You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />
Papa◊iraa Mo◊a e te<br />
Faaohiparaa<br />
102<br />
A faaite i na au◊a e piti (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”). A haapapu ia ite noa<br />
te mau melo o te piha haapiiraa i te rapaeraa o te au◊a tataitahi.<br />
• <strong>Te</strong> hea o teie na au◊a o ta outou e au ia inu?<br />
A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa i te pae i roto o te au◊a tataitahi.<br />
• I teie nei, te hea ta outou e au ia inu? No te aha?<br />
A haamaramarama e, ua faaau o Iesu i te mau Pharisea i te hoê au◊a tei mâ i rapae<br />
mai tera râ e mea repo i roto mai (Mataio 23:25–26). Ua haapa◊o rahi roa te mau<br />
Pharisea i te mau oro◊a e te mau faaohiparaa o te faaite mai i te parau tia, tera râ<br />
aita ratou e feruri rahi ra i te vai-parau-tia-raa i roto i te aau i teie nei. No teie<br />
tumu, ua faaau o Iesu ia ratou ei feia haavarevare. E aparau teie nei haapiiraa i<br />
nia i te faautu◊araa o te Faaora na teie feia haavarevare—te mau taata o te tamata<br />
nei i te horo◊a i te huru parau tia tera râ aore e tamata nei i te ora ma te parau tia.<br />
A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau eaha ta te<br />
reira e haapii nei no nia i te aperaa [pato÷iraa] i te peu haavarevare. A faaitoito i te<br />
mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o tia atu i nia i te ite-mau-raa e te faaafaroraa i<br />
te peu haavarevare i roto i to ratou iho oraraa, eiaha râ i nia i te ite-mau-raa i te<br />
reira i roto ia vetahi ê.<br />
1. <strong>Te</strong> faatavai [faatahinu] nei o Maria i na avae o Iesu.<br />
A tai◊o e a aparau i te Ioane 12:1–8. A haamaramarama e, e pae na mahana hou<br />
to÷na Faatasauroraa, ua faaea o Iesu i te hoê ahiahi i pihai iho i to÷na mau hoa i<br />
Betania. I reira ua faatavai o Maria, te tuahine o Mareta e o Lazaro i na avae o te<br />
Faaora i te mono◊i naradi, te hoê mono◊i e mea tao◊a rahi [moni rahi] (Ioane<br />
12:1–3). <strong>Te</strong> haamaramarama ra o Elder James E. Talmage i te tumu i rave ai oia i<br />
te reira:<br />
“No te faatavai [faatahinu] i te upoo o te hoê manihini i te mono◊i noa nei, ua riro<br />
ïa ei raveraa hanahana no te faatavai i to÷na na avae , ua riro atoa ïa ei faaiteraa i<br />
te haapa◊o taa ê e te ite-ore-noa-hia; area râ te faatavairaa i te upoo e na avae i te<br />
mono◊i naradi, e ma te faarahi atu, ua riro ïa ei ohipa faatura, faahanahana tei<br />
rave varavara-roa-hia e tae noa÷tu i te mau arii. Ua riro te ohipa a Maria ei faaiteraa<br />
no te haamoriraa; ua riro te reira ei fariiraa maitai roa no te hoê aau tei î roa i te<br />
varua haamori e te aroha mau” (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 512).<br />
• Ua faatavai o Maria i na avae o te Fatu no te faaite i to÷na here rahi no÷na. E<br />
mea nahea tatou ia faaite i to tatou here no te Fatu?<br />
• Ua faahapahia te mau ohiparaa a Maria e Iuda. Eaha ta÷na i parau o te tia ia<br />
ravehia i te mono◊i? (A hi◊o Ioane 12:4–5.) E mea nahea o Iuda i te riroraa ei<br />
taata peu haavarevare? (A hi’o Ioane 12:6. Mai te mea e faaohipa i te<br />
faahi’oraa◊oraa ohipa, a faaohipa i te haamaramaramaraa i roto i te ohiparaa<br />
no te faataa maite eaha te hoê taata peu haavarevare. A faaite papu e, e<br />
aparauhia i roto i te tuhaa pae hopea o te haapiiraa eaha te mana◊o o te Faaora<br />
no nia i te mau peu haavarevare.)<br />
2. <strong>Te</strong> tomo manuïa rahi nei te Fatu i roto ia Ierusalema.<br />
A tai◊o e a aparau i te Mataio 21:1–11. A faaite i te hoho◊a o te tomoraa manuïa<br />
rahi o Iesu. A haamaramarama e, i te ho◊iraa atu o Iesu i Ierusalema no te oro◊a