Te Faufaa Apî
Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî
te faaino e te haamarua i to tatou mau utuafare. Taa e atu i teie mau ino i roto i te ao nei, e taa e atu i te mau pato◊iraa atoa i te maitai o ta tatou e ite nei i te mau vahi atoa, eiaha tatou e tamata i te tuu ia tatou iho e aore ra i ta tatou mau tamarii i rapae i te ao nei. Ua parau o Iesu e, “E au te basileia o te ao [ra◊i] ra i te faahopue,’ e aore ra i te hopue (Mataio 13:33). E tia ia tatou ia faateitei i te ao, e ia tauturu i te mau mea atoa ia tia mai i nia i te ino rahi o te haati nei ia tatou. Ua pure atu te Faaora i te Metua: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia matou eiaha ei ino’ (Ioane 17:15)” (i roto Conference Report, Apr. 1989, 101; e aore ra Ensign, May 1989, 80). • E mea nahea te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i “hoê” ai, ia au i tei faahitihia i roto i te Ioane 17:21–22? I roto i te paraparauraa no te Metua i te Ra◊i ra, no Iesu Mesia, e no te Varua Maitai, ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley: “E mau taata taa ê maitai ratou, tera râ ua hoê ratou i roto i te opuaraa e te itoito. Ua tahoê ratou i roto i te faatupuraa i te opuaraa rahi e te hanahana no te faaoraraa e no te faateiteiraa o te tamarii a te Atua. . . . O taua tahoêraa maitai roa ra i roto i te Metua, te Tamaiti, e te Varua Maitai o te taamu nei ia ratou tootoru i roto i te hoêraa o te Atuaraa hanahana” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 69; e aore ra Ensign, Nov. 1986, 51). • No te aha e mea faufaa no te mau Aposetolo ia tahoê? (A hi◊o Ioane 17:22–23.) No te aha tatou e hinaaro ai ia tahoê e te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia? e i te tahi atu mau melo o te Ekalesia? e i rotopu i to tatou mau utuafare? E mea nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia faarahi te tahoêraa i roto i teie mau autaatiraa? (A hi’o Ioane 17:26; Mosia 18:21; PH&PF 35:2.) Te Faahopearaa A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i ta ratou e ite i roto i te aau ia ite ana◊e ratou i te tahi taata ia pure no ratou. A ani manihini ia ratou ia feruri hohonu oia hoi, eaha pai to ratou mana◊o i roto ia ratou ahiri tei pihai iho ratou ia Iesu i te taime i pûpû ai oia i te pure aroha rahi. A haamaramarama e, e nehenehe te pure aroha rahi e tauturu ia tatou ia mauruuru rahi i te horo◊araa faufaa rahi o te ora mure ore ta te Faaora i pûpû no tatou. A faaite papu e, e haamaitaihia tatou a tutava ai tatou no te pee i te mau faaûrûraa a te Varua Maitai e ia riro mai ei hoê i pihai iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia. Te Tahi Atu Mana◊o no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro paha outou ia faaohipa i teie mana◊o i roto i te taime haapiiraa. Te Titau-manihini-raa i te Varua No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto ia ratou e ia papu roa i te faaûrûraa o te Varua Maitai, a paraparau e te tahi pae o ratou na mua roa, ma te titau manihini atu ia ratou tataitahi ia maiti i te hoê o te mau faaiteraa ohipa i muri nei, ia rave i te reira ei tuhaa no te haapiiraa: a. Ia tai◊o i te hoê irava au-roa-hia o te papa◊iraa mo◊a. b. Ia faaite i te iteraa papu. Haapiiraa 24 127
128 c. Ia himene i te hoê himene pure e aore ra te hoê himene a te Paraimere no nia i te Faaora. d. Ia faaite i te here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia. e. Ia faaite atu i te hoê iteraa pae varua i tupu (mai te mea e tano). I roto i te piha haapiiraa, a ani atu i te melo ia faataa eaha to ratou mana◊o i te taime no te faaiteraa ohipa. A tai◊o i te faahitiraa a te Peresideni Boyd K. Packer i roto i teie haapiiraa, e a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite papu atu i te mau mana◊o e vai mai o te tae mai no ô mai i te Varua Maitai ra. A paraparau i to outou mana◊o ia farii ana◊e outou i te arata◊iraa no ô mai i te Varua Maitai.
- Page 87 and 88: 76 e nehenehe ta outou e maiti mai
- Page 89 and 90: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 91 and 92: iro ei feia fafau hau atu i roto i
- Page 93 and 94: Te Aparauraa Papa◊iraa Mo◊a e t
- Page 95 and 96: • E mea nahea te mau mamoe i te h
- Page 97 and 98: Haapiiraa 17 86 “Eaha Vau e Noaa
- Page 99 and 100: 88 e ia pee i te Mesia. . . . Aore
- Page 101 and 102: Te Faahopearaa A faaite papu e, ia
- Page 103 and 104: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
- Page 105 and 106: lepera tooiva i maruuru ore ra, ait
- Page 107 and 108: Haapiiraa 19 96 “Ua Ora Oe i To F
- Page 109 and 110: 98 • Eaha ta outou i haapii mai a
- Page 111 and 112: Te Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haap
- Page 113 and 114: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 115 and 116: 104 • O vai “te ofai i faaruehi
- Page 117 and 118: 106 Te haamaramarama ra o Elder Jam
- Page 119 and 120: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 121 and 122: 110 “Teie râ, i hea e itehia ai
- Page 123 and 124: Haapiiraa 22 112 “E Parahi i te B
- Page 125 and 126: 114 utuafare, te arata’iraa i te
- Page 127 and 128: Ua parau o Elder Marion D. Hanks:
- Page 129 and 130: Haapiiraa 23 118 “E Aroha Outou i
- Page 131 and 132: 120 c. Te mau mea atoa ta÷na i rav
- Page 133 and 134: 122 a. I te taime e bapetizohia tat
- Page 135 and 136: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 137: 126 3. Te pûpû nei Iesu i te pure
- Page 141 and 142: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 143 and 144: 132 • Eaha te mau haamaitairaa e
- Page 145 and 146: Haapiiraa 26 134 “I Fanau mai ai
- Page 147 and 148: 136 10:17-18. A haamaramarama e, e
- Page 149 and 150: 4. Mataio 27:46; Mareko 15:34. “E
- Page 151 and 152: Haapiiraa 27 140 “Aore Oia i ∞n
- Page 153 and 154: 142 “Resurrection,” 761.) Eaha
- Page 155 and 156: 144 3. Te tahi atu mau ite no te Fa
- Page 157 and 158: Te Tatararaa o te Haapiiraa i Mana
- Page 159 and 160: 148 faaau i Te Ohipa 2:38 i te maha
- Page 161 and 162: 150 2. “Te tau e tia÷i te mau me
- Page 163 and 164: Te Aparauraa o te Papa◊iraa Mo◊
- Page 165 and 166: 154 hanahana ia’na. Na roto i te
- Page 167 and 168: Haapiiraa 30 156 “E Ore te Atua e
- Page 169 and 170: 158 10:3-6.) Eaha te huru o Koronel
- Page 171 and 172: mau taata o te hamani ino ra ia rau
- Page 173 and 174: Haapiiraa 31 162 “E Itoito Atura
- Page 175 and 176: 164 1. O Paulo, o Sila, e o Timoteo
- Page 177 and 178: Te Faahopearaa A faaite i te iteraa
- Page 179 and 180: Te Aparauraa no te Papa◊iraa Mo
- Page 181 and 182: 170 ê ia ratou i te Ekalesia? (A h
- Page 183 and 184: Haapiiraa 33 172 “O te Hiero Outo
- Page 185 and 186: 174 2. A tiaturi i te Varua eiaha r
- Page 187 and 188: tatou a tutava ai tatou ia ore ia h
te faaino e te haamarua i to tatou mau utuafare. Taa e atu i teie mau ino i roto<br />
i te ao nei, e taa e atu i te mau pato◊iraa atoa i te maitai o ta tatou e ite nei i te<br />
mau vahi atoa, eiaha tatou e tamata i te tuu ia tatou iho e aore ra i ta tatou<br />
mau tamarii i rapae i te ao nei. Ua parau o Iesu e, “E au te basileia o te ao [ra◊i]<br />
ra i te faahopue,’ e aore ra i te hopue (Mataio 13:33). E tia ia tatou ia faateitei i<br />
te ao, e ia tauturu i te mau mea atoa ia tia mai i nia i te ino rahi o te haati nei<br />
ia tatou. Ua pure atu te Faaora i te Metua:<br />
“Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe<br />
ia matou eiaha ei ino’ (Ioane 17:15)” (i roto Conference Report, Apr. 1989,<br />
101; e aore ra Ensign, May 1989, 80).<br />
• E mea nahea te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i “hoê” ai, ia au i tei faahitihia<br />
i roto i te Ioane 17:21–22?<br />
I roto i te paraparauraa no te Metua i te Ra◊i ra, no Iesu Mesia, e no te Varua<br />
Maitai, ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley: “E mau taata taa ê maitai<br />
ratou, tera râ ua hoê ratou i roto i te opuaraa e te itoito. Ua tahoê ratou i roto i<br />
te faatupuraa i te opuaraa rahi e te hanahana no te faaoraraa e no te faateiteiraa<br />
o te tamarii a te Atua. . . . O taua tahoêraa maitai roa ra i roto i te Metua, te<br />
Tamaiti, e te Varua Maitai o te taamu nei ia ratou tootoru i roto i te hoêraa o te<br />
Atuaraa hanahana” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 69; e aore ra Ensign,<br />
Nov. 1986, 51).<br />
• No te aha e mea faufaa no te mau Aposetolo ia tahoê? (A hi◊o Ioane 17:22–23.)<br />
No te aha tatou e hinaaro ai ia tahoê e te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia? e i<br />
te tahi atu mau melo o te Ekalesia? e i rotopu i to tatou mau utuafare? E mea<br />
nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia faarahi te tahoêraa i roto i teie mau<br />
autaatiraa? (A hi’o Ioane 17:26; Mosia 18:21; PH&PF 35:2.)<br />
<strong>Te</strong> Faahopearaa A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i ta ratou e ite i roto i te<br />
aau ia ite ana◊e ratou i te tahi taata ia pure no ratou. A ani manihini ia ratou ia<br />
feruri hohonu oia hoi, eaha pai to ratou mana◊o i roto ia ratou ahiri tei pihai iho<br />
ratou ia Iesu i te taime i pûpû ai oia i te pure aroha rahi. A haamaramarama e, e<br />
nehenehe te pure aroha rahi e tauturu ia tatou ia mauruuru rahi i te horo◊araa<br />
faufaa rahi o te ora mure ore ta te Faaora i pûpû no tatou. A faaite papu e, e<br />
haamaitaihia tatou a tutava ai tatou no te pee i te mau faaûrûraa a te Varua<br />
Maitai e ia riro mai ei hoê i pihai iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />
<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />
Mana◊o no<br />
te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />
paha outou ia faaohipa i teie mana◊o i roto i te taime haapiiraa.<br />
<strong>Te</strong> Titau-manihini-raa i te Varua<br />
No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto ia ratou e ia papu<br />
roa i te faaûrûraa o te Varua Maitai, a paraparau e te tahi pae o ratou na mua roa,<br />
ma te titau manihini atu ia ratou tataitahi ia maiti i te hoê o te mau faaiteraa<br />
ohipa i muri nei, ia rave i te reira ei tuhaa no te haapiiraa:<br />
a. Ia tai◊o i te hoê irava au-roa-hia o te papa◊iraa mo◊a.<br />
b. Ia faaite i te iteraa papu.<br />
Haapiiraa 24<br />
127