Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />
Papa◊iraa Mo◊a e te<br />
Faaohiparaa<br />
130<br />
roto i te mau Bibilia atoa tei matauhia e te feia tai◊o buka: ‘E ta÷u Metua e, ia tia<br />
ra, e hopoi ê atu i teie nei au◊a, ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to÷u.’<br />
“A pure ai Oia ra, ua tae maira te mau roimata i nia i to÷na paparia, tei mua ia÷u<br />
te reira. Ua î roa to÷u aau i taua ohipa ra e ua ta◊i atoa÷tura vau, no to÷u aroha<br />
mau. Ua pûtapû to÷u aau atoa no÷na; ua here au ia÷na ma to÷u varua atoa, e ua<br />
titau ia parahi noa i pihai iho ia÷na a ore ai e titau i te tahi noa÷tu mea.<br />
“I taua taime ra, ua tia maira oia e ua haere maira i te vahi tei reira taua mau<br />
Aposetolo ra i te tuturiraa—tei vare◊a roa i te taoto! Ua ueue atura ia ratou ma<br />
te mârû roa, ua faaara ia ratou, e ma te reo faahapa mârû atoa, ma te ore e<br />
haape◊ape◊aroa-hia e te hoê a◊e faaiteraa o te riri e aore ra o te oreraa o te<br />
faaoroma◊i, ua ani noa’tura ia ratou, e nehenehe anei ratou e ara [tia÷i]e ona ra<br />
no te hoê hora. <strong>Te</strong>i reira Oia, e taua teimaha au ore ra o te hara a te ao nei i nia<br />
i to÷na na tapono, e te mau pe◊ape◊a o te taata atoa, te vahine atoa e te tamarii<br />
atoa o te patia nei i roto i to÷na varua mauiui ra—e aita i nehenehe ia ratou ia<br />
ara [tia◊i] e ona ra no te hoê noa hora iti!<br />
“A ho◊i atu ai i to÷na vahi, ua pûpû atura i taua pure nei â mai tei pure-noa-hia<br />
atura; i muri iho, ua ho◊i faahou maira e ua ite atu ia ratou i te taotoraa. Ua faaara<br />
faahou ia ratou, ma te titau faahou â ia ratou, e ua ho◊i faahou hoê a◊e taime e ua<br />
pure. Ua tupu te reira e toru taime” (Through Memory’s Halls [1930], 82).<br />
A faaite i te hoho◊a o Iesu o te pure nei i roto i te Getesemane. A ani i te mau<br />
melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i to ratou here no te Faaora e, eaha to<br />
ratou mana◊o ahiri ua ite atu ratou ia÷na i te pureraa i roto i te Ô i Getesemane i<br />
te rui hou to÷na Faasatauraahia. A ani i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia<br />
faaite i to ratou mau mana◊o.<br />
<strong>Te</strong>ie nei haapiiraa e te haapiiraa 26 no nia ïa i te Taraehara—te horo◊a-noa-raa a<br />
Iesu Mesia no te raveraa i nia ia÷na te pophe e te mau hara e te mau paruparu o te<br />
ao atoa nei. E hi◊o atu teie haapiiraa i te iteraa i tupu o te Faaora i roto i te Ô i<br />
Getesemane, area te haapiiraa 26 e aparau ïa no to÷na Faasatauroraa. E mea faufaa<br />
ia haamana◊o e, te Taraehara o te mauiui rahi ïa o te Faaora i na vahi e piti, oia<br />
hoi i roto i te ô e i nia i te satauro.<br />
Ua haapii te Peresideni Ezra Taft Benson e: “I roto i Getesemane e i nia i<br />
Kalavaria, ua rave atu oia i te taraehara hopea e te mure ore. O te reira te ohipa<br />
otahi rahi a◊e no te here i papa◊ihia i roto i te aamu. No reira ua riro Oia ei Faaora<br />
no tatou—ma te faaora ia tatou atoa i te pohe o te tino, e ma te faaora i te tahi o<br />
tatou i te pohe o te varua, o ratou ïa o te haapa◊o i te mau ture e te mau oro◊a o te<br />
evanelia” (The <strong>Te</strong>achings of Ezra Taft Benson [1988]. 14).<br />
1. <strong>Te</strong> rave nei te Faaora i nia ia÷na iho ta tatou mau hara e to tatou mau<br />
paruparu.<br />
A aparau i te Mataio 26:36–46; Mareko 14:32–42; e Luka 22:39–46. A ani i te mau<br />
melo o te piha haapiiraa ia taio haapuai mai i te mau irava i maitihia mai<br />
• Eaha ta Iesu i ani atu i to÷na mau Aposetolo ia rave i roto i te Ô i Getesemane?<br />
(A hi◊o Luka 22:39–40.) No te aha o Iesu i ani ai i te mau Aposetolo ia pure?<br />
(A hi◊o Luka 22:40.) E mea nahea te pure i te haapuai ia tatou ia pato◊i i te<br />
faahemaraa?