Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

Te Faahopearaa A haapapu e, e mea na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te oraraa parau tia e nehenehe ai ia tatou ia tiahia— i faaitehia te parau tia e i faafaaitehia i te Atua. A faaite papu e, e mau tamarii tatou na te Atua e te vai ra te maitai ia riro ei feia tuhaa e te Mesia mai te mea te vai ra te faaroo ia÷na, e te ora nei ia au i ta’na i faaue ia tatou. Te Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa. 1. “Aore hoi au i haama i te evanelia o[a] te Mesia ra” A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Roma 1:16. • E mea nahea tatou ia faaite e, aore tatou e haama i te evanelia a Iesu Mesia? (A hi◊o 1 Petero 3:15 no te hoê mana◊o. A tabula i te mau pahono a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere, e a faaitoito i te melo tataitahi o te piha haapiiraa ia rave hoê a◊e o teie mau mea i roto i te hebedoma i mua nei.) 2. Te ohiparaa a te Feia Apî Haapiiraa 36 A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa i te hoê ap¥ iti parau e te hoê peni e aore ra peni tara. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia papa◊i i nia i ta ratou mau parau riirii te uiraa i muri nei mai roto mai i te Roma 8:31: “Ahiri te Atua tei pihai iho ia tatou, o vai te nehenehe e aro mai ia tatou?” (E hinaaro paha outou ia faaohipa i te parauraa no roto mai i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], o te horo◊a nei i te tuhaa hopea o te parau oia hoi “o vai te nehenehe e upooti’a i nia ia tatou?” A aparau e mea nahea teie faaiteraa e nehenehe ai e haapuai i te mau melo o te piha haapiiraa i roto i to ratou oraraa. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia tuu i teie parau i te vahi e nehenehe ratou e hi◊o pinepine atu i te reira. 191

Haapiiraa 37 192 Iesu Mesia: “Te Papa◊i e te Faaoti o to Tatou Faaroo” Te Tumu No te haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, e tae mai te faaoraraa na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te haapa◊oraa i ta÷na mau faaueraa. Te Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana◊ohia Mai Hebera a. Hebera 1–4. Te haapapu nei o Paulo e, o Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua i te Ra◊i ra, o to tatou ïa Faaora. b. Hebera 5; 6:20; 7. Te haamaramarama nei o Paulo e, ua riro te Autahu◊araa Melehizedeka ei tuhaa no te îraa o te evanelia. c. Hebera 8:1–10:18. Te haapii nei o Paulo e, e fafauraa tahito te ture a Mose i rotopu i te Atua e ta÷na mau tamarii, area te evanelia a Iesu Mesia ra, e fafauraa apî ïa. Ua riro te fafauraa tahito ei huru, e aore ra ei hoho◊a, no te fafauraa apî, tera râ tei te fafauraa apî te mana no te faaora. d. Hebera 10:19–11:40. Te faaitoito nei o Pauo i te feia mo’a ia faaite i te faaroo ia Iesu Mesia, i reira hoi ratou e farii ai i te hoê parahiraa i roto i te basileia o te Atua. 2. Te tahi atu tai◊oraa: Hebera 6: 12–13; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Pauline Epistles: Epistle to the Hebrews,” 746–47. 3. Te mana◊o no te haapiiraa: A haapa◊o maitai eiaha ia riro ei taata orero parau. I te tahi mau taime, e hinaaro oe ia parau orero haapoto noa no te vauvau atu i te haamaramarmaraa, tera râ e mo◊ehia te maitai rahi o te ohipa i roto i te orero parau mai te mea o te reira ana◊e ra te rave◊a haapiiraa e faaohipahia. I muri iho a horo◊a ai oe i te haamaramarmaraa e aore ra a faataa ai i te hoê parau tumu, a haapapu ia horo◊a i te mau rave◊a maitai no te mau melo o te piha haapiiraa ia pahono mai e ia horo◊a [i te mana◊o]. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa Teitei Atu, 152.) Te Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou iho no te haamata i te haapiiraa. A faataa i te mau huru i muri nei, e a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i te hoê papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto hoê o te mau huru. (Ua mana◊ohia mai te tahi tau papa◊iraa mo◊a tei tuuhia i roto i te mau paruru.) 1. Te hoê tamarii o ta outou i matau, ua haapii noa maira i roto i te Paraimere e, ua hamani Iesu Mesia i te ao nei e te hinaaro nei oia ia ite tei hea teie mea i te haamaramaramaraahia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. (Hebera 1:2; Ioane 1:1–3, 10; Ephesia 3:9; Mosia 3:8)

Haapiiraa<br />

37<br />

192<br />

Iesu Mesia: “<strong>Te</strong> Papa◊i e te<br />

Faaoti o to Tatou Faaroo”<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, e tae mai te faaoraraa na<br />

roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te haapa◊oraa i ta÷na mau faaueraa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

Hebera<br />

a. Hebera 1–4. <strong>Te</strong> haapapu nei o Paulo e, o Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a<br />

te Metua i te Ra◊i ra, o to tatou ïa Faaora.<br />

b. Hebera 5; 6:20; 7. <strong>Te</strong> haamaramarama nei o Paulo e, ua riro te Autahu◊araa<br />

Melehizedeka ei tuhaa no te îraa o te evanelia.<br />

c. Hebera 8:1–10:18. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e fafauraa tahito te ture a Mose i<br />

rotopu i te Atua e ta÷na mau tamarii, area te evanelia a Iesu Mesia ra, e<br />

fafauraa apî ïa. Ua riro te fafauraa tahito ei huru, e aore ra ei hoho◊a, no te<br />

fafauraa apî, tera râ tei te fafauraa apî te mana no te faaora.<br />

d. Hebera 10:19–11:40. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Pauo i te feia mo’a ia faaite i te faaroo<br />

ia Iesu Mesia, i reira hoi ratou e farii ai i te hoê parahiraa i roto i te basileia o<br />

te Atua.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Hebera 6: 12–13; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Pauline Epistles: Epistle to the Hebrews,” 746–47.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A haapa◊o maitai eiaha ia riro ei taata orero parau. I<br />

te tahi mau taime, e hinaaro oe ia parau orero haapoto noa no te vauvau atu i<br />

te haamaramarmaraa, tera râ e mo◊ehia te maitai rahi o te ohipa i roto i te<br />

orero parau mai te mea o te reira ana◊e ra te rave◊a haapiiraa e faaohipahia. I<br />

muri iho a horo◊a ai oe i te haamaramarmaraa e aore ra a faataa ai i te hoê<br />

parau tumu, a haapapu ia horo◊a i te mau rave◊a maitai no te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia pahono mai e ia horo◊a [i te mana◊o]. (A hi◊o Haapiiraa—Aore<br />

e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 152.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faataa i te mau huru i muri nei, e a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi<br />

i te hoê papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto hoê o te mau huru.<br />

(Ua mana◊ohia mai te tahi tau papa◊iraa mo◊a tei tuuhia i roto i te mau paruru.)<br />

1. <strong>Te</strong> hoê tamarii o ta outou i matau, ua haapii noa maira i roto i te Paraimere e,<br />

ua hamani Iesu Mesia i te ao nei e te hinaaro nei oia ia ite tei hea teie mea i te<br />

haamaramaramaraahia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. (Hebera 1:2; Ioane<br />

1:1–3, 10; Ephesia 3:9; Mosia 3:8)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!