Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
taua mau viritu [huru viiriiore] ra, e tahe mai na roto mai i te punavai rahi o te<br />
faaroo mau, te puai o to tatou faaroo na roto i te amuiraa mai i te maitai atoa<br />
ia here i te mau tamarii a Iesu tei haamaitaihia. E nehenehe tatou e pure i roto<br />
i te tau no te pure, e nehenehe tatou e here i to tatou taata tupu mai ia tatou<br />
iho, e ia haapa◊o i roto i te ati, ma te ite e, te utu◊a maitai no taua ohipa ra e<br />
mea rahi atu ïa i roto i te basileila o te ra◊i ra. Auê ïa faaitoitoraa! Auê ïa oaoa!”<br />
(<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith [1976], 76).<br />
2. E nehenehe tatou e fanau-faahou-hia e ia riro mai ei feia tuhaa i te Mesia ra.<br />
A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Roma 6 e 8.<br />
Haapiiraa 36<br />
• Ua faaau o Paulo i te bapetizoraa i te pohe, te tanuraa, e te tia-faahou-raa. E<br />
mea nahea te bapetizoraa e riro ai mai te pohe, te tanuraa, e te tia-faahou-raa<br />
(fanauraa apî)? (A hi◊o Roma 6:3–4; PH&PF 76:50–52.) E mea nahea i riro ai te<br />
bapetizoraa ei fanauraa apî no outou?<br />
A haamaramarama e, te bapetizoraa na roto i te utuhi, e tapa◊o ïa no to tatou<br />
fanau-faahou-raa i te pae varua. Ia haere tatou i raro i te pape, e tapa◊o ïa te<br />
tanu nei tatou i to tatou huru tahito i roto i te menema. Ia haere mai tatou i<br />
nia mai raro mai i te pape, e tapa◊o ïa ua mâ i te horoihia. Ua riro tatou ei taata<br />
apî o tei fafau ia pee i te Mesia.<br />
• E mea nahea tatou ia tapea i te mâraa e te “apîraa o te ora” (Roma 6:4) o ta<br />
tatou i ite i te tupuraa i te bapetizoraa? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia<br />
hoi, na roto i te faaapîraa i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa a rave ai<br />
tatou i te oro◊a mo◊a i te hebedoma tataitahi, na roto i te tatarahaparaa e te<br />
imiraa i te faaoreraa hara no ô mai i te Fatu ra, e na roto i te haamataraa i te<br />
mahana tataitahi ma te faapî i te faaotiraa ia tavini i te Atua.)<br />
• Eaha te auraa te parau ra ia au “i ta te tino ra”? (A hi◊o Roma 8:5–6.) Eaha te mau<br />
hopearaa no te auraa i ta te tino? (A hi◊o Roma 8:6–8, 13.) E mea nahea tatou ia<br />
faaore roa i to te tino mai roto atu i to tatou mau feruriraa e to tatou aau? E mea<br />
nahea to outou haamaitairaahia i te taime i maiti ai outou ia au i to te varua?<br />
• Ua faaite papu o Paulo “e mau tamarii tatou na te Atua” (Roma 8:16). Eaha to<br />
outou huru na roto i te iteraa e, e tamarii outou na te Atua? Eaha te tupu no<br />
nia i to tatou mau huru e te mea e vai ra ia tatou?<br />
Ua parau o Elder Dallin H. Oaks: “A feruri i te puai o te mana◊o i haapiihia i roto<br />
i ta tatou himene auhia ‘E Tamarii Au na te Atua’ (<strong>Te</strong> Himene, numera 185). . . .<br />
<strong>Te</strong>ie te pahonoraa i te hoê o ta tatou mau uiraa rahi o te oraraa, ‘O vai au nei? E<br />
tamarii au na te Atua no roto mai i te opu varua o na metua i te ra◊i ra. Na taua<br />
metuaraa ra e faataa i to tatou huru mure ore. Taua mana puai rahi ra e raau tera<br />
no te oto. E nehenehe e haapuai ia tatou tataitahi ia rave i te mau maitiraa parau<br />
tia e ia imi i te mea maitai a◊e e vai ra i roto ia tatou. A haamau i roto i te feuriraa<br />
o te hoê taure◊are◊a te mana◊o puai rahi, e tamarii oia, te tamaroa e aore ra te<br />
tamahine, na te Atua, e ua horo◊ahia ia ratou te faatura ia ratou iho, e te itoito ia<br />
haere i mua i nia i te mau fifi o te oraraa” (i roto Conference Report, Oct. 1995,<br />
31; e aore ra Ensign, Nov. 1995, 25).<br />
Mai te mea e, e faaafaro outou ia himenehia “E Tamarii Au na te Atua” e aore<br />
ra ia hautihia ei pehe taa ê, a ani i te hoê taata himene, e aore ra te hoê p∂p∂<br />
na◊ina◊i ia faaite mai i te reira i teie nei. E aore ra a himene te reira e te mau<br />
melo o te piha haapiiraa (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).<br />
189