15.12.2012 Views

Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Haapiiraa<br />

2<br />

6<br />

“Ua Faarahi Tau<br />

Varua i te Fatu”<br />

Luka 1; Mataio 1<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te faaroo rahi ia Iesu<br />

Mesia na roto i te haapiiraa i te oraraa o Elisabeta, Zekaria, Ioane Bapetizo, Maria,<br />

e Iosepha.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊o-hia Mai<br />

a. Luka 1:5–25, 57–80. <strong>Te</strong> fâ nei te melahi Gaberiela ia Zekaria e te parau nei, i<br />

roto i te pahonoraa i te pure, e fanau mai te vahine a Zekaria, o Elisabeta, i<br />

te hoê tamaiti. Na teie nei tamaiti, e mairihia i te i◊oa o Ioane, e faaineine i<br />

te taata no te Fatu. <strong>Te</strong> ui maere nei o Zekaria i te mau parau a Gaberiela e<br />

vavahia ihora. E hapu to Elisabeta i to÷na matahiti ruhiruhiâ e fanau maira<br />

ia Ioane. <strong>Te</strong> faaite nei o Zekaria i te faaroo faaapîhia a tohu ai oia i te misioni<br />

a Ioane.<br />

b. Luka 1:26–56; Mataio 1:18–25. <strong>Te</strong> faaite nei te melahi Gaberiela ia Maria e e<br />

riro oia ei metua vahine no te Tamaiti a te Atua. <strong>Te</strong> oaoa nei o Maria raua o<br />

to÷na tuaana o Elisabeta i te parau apî no te taeraa mai o te Faaora. <strong>Te</strong> ite nei<br />

o Iosepha e fanau o Maria i te Faaora.<br />

2. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa: <strong>Te</strong> Poro nei Ioane i roto i te Medebara (62132; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 207) e <strong>Te</strong> Faaiteraa: <strong>Te</strong> Fâ nei te Melahi Gaberiela ia Maria (Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 241).<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ia haapii ana◊e te hoê taata e te mana o te Varua<br />

Maitai, “na te Varua Maitai e faatae i taua parau ra i roto i te aau o te tamarii a<br />

te taata nei” (2 Nephi 33:1). Na te iteraa i te faaûrûraa o te Varua e haapuai i te<br />

mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, i to ratou here i te Fatu e ia<br />

vetahi ê ra, e i ta ratou fafauraa ia ora parau tia. Na roto i te pure a feruri i te<br />

mea ta oe e nehenehe e rave no te titauraa i te Varua i roto i te haapiiraa<br />

tataitahi. (A hi◊o v–vi i roto i teie nei buka e te Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei<br />

Atu, te mau apî 14, 88–89.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te mau ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê<br />

o ta oe iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Ahiri e nehenehe ia oe ia farerei i te hoê taata i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> taa ê ia<br />

Iesu, o vai ta oe e hinaaro e farerei atu? No te aha e hinaaro oe i te farerei i<br />

taua taata ra?

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!