Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa “Ua afa◊i ratou ia÷na i te hoê oire atea roa, e i reira ua vaiiho ratou i te tamaiti ra i te mau mea faufau e te hairiiri atoa o ta te oraraa e nehenehe e pûpû. . . .No na maororaa hau atu i te ono ava◊e, o tera ïa te huru raveraa i nia ia÷na—area râ, aita roa hoê taime, ua hema te tamaiti apî ra i te faateimaharaa. I te pae hopea, i muri a◊era i te mau faahemaraa rahi, ua ui atura ratou ia÷na. No te aha aita oia i vaiiho ia÷na i raro a’e i teie mau mea—no te aha oia aita i rave i te reira? E horo◊a taua mau mea ra i te oaoa rahi, te mâha o to÷na mau hiaai, e e mea hinaaro-roa-hia; na’na teie mau mea atoa. Ua parau atura te tamaiti, ‘Aita e nehenehe ia÷u ia rave i te mea ta outou e ani no te mea e, ua fanauhia vau ia riro ei arii’” (The King’s Son,” New Era, Nov. 1975, 35). Te parau ra te Episekopo Featherstone: “E arii to tatou Metua e mai te tamaiti a te arii i tuuhia i mua i te mau mea hairiiri atoa e te faufau atoa o teie oraraa, mai te reira atoa tatou i te tuuhia i te rahiraa o te hairiiri e te mau hi◊araa o to tatou u◊i. Tera râ, outou pai. . . ua fanauhia ia riro ei mau arii tane e ei mau arii vahine, ei mau tahu◊a tane e ei mau tahu◊a vahine” (New Era, Nov. 1975, 35). • Ei mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ra◊i ra, eaha ta outou hi◊oraa i mua nei? E mea nahea te iteraa o te hi◊oraa hanahana i mua nei ia faaûrû i te rave◊a o ta outou e ora nei? A haapapu e, ei mau tamarii na to tatou Metua i te Ra◊i ra, e nehenehe ia tatou ia riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te mau mea atoa e vai ra ia÷na. Te pûpû nei te mau episetole a Petero e a Iuda i te mau haapiiraa faufaa no te tauturu ia tatou ia ora ma te tiamâ ei mau tamarii na te Atua. Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa moa, te mau uiraa, e te tahi atu materia no te haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a e tano ai i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau parau tumu o te papa◊iraa mo◊a. 1. A ora i roto i te faaroo e te mo◊araa ei u◊i maitihia. A aparau i te 1 Petero 1 e te 2:1–10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai. • Eaha ta Petero i haapii i roto i te pene 1 no nia i te misioni a Iesu Mesia? (A hi◊o 1 Petero 1:3–4, 18–21.) E mea nahea te iteraa i te misioni e te tusia a te Faaora e faahuru ê ai i ta tatou mau ohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o 1 Petero 1:8, 13–16, 22–23; 2:5. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiira i nia i te tabula ereere.) • No te aha te faaroo i “rahi roa ai te maitai . . .i to te auro,” ia au i ta Petero i parau? (A hi◊o 1 Petero 1:7; Hebera 11:6; 1 Nephi 7:12.) Eaha i to outou mana◊o te auraa, ia vaiiho i to tatou faaroo ia tamatahia e te auahi? Eaha te tumu mau o to tatou faaroo? (A hi◊o 1 Petero 1:5, 9.) • Ua haapii o Petero e, te mau peropheta o tei faaite papu no Iesu Mesia, ua “uiui e ua imi papu maite” ïa (1 Petero 1:10; a hi◊o atoa i te irava 11). E mea nahea te pure maite e te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a ia haapuai i to tatou mau iteraa papu no te Faaora? 223

224 • O vai te u◊i maitihia o ta Petero e parau ra? (A hi◊o 1 Petero 2:9–10 e te faahitiraa i raro onei.) Eaha ta tatou hopoi◊a ei u◊i maitihia? (A hi◊o 1 Petero 2:9.) E mea nahea tatou ia rave faaoti i teie hopoi◊a? (A hi◊o Mataio 5:16.) Ua faataa o Elder Bruce R. McConkie i te hoê u◊i maitihia, “eiaha te feia o te ora nei i roto i te hoê tau e aore ra matahiti taa ê maitai, tera râ. . . te fare o Iseraela i mutaa ihora, i roto i te afa tia o te mau tau, e i teie nei hoi i roto i te mau mahana hopea nei. . . [Tei roto atoa] te mau melo haapa◊o o te Ekalesia o tei rave i nia ia ratou iho te i◊oa o te Mesia e o tei faaamuhia i roto i to÷na utuafare” (Doctrinal New Testament Commentary, 3 vols. [1966–73], 3:294). 2. A pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa. A tai◊o e a aparau i te 1 Petero 2:19–24; 3:13–17; 4:12–19. • Ua papa◊i o Petero e “i pohe atoa hoi . . . te Mesia iho no outou, ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou [ua mauiui rahi. . . te Mesia no tatou, ma te vaiiho mai i te hoê hi◊oraa]” (1 Petero 2:21). Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te pahonoraa i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa? (A hi◊o 1 Petero 2:19–23.) Eaha te mau hi◊oraa o ta outou i ite no te mau taata o tei riro mai te huru o te Mesia i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa? E mea nahea tatou ia haamaitaihia a pee ai tatou i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te pahonoraa i te mau tamataraa? • Eaha te taime outou (e aore ra te tahi atu taata o ta outou i matau) i hamaniino-hia ai na roto i te raveraa i te hinaaro o te Fatu? E mea nahea ta Petero a◊o ia tatou ia pahono i taua mau huru ra? (A hi◊o 1 Petero 3:13–17; 4:12–19. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.) I roto i tehea mau rave◊a e horo◊a ai te mau tamataraa ia tatou i te hoê rave◊a maitai ia haafatata i te Fatu e ia faahanahana ia÷na? 3. Ia noaa ia outou te huru Atua e ia tamata ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia. A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 2 Petero 1. • Eaha te mau atiributi ta Petero i faataa ei tuhaa no te huru Atua? (A hi◊o 2 Petero 1:4–7. A tabula i te mau atiributi i nia i te tabula ereere.) No te aha e mea faufaa ia faatupu tatou i teie mau aravihi? (A hi◊o 2 Petero 1:8.) E mea nahea outou ia hi◊o i teie mau atiributi i faaitehia e vetahi ê? • Ua titau o Petero i te Feia Mo◊a “e faaitoito, ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia” (2 Petero 1:10). Eaha te auraa ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia? (Ia farii mai te Fatu mai te haapapuraa e aore ra te fafauraa o te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. No te hoê taata, ua haapapuhia to÷na parauraahia e to÷na maitiraahia, e ite oia, ua taatihia÷tu oia no te ora mure ore, na roto hoi i te heheuraa e te varua no te tohu” [PH&PF 131:5]. Ua farii o Iosepha Semita i teie fafauraa mai ô mai i te Fatu, ia au i tei papa◊ihia i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:49.) • Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia haapapuhia to tatou parauraahia e te maitiraahia?

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

“Ua afa◊i ratou ia÷na i te hoê oire atea roa, e i reira ua vaiiho ratou i te tamaiti ra<br />

i te mau mea faufau e te hairiiri atoa o ta te oraraa e nehenehe e pûpû. . . .No na<br />

maororaa hau atu i te ono ava◊e, o tera ïa te huru raveraa i nia ia÷na—area râ, aita<br />

roa hoê taime, ua hema te tamaiti apî ra i te faateimaharaa. I te pae hopea, i muri<br />

a◊era i te mau faahemaraa rahi, ua ui atura ratou ia÷na. No te aha aita oia i vaiiho<br />

ia÷na i raro a’e i teie mau mea—no te aha oia aita i rave i te reira? E horo◊a taua<br />

mau mea ra i te oaoa rahi, te mâha o to÷na mau hiaai, e e mea hinaaro-roa-hia;<br />

na’na teie mau mea atoa. Ua parau atura te tamaiti, ‘Aita e nehenehe ia÷u ia rave<br />

i te mea ta outou e ani no te mea e, ua fanauhia vau ia riro ei arii’” (The King’s<br />

Son,” New Era, Nov. 1975, 35).<br />

<strong>Te</strong> parau ra te Episekopo Featherstone:<br />

“E arii to tatou Metua e mai te tamaiti a te arii i tuuhia i mua i te mau mea hairiiri<br />

atoa e te faufau atoa o teie oraraa, mai te reira atoa tatou i te tuuhia i te rahiraa o<br />

te hairiiri e te mau hi◊araa o to tatou u◊i. <strong>Te</strong>ra râ, outou pai. . . ua fanauhia ia riro ei<br />

mau arii tane e ei mau arii vahine, ei mau tahu◊a tane e ei mau tahu◊a vahine”<br />

(New Era, Nov. 1975, 35).<br />

• Ei mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ra◊i ra, eaha ta outou hi◊oraa i mua<br />

nei? E mea nahea te iteraa o te hi◊oraa hanahana i mua nei ia faaûrû i te rave◊a<br />

o ta outou e ora nei?<br />

A haapapu e, ei mau tamarii na to tatou Metua i te Ra◊i ra, e nehenehe ia tatou ia<br />

riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te mau mea atoa e vai ra ia÷na. <strong>Te</strong> pûpû nei te<br />

mau episetole a Petero e a Iuda i te mau haapiiraa faufaa no te tauturu ia tatou ia<br />

ora ma te tiamâ ei mau tamarii na te Atua.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa moa, te mau uiraa, e te tahi<br />

atu materia no te haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a e tano ai<br />

i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau parau tumu o te papa◊iraa<br />

mo◊a.<br />

1. A ora i roto i te faaroo e te mo◊araa ei u◊i maitihia.<br />

A aparau i te 1 Petero 1 e te 2:1–10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta Petero i haapii i roto i te pene 1 no nia i te misioni a Iesu Mesia? (A<br />

hi◊o 1 Petero 1:3–4, 18–21.) E mea nahea te iteraa i te misioni e te tusia a te<br />

Faaora e faahuru ê ai i ta tatou mau ohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o<br />

1 Petero 1:8, 13–16, 22–23; 2:5. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau<br />

pahonoraa a te mau melo o te piha haapiira i nia i te tabula ereere.)<br />

• No te aha te faaroo i “rahi roa ai te maitai . . .i to te auro,” ia au i ta Petero i<br />

parau? (A hi◊o 1 Petero 1:7; Hebera 11:6; 1 Nephi 7:12.) Eaha i to outou mana◊o<br />

te auraa, ia vaiiho i to tatou faaroo ia tamatahia e te auahi? Eaha te tumu mau<br />

o to tatou faaroo? (A hi◊o 1 Petero 1:5, 9.)<br />

• Ua haapii o Petero e, te mau peropheta o tei faaite papu no Iesu Mesia, ua<br />

“uiui e ua imi papu maite” ïa (1 Petero 1:10; a hi◊o atoa i te irava 11). E mea<br />

nahea te pure maite e te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a ia haapuai i to tatou mau<br />

iteraa papu no te Faaora?<br />

223

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!