia faaûrû i te rave◊a o ta outou e ora nei? A haapapu e, ei mau tamarii na to tatou Metua i te Ra◊i ra, e nehenehe ia tatou ia riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te mau mea atoa e vai ra ia÷na. Te pûpû nei te mau episetole a Petero e a Iuda i te mau haapiiraa faufaa no te tauturu ia tatou ia ora ma te tiamâ ei mau tamarii na te Atua. Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa moa, te mau uiraa, e te tahi atu materia no te haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a e tano ai i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau parau tumu o te papa◊iraa mo◊a. 1. A ora i roto i te faaroo e te mo◊araa ei u◊i maitihia. A aparau i te 1 Petero 1 e te 2:1–10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai. • Eaha ta Petero i haapii i roto i te pene 1 no nia i te misioni a Iesu Mesia? (A hi◊o 1 Petero 1:3–4, 18–21.) E mea nahea te iteraa i te misioni e te tusia a te Faaora e faahuru ê ai i ta tatou mau ohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o 1 Petero 1:8, 13–16, 22–23; 2:5. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiira i nia i te tabula ereere.) • No te aha te faaroo i “rahi roa ai te maitai . . .i to te auro,” ia au i ta Petero i parau? (A hi◊o 1 Petero 1:7; Hebera 11:6; 1 Nephi 7:12.) Eaha i to outou mana◊o te auraa, ia vaiiho i to tatou faaroo ia tamatahia e te auahi? Eaha te tumu mau o to tatou faaroo? (A hi◊o 1 Petero 1:5, 9.) • Ua haapii o Petero e, te mau peropheta o tei faaite papu no Iesu Mesia, ua “uiui e ua imi papu maite” ïa (1 Petero 1:10; a hi◊o atoa i te irava 11). E mea nahea te pure maite e te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a ia haapuai i to tatou mau iteraa papu no te Faaora? 223
224 • O vai te u◊i maitihia o ta Petero e parau ra? (A hi◊o 1 Petero 2:9–10 e te faahitiraa i raro onei.) Eaha ta tatou hopoi◊a ei u◊i maitihia? (A hi◊o 1 Petero 2:9.) E mea nahea tatou ia rave faaoti i teie hopoi◊a? (A hi◊o Mataio 5:16.) Ua faataa o Elder Bruce R. McConkie i te hoê u◊i maitihia, “eiaha te feia o te ora nei i roto i te hoê tau e aore ra matahiti taa ê maitai, tera râ. . . te fare o Iseraela i mutaa ihora, i roto i te afa tia o te mau tau, e i teie nei hoi i roto i te mau mahana hopea nei. . . [Tei roto atoa] te mau melo haapa◊o o te Ekalesia o tei rave i nia ia ratou iho te i◊oa o te Mesia e o tei faaamuhia i roto i to÷na utuafare” (Doctrinal New Testament Commentary, 3 vols. [1966–73], 3:294). 2. A pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa. A tai◊o e a aparau i te 1 Petero 2:19–24; 3:13–17; 4:12–19. • Ua papa◊i o Petero e “i pohe atoa hoi . . . te Mesia iho no outou, ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou [ua mauiui rahi. . . te Mesia no tatou, ma te vaiiho mai i te hoê hi◊oraa]” (1 Petero 2:21). Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te pahonoraa i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa? (A hi◊o 1 Petero 2:19–23.) Eaha te mau hi◊oraa o ta outou i ite no te mau taata o tei riro mai te huru o te Mesia i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa? E mea nahea tatou ia haamaitaihia a pee ai tatou i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te pahonoraa i te mau tamataraa? • Eaha te taime outou (e aore ra te tahi atu taata o ta outou i matau) i hamaniino-hia ai na roto i te raveraa i te hinaaro o te Fatu? E mea nahea ta Petero a◊o ia tatou ia pahono i taua mau huru ra? (A hi◊o 1 Petero 3:13–17; 4:12–19. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.) I roto i tehea mau rave◊a e horo◊a ai te mau tamataraa ia tatou i te hoê rave◊a maitai ia haafatata i te Fatu e ia faahanahana ia÷na? 3. Ia noaa ia outou te huru Atua e ia tamata ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia. A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 2 Petero 1. • Eaha te mau atiributi ta Petero i faataa ei tuhaa no te huru Atua? (A hi◊o 2 Petero 1:4–7. A tabula i te mau atiributi i nia i te tabula ereere.) No te aha e mea faufaa ia faatupu tatou i teie mau aravihi? (A hi◊o 2 Petero 1:8.) E mea nahea outou ia hi◊o i teie mau atiributi i faaitehia e vetahi ê? • Ua titau o Petero i te Feia Mo◊a “e faaitoito, ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia” (2 Petero 1:10). Eaha te auraa ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia? (Ia farii mai te Fatu mai te haapapuraa e aore ra te fafauraa o te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. No te hoê taata, ua haapapuhia to÷na parauraahia e to÷na maitiraahia, e ite oia, ua taatihia÷tu oia no te ora mure ore, na roto hoi i te heheuraa e te varua no te tohu” [PH&PF 131:5]. Ua farii o Iosepha Semita i teie fafauraa mai ô mai i te Fatu, ia au i tei papa◊ihia i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:49.) • Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia haapapuhia to tatou parauraahia e te maitiraahia?
- Page 183 and 184: Haapiiraa 33 172 “O te Hiero Outo
- Page 185 and 186: 174 2. A tiaturi i te Varua eiaha r
- Page 187 and 188: tatou a tutava ai tatou ia ore ia h
- Page 189 and 190: 178 A ani i te mau melo o te piha h
- Page 191 and 192: 180 • Eaha ta Paulo i haapii no n
- Page 193 and 194: Haapiiraa 35 182 “E Faafaaite Out
- Page 195 and 196: 184 • Ua faaite o Paulo i te hina
- Page 197 and 198: Te Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haap
- Page 199 and 200: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 201 and 202: 190 • Eaha te fafauraa rahi ta Pa
- Page 203 and 204: Haapiiraa 37 192 Iesu Mesia: “Te
- Page 205 and 206: 194 o te parau ia tomo i roto i te
- Page 207 and 208: • Ua haapii atoa o Paulo e, e neh
- Page 209 and 210: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana
- Page 211 and 212: 200 3. Te faaite papu nei o Paulo i
- Page 213 and 214: Haapiiraa 39 202 “Ei Faaau i te F
- Page 215 and 216: 204 • A faaau i te Ephesia 2:12 e
- Page 217 and 218: Te Tahi Atu Mau mana◊o no te Haap
- Page 219 and 220: Te Aparauraa Papa◊iraa Mo◊a e t
- Page 221 and 222: 210 mau taata ia “tamau maite i t
- Page 223 and 224: Haapiiraa 41 212 “Ua Oti Ta÷u Ho
- Page 225 and 226: 214 • Ua haapapu o Paulo i te fau
- Page 227 and 228: 216 • Eaha ta Paulo i haapii i ro
- Page 229 and 230: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
- Page 231 and 232: faufaa no te tapea-mâ-raa i ta rat
- Page 233: Haapiiraa 43 222 “E U◊i Maitihi
- Page 237 and 238: 226 • Eaha te a◊o ta Petero i h
- Page 239 and 240: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
- Page 241 and 242: Mai te mea ua faaohipa outou i Te F
- Page 243 and 244: Haapiiraa 45 232 “O Tei Riro Ia÷
- Page 245 and 246: 234 I roto i na pene e toru o te om
- Page 247 and 248: 236 Ia Saradi (Apokalupo 3:1-6) •
- Page 250 and 251: “E Parahi Oia i Roto ia Ratou ra,
- Page 252 and 253: “Te tamau noa nei â te tama◊i.
- Page 254 and 255: Te Faahopearaa A faaite e, te faaho
- Page 258: 4 02356 81895 35681 895 5
<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />
Papa◊iraa Mo◊a e te<br />
Faaohiparaa<br />
“Ua afa◊i ratou ia÷na i te hoê oire atea roa, e i reira ua vaiiho ratou i te tamaiti ra<br />
i te mau mea faufau e te hairiiri atoa o ta te oraraa e nehenehe e pûpû. . . .No na<br />
maororaa hau atu i te ono ava◊e, o tera ïa te huru raveraa i nia ia÷na—area râ, aita<br />
roa hoê taime, ua hema te tamaiti apî ra i te faateimaharaa. I te pae hopea, i muri<br />
a◊era i te mau faahemaraa rahi, ua ui atura ratou ia÷na. No te aha aita oia i vaiiho<br />
ia÷na i raro a’e i teie mau mea—no te aha oia aita i rave i te reira? E horo◊a taua<br />
mau mea ra i te oaoa rahi, te mâha o to÷na mau hiaai, e e mea hinaaro-roa-hia;<br />
na’na teie mau mea atoa. Ua parau atura te tamaiti, ‘Aita e nehenehe ia÷u ia rave<br />
i te mea ta outou e ani no te mea e, ua fanauhia vau ia riro ei arii’” (The King’s<br />
Son,” New Era, Nov. 1975, 35).<br />
<strong>Te</strong> parau ra te Episekopo Featherstone:<br />
“E arii to tatou Metua e mai te tamaiti a te arii i tuuhia i mua i te mau mea hairiiri<br />
atoa e te faufau atoa o teie oraraa, mai te reira atoa tatou i te tuuhia i te rahiraa o<br />
te hairiiri e te mau hi◊araa o to tatou u◊i. <strong>Te</strong>ra râ, outou pai. . . ua fanauhia ia riro ei<br />
mau arii tane e ei mau arii vahine, ei mau tahu◊a tane e ei mau tahu◊a vahine”<br />
(New Era, Nov. 1975, 35).<br />
• Ei mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ra◊i ra, eaha ta outou hi◊oraa i mua<br />
nei? E mea nahea te iteraa o te hi◊oraa hanahana i mua nei ia faaûrû i te rave◊a<br />
o ta outou e ora nei?<br />
A haapapu e, ei mau tamarii na to tatou Metua i te Ra◊i ra, e nehenehe ia tatou ia<br />
riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te mau mea atoa e vai ra ia÷na. <strong>Te</strong> pûpû nei te<br />
mau episetole a Petero e a Iuda i te mau haapiiraa faufaa no te tauturu ia tatou ia<br />
ora ma te tiamâ ei mau tamarii na te Atua.<br />
Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa moa, te mau uiraa, e te tahi<br />
atu materia no te haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau<br />
melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a e tano ai<br />
i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />
faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau parau tumu o te papa◊iraa<br />
mo◊a.<br />
1. A ora i roto i te faaroo e te mo◊araa ei u◊i maitihia.<br />
A aparau i te 1 Petero 1 e te 2:1–10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />
tai◊o i te mau irava i maitihia mai.<br />
• Eaha ta Petero i haapii i roto i te pene 1 no nia i te misioni a Iesu Mesia? (A<br />
hi◊o 1 Petero 1:3–4, 18–21.) E mea nahea te iteraa i te misioni e te tusia a te<br />
Faaora e faahuru ê ai i ta tatou mau ohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o<br />
1 Petero 1:8, 13–16, 22–23; 2:5. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau<br />
pahonoraa a te mau melo o te piha haapiira i nia i te tabula ereere.)<br />
• No te aha te faaroo i “rahi roa ai te maitai . . .i to te auro,” ia au i ta Petero i<br />
parau? (A hi◊o 1 Petero 1:7; Hebera 11:6; 1 Nephi 7:12.) Eaha i to outou mana◊o<br />
te auraa, ia vaiiho i to tatou faaroo ia tamatahia e te auahi? Eaha te tumu mau<br />
o to tatou faaroo? (A hi◊o 1 Petero 1:5, 9.)<br />
• Ua haapii o Petero e, te mau peropheta o tei faaite papu no Iesu Mesia, ua<br />
“uiui e ua imi papu maite” ïa (1 Petero 1:10; a hi◊o atoa i te irava 11). E mea<br />
nahea te pure maite e te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a ia haapuai i to tatou mau<br />
iteraa papu no te Faaora?<br />
223