You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Haapiiraa<br />
2<br />
6<br />
“Ua Faarahi Tau<br />
Varua i te Fatu”<br />
Luka 1; Mataio 1<br />
<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te faaroo rahi ia Iesu<br />
Mesia na roto i te haapiiraa i te oraraa o Elisabeta, Zekaria, Ioane Bapetizo, Maria,<br />
e Iosepha.<br />
<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />
<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />
te Haapiiraa i<br />
Mana◊o-hia Mai<br />
a. Luka 1:5–25, 57–80. <strong>Te</strong> fâ nei te melahi Gaberiela ia Zekaria e te parau nei, i<br />
roto i te pahonoraa i te pure, e fanau mai te vahine a Zekaria, o Elisabeta, i<br />
te hoê tamaiti. Na teie nei tamaiti, e mairihia i te i◊oa o Ioane, e faaineine i<br />
te taata no te Fatu. <strong>Te</strong> ui maere nei o Zekaria i te mau parau a Gaberiela e<br />
vavahia ihora. E hapu to Elisabeta i to÷na matahiti ruhiruhiâ e fanau maira<br />
ia Ioane. <strong>Te</strong> faaite nei o Zekaria i te faaroo faaapîhia a tohu ai oia i te misioni<br />
a Ioane.<br />
b. Luka 1:26–56; Mataio 1:18–25. <strong>Te</strong> faaite nei te melahi Gaberiela ia Maria e e<br />
riro oia ei metua vahine no te Tamaiti a te Atua. <strong>Te</strong> oaoa nei o Maria raua o<br />
to÷na tuaana o Elisabeta i te parau apî no te taeraa mai o te Faaora. <strong>Te</strong> ite nei<br />
o Iosepha e fanau o Maria i te Faaora.<br />
2. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />
haapiiraa: <strong>Te</strong> Poro nei Ioane i roto i te Medebara (62132; Afata Hoho◊a no te<br />
Evanelia 207) e <strong>Te</strong> Faaiteraa: <strong>Te</strong> Fâ nei te Melahi Gaberiela ia Maria (Afata<br />
Hoho◊a no te Evanelia 241).<br />
3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ia haapii ana◊e te hoê taata e te mana o te Varua<br />
Maitai, “na te Varua Maitai e faatae i taua parau ra i roto i te aau o te tamarii a<br />
te taata nei” (2 Nephi 33:1). Na te iteraa i te faaûrûraa o te Varua e haapuai i te<br />
mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, i to ratou here i te Fatu e ia<br />
vetahi ê ra, e i ta ratou fafauraa ia ora parau tia. Na roto i te pure a feruri i te<br />
mea ta oe e nehenehe e rave no te titauraa i te Varua i roto i te haapiiraa<br />
tataitahi. (A hi◊o v–vi i roto i teie nei buka e te Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei<br />
Atu, te mau apî 14, 88–89.)<br />
<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te mau ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê<br />
o ta oe iho no te haamata i te haapiiraa.<br />
A ani i te mau melo o te piha haapiiraa i te mau uiraa i muri nei:<br />
• Ahiri e nehenehe ia oe ia farerei i te hoê taata i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> taa ê ia<br />
Iesu, o vai ta oe e hinaaro e farerei atu? No te aha e hinaaro oe i te farerei i<br />
taua taata ra?