Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

te faaino e te haamarua i to tatou mau utuafare. Taa e atu i teie mau ino i roto i te ao nei, e taa e atu i te mau pato◊iraa atoa i te maitai o ta tatou e ite nei i te mau vahi atoa, eiaha tatou e tamata i te tuu ia tatou iho e aore ra i ta tatou mau tamarii i rapae i te ao nei. Ua parau o Iesu e, “E au te basileia o te ao [ra◊i] ra i te faahopue,’ e aore ra i te hopue (Mataio 13:33). E tia ia tatou ia faateitei i te ao, e ia tauturu i te mau mea atoa ia tia mai i nia i te ino rahi o te haati nei ia tatou. Ua pure atu te Faaora i te Metua: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia matou eiaha ei ino’ (Ioane 17:15)” (i roto Conference Report, Apr. 1989, 101; e aore ra Ensign, May 1989, 80). • E mea nahea te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i “hoê” ai, ia au i tei faahitihia i roto i te Ioane 17:21–22? I roto i te paraparauraa no te Metua i te Ra◊i ra, no Iesu Mesia, e no te Varua Maitai, ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley: “E mau taata taa ê maitai ratou, tera râ ua hoê ratou i roto i te opuaraa e te itoito. Ua tahoê ratou i roto i te faatupuraa i te opuaraa rahi e te hanahana no te faaoraraa e no te faateiteiraa o te tamarii a te Atua. . . . O taua tahoêraa maitai roa ra i roto i te Metua, te Tamaiti, e te Varua Maitai o te taamu nei ia ratou tootoru i roto i te hoêraa o te Atuaraa hanahana” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 69; e aore ra Ensign, Nov. 1986, 51). • No te aha e mea faufaa no te mau Aposetolo ia tahoê? (A hi◊o Ioane 17:22–23.) No te aha tatou e hinaaro ai ia tahoê e te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia? e i te tahi atu mau melo o te Ekalesia? e i rotopu i to tatou mau utuafare? E mea nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia faarahi te tahoêraa i roto i teie mau autaatiraa? (A hi’o Ioane 17:26; Mosia 18:21; PH&PF 35:2.) Te Faahopearaa A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i ta ratou e ite i roto i te aau ia ite ana◊e ratou i te tahi taata ia pure no ratou. A ani manihini ia ratou ia feruri hohonu oia hoi, eaha pai to ratou mana◊o i roto ia ratou ahiri tei pihai iho ratou ia Iesu i te taime i pûpû ai oia i te pure aroha rahi. A haamaramarama e, e nehenehe te pure aroha rahi e tauturu ia tatou ia mauruuru rahi i te horo◊araa faufaa rahi o te ora mure ore ta te Faaora i pûpû no tatou. A faaite papu e, e haamaitaihia tatou a tutava ai tatou no te pee i te mau faaûrûraa a te Varua Maitai e ia riro mai ei hoê i pihai iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia. Te Tahi Atu Mana◊o no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro paha outou ia faaohipa i teie mana◊o i roto i te taime haapiiraa. Te Titau-manihini-raa i te Varua No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto ia ratou e ia papu roa i te faaûrûraa o te Varua Maitai, a paraparau e te tahi pae o ratou na mua roa, ma te titau manihini atu ia ratou tataitahi ia maiti i te hoê o te mau faaiteraa ohipa i muri nei, ia rave i te reira ei tuhaa no te haapiiraa: a. Ia tai◊o i te hoê irava au-roa-hia o te papa◊iraa mo◊a. b. Ia faaite i te iteraa papu. Haapiiraa 24 127

128 c. Ia himene i te hoê himene pure e aore ra te hoê himene a te Paraimere no nia i te Faaora. d. Ia faaite i te here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia. e. Ia faaite atu i te hoê iteraa pae varua i tupu (mai te mea e tano). I roto i te piha haapiiraa, a ani atu i te melo ia faataa eaha to ratou mana◊o i te taime no te faaiteraa ohipa. A tai◊o i te faahitiraa a te Peresideni Boyd K. Packer i roto i teie haapiiraa, e a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite papu atu i te mau mana◊o e vai mai o te tae mai no ô mai i te Varua Maitai ra. A paraparau i to outou mana◊o ia farii ana◊e outou i te arata◊iraa no ô mai i te Varua Maitai.

te faaino e te haamarua i to tatou mau utuafare. Taa e atu i teie mau ino i roto<br />

i te ao nei, e taa e atu i te mau pato◊iraa atoa i te maitai o ta tatou e ite nei i te<br />

mau vahi atoa, eiaha tatou e tamata i te tuu ia tatou iho e aore ra i ta tatou<br />

mau tamarii i rapae i te ao nei. Ua parau o Iesu e, “E au te basileia o te ao [ra◊i]<br />

ra i te faahopue,’ e aore ra i te hopue (Mataio 13:33). E tia ia tatou ia faateitei i<br />

te ao, e ia tauturu i te mau mea atoa ia tia mai i nia i te ino rahi o te haati nei<br />

ia tatou. Ua pure atu te Faaora i te Metua:<br />

“Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe<br />

ia matou eiaha ei ino’ (Ioane 17:15)” (i roto Conference Report, Apr. 1989,<br />

101; e aore ra Ensign, May 1989, 80).<br />

• E mea nahea te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i “hoê” ai, ia au i tei faahitihia<br />

i roto i te Ioane 17:21–22?<br />

I roto i te paraparauraa no te Metua i te Ra◊i ra, no Iesu Mesia, e no te Varua<br />

Maitai, ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley: “E mau taata taa ê maitai<br />

ratou, tera râ ua hoê ratou i roto i te opuaraa e te itoito. Ua tahoê ratou i roto i<br />

te faatupuraa i te opuaraa rahi e te hanahana no te faaoraraa e no te faateiteiraa<br />

o te tamarii a te Atua. . . . O taua tahoêraa maitai roa ra i roto i te Metua, te<br />

Tamaiti, e te Varua Maitai o te taamu nei ia ratou tootoru i roto i te hoêraa o te<br />

Atuaraa hanahana” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 69; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1986, 51).<br />

• No te aha e mea faufaa no te mau Aposetolo ia tahoê? (A hi◊o Ioane 17:22–23.)<br />

No te aha tatou e hinaaro ai ia tahoê e te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia? e i<br />

te tahi atu mau melo o te Ekalesia? e i rotopu i to tatou mau utuafare? E mea<br />

nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia faarahi te tahoêraa i roto i teie mau<br />

autaatiraa? (A hi’o Ioane 17:26; Mosia 18:21; PH&PF 35:2.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i ta ratou e ite i roto i te<br />

aau ia ite ana◊e ratou i te tahi taata ia pure no ratou. A ani manihini ia ratou ia<br />

feruri hohonu oia hoi, eaha pai to ratou mana◊o i roto ia ratou ahiri tei pihai iho<br />

ratou ia Iesu i te taime i pûpû ai oia i te pure aroha rahi. A haamaramarama e, e<br />

nehenehe te pure aroha rahi e tauturu ia tatou ia mauruuru rahi i te horo◊araa<br />

faufaa rahi o te ora mure ore ta te Faaora i pûpû no tatou. A faaite papu e, e<br />

haamaitaihia tatou a tutava ai tatou no te pee i te mau faaûrûraa a te Varua<br />

Maitai e ia riro mai ei hoê i pihai iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o i roto i te taime haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Titau-manihini-raa i te Varua<br />

No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto ia ratou e ia papu<br />

roa i te faaûrûraa o te Varua Maitai, a paraparau e te tahi pae o ratou na mua roa,<br />

ma te titau manihini atu ia ratou tataitahi ia maiti i te hoê o te mau faaiteraa<br />

ohipa i muri nei, ia rave i te reira ei tuhaa no te haapiiraa:<br />

a. Ia tai◊o i te hoê irava au-roa-hia o te papa◊iraa mo◊a.<br />

b. Ia faaite i te iteraa papu.<br />

Haapiiraa 24<br />

127

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!