Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa 2. Te farii nei te hoê hoa i te tahi mau fifi, e te feruri nei e mea nahea te Faaora ia haapa◊o o’na iho ia÷na e aore ra e maramarama anei oia i te mea ta’na e fifi nei. (Hebera 2:6–8, 18; 2 Nephi 1:15; Alama 7:11–12) 3. Te maere ra te hoê melo ore oia hoi, e mea titau-roa-hia anei no te hoê taata ia farii i te autahu◊ara no te faatere i te mau bapetizoraa e te tahi atu mau oro◊a. (Hebera 5:1, 4; Exodo 28:41; Ioane 15:16) A ani hoê e aore ra e piti melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau papa◊iraa mo◊a o ta ratou i maiti no te huru tataitahi. A faaite papu atu e, tei roto i te rata a Paulo i to Hebera te mau papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto i na huru tataitahi e toru. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaroo i taua mau papa◊iraa mo◊a ra a aparau ai outou i te buka Hebera. A haapii ai oe i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te papa◊iraa mo◊a. A haamaramarama e, na roto i to÷na mau tere misionare, ua imi Paulo ia faafariu i te mau melo o te Ekalesia, oia hoi, eiaha ratou e faaohipa faahou i te ture a Mose. A haapiihia ai hoi te mau Keretetiano Ati Iuda e, e tae mai te faaoraraa [ora] na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, ua tiaturi â e rave rahi o ratou e, e mea faufaa rahi te haapa◊oraa i te ture a Mose no to ratou faaoraraa [ora]. Ua papa◊i o Paulo i te episetole i to Hebera no te haapapu faahou â e, ua faatupuhia te ture a Mose i te Mesia. 1. O Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua i te Ra◊i ra, oia to tatou Faaora. A aparau i te Hebera 1–4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai. • Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iesu Mesia mai roto mai i te Hebera 1 (A tabula i te mau pahono a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. Teie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, mai te mau mea i tabulahia i raro nei.) a. Ua hamani oia i te ao nei (mau irava 2, 10). b. E hoho◊a oia no te Atua te Metua (irava 3). c. Ua pohe ei taraehara no ta tatou mau hara (irava 3). d. O oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua te Metua (mau irava 5–6). e. E mea mure ore e te taui ore to’na hanahana e to÷na mana (mau irava 6–6). • Ua parau o Paulo e, te Tamaiti a te Atua, o tei hamanihia “e maitai hau ê hoi to÷na i to te mau melahi” (Hebera 1:4), o tei “faahaehaa-[atoa]-hia i raro iti a◊e i te mau melahi” (Hebera 2:9). I roto i te hea rave◊a Iesu i “faahaehaahia ai i raro iti a◊e i te mau melahi”? (A hi◊o Mosia 13:34–35. Ua haere mai oia i te fenua nei ei taata tahuti e ua ite oia i te mauiui e te pohe.) No te aha e mea titauhia te reira? (A hi◊o Hebera 2:9–10, 16–18; 4:15–16; a hi◊o atoa Mataio 23:10–11.) • Ua faaitoito o Paulo i te Feia Mo◊a ia ora ma te parau tia ia nehenehe ia ratou ia tomo i roto i te faafaaearaa o te Atua (Hebera 3:7–19; 4:1–11). Eaha te auraa 193

194 o te parau ia tomo i roto i te faaearaa o te Atua? (A hi◊o PH&PF 84:23–24; 3 Nephi 27:19.) Eaha ta Paulo i haamaramarama no nia i te tumu te tahi o te mau tamarii o Iseraela i ore ai, i te tau o Mose, i nehenehe ia ratou ia tomo i roto i te faaearaa o te Atua? (A hi◊o Hebera 3:7–11, 16–19; 4:1–2.) E mea nahea tatou ia tauturu i te tahi e te tahi ia tiamâ no te tomo i roto i te faaearaa o te Atua? (A hi◊o Hebera 3:13–14; 4:11; Alama 13:12–13, 16.) 2. Ua riro te Autahu◊araa Melehizedeka ei tuhaa no te îraa o te evanelia. A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Hebera 5; 6:20; 7. • Eaha ta Paulo i haapii no nia i te fariiraa e te faaohiparaa te hoê taata i te mana o te autahu◊araa? (A hi◊o Hebera 5:1–4.) No te aha e mea tia roa i te hoê taata o tei mau i te autahu◊ara ia “piihia e te Atua” eiaha râ “i rave i teie hanahana no÷na iho”? • Eaha te mana autahu◊araa o te apee i te ture a Mose? (Te Autahu◊araa Aarona, o te pii-atoa-hia te autahu◊araa ati Levi, tei iti a◊e, e aore ra no te faaineineraa. A hi◊o PH&PF 84:25–27.) Eaha te mana autahu◊araa ta Iesu i mau? (A hi◊o Hebera 5:5–6; 6:20.) A haamaramarama e, i te taime i haere mai ai o Iesu e i faaî ai i te ture a Mose, ua faatia atoa oia i te Autahu◊araa Melehizedeka. No te aha e mea titauhia te reira? (A hi◊o Hebera 7:11. Aita e mana to te Autahu◊araa Aarona no te faatere i te mau oro◊a i titauhia no te faaoraraa [ora].) “Aore te ture a Mose, e aore atoa te autahu◊araa Aarona o te faatere i te reira, e nehenehe ia hopoi i te mau tamarii a te Atua ia maitai roa. Ua riro te Autahu◊araa Aarona ei mana iti a◊e, e e faatere te reira i te evanelia faaineineraa ana◊e ra. Area te Autahu◊a Melehizedeka e autahu◊araa teitei a◊e ïa, i faaauhia no te faatere i te mau oro◊a o te evanelia i roto i te îraa o te reira e, e nehenehe ia haamaitai roa i to tatou oraraa ia nehenehe ia tatou ia haere i mua i te aro o te Fatu” (The Life and Teachings of Jesus and His Apostles [Church Educational System manual, 1979], 385–86; a hi◊o atoa PH&PF 107:18–20). • No te aha tatou e pii ai i te Autahu◊araa Melehizedeka te autahu◊araa teitei atu? (A hi◊o PH&PF 107:2–4.) E mea nahea te mau melo o te Ekalesia i teie mahana i te haamaitaihia na roto i te fariiraa i te Autahu◊araa Melehizedeka e te Autahu◊araa Aarona atoa hoi? E mea nahea te autahu◊araa i te haamaitai i to outou oraraa? 3. Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei fafauraa apî i rotopu i te Atua e ta÷na mau tamarii. A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Hebera 8:1–10:18. A haamaramarama e, ua faahaamana◊o o Paulo i te mau melo o te Ekalesia e, te haamoriraa i raro a◊e i te ture a Mose, ua faaite papu ïa i te Fatu Iesu Mesia. • Ia au i te Hebera 8:5, eaha ta te Fatu i faaite ia Mose ia rave a hamani ai oia i te sekene ia faaohipahia e te Ati Iseraela no te haamoriraa? (A haamaramarama e, ua riro te mau oro◊a i roto i te sekene ei tapa◊o no te “mau mea o te ra◊i,” ia au hoi i tei faanahohia i raro nei.)

<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

2. <strong>Te</strong> farii nei te hoê hoa i te tahi mau fifi, e te feruri nei e mea nahea te Faaora ia<br />

haapa◊o o’na iho ia÷na e aore ra e maramarama anei oia i te mea ta’na e fifi nei.<br />

(Hebera 2:6–8, 18; 2 Nephi 1:15; Alama 7:11–12)<br />

3. <strong>Te</strong> maere ra te hoê melo ore oia hoi, e mea titau-roa-hia anei no te hoê taata ia<br />

farii i te autahu◊ara no te faatere i te mau bapetizoraa e te tahi atu mau oro◊a.<br />

(Hebera 5:1, 4; Exodo 28:41; Ioane 15:16)<br />

A ani hoê e aore ra e piti melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau papa◊iraa mo◊a<br />

o ta ratou i maiti no te huru tataitahi. A faaite papu atu e, tei roto i te rata a<br />

Paulo i to Hebera te mau papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto i na<br />

huru tataitahi e toru. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaroo i taua mau<br />

papa◊iraa mo◊a ra a aparau ai outou i te buka Hebera.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea<br />

ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te<br />

papa◊iraa mo◊a.<br />

A haamaramarama e, na roto i to÷na mau tere misionare, ua imi Paulo ia faafariu<br />

i te mau melo o te Ekalesia, oia hoi, eiaha ratou e faaohipa faahou i te ture a<br />

Mose. A haapiihia ai hoi te mau Keretetiano Ati Iuda e, e tae mai te faaoraraa<br />

[ora] na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, ua tiaturi â e rave rahi o ratou e, e mea<br />

faufaa rahi te haapa◊oraa i te ture a Mose no to ratou faaoraraa [ora]. Ua papa◊i o<br />

Paulo i te episetole i to Hebera no te haapapu faahou â e, ua faatupuhia te ture a<br />

Mose i te Mesia.<br />

1. O Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua i te Ra◊i ra, oia to tatou<br />

Faaora.<br />

A aparau i te Hebera 1–4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau<br />

irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iesu Mesia mai roto mai i te Hebera 1 (A<br />

tabula i te mau pahono a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula<br />

ereere. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, mai te mau mea i tabulahia i<br />

raro nei.)<br />

a. Ua hamani oia i te ao nei (mau irava 2, 10).<br />

b. E hoho◊a oia no te Atua te Metua (irava 3).<br />

c. Ua pohe ei taraehara no ta tatou mau hara (irava 3).<br />

d. O oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua te Metua (mau irava 5–6).<br />

e. E mea mure ore e te taui ore to’na hanahana e to÷na mana (mau irava 6–6).<br />

• Ua parau o Paulo e, te Tamaiti a te Atua, o tei hamanihia “e maitai hau ê hoi<br />

to÷na i to te mau melahi” (Hebera 1:4), o tei “faahaehaa-[atoa]-hia i raro iti a◊e i<br />

te mau melahi” (Hebera 2:9). I roto i te hea rave◊a Iesu i “faahaehaahia ai i raro<br />

iti a◊e i te mau melahi”? (A hi◊o Mosia 13:34–35. Ua haere mai oia i te fenua<br />

nei ei taata tahuti e ua ite oia i te mauiui e te pohe.) No te aha e mea titauhia<br />

te reira? (A hi◊o Hebera 2:9–10, 16–18; 4:15–16; a hi◊o atoa Mataio 23:10–11.)<br />

• Ua faaitoito o Paulo i te Feia Mo◊a ia ora ma te parau tia ia nehenehe ia ratou<br />

ia tomo i roto i te faafaaearaa o te Atua (Hebera 3:7–19; 4:1–11). Eaha te auraa<br />

193

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!