Te Faufaa Apî
Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî
Te Aparauraa o te Mau Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa I muri a◊e i to te mau melo o te piha haapiiraa pahonoraa mai i te mau uiraa, a haamaramarama e, e mea pinepine tatou i te umehia i te mau taata parau tia no te mea te pee nei ratou i te Faaora e te faaite papu nei no÷na. A matau roa ai tatou i teie mau taata, e matau roa atoa tatou ia Iesu Mesia. E aparau teie nei haapiiraa i te mau taata e rave rahi e no to ratou mau hi◊oraa parau tia e nehenehe ïa e tauturu ia tatou ia haafatata atu ia÷na. A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea te reira e tano ai i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati mai i te mau parau tumu pae papa◊iraa mo◊a. No te mea e mea huru fifi ia ani i te mau uiraa atoa e aore ra ia faaoti i te mau mana◊o atoa i roto i te haapiiraa, a maiti ma te pure i te uiraa o te pahono maitai i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. 1. Ua fanauhia o Ioane Bapetizo ia Elisabeta e Zekaria. A aparau i te Luka 1:5–25, 57–80. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia. • Eaha te huru faataaraa o Elisabeta e o Zekaria i roto i te mau papa◊iraa mo◊a? (A hi◊o Luka 1:6–9.) • Eaha te haamaitairaa ta Zekaria raua o Elisabeta i pure atu? (A hi◊o Luka 1:7, 13.) E mea nahea teie pure i te pahonohia i te pae hopea? (A hi◊o Luka 1:11–13, 24–25. A faaite e, e riro ua pure o Zekaria raua o Elisabeta e rave rahi mau matahiti ia haamaitaihia raua i te hoê aiu. Area râ, aita te Metua i te Ra◊i ra i horo◊a ia raua i teie haamaitairaa e tae noa÷tu i te taime ua tano no te faaoti i ta÷na mau tumu.) E mea nahea tatou e nehenehe ai e haapa◊o noa e e ape ai hoi i te haaparuparuraa i te taime aita ta tatou mau pure o te aau e pahonohia i taua taime ihoa ra e i roto i te rave◊a ta tatou e hinaaro ra? • Eaha ta Gaberiela i tohu no nia i te misioni a Ioane? (A hi◊o Luka 1:14–17. A faaite i te hoho◊a o Ioane o te poro nei i roto i te medebara, e a haapoto i te mau tohuraa a Gaberiela i nia i te tabula ereere. A aparau i te auraa o te mau tohuraa, e mea nahea to Ioane faaîraa i te reira, e e mea nahea tatou e nehenehe ai e pee i te hi◊oraa o Ioane i roto i taua mau mea ra.) a. O Ioane te “faafariu [e rave rahi mau taata] i te Fatu to ratou ra Atua” (Luka 1:16). b. Na÷na e “faafariu mai i te aau o te feia metua i te mau tamarii” (Luka 1:17). c. Na÷na e “faafariu. . . i te feia faaroo ore i te parau a te feia parau-tia ra” (Luka 1:17). d. Na÷na e “faaineine i te hoê pae taata ia au no te Fatu” (Luka 1:17). Parau faaara: O Ioane Bapetizo tei riro “ei taata tei mau maite i te Autahu◊araa Aarona i roto i te mau aamu atoa” (Bible Dictionary, “John the Baptist,” 714). E hinaaro paha oe i te aparau e mea nahea e nehenehe ai i te mau huru i mua ra o te misioni a Ioane i te faaohipahia i te mau melo o te piha haapiiraa o tei mau i te Autahu◊araa Aarona. • Eaha tei tupu ia Zekaria i te taime i feapiti ai to÷na mana◊o i te mau parau a te melahi? (A hi◊o Luka 1:18–20.) Eaha te mau huru o Zekaria i muri a◊e i te fanauraahia mai o Ioane, no te faaite i to÷na faaroo i faaapîhia ra? (A hi◊o Luka 7
8 1;59–63. Ua mairi raua o Elisabeta i te i◊oa o ta raua tamaiti ia Ioane, ua haapa◊o ïa i te faauêraa a te Atua eiaha ra i te peeraa i te mau peu tumu o te fenua.) • A tohu ai o Zekaria no nia i te misioni a ta÷na tamaiti, ua parau atoa oia i te faaoraraa, te ora, e te faaaoreraa o te mau hara, te aroha mau, e te maramarama (Luka 1:68–79). O vai ta÷na e faahi◊o ra a parau ai oia no teie nei mau mea? (Iesu Mesia.) A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Ioane 1:6–9. A faaite papu e, mai ia Ioane Bapetizo, e tia ia haamau tatou i ta tatou taviniraa i nia i te tautururaa ia vetahi ê ia haere mai ratou i te Mesia ra. • I muri a◊e i te fanauraa o Ioane, ua tupu a◊era e “itoito atura hoi te aau” (Luka 1:80; a hi◊o maite i roto i teie nei irava no te parau ra itoito atura, te auraa ra ia tupu i te rahi e aore ra ia haamaitai). No te aha outou i mana◊o ai e, ua titauhia ia Ioane ia itoito oia i te aau ei reira e nehenehe ai ia faaoti i ta÷na misioni? Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia itoito tatou i te aau? 2. Ua haapii mai o Maria e o Iosepha e e riro o Maria ei metua vahine no te Tamaiti a te Atua. A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 1:26–56 e te Mataio 1:18–25. A faaite i te hoho◊a o te Faaiteraa. • Eaha ta Maria i haapii mai no ô mai i te melahi Gaberiela ra? (A hi◊o Luka 1:26–33.) No te aha te Faaora i titau ai ia riro oia ei tamaiti na te hoê metua vahine i te tahuti nei e na te hoê Metua tane i te tahuti ore? A parau ai no Iesu Mesia, ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e: “O te Atua to÷na Metua, na roto mai i te Taata Tahuti Ore. . . . ua farii oia i te puai no te tahuti ore, oia hoi te puai ia ora e amuri noa÷tu; e aore ra, na roto i te maitiraa ia pohe, o te puai ïa ia tia faahou mai i roto i te tahuti ore, i tera ra ao no te ora e amuri noa÷tu ma te ore to÷na tino e vaiiho-noa-hia ia tahuti noa na. . . . “. . . O Maria to÷na metua vahine, na roto i te vahine tahuti nei. . . ua farii oia i te puai no te tahuti nei, oia hoi te puai no te pohe. . . . “No teie . . . anoiraa o te hanahana atua e te tahuti nei i roto i te hoê taata, ua nehenehe atura i to tatou Fatu ia faaoti i te taeraehara mana hope e te mure ore. No te mea o te Atua iho to÷na Metua e o Maria to÷na metua vahine, ua farii oia i te puai no te ora e aore ra no te pohe, mai te au i ta÷na i maiti, e na roto i te horo◊araa to÷na ora, ua farii i te puai no te rave faahou, e i muri iho, i roto i te huru ite-ore-hia ia tatou, ia horo◊a atu i te mau huru o taua tia-faahou-raa ra i te taata atoa ia nehenehe i te taatoaraa ia tia mai i te pohe mai” (The Promised Messiah [1978], 470–71). • Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Maria na roto i ta÷na mau aparauraa e te melahi e ia Elisabeta? (A hi◊o Luka 1:26–38, 45–49; a hi◊o atoa Alama 7:10. A haapoto i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. Mai te mea te haapii nei oe i te feia apî, e hinaaro paha oe i te horo◊a i te mana◊o ia faariro ia Maria ei hi◊oraa maitai no te hoê vahine apî parau tia.) a. Ua herehia mai o Maria e te Atua (Luka 1:28, 30). Eaha te auraa te parau herehia mai e te Atua? I te hea mau vahi ê atu e hi◊o tia atu ai te tahi mau
- Page 1 and 2: Te Faufaa Apî Te Buka a te Orometu
- Page 3 and 4: Te hoho◊a i mua i te buka: Te A
- Page 5 and 6: iv 24 “Teie Hoi te Ora Mure Ore
- Page 7 and 8: a◊e i te haapiiraa. I roto i te h
- Page 9 and 10: A hi◊opoa i te haapiiraa tataitah
- Page 11 and 12: haapiiraa i te mau periota, te mau
- Page 13 and 14: Te Aparauraa o te Mau Papa’iraa M
- Page 15 and 16: haapiiraa i nia i teie nei uiraa, e
- Page 17: Haapiiraa 2 6 “Ua Faarahi Tau Var
- Page 21 and 22: 10 1:3-4. No te tauturu ia Teophilo
- Page 23 and 24: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana
- Page 25 and 26: 4. Ma te arata◊ihia e te Metua, t
- Page 27 and 28: Haapiiraa 4 16 “E Haamaitai Outou
- Page 29 and 30: 18 muri a◊era e rave rahi mau mat
- Page 31 and 32: 4. Te faaoti ra te tahi o te mau p
- Page 33 and 34: Haapiiraa 5 22 “Ia Fanau Faahou
- Page 35 and 36: 24 5:14-35; 22:15-18. E hinaaro pah
- Page 37 and 38: 26 riroraa ei p¥p¥ mau? E mea nah
- Page 39 and 40: Te Aparauraa e te Faaohiparaa o te
- Page 41 and 42: tabula ereere te mau pahonoraa a te
- Page 43 and 44: Haapiiraa 7 32 “[Oia] Iho Tei Rav
- Page 45 and 46: 34 • E mea nahea tatou ia faaite
- Page 47 and 48: 36 c. Te faaora nei te peropheta El
- Page 49 and 50: Te Aparauraa Papa◊iraa Mo◊a e t
- Page 51 and 52: 40 • Ua parau Iesu e, e tia i te
- Page 53 and 54: tei nia ïa tatou i taua e◊a ra n
- Page 55 and 56: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana
- Page 57 and 58: 46 • E mea nahea tatou e maramara
- Page 59 and 60: 48 Ati Iuda no te mau phulakateri [
- Page 61 and 62: Haapiiraa 10 50 “A Rave Mai i Ta
- Page 63 and 64: 52 • Eaha ta te mau Pharisea i ra
- Page 65 and 66: 54 tapiripiri. E nehenehe te mau pa
- Page 67 and 68: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
8<br />
1;59–63. Ua mairi raua o Elisabeta i te i◊oa o ta raua tamaiti ia Ioane, ua haapa◊o<br />
ïa i te faauêraa a te Atua eiaha ra i te peeraa i te mau peu tumu o te fenua.)<br />
• A tohu ai o Zekaria no nia i te misioni a ta÷na tamaiti, ua parau atoa oia i te<br />
faaoraraa, te ora, e te faaaoreraa o te mau hara, te aroha mau, e te<br />
maramarama (Luka 1:68–79). O vai ta÷na e faahi◊o ra a parau ai oia no teie nei<br />
mau mea? (Iesu Mesia.) A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te<br />
Ioane 1:6–9. A faaite papu e, mai ia Ioane Bapetizo, e tia ia haamau tatou i ta<br />
tatou taviniraa i nia i te tautururaa ia vetahi ê ia haere mai ratou i te Mesia ra.<br />
• I muri a◊e i te fanauraa o Ioane, ua tupu a◊era e “itoito atura hoi te aau” (Luka<br />
1:80; a hi◊o maite i roto i teie nei irava no te parau ra itoito atura, te auraa ra ia<br />
tupu i te rahi e aore ra ia haamaitai). No te aha outou i mana◊o ai e, ua titauhia<br />
ia Ioane ia itoito oia i te aau ei reira e nehenehe ai ia faaoti i ta÷na misioni?<br />
Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia itoito tatou i te aau?<br />
2. Ua haapii mai o Maria e o Iosepha e e riro o Maria ei metua vahine no te<br />
Tamaiti a te Atua.<br />
A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 1:26–56 e te<br />
Mataio 1:18–25. A faaite i te hoho◊a o te Faaiteraa.<br />
• Eaha ta Maria i haapii mai no ô mai i te melahi Gaberiela ra? (A hi◊o Luka<br />
1:26–33.) No te aha te Faaora i titau ai ia riro oia ei tamaiti na te hoê metua<br />
vahine i te tahuti nei e na te hoê Metua tane i te tahuti ore?<br />
A parau ai no Iesu Mesia, ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e:<br />
“O te Atua to÷na Metua, na roto mai i te Taata Tahuti Ore. . . . ua farii oia i te<br />
puai no te tahuti ore, oia hoi te puai ia ora e amuri noa÷tu; e aore ra, na roto i<br />
te maitiraa ia pohe, o te puai ïa ia tia faahou mai i roto i te tahuti ore, i tera ra<br />
ao no te ora e amuri noa÷tu ma te ore to÷na tino e vaiiho-noa-hia ia tahuti noa<br />
na. . . .<br />
“. . . O Maria to÷na metua vahine, na roto i te vahine tahuti nei. . . ua farii oia<br />
i te puai no te tahuti nei, oia hoi te puai no te pohe. . . .<br />
“No teie . . . anoiraa o te hanahana atua e te tahuti nei i roto i te hoê taata, ua<br />
nehenehe atura i to tatou Fatu ia faaoti i te taeraehara mana hope e te mure<br />
ore. No te mea o te Atua iho to÷na Metua e o Maria to÷na metua vahine, ua farii<br />
oia i te puai no te ora e aore ra no te pohe, mai te au i ta÷na i maiti, e na roto i<br />
te horo◊araa to÷na ora, ua farii i te puai no te rave faahou, e i muri iho, i roto i<br />
te huru ite-ore-hia ia tatou, ia horo◊a atu i te mau huru o taua tia-faahou-raa ra<br />
i te taata atoa ia nehenehe i te taatoaraa ia tia mai i te pohe mai” (The Promised<br />
Messiah [1978], 470–71).<br />
• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Maria na roto i ta÷na mau<br />
aparauraa e te melahi e ia Elisabeta? (A hi◊o Luka 1:26–38, 45–49; a hi◊o atoa<br />
Alama 7:10. A haapoto i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa<br />
i nia i te tabula ereere. Mai te mea te haapii nei oe i te feia apî, e hinaaro paha<br />
oe i te horo◊a i te mana◊o ia faariro ia Maria ei hi◊oraa maitai no te hoê vahine<br />
apî parau tia.)<br />
a. Ua herehia mai o Maria e te Atua (Luka 1:28, 30). Eaha te auraa te parau<br />
herehia mai e te Atua? I te hea mau vahi ê atu e hi◊o tia atu ai te tahi mau