You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
“E te Tapao o To<br />
Oe Taeraa Mai”<br />
Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio (Mataio 24)<br />
Haapiiraa<br />
21<br />
<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i te mau tapa◊o o te na mua<br />
mai i te Tae Pitiraa mai o te Faaora e ia faaitoito i te mau melo ia faaineine ia<br />
ratou iho no teie oro◊a rahi.<br />
<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />
<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />
te Haapiiraa i<br />
Mana◊ohia Mai<br />
a. Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio 1:1–20 (Mataio 24:1–5, 9–13,<br />
15–22). <strong>Te</strong> tohu nei Iesu i te haamouraa o Ierusalema.<br />
b. Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio 1:21–55 (Mataio 24:6–8, 14, 23–51).<br />
<strong>Te</strong> faataa nei Iesu i te mau tapa◊o o te na mua mai i to÷na Tae Pitiraa mai e te<br />
haapii nei e mea nahea ta÷na feia maitihia e nehenehe ai ia faaineine no<br />
to÷na taeraa mai.<br />
2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 13; Luka 21:5–38; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau<br />
Parau Fafau 45:15–55.<br />
3. Mai te mea e, te vaira te hoho◊a o <strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai (62562; Afata Hoho◊a no<br />
te Evanelia 238), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />
4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Aita te hoê piiraa no te haapii e titau ia ite outou<br />
i te mau mea atoa ra no nia i te evanelia, no reira eiaha outou e haamâ mai te<br />
mea e, e ani mai te hoê melo o te piha haapiiraa i te hoê uiraa o ta outou eita<br />
e nehenehe ia pahono. Eiaha e tamata i te hamani noa i te pahonoraa, a faaite<br />
râ e, aita outou i ite e te tamata nei ia itehia mai te hoê pahonoraa.<br />
<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />
iho no te haamata i te haapiiraa.<br />
A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o atu i rapae na roto i te<br />
haamaramarama e ia hi◊o maitai i te ra◊i. Mai te mea e, aita e haamaramarama<br />
to te piha haapiiraa, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa eaha te huru o te<br />
mahana i rapaeau, a tae mai ai ratou i te fare pure. I reira a rave i te hoê tohuraa<br />
huru tano paha no nia i te mahana. Mai teie te huru, mai te mea e, e mea teatea<br />
te ra◊i e e mea ve◊ave◊a i rapaeau, a tohu atu e, e topa te hiona [te uâ] i roto i te<br />
tahi tau hora. Mai te mea e, e mea huru to◊eto◊e e te uâ i rapaeau, e e au ra e, e<br />
tamau noa te uâ no te tahi tau taime, a tohu e, e riro i te ve◊ave◊a rahi e te marô<br />
i rapaeau i roto i na minuti e pae.<br />
A ani i te mau melo o te piha haapiiraa eaha ta ratou e mana◊o nei no nia i ta<br />
outou tohuraa. I muri a◊e i to ratou aparauraa, a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />
• Eaha ta outou tohuraa no nia i te mahana i roto i na toofanu hora i mua nei?<br />
Eaha tei tauturu ia outou ia rave i taua faaararaa ra?<br />
107