Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî Te Faufaa Apî

15.12.2012 Views

Te Faufaa Apî Te Buka a te Orometua Haapii no nia i Te Parau Haapiiraa no te Evanelia

<strong>Te</strong> <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong><br />

<strong>Te</strong> Buka a te Orometua Haapii no nia i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia


<strong>Te</strong> <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong><br />

<strong>Te</strong> Buka a te Orometua Haapii no nia i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia<br />

Haapararehia e<br />

<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei<br />

Roto Miti, Utaha


<strong>Te</strong> hoho◊a i mua i te buka: <strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a ra, na Carl Bloch. Faaohipahia<br />

na roto i te parau faatia a te National Historic Museum of Frederiksborg.<br />

© 1997 na <strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei<br />

Faturaa paruruhia<br />

Nene◊ihia i te Fenua Marite<br />

Parau faatia ei reo Marite: 8/96<br />

Parau faatia no te iritiraa: 8/96<br />

Iritiraa no New <strong>Te</strong>stament Gospel Doctrine <strong>Te</strong>acher’s Manual Tahitian


Tabula Ohipa<br />

Numera Haapiiraa e te Upoo Parau Ap¥<br />

<strong>Te</strong> Mau Tauturu na te Orometua Haapii v<br />

1 “Ia Faaroo Outou e, o Iesu te Mesia” (Isaia 61:1–3; Joseph Smith<br />

Translation, Luka 3:4–11; Ioane 1:1–14; 20:31) 1<br />

2 “Ua Faarahi Tau Varua i te Fatu” (Luka 1; Mataio 1) 6<br />

3 “I Nauanei Hoi i Fanau ai. . . te Ora [Faaora]” (Luka 2; Mataio 2) 11<br />

4 “E Haamaitai Outou i te E◊a o te Fatu” (Mataio 3–4; Ioane 1:35–51) 16<br />

5 “Ia Fanau Faahou” (Ioane 3–4) 22<br />

6 “Ua Vaiiho Vave i Ta Ratou Mau Upea” (Luka 4:14–32; 5; 6:12–16;<br />

Mataio 10) 27<br />

7 “[Oia] Iho <strong>Te</strong>i Rave i to Tatou Paruparu, e Ua Hopoi Ê i to Tatou<br />

Mau Pohe” (Mareko 1–2; 4:35–41; 5; Luka 7:11–17) 32<br />

8 <strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a: “<strong>Te</strong> Hoê Ravea Maitai A◊e” (Mataio 5) 37<br />

9 “E Mata na râ Outou i te Imi i te Basileia o te Atua” (Mataio 6–7) 43<br />

10 “A Rave Mai i Ta÷u Zugo i nia ia Outou, e Ia Haapiihia Outou e Au”<br />

(Mataio 11:28–30; 12:1–13; Luka 7:36–50; 13:10–17) 50<br />

11 “E Rave Rahi Ta÷na Parau i Parau Parabole Mai ia Ratou” (Mataio 13) 55<br />

12 “O Vau te Pane Ora” (Ioane 5–6; Mareko 6:30–44; Mataio 14:22–33) 60<br />

13 “E Horoa÷tu Hoi Au i te Mau Taviri o te Basileia” (Mataio 15:21–17:9) 66<br />

14 “O Vai Hoi To÷u Taata-tupu?” (Mataio 18; Luka 10) 71<br />

15 “O Vau te Maramarama o teie nei Ao” (Ioane 7–8) 77<br />

16 “E Matapo To÷u i Mutaa Iho, e <strong>Te</strong>ie nei te Ite nei Au” (Ioane 9–10) 81<br />

17 “Eaha Vau e Noaa÷i te Ora Mure Ore? (Mareko 10:17–30; 12:41–44;<br />

Luka 12:13–21; 14; 16) 86<br />

18 “Ua Moe na, e Ua Itea Mai nei” (Luka 15; 17) 91<br />

19 “Ua Ora Oe i To Faaroo” (Luka 18:1–8, 35–43; 19:1–10; Ioane 11) 96<br />

20 “Auê Outou, . . . e te Mau Pharisea” (Mataio 21–23; Ioane 12:1–18) 101<br />

21 “E te Tapao o To Oe Taeraa Mai” (Iosepha Semita—Mataio<br />

[Mataio 24]) 107<br />

22 “E Parahi i te Basileia i Haapaohia no Outou” (Mataio 25) 112<br />

23 “E Aroha Outou ia Outou Iho, mai Ia÷u i Aroha÷tu ia Outou na”<br />

(Luka 22:1–38; Ioane 13–15) 118<br />

iii


iv<br />

24 “<strong>Te</strong>ie Hoi te Ora Mure Ore” (Ioane 16–17) 123<br />

25 “Ia Tupu râ to Oe Hinaaro, Eiaha To÷u” (Mataio 26:36–46;<br />

Mareko 14:32–42; Luka 22:39–46) 129<br />

26 “I Fanau mai ai Au” (Mataio 26:47–27:66; Mareko 14:43–15:39;<br />

Luka 22:47–23:56; Ioane 18–19) 134<br />

27 “Aore Oia i ∞nei, Ua Tia ïa i nia” (Mataio 28; Luka 24; Ioane 20–21) 140<br />

28 “O Matou Nei  Hoi te Ite” (<strong>Te</strong> Ohipa 1–5) 145<br />

29 “E Rahi Roa÷tura Hoi te Mau P¥p¥” (<strong>Te</strong> Ohipa 6–9) 151<br />

30 “E Ore te Atua e Haapao i te Huru o te Taata”<br />

(<strong>Te</strong> Ohipa 10–14; 15:1–35) 156<br />

31 “Itoito Atura te Mau Ekalesia i te Faaroo” (<strong>Te</strong> Ohipa 15:36–18:22;<br />

1 e 2 <strong>Te</strong>salonia) 162<br />

32 “I noaa Anei te Varua” (<strong>Te</strong> Ohipa 18:23–20:38; Galatia) 167<br />

33 “O te Hiero Outou o te Atua” (1 Korinetia 1–6) 172<br />

34 “E te Tapea na Outou i te Poroi Ta÷u i Tuu atu ia Outou na”<br />

(1 Korinetia 11–16) 177<br />

35 “E Faafaaite Outou i te Atua” (2 Korinetia) 182<br />

36 “E Tamarii na te Atua, e Parauhia Outou e Taata No÷u” 187<br />

37 Iesu Mesia: “<strong>Te</strong> [Taata] Papa◊i e te [Taata] Faaoti o To Tatou<br />

Faaroo” (Hebera) 192<br />

38 “Mai Ta Oe i Faaite i te Parau No÷u” (<strong>Te</strong> Ohipa 21–28) 197<br />

39 “Ei Faaau i te Feia Mo◊a ia Tupu i te Maitai” (Ephesia) 202<br />

40 “E Tia Ia÷u te Mau Mea Atoa nei i te Mesia” (Philipi; Kolosa;<br />

Philemona) 207<br />

41 “Ua Oti Ta÷u Hororaa” (1 e 2 Timoteo; Tito) 212<br />

42 “O te Paieti Mau” (Iakobo) 217<br />

43 “E Ui Maitihia râ Outou” (1 e 2 Petero; Iuda) 222<br />

44 “E Aroha Hoi te Atua” (1, 2 e 3 Ioane) 227<br />

45 “O <strong>Te</strong>i Riro Ia÷na te Re ra, No÷na te Mau Mea Atoa ra”<br />

(Apokalupo 1–3; 12) 232<br />

46 “E Parahi Oia i Roto ia Ratou ra, e Ei Taata Ratou No÷na”<br />

(Apokalupo 5–6; 19–22) 239


<strong>Te</strong> Mau Tauturu na<br />

te Orometua Haapii<br />

I muri a◊e i to te Fatu i tia faahou mai faaiteraa÷tu ia÷na iho i to÷na mau<br />

Aposetolo, ua fâ faahou oia i te hoê p∂p∂ o ratou i te hiti o te roto i Galilea ra. A<br />

parahi ai oia e ratou ra, ua ani atu oia ia Petero i te hoê uiraa e toru taime: “<strong>Te</strong><br />

rahi na to oe hinaaro ia÷u?” I te taime atoa, ua pahono maira o Petero, “Ua ite oe<br />

e, te hinaaro atu nei au ia oe.” I ta Petero faaiteraa, ua parau atura te Fatu e: “A<br />

faaamu i ta÷u mau arenio. . . . A tiai i tau mau mamoe. . . . A tiai i tau mau<br />

mamoe” (Ioane 21:15–17).<br />

Ei orometua haapii no te Parau Haapiiraa o te Evanelia, e nehenehe oe e faaite i<br />

to oe here no te Fatu na roto i te faaamuraa i ta÷na mamoe, na roto i te<br />

haapapuraa e, te melo tataitahi o ta oe piha haapiiraa ia “haamana◊ohia e ia<br />

faaamuhia ïa oia i te parau maitai a te Atua ra” (Moroni 6:4). <strong>Te</strong> hoê tumu faufaa<br />

o te parau a te Atua, te tautururaa “ia faaroo tatou e, o Iesu te Mesia te Tamaiti a<br />

te Atua, e ia noaa hoi to tatou ora i to÷na i◊oa i te faarooraa” (Ioane 20:31). A<br />

arata◊ihia ai oe e te Varua, e nehenehe oe e tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia haapuai i to ratou mau iteraa papu no te Faaora, to ratou faaroo<br />

ia÷na, e ta ratou fafauraa ia ora i ta÷na evanelia. E nehenehe atoa oe e tauturu ia<br />

ratou ia farii i te tahi atu mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te haapiiraa ma<br />

to ratou aau atoa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, mai ta te Peresideni Thomas S. Monson i faaite:<br />

“Na te parau poro◊i taatoa o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e hopoi mai i te hoê varua faaara i te<br />

varua taata. E haamo◊e-ê-hia te mau ata pouri o te ati e te mau hihi mahana o te<br />

tia◊i (tiaturiraa), e titau te oto i te oaoa, e te mana◊o maoti ra aita e mapiharaa i<br />

roto i te nahoa taata o teie nei oraraa e mâ ê ïa, e te iteraa mau ra, oia hoi te<br />

feruri ra to tatou Metua i te Ra◊i ra ia tatou tataitahi” (“The Spirit Giveth Life,”<br />

Ensign, June 1997, 2).<br />

<strong>Te</strong> Haapiiraa na<br />

roto i te Varua Ia faaineine ana◊e oe no te piha haapiiraa o <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia, e<br />

mea faufaa ia imi maite oe i te faaûrûraa e te arata◊iraa no ô mai i te Varua Maitai<br />

ra. “E e horoahia÷tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo,” ta te Fatu i parau,<br />

“e mai te mea e ore roa outou e farii i te Varua ra e ore hoi outou e haapii atu”<br />

(PH&PF 42:14). A haamana◊o e o te Varua Maitai te orometua haapii i roto i ta oe<br />

piha haapiiraa.<br />

E nehenehe oe e imi i te Varua na roto i te pure, te haapaeraa maa, te haapiiraa i<br />

te mau papa◊iraa mo◊a i te mahanaha tataitahi, e te haapa◊oraa i te mau faaueraa.<br />

A faaineine ai oe no te piha haapiiraa, a pure no te Varua ia tauturu ia oe ia<br />

maramarama i te mau papa◊iraa mo◊a e i te mau hinaaro o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa. E nehenehe atoa te Varua e tauturu ia oe ia faanaho i te mau rave◊a au<br />

maitai no te aparau atu i te mau papa◊iraa mo◊a e no te faaohipa i te reira no<br />

ratou i teie nei (a hi◊o 1 Nephi 19:23). Na roto i te arata◊iraa a te Varua, e riro mai<br />

oe ei mauhaa.<br />

1. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia horo◊a i te mau pure hou e i muri<br />

v


a◊e i te haapiiraa. I roto i te haapiiraa, a pure i roto i to oe aau iho no te Varua<br />

ia arata◊i ia oe, ia iriti i te aau o te mau melo o te piha haapiiraa, e ia faaite<br />

papu e ia faaûrû hoi.<br />

2. A faaohipa i te mau papa◊iraa mo◊a (a hi◊o “<strong>Te</strong> Hi◊o-maite-raa i te Papa◊iraa<br />

Mo◊a” i nia i te ap¥ vi).<br />

3. A faaite i te iteraa papu i te taime atoa e haapûtapû te Varua ia oe, eiaha i te<br />

pae hopea noa o te haapiiraa. A faaite papu no Iesu Mesia. A ani pinepine i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu.<br />

4. A faaohipa i te mau himene, te mau himene rii a te Paraimere, e te tahi atu<br />

mau pehe mo◊a no te faaineine i te aau o te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

ite i te Varua.<br />

5. A faaite i te here no te mau melo o te piha haapiiraa, no vetahi ê e no te<br />

Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia.<br />

6. A faaite i te mea e vai ra i roto ia oe, te mau mana◊o, te mau iteraa i tupu o te<br />

faatuati i te haapiiraa. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia rave atoa i te<br />

reira huru. E nehenehe atoa te piha haapiiraa e faaite e mea nahea ratou i te<br />

faaohiparaa i te mau parau tumu i aparauhia i roto i te mau haapiiraa i muri<br />

a◊enei.<br />

<strong>Te</strong> Hi◊o-maite-raa<br />

i te Mau Papa◊iraa<br />

Mo◊a Ua haapii o Elder Boyd K. Packer, “Ia maramaramahia te parau haapiiraa mau e<br />

taui te reira i te mau huru e te peu” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 20; e<br />

aore ra Ensign, Nov. 1986, 17). I roto i ta oe faaineineraa e i roto i te taime<br />

haapiiraa, a hi◊o maite i nia i te mau parau haapiiraa faaora o te evanelia ia au i<br />

tei vauvauhia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a e i roto i te mau haapiiraa a te mau<br />

peropheta o te mau mahana hopea nei. E titau te reira ia haapii oe i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a ma te itoito e ma te pure. Ua faaue te Fatu, “Eiaha e titau i te<br />

faaite i ta÷u nei parau, ia na mua râ i te noaa i ta÷u parau, ei reira to oe arero e<br />

matara÷i; ei reira, mai te mea te hinaaro ra oe, e noaa ïa ia oe ta÷u varua e ta÷u nei<br />

parau, oia ïa, te mana o te Atua e tae noa÷tu i te haapapuraa÷tu i te mana◊o o te<br />

taata nei” (PH&PF 11:21).<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia afa◊i mai i ta ratou mau papa◊iraa<br />

mo◊a i roto i te piha haapiiraa i te mau hebedoma atoa. A tai◊o amui i te mau<br />

irava o te mau papa◊iraa mo◊a i maitihia a aparau ai oe i te reira. Mai te mea e<br />

nehenehe, a faaohipa i te mau buka o te mau papa◊iraa mo◊a a te Feia Mo◊a i te<br />

Mau Mahana Hopea Nei.<br />

E tia ia horo◊ahia i te melo tataitahi o te piha haapiiraa te hoê hoho◊a o <strong>Te</strong> <strong>Faufaa</strong><br />

Ap¥, Buka Arata◊i Haapiiraa a te Melo o te Piha Haapiiraa (35682). E tauturu teie nei<br />

buka iti i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamaitai i to ratou mau aravihi<br />

haapiiraa e ia hi◊o atu i roto i te mau papa◊iraa mo◊a no te mau pahonoraa i ta<br />

ratou mau uiraa. E tauturu te reira ia ratou ia maramarama i nia i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a, ia faaohipa i te reira, ia faaineine no te aparau atu i te reira i roto i te piha<br />

haapiiraa, e ia faaohipa i te reira i roto i te mau aparauraa a te utuafare.<br />

<strong>Te</strong> Faaohiparaa<br />

i <strong>Te</strong>ie nei Buka Ua riro teie nei buka ei mauhaa no te tauturu ia oe ia haapii i te mau parau<br />

vi


haapiiraa no te evanelia mai roto mai i te mau papa◊iraa mo◊a. Ua papa◊ihia te<br />

reira no te mau piha haapiiraa feia apî e no te mau piha haapiiraa feia paari o <strong>Te</strong><br />

Parau Haapiiraa no te Evanelia e ia faaohipahia ïa i te mau matahiti atoa. Aita i<br />

titau-roa-hia te tahi atu mau buka faahororaa e te mau paraparauraa no te haapii<br />

i teie mau haapiiraa.<br />

Ua hau atu te haamaramaramaraa e vai ra i roto i te mau haapiiraa i roto i teie<br />

nei buka, i ta oe e nehenehe paha e haapii atu i roto i te hoê taime o te piha<br />

haapiiraa. A imi i te Varua o te Fatu i roto i te maitiraa i te mau aamu o te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, te mau uiraa, e te tahi atu mau materia no te haapiiraa o te<br />

pahono maitai i te hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong>i roto i te haapiiraa tataitahi te mau tuhaa i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Mau Tauturu na te Orometua Haapii<br />

1. <strong>Te</strong> Upoo Parau. E piti na tuhaa i roto i te upoo parau: te hoê periota faaiteraa<br />

poto e aore ra te hoê faahitiraa e te mau papa◊iraa mo◊a ta oe e tia ia tai◊o hou<br />

te faaineineraa i te haapiiraa.<br />

2. <strong>Te</strong> Tumu. Na te faaiteraa o te tumu e horoa i te mana◊o hoê ta oe e hi◊o maite<br />

a faaineine ai oe e a haapii ai oe i te haapiiraa.<br />

3. <strong>Te</strong> Faaineineraa. Na teie tuhaa e haapoto i te mau aamu o te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i roto i te faanahoraa o te haapiiraa e e horo◊a atoa i te mau mana◊o no te<br />

tauturu ia oe ia haapii ma te maitai roa. <strong>Te</strong> vai atoa ra paha te tahi atu tai◊oraa<br />

e te tahi atu mau mana◊o no te faaineineraa, mai te mau materia ta oe paha e<br />

hinaaro no te afa◊i i roto i te piha haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> faahi◊oraa ohipa. I roto i teie nei tuhaa te vai ra te hoê ohiparaa ohie, te<br />

haapiiraa na roto i te tao◊a, e aore ra te uiraa no te tauturu i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaineine no te haapii mai, no te ohipa, e no te iteraa i te<br />

faaûrûraa o te Varua. E faaohipa anei oe i te ohipa faahi◊oraa o teie nei buka e<br />

aore ra i ta oe iho e mana◊o mai, e mea faufaa ia faatoro te mana◊o o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i te haamataraa o te haapiiraa. Ia haapotohia mai te<br />

ohiparaa.<br />

5. <strong>Te</strong> Aparauraa o te Mau Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa. O teie te tuhaa rahi o te<br />

haapiiraa. Ma te pure a haapii i nia i te mau aamu o te mau papa◊iraa mo◊a ia<br />

nehenehe ia oe ia haapii e ia aparau i te reira ma te maitai roa. A faaohipa i te<br />

mau mana◊o i roto “<strong>Te</strong> Faaitoitoraa i te Aparauraa a te Piha Haapiiraa” e “<strong>Te</strong><br />

Faaohiparaa i te Huru Rauraa i roto i te Haapiiraa i te Mau Papa◊iraa Mo◊a” (te<br />

mau ap¥ vii–viii) no te taui haere-raa i te huru ia haapii oe e ia tapea mai hoi<br />

i te anaanatae o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

6. <strong>Te</strong> Faahopearaa. Na teie tuhaa e tauturu ia oe ia haapoto i te haapiiraa e ia<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia ora i te mau parau tumu o ta oe<br />

i aparau atu. E haamana◊o atoa mai te reira ia oe ia faaite i te iteraa papu. A<br />

haapapu ia vaiiho i te taime ia rava◊i no te faahopearaa i te haapiiraa tataitahi.<br />

7. <strong>Te</strong> Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haapiiraa. Ua tuuhia atu teie tuhaa i roto i te pae<br />

rahi o te mau haapiiraa i roto i teie buka. <strong>Te</strong>i roto paha te tahi atu mau parau<br />

mau i noaa mai i roto i te mau aau no te mau papa◊iraa mo◊a, te mau rave◊a<br />

taa ê no te haapiiraa, te mau ohiparaa, e aore ra te tahi atu mau mana◊o o te<br />

puoi mai i te faanahoraa o te haapiiraa. E hinaaro paha oe i te faaohipa i te<br />

tahi o teie mau mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

vii


A hi◊opoa i te haapiiraa tataitahi hoê a◊e hebedoma na mua. Ia haapii oe i te<br />

faataaraa ohipa no te tai◊oraa e te materia no te haapiiraa na mua roa, e farii oe i<br />

te mau mana◊o e te mau faaiteraa i roto i te hebedoma o te tauturu ia oe ia<br />

haapii i te haapiiraa. A feruri hohonu ai i nia i te haapiiraa i roto i te hebedoma,<br />

a pure no te Varua ia arata◊i ia oe. A tiaturi e e haamaitai mai te Fatu ia oe.<br />

<strong>Te</strong> Faaitoitoraa i<br />

te Aparauraa o te<br />

Piha Haapiiraa <strong>Te</strong> tanoraa, eiaha oe e horo◊a atu i te haapiiraa paraparau noa oe ana◊e ra. <strong>Te</strong>ie râ,<br />

a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaô mai ma te au maitai i roto i te<br />

aparauraa o te mau papa◊iraa mo◊a. E tauturu te faaohiparaa i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i te reira:<br />

viii<br />

1. Ia rahi atu te haapiiraa mai i nia i te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

2. Ia haapii mai e mea nahea ia faaohipa i te mau parau tumu o te evanelia.<br />

3. Ia rahi atu te fafauraa ia ora i te evanelia.<br />

4. Ia ani i te Varua i roto i te piha haapiiraa.<br />

5. Ia haapii e ia taahia te tahi i te tahi (PH&PF 88:122) ia fana◊o ratou mai roto<br />

mai i te mau horo◊araa [taleni] a te tahi e te tahi, te ite, te mau mea i tupu,<br />

e te mau iteraa papu.<br />

E tia i te mau aparauraa o te piha haapiiraa ia tauturu i te mau melo ia haere mai<br />

i te Mesia e ia ora mai ta÷na mau p¥p¥. A faatea ê te mau aparauraa o te ore e<br />

faaoti i teie nei mau tumu.<br />

A imi i te arata◊iraa a te Varua ia haapii ana◊e oe i te mau uiraa i roto i teie nei<br />

buka e a faaoti o te hea te ani atu. E horo◊a teie buka i te mau faahororaa no te<br />

mau papa◊iraa mo◊a no te tauturu ia oe e i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi<br />

i te mau pahonoraa no te pae rahi o teie mau uiraa. <strong>Te</strong> mau pahonoraa no te<br />

tahi atu mau uiraa e roaa mai ïa mai roto mai i te mau iteraa i fariihia e te melo<br />

o te piha haapiiraa iho.<br />

E mea faufaa a’e ia tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama<br />

maitai e ia faaohipa i te mau papa◊iraa mo◊a eiaha râ ia faaoti i te mau materia o te<br />

haapiiraa atoa o ta oe i faaineine mai. Mai te mea te haapii maira te mau melo o te<br />

piha haapiiraa mai roto mai i te hoê aparauraa maitai, e mea tauturu pinepine a’e<br />

ia vaiiho noa te aparauraa i te tamata atu i te faaoti i te materia o te haapiiraa atoa.<br />

A faaohipa i te mau arata◊iraa i muri nei no te faaitoito i te aparauraa o te piha<br />

haapiiraa:<br />

1. A ani i te mau uiraa o te titau i te mana◊o e te aparauraa eiaha râ te mau<br />

pahonoraa i te “e” e aore ra te “aita”. I te pae rahi o te taime e mea maitai roa<br />

te mau uiraa o te haamata na roto i teie mau parau no te aha, e mea nahea, o<br />

vai, eaha, i nahea, e i hea no te faaitoito i te aparauraa.<br />

2. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia paraparau mai i te mau iteraa i<br />

fariihia e ratou o te faaite e mea nahea te mau parau tumu pae papa◊iraa mo◊a<br />

e te mau parau haapiiraa i te faaohipahia i te oraraa. A faaitoito atoa ia ratou<br />

ia paraparau i to ratou mana◊o no nia i te mea o ta ratou e haapii ra i roto i te<br />

mau papa◊iraa mo◊a. A faaite atu i te mau mana◊o maitai no nia i ta ratou mau<br />

horo◊araa.


<strong>Te</strong> Mau Tauturu na te Orometua Haapii<br />

3. Ia ite tamau oe te mau hinaaro o te melo tataitahi o te piha haapiiraa. Noa÷tu<br />

e, e tia i te mau melo atoa o te piha haapiiraa ia faaitoitohia no te horo◊a i te<br />

mana◊o i roto i te mau aparauraa a te piha haapiiraa, teie râ e taiâ paha te tahi<br />

pae ia pahono. E titau paha oe ia paraparau ia ratou i te hoê vahi e ratou ana◊e<br />

ra no te ite atu i to ratou mana◊o no nia i te tai◊oraa puai e aore ra te<br />

paraparauraa i roto i te piha haapiiraa. A haapa◊o maitai eiaha ia ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa mai te mea e faahaamâ te reira ia ratou.<br />

4. A horo◊a i te mau faahororaa papa◊iraa mo◊a no te tauturu i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia imi i te mau pahonoraa o te tahi mau uiraa.<br />

5. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite i te mau uiraa i roto<br />

i te Buka Arata◊i Haapiiraa a te Melo o te Piha Haapiiraa no nia i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> a<br />

haapii ai ratou i te faataaraa ohipa no te tai◊oraa i te hebedoma tataitahi. A<br />

faaineine ai oe i te haapiiraa tataitahi, a feruri e mea nahea ia aparau i teie mau<br />

uiraa i roto i te piha haapiiraa. E maitai atu te paraparauraa a te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i roto i te mau aparauraa mai te mea ua haapii ratou i te faataaraa<br />

ohipa no te tai◊oraa e, mai te mea hoi e, e ani atu oe ia ratou i te mau uiraa o ta<br />

ratou i faaineine mai no te pahono.<br />

<strong>Te</strong> Faaohiparaa<br />

i te Huru Rauraa<br />

i Roto i te Haapiiraa<br />

i te Mau<br />

Papa◊iraa Mo◊a A faaohipa i te mau mana◊o i muri nei no te haapii maitai atu i te mau aamu<br />

o te mau papa◊iraa mo◊a e ia rahi atu te huru rauraa.<br />

1. A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i nia i te mea ta<br />

te mau papa◊iraa mo◊a e haapii ra no nia ia Iesu Mesia. A ani ia ratou ia feruri<br />

e mea nahea te tahi mau irava ia faarahi i to ratou faaroo i te Faaora e, a<br />

tauturu ia ratou ia ite i to÷na here.<br />

2. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e ia faaite i te mau rave◊a<br />

maitai roa e nehenehe ai i te hoê irava ia faaohipahia i roto i to ratou oraraa.<br />

A ani ia ratou ia feruri ia ratou iho i roto i te mau papa◊iraa mo◊a na roto i te<br />

monoraa atu i to ratou mau i◊oa i roto i te mau irava i maitihia.<br />

3. Taa ê atu i te haapiiraa i te parau haapiiraa, a haapapu i te mau aamu faatupu<br />

faaroo i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, ma te haapapu hoi e te maramarama ra te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i te reira, e a aparau i te mau rave◊a no te<br />

faaohiparaa i te reira.<br />

4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i te mau parau, te mau periota,<br />

e aore ra te mau mana◊o o tei faahiti pinepinehia i roto i te hoê irava o te<br />

mau papa◊iraa mo◊a e aore ra te vai ra anei te auraa taa ê ia ratou.<br />

5. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaohipa i te hoê tuhaa hopea i<br />

roto i te buka a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei no te King James<br />

Version no te Bibilia. E tauturu taa ê atoa te Topical Guide e te Bible Dictionary<br />

i roto i te haapiiraa a te taata iho e i roto i te aparauraa a te piha haapiiraa.<br />

6. A papa◊i i nia i te tabula ereere i te mau periota, te mau parau taviri [faufaa],<br />

e aore ra te mau uiraa o te faatuati i te aamu o te papa◊iraa mo◊a. I muri iho a<br />

tai◊o e aore ra, a haapoto mai i te aamu. A faaroo ai te mau melo o te piha<br />

ix


haapiiraa i te mau periota, te mau parau taviri [faufaa], e aore ra te mau<br />

pahonoraa i te mau uiraa, a tapea e a aparau i te reira.<br />

7. I roto i te Buka a Moromona, te periota ra “E ua ite atoa tatou e” te faaohipahia<br />

ra ïa no te omua i te hoê haapotoraa o te mau parau tumu i haapiihia (a hi◊o,<br />

no te hoho◊a, Helamana 3:28). I muri a◊e i te aparauraa i te hoê irava o te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faataa mai i te parau<br />

tumu i roto i teie irava ma te faaohipa i te periota “e ua ite atoa tatou e.”<br />

8. A imi atu e a aparau i te mau tapa◊o o tei faaohipahia i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

Mai teie te huru, te Tane apî e te tane, no te Faaora e to÷na nunaa ïa.<br />

9. A hi◊o na e mea nahea te mau taata e aore ra te mau oro◊a i roto i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e nehenehe ai e huru ê ia faaauhia te tahi i te tahi.<br />

10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hauti taata ora mai i te mau aamu<br />

o te mau papa◊iraa mo◊a na roto i te tai◊o-puai-raa mai i te mau parau no te<br />

mau taata taa ê i roto i te mau aamu. A haapapu e te mau hautiraa taata ora<br />

e faaite te reira i te faatura au no te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

11. A vahi i te piha haapiiraa i roto i na p∂p∂ na◊ina◊i e piti e aore ra hau atu i te<br />

piti. I muri a◊e i te hi◊opo◊araa i te hoê aamu o te mau papa◊iraa mo◊a, a ani i<br />

te p∂p∂ tataitahi ia papa◊i i te mau parau tumu e te mau parau haapiiraa i<br />

haapiihia i roto i te aamu. I muri iho a ani i te mau p∂p∂ ia rave tataitahi i te<br />

taime no te aparauraa e mea nahea teie mau haapiiraa i te faaohipahia i roto<br />

i to ratou oraraa.<br />

12. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia afa◊i mai i te hoê peni tara no te<br />

tapa◊oraa i te mau irava au maitai a aparau ai oe i te reira.<br />

<strong>Te</strong> Tautururaa i<br />

te Mau Melo <strong>Apî</strong> Ei orometua haapii no <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia, e riro oe i te haapii atu<br />

i te mau melo e mea apî roa ratou i roto i te Ekalesia. E nehenehe ta oe haapiiraa<br />

e tauturu i te mau melo apî ia riro mai ei feia haapa◊o i roto i te faaroo.<br />

<strong>Te</strong> parau ra te Peresideniraa Matamua e: “E hinaaro te mau melo atoa o te Ekalesia<br />

ia herehia e ia faaamuhia ratou, i roto ihoa ra i na ava◊e matamua i muri a◊e i te<br />

bapetizoraa. Ia farii ana◊e te mau melo apî i te faahoaraa mau, te mau rave◊a<br />

maitai no te taviniraa, e te maa pae varua o te noaa mai na roto i te haapiiraa i te<br />

parau a te Atua, e haapii ratou i te faaoroma◊i i roto i te faafariuraa e e ‘ere atura<br />

ratou i te feia ≥ê e te purutia, hoê atoa râ to ratou oire e te feia mo◊a, e no te fetii<br />

o te Atua’ (Ephesia 2:19)” (Rata a te Peresideniraa Matamua, 15 no Me 1997).<br />

<strong>Te</strong> Haapiiraa<br />

i te Evanelia<br />

i te Feia <strong>Apî</strong> Mai te mea e, te haapii ra oe i te feia apî, a haamana◊o e hinaaro pinepine ratou i<br />

te tau◊aparauraa oraora e te mau faaaiteraa hoho◊a no te mau parau haapiiraa o te<br />

aparauhia ra. Ta oe faaohiparaa i te mau faaiteraa afata teata [video], te mau<br />

hoho◊a, e te mau ohiparaa rau i horo◊ahia i roto i te buka e nehenehe te reira e<br />

tauturu i te feia apî ia faaea anaanatae noa i roto i te mau haapiiraa. No te tahi<br />

atu mau mana◊o no te tauturu ia oe ia haapii i te evanelia i te feia apî, a hi◊o atu i<br />

roto i te buka Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu (33043) e te Buka Arata◊i no te<br />

Haapiiraa (34595).<br />

x


“Ia Faaroo Outou e,<br />

o Iesu te Mesia”<br />

Isaia 61:1–3; Joseph Smith Translation, Luka 3:4–11; Ioane 1:1–14; 20:31<br />

Haapiiraa<br />

1<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapuai i to ratou mau<br />

iteraa papu no Iesu Mesia na roto i te haapiiraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Isaia 61:1–3; Joseph Smith Translation, Luka 3:4–11. <strong>Te</strong> tohu nei o Isaia e o<br />

Ioane no te misioni a te Faaora.<br />

b. Ioane 1:1–14; 20:31. <strong>Te</strong> faaite papu nei te Aposetolo Ioane e o Iesu Mesia “te<br />

maramarama mau.” <strong>Te</strong> parau nei oia e, ta÷na tumu i roto i te papa◊iraa i to÷na<br />

iteraa papu, no te tauturu ïa ia vetahi ê “ia faaroo e, o Iesu te Mesia. “<br />

2. A rave mai i te hoê hoho◊a no te Buka Arata◊i Haapiiraa a te Melo o te Piha<br />

Haapiiraa no nia i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> (35682) na te taata tataitahi i roto i ta oe piha<br />

haapiiraa. (E tia i te paroita ia titau atu i teie mau buka arata◊i ei tuhaa no te<br />

faanahoraa haapiiraa o te matahiti. Na te hoê melo o te episetoporaa e horo◊a<br />

atu i te reira i te peresideniraa o te Haapiiraa Sabati.)<br />

3. Mai te mea e faaohipa oe i te ohipa faahi◊oraa, a ani i te tahi noa mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaineine no te tai◊o mai e aore ra no te faatia poto mai i te<br />

hoê irava au roa i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e ia haamaramarama poto noa mai no te<br />

aha teie nei irava e faaûrû ai e aore ra e tauturu ai ia ratou.<br />

4. Mai te mea te vai ra teie nei mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i<br />

te haapiiraa: <strong>Te</strong> Papa◊i nei o Isaia i te Fanauraa o te Mesia (62339; Afata Hoho◊a<br />

no te Evanelia 113) e o Ioane te Poro nei i roto i te Medebara (62132; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 207). Mai te mea e faaohipa oe i te ohipa faahi◊oraa, a<br />

afa◊i atoa mai i te mau hoho◊a e rave rahi o te faaite i te mau oro◊a i tupu i roto<br />

i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, mai te Faaoraraa o te Matapô (62145; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 213) e o Maria e te Fatu i Tia Faahou Mai (62186; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 233).<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaoti i te tai◊oraa i faataahia no te hebedoma atoa e ia haere mai i te piha<br />

haapiiraa ia ineine no te aparau i te mea ta ratou i tai◊o. E tauturu teie<br />

faaineineraa ia faatupu i te fafauraa a te Fatu e “o oia o te a◊o atu e o te farii<br />

mai [na roto i te Varua o te parau mau], ua ite ïa raua te tahi i te tahi, e e<br />

haamaitaihia raua toopiti e e oaoa apipiti hoi raua” (Ph&PF 50:22).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i teie haapiiraa.<br />

A faaite i te mau hoho◊a o te faaite i te mau oro◊a i tupu i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

1


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa’iraa Mo’a<br />

e te Faaohiparaa<br />

2<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i nia i te uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te mau aamu e aore ra te mau haapiiraa i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> o tei faaûrû<br />

taa ê e aore ra o tei tauturu taa ê ia?<br />

A horo◊a i te mau melo o te piha haapiiraa i te hoê taime no te feruri, e i muri iho<br />

a ani i te melo tataitahi o te piha haapiiraa i faataahia no te tai◊o e aore ra no te<br />

faatia poto i te hoê irava au roa o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>. Mai te mea e hinaaro te tahi atu<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te hoê irava au roa, a faatia i te tahi o<br />

ratou ia faaite mai i te reira.<br />

A faaite i to oe mau mana◊o no nia i te tiaraa ia oe ia haapii atu e ia tuatapapa<br />

maite hoi i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> i teie matahiti. A haamaramarama e, te tumu o te<br />

haapiiraa no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> o teie nei matahiti, no te tauturu ïa i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia haapuai i to ratou faaroo ia Iesu Mesia e ia haamatau maitai i<br />

to÷na oraraa e ta÷na misioni.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea te reira e au ai i roto i te oraraa o te mau mahana atoa. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau<br />

parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> Tohu nei o Isaia e o Ioane Bapetizo i te misioni a te Faaora.<br />

A tai◊o e a aparau i te Isaia 61:1–3 e te Joseph Smith Translation, Luka 3:4–11. (E<br />

itehia te Joseph Smith Translation no Luka 3:4–11 i nia i te api 805–6 i roto i te<br />

hoê tuhaa hopea o te nene◊iraa a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei no te<br />

King James Bible.)<br />

A faaite i te hoho◊a o Isaia o te papa◊i ra no nia i te fanauraa o te Faaora. A<br />

haamaramarama e, e nehenehe ia tatou ia haapuai i to tatou mau iteraa papu no<br />

Iesu Mesia e i to tatou popou no te <strong>Faufaa</strong> Ap¥ na roto i te haapiiraa i te mau<br />

parau a Isaia e a te tahi atu o tei tohu i te misioni a te Faaora.<br />

• Eaha te mau huru o te misioni a te Faaora o tei faataahia i roto i te Isaia 61:1–2?<br />

(A papa◊i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula<br />

ereere. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa i roto i te tabula i raro nei.)<br />

a. “Ei faaite i te parau oaoa i te aau m≤rû ra” (irava 1).<br />

b. “Ei faaora hoi i te feia aau oto” (irava 1).<br />

c. “Ei faaite i te ora i te tîtî” (irava 1).<br />

d. “Ia haamahanahana i te feia i mihi ra” (irava 2).<br />

• E mea nahea to Iesu faatupuraa i teie nei mau tohuraa? (A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faahiti i te mau hi◊oraa mai roto mai i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e ia faaite i to ratou iho mau iteraa.)<br />

A faaite maite e ua faahiti o Iesu i teie nei mau irava i te haamataraa o ta÷na<br />

ohipa pororaa evanelia no te faaite e, o oia te Mesia (Luka 4:16–21; a hi◊o i te<br />

haapiiraa 6).<br />

A faaite i te hoho◊a o Ioane Bapetizo o te poro ra i roto i te medebara. A<br />

haamaramarama e ua tohu o Ioane Bapetizo i te misioni a te Faaora na mua<br />

noa iho i to Iesu haamataraa i ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti nei.<br />

• E mea nahea to Ioane Bapetizo haamaramaramaraa i te misioni a te Faaora? (A<br />

hi◊o Joseph Smith Translation, Luka 3:4–9. A papa◊i i te mau pahonoraa a te


mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. Mai te mea e, aita e vai ra<br />

te Joseph Smith Translation no teie mau irava, a papa◊i i te mau tohuraa mai te<br />

au i tei faaitehia i raro nei.)<br />

a. “Ia faaore i te hara a te ao nei” (irava 5).<br />

b. “Ia afa◊i i te ora i te nunaa aore e faaroo” (irava 5).<br />

c. “Ia haaputuputu ia ratou o tei mo◊e” (irava 5).<br />

d. “Ia faatae i te ohipa pororaa o te evanelia i te Ati Edene” (irava 6).<br />

e. “Ia riro ei mori turama no ratou atoa o tei parahi i roto i te pouri” (irava 7).<br />

f. “Ia faatupu i te tia-faahou-raa mai te pohe mai” (irava 7).<br />

g. “Ia faatitiaifaro i te taata atoa” (irava 9).<br />

h. “Ia faaite-papu i te taata paieti ore atoa i ta ratou mau ohipa paieti ore ra”<br />

(irava 9).<br />

• E mea nahea to Iesu faatupuraa i teie mau tohuraa? (A faaitoito i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia faahiti i te mau hi◊oraa i roto i te mau papa◊iraa mo◊a e ia<br />

faaite i te mau iteraa i tupu ia ratou iho.)<br />

• Eaha to outou mana◊o no nia i te mau mea ta Iesu i rave no tatou? Eaha te<br />

huru o to tatou oraraa ahiri aita o Iesu i rave i teie nei mau mea no tatou?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite papu ra te Aposetolo Ioane e ua riro o Iesu Mesia “te<br />

maramarama mau.”<br />

Haapiiraa 1<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 1:1–14; 20:31. (A faaohipa i te Joseph Smith Translation<br />

no Ioane 1:1–14 mai te mea te vai ra. E itehia te reira i nia i te mau apî 807–8 i roto<br />

i te tahi tuhaa hopea o te neneiraa a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei no te<br />

King James Bible.)<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iesu Mesia mai roto mai i te Ioane 1:1–3,<br />

14? (A hi◊o i te tabula ohipa i raro nei. A hi◊o maite e “te Parau” i roto i te<br />

Ioane 1:1, 14 no te Faaora ïa.)<br />

a. I vai na Oia “i te matamua” e te Atua ra te Metua (Ioane 1:1–2). A hi◊o maite<br />

e ua haamata te misioni a te Faaora i roto i te ao hou te tahuti nei, na mua<br />

roa i to÷na fanauraa i Betelehema.<br />

b. O Oia te Atua (Ioane 1:1). A haamaramarama e, ia parau ana◊e tatou no te<br />

Atua, i te pae rahi o te taime te parau nei ïa tatou no te Metua i te Ra◊i ra.<br />

Area râ, “te taata i iteahia o Iehova i roto i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> Tahito. . . .<br />

o te Tamaiti ïa, tei iteahia o Iesu Mesia, . . . .e Atua atoa Oia. <strong>Te</strong> rave nei Iesu<br />

i te ohipa i raro a◊e i te faatereraa a te Metua. . . . E rave rahi o te mau mea ta<br />

te mau papa◊iraa mo◊a e parau nei ua ravehia e te Atua, e ua rave-mau-hia ra<br />

e . . . . Iesu” (Bible Dictionary, “God” 681).<br />

c. Na roto ia÷na ua porohia te evanelia i te ao hou te tahuti nei (Joseph Smith<br />

Translation, Ioane 1:1).<br />

d. Na÷na i hamani i te mau mea atoa ra (Ioane 1:3).<br />

e. I riro mai Oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua i roto i te tino (Ioane 1:14; a<br />

hi◊o atoa 1 Nephi 11:14–21). E aparauhia teie parau haapiiraa i roto i te<br />

haapiiraa 2.<br />

• Ua parau te Aposetolo Ioane e, “i roto ia [Iesu] o te ora” (Ioane 1:4). Ua<br />

faaite papu atoa oia e o Iesu “te maramarama mau, o te turama nei i te taata<br />

atoa e haere mai i teie nei ao” (Ioane 1:9). E mea nahea to te Faaora<br />

horo◊araa ia oe te ora e te maramarama? (A aparau ai te mau melo o te piha<br />

3


haapiiraa i nia i teie nei uiraa, e hinaaro paha oe i te hi◊o atu i te Ioane 8:12;<br />

1 Korinetia 15:20–22; Moroni 7:15–18, 41; PH&PF 88:6–14; e te Bible<br />

Dictionary [te Ditionare o te Bibilia], “Light of Christ,” 725.)<br />

• Eaha te opuaraa a Ioane i roto i te papa◊iraa i to÷na iteraa papu? (A hi◊o Ioane<br />

20:31.) Eaha te auraa o te parau nei “ia faaroo e, o Iesu te Mesia”? (A<br />

haamaramarama e, no roto mai te parau Mesia i te reo Heleni e te auraa ra tei<br />

faatahinuhia. Ia roaa ana◊e to tatou iteraa papu e o Iesu te Mesia, te ite ra ïa tatou<br />

e, o oia te Tamaiti a te Atua, e ua faatahinuhia e ua faatoro◊ahia ia riro ei Faaora<br />

no tatou.) E mea nahea te haapiiraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> i roto i te Haapiiraa Sabati i te<br />

tauturu i teie matahiti ia haapuai i to outou iteraa papu e o Iesu te Mesia?<br />

• Eaha te nehenehe ia tatou tataitahi e ei piha haapiiraa ia rave ia arata◊ihia e te<br />

Varua a haapii ai tatou i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>? (A hi◊o Iakobo 1:5–6; PH&PF 50:17–22;<br />

88:118.)<br />

• E mea nahea te mau parau i roto i te Ioane 1:10–14 e nehenehe ai ia faaohipahia<br />

no tatou, noa÷tu â aita tatou i parahi i te ao nei i te tau o te ohipa pororaa<br />

evanelia a te Faaora?<br />

Ua haapii o Elder Thomas S. Monson:<br />

“Aita i titauhia ia tatou ia haere atu i te Fenua Mo◊a no te ite e, tei pihai iho oia<br />

ia tatou. Aita i titauhia ia tatou ia haere na te hiti roto o Galilea e aore ra ia<br />

haere na nia i te mau aivi o Iudea no te haere na te vahi i haerehia e Iesu.<br />

“To’na auraa mau, e nehenehe te mau taata atoa e haere i te vahi i haerehia e<br />

Iesu oia hoi, ma ta÷na mau parau i nia i to tatou utu, to÷na varua i roto i to tatou<br />

aau, e ta÷na mau haapiiraa i roto i to tatou oraraa, a ora ai tatou i roto i te tahuti<br />

nei” (i roto Conference Report, Apr. 1974, 70; e aore ra Ensign, May 1974, 48).<br />

<strong>Te</strong> faahopearaa A faaite papu no Iesu Mesia e a faaite i to oe mau mana◊o no nia i te haapiiraa<br />

mai i nia ia÷na na roto i te tai◊oraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

A haapapu i te mau melo o te piha haapiiraa e, e tupu i te rahi to ratou mau<br />

iteraa papu no te Faaora ia imi ratou i te arata◊iraa a te Varua i roto i ta ratou<br />

haapiiraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, e a ohipa ai ratou i roto i te mau aparauraa i roto i te<br />

piha haapiiraa. A faaitoito ia ratou ia faaohipa i <strong>Te</strong> Buka Arata◊i Haapiiraa a te<br />

Melo o te Piha Haapiiraa i nia i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, a haapii ai ratou i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i roto i te faaineineraa no te piha haapiiraa tataitahi.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi atu te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei<br />

tuhaa no te haapiiraa.<br />

4<br />

1. <strong>Te</strong> Hi◊oraa Taatoa o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong><br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te ap¥ no te mau Upoo<br />

Parau o te Bibilia e a hi◊opoa i te mau i◊oa o na buka e 27 i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

A haamaramarama e, e nehenehe te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> ia vahihia i roto e maha tuhaa<br />

(e hinaaro paha oe i te papa◊i i teie mau tuhaa i nia i te tabula ereere):


a. <strong>Te</strong> Mau Evanelia (Mataio, Mareko, Luka, e Ioane), te hoê papaa parau e te ite<br />

hoi no te oraraa o Iesu Mesia, te misioni, e te mau haapiiraa.<br />

b. <strong>Te</strong> buka o <strong>Te</strong> Ohipa, te hoê aamu no te ohipa pororaa evanelia a te mau<br />

Aposetolo i muri a◊e i te poheraa o Iesu e te Tia-faahou-raa. <strong>Te</strong> faahi◊o maite<br />

ra teie buka i te ohipa a Petero i rotopu i te mau Ati Iuda e te ohipa a Paulo<br />

i rotopu i te mau Ati Edene.<br />

c. <strong>Te</strong> mau Episetole (e mau rata ïa) a Paulo e a te tahi atu feia faatere o te Ekalesia,<br />

papa◊ihia no te haapii e no te haamaitai i te Feia Mo◊a i to ratou tau.<br />

d. <strong>Te</strong> heheuraa a te Fatu i te Aposetolo Ioane i nia i te fenua o Patamo.<br />

2. <strong>Te</strong> Mau faaiteraa hoho’a Video<br />

Mai te mea te vai ra te Family Home Evening Video Supplement 2 [<strong>Te</strong> Pô Utuafare<br />

Puoiraa Video 2] (53277), e hinaaro paha oe i te faaite i te tufaa e pae minuti<br />

“Eaha Ta Oe e Mana◊o ra no te Mesia?” A faaohipa i te faaiteraa hoho’a no te<br />

omua i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e no te haapapu i te faufaa no te noaaraa te hoê iteraa papu<br />

e o Iesu te Mesia.<br />

Mai te mea te vai ra te New <strong>Te</strong>stament Video Presentations [<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, Faaiteraa<br />

Hoho’a Video] (53914), e hinaaro atoa paha oe i te faaite i “<strong>Te</strong> Parau Poro◊i o te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tufaa e 2 minuti te roa.<br />

3. “Ua. . . .haere mai râ e faaite i taua maramarama ra” (Ioane 1:8)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Ioane 1:6–8.<br />

Haapiiraa 1<br />

• O vai te taata i faahitihia i roto i teie nei mau irava? (Ioane Bapetizo.) Eaha<br />

ta÷na misioni? (A hi◊o Ioane 1:8.) E nahea e nehenehe ai ia tatou, mai ia Ioane,<br />

“ia faaite i taua maramarama ra”?<br />

5


Haapiiraa<br />

2<br />

6<br />

“Ua Faarahi Tau<br />

Varua i te Fatu”<br />

Luka 1; Mataio 1<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te faaroo rahi ia Iesu<br />

Mesia na roto i te haapiiraa i te oraraa o Elisabeta, Zekaria, Ioane Bapetizo, Maria,<br />

e Iosepha.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊o-hia Mai<br />

a. Luka 1:5–25, 57–80. <strong>Te</strong> fâ nei te melahi Gaberiela ia Zekaria e te parau nei, i<br />

roto i te pahonoraa i te pure, e fanau mai te vahine a Zekaria, o Elisabeta, i<br />

te hoê tamaiti. Na teie nei tamaiti, e mairihia i te i◊oa o Ioane, e faaineine i<br />

te taata no te Fatu. <strong>Te</strong> ui maere nei o Zekaria i te mau parau a Gaberiela e<br />

vavahia ihora. E hapu to Elisabeta i to÷na matahiti ruhiruhiâ e fanau maira<br />

ia Ioane. <strong>Te</strong> faaite nei o Zekaria i te faaroo faaapîhia a tohu ai oia i te misioni<br />

a Ioane.<br />

b. Luka 1:26–56; Mataio 1:18–25. <strong>Te</strong> faaite nei te melahi Gaberiela ia Maria e e<br />

riro oia ei metua vahine no te Tamaiti a te Atua. <strong>Te</strong> oaoa nei o Maria raua o<br />

to÷na tuaana o Elisabeta i te parau apî no te taeraa mai o te Faaora. <strong>Te</strong> ite nei<br />

o Iosepha e fanau o Maria i te Faaora.<br />

2. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa: <strong>Te</strong> Poro nei Ioane i roto i te Medebara (62132; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 207) e <strong>Te</strong> Faaiteraa: <strong>Te</strong> Fâ nei te Melahi Gaberiela ia Maria (Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 241).<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ia haapii ana◊e te hoê taata e te mana o te Varua<br />

Maitai, “na te Varua Maitai e faatae i taua parau ra i roto i te aau o te tamarii a<br />

te taata nei” (2 Nephi 33:1). Na te iteraa i te faaûrûraa o te Varua e haapuai i te<br />

mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, i to ratou here i te Fatu e ia<br />

vetahi ê ra, e i ta ratou fafauraa ia ora parau tia. Na roto i te pure a feruri i te<br />

mea ta oe e nehenehe e rave no te titauraa i te Varua i roto i te haapiiraa<br />

tataitahi. (A hi◊o v–vi i roto i teie nei buka e te Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei<br />

Atu, te mau apî 14, 88–89.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te mau ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê<br />

o ta oe iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Ahiri e nehenehe ia oe ia farerei i te hoê taata i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> taa ê ia<br />

Iesu, o vai ta oe e hinaaro e farerei atu? No te aha e hinaaro oe i te farerei i<br />

taua taata ra?


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

I muri a◊e i to te mau melo o te piha haapiiraa pahonoraa mai i te mau uiraa, a<br />

haamaramarama e, e mea pinepine tatou i te umehia i te mau taata parau tia no<br />

te mea te pee nei ratou i te Faaora e te faaite papu nei no÷na. A matau roa ai tatou<br />

i teie mau taata, e matau roa atoa tatou ia Iesu Mesia. E aparau teie nei haapiiraa<br />

i te mau taata e rave rahi e no to ratou mau hi◊oraa parau tia e nehenehe ïa e<br />

tauturu ia tatou ia haafatata atu ia÷na.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea te reira e tano ai i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati mai i te mau parau<br />

tumu pae papa◊iraa mo◊a. No te mea e mea huru fifi ia ani i te mau uiraa atoa e<br />

aore ra ia faaoti i te mau mana◊o atoa i roto i te haapiiraa, a maiti ma te pure i te<br />

uiraa o te pahono maitai i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

1. Ua fanauhia o Ioane Bapetizo ia Elisabeta e Zekaria.<br />

A aparau i te Luka 1:5–25, 57–80. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Eaha te huru faataaraa o Elisabeta e o Zekaria i roto i te mau papa◊iraa mo◊a?<br />

(A hi◊o Luka 1:6–9.)<br />

• Eaha te haamaitairaa ta Zekaria raua o Elisabeta i pure atu? (A hi◊o Luka 1:7,<br />

13.) E mea nahea teie pure i te pahonohia i te pae hopea? (A hi◊o Luka 1:11–13,<br />

24–25. A faaite e, e riro ua pure o Zekaria raua o Elisabeta e rave rahi mau<br />

matahiti ia haamaitaihia raua i te hoê aiu. Area râ, aita te Metua i te Ra◊i ra i<br />

horo◊a ia raua i teie haamaitairaa e tae noa÷tu i te taime ua tano no te faaoti i<br />

ta÷na mau tumu.) E mea nahea tatou e nehenehe ai e haapa◊o noa e e ape ai hoi<br />

i te haaparuparuraa i te taime aita ta tatou mau pure o te aau e pahonohia i<br />

taua taime ihoa ra e i roto i te rave◊a ta tatou e hinaaro ra?<br />

• Eaha ta Gaberiela i tohu no nia i te misioni a Ioane? (A hi◊o Luka 1:14–17. A<br />

faaite i te hoho◊a o Ioane o te poro nei i roto i te medebara, e a haapoto i te<br />

mau tohuraa a Gaberiela i nia i te tabula ereere. A aparau i te auraa o te mau<br />

tohuraa, e mea nahea to Ioane faaîraa i te reira, e e mea nahea tatou e<br />

nehenehe ai e pee i te hi◊oraa o Ioane i roto i taua mau mea ra.)<br />

a. O Ioane te “faafariu [e rave rahi mau taata] i te Fatu to ratou ra Atua”<br />

(Luka 1:16).<br />

b. Na÷na e “faafariu mai i te aau o te feia metua i te mau tamarii” (Luka 1:17).<br />

c. Na÷na e “faafariu. . . i te feia faaroo ore i te parau a te feia parau-tia ra”<br />

(Luka 1:17).<br />

d. Na÷na e “faaineine i te hoê pae taata ia au no te Fatu” (Luka 1:17).<br />

Parau faaara: O Ioane Bapetizo tei riro “ei taata tei mau maite i te Autahu◊araa<br />

Aarona i roto i te mau aamu atoa” (Bible Dictionary, “John the Baptist,” 714).<br />

E hinaaro paha oe i te aparau e mea nahea e nehenehe ai i te mau huru i mua<br />

ra o te misioni a Ioane i te faaohipahia i te mau melo o te piha haapiiraa o tei<br />

mau i te Autahu◊araa Aarona.<br />

• Eaha tei tupu ia Zekaria i te taime i feapiti ai to÷na mana◊o i te mau parau<br />

a te melahi? (A hi◊o Luka 1:18–20.) Eaha te mau huru o Zekaria i muri a◊e i te<br />

fanauraahia mai o Ioane, no te faaite i to÷na faaroo i faaapîhia ra? (A hi◊o Luka<br />

7


8<br />

1;59–63. Ua mairi raua o Elisabeta i te i◊oa o ta raua tamaiti ia Ioane, ua haapa◊o<br />

ïa i te faauêraa a te Atua eiaha ra i te peeraa i te mau peu tumu o te fenua.)<br />

• A tohu ai o Zekaria no nia i te misioni a ta÷na tamaiti, ua parau atoa oia i te<br />

faaoraraa, te ora, e te faaaoreraa o te mau hara, te aroha mau, e te<br />

maramarama (Luka 1:68–79). O vai ta÷na e faahi◊o ra a parau ai oia no teie nei<br />

mau mea? (Iesu Mesia.) A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te<br />

Ioane 1:6–9. A faaite papu e, mai ia Ioane Bapetizo, e tia ia haamau tatou i ta<br />

tatou taviniraa i nia i te tautururaa ia vetahi ê ia haere mai ratou i te Mesia ra.<br />

• I muri a◊e i te fanauraa o Ioane, ua tupu a◊era e “itoito atura hoi te aau” (Luka<br />

1:80; a hi◊o maite i roto i teie nei irava no te parau ra itoito atura, te auraa ra ia<br />

tupu i te rahi e aore ra ia haamaitai). No te aha outou i mana◊o ai e, ua titauhia<br />

ia Ioane ia itoito oia i te aau ei reira e nehenehe ai ia faaoti i ta÷na misioni?<br />

Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia itoito tatou i te aau?<br />

2. Ua haapii mai o Maria e o Iosepha e e riro o Maria ei metua vahine no te<br />

Tamaiti a te Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 1:26–56 e te<br />

Mataio 1:18–25. A faaite i te hoho◊a o te Faaiteraa.<br />

• Eaha ta Maria i haapii mai no ô mai i te melahi Gaberiela ra? (A hi◊o Luka<br />

1:26–33.) No te aha te Faaora i titau ai ia riro oia ei tamaiti na te hoê metua<br />

vahine i te tahuti nei e na te hoê Metua tane i te tahuti ore?<br />

A parau ai no Iesu Mesia, ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e:<br />

“O te Atua to÷na Metua, na roto mai i te Taata Tahuti Ore. . . . ua farii oia i te<br />

puai no te tahuti ore, oia hoi te puai ia ora e amuri noa÷tu; e aore ra, na roto i<br />

te maitiraa ia pohe, o te puai ïa ia tia faahou mai i roto i te tahuti ore, i tera ra<br />

ao no te ora e amuri noa÷tu ma te ore to÷na tino e vaiiho-noa-hia ia tahuti noa<br />

na. . . .<br />

“. . . O Maria to÷na metua vahine, na roto i te vahine tahuti nei. . . ua farii oia<br />

i te puai no te tahuti nei, oia hoi te puai no te pohe. . . .<br />

“No teie . . . anoiraa o te hanahana atua e te tahuti nei i roto i te hoê taata, ua<br />

nehenehe atura i to tatou Fatu ia faaoti i te taeraehara mana hope e te mure<br />

ore. No te mea o te Atua iho to÷na Metua e o Maria to÷na metua vahine, ua farii<br />

oia i te puai no te ora e aore ra no te pohe, mai te au i ta÷na i maiti, e na roto i<br />

te horo◊araa to÷na ora, ua farii i te puai no te rave faahou, e i muri iho, i roto i<br />

te huru ite-ore-hia ia tatou, ia horo◊a atu i te mau huru o taua tia-faahou-raa ra<br />

i te taata atoa ia nehenehe i te taatoaraa ia tia mai i te pohe mai” (The Promised<br />

Messiah [1978], 470–71).<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Maria na roto i ta÷na mau<br />

aparauraa e te melahi e ia Elisabeta? (A hi◊o Luka 1:26–38, 45–49; a hi◊o atoa<br />

Alama 7:10. A haapoto i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa<br />

i nia i te tabula ereere. Mai te mea te haapii nei oe i te feia apî, e hinaaro paha<br />

oe i te horo◊a i te mana◊o ia faariro ia Maria ei hi◊oraa maitai no te hoê vahine<br />

apî parau tia.)<br />

a. Ua herehia mai o Maria e te Atua (Luka 1:28, 30). Eaha te auraa te parau<br />

herehia mai e te Atua? I te hea mau vahi ê atu e hi◊o tia atu ai te tahi mau


taata ia herehia? E mea nahea te hi◊oraa ia herehia mai na roto mai i te tahi<br />

atu mau vahi i te haatafifi i te parau ra ia herehia mai e te Atua?<br />

b. Ua tiamâ o Maria no te farii i te Fatu ia÷na ra (Luka 1:28). Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e rave ia tiamâ i teie haamaitairaa?<br />

c. Ua haehaa o Maria e ua na raro [faatura] i te hinaaro o te Fatu (Luka 1:38, 48).<br />

No te aha e mea faufaa no tatou ia na roto i te hinaro o te Fatu? E mea nahea<br />

tatou e riro ai ei feia haehaa atu e te faatura?<br />

d. Ua oaoa o Maria i to÷na Faaora (Luka 1:47). E mea nahea tatou e nehenehe<br />

ai e oaoa i te Faaora?<br />

• No te aha o Elisabeta e ta÷na tamaiti aore â i fanauhia mai i oaoa ai i te taime i<br />

hahaere mai ai o Maria? (A hi◊o Luka 1:39–44; a hi◊o atoa Luka 1:15. A faaite e,<br />

te hoê o te mau ohipa tumu a te Varua Maitai, o te faaite papuraa ïa no Iesu<br />

Mesia.) Mai te mea e tano, a faaite no nia i to te Varua Maitai tautururaa ia oe ia<br />

noaa te hoê iteraa papu no Iesu Mesia, e a ani i te tahi atu ia na reira atoa mai.<br />

• E mea nahea te here o Iosepha no Maria i te tamataraahia? (A hi◊o Mataio<br />

1:18.) Eaha te huru o Iosepha, i te taime i haapii mai ai oia e ua tô o Maria? (A<br />

hi◊o Mataio 1:19. A faaite e, ia au i te ture, ua nehenehe ia Iosepha i te pari ia<br />

Maria no te faahaparaa i te fafauraa no te faaipoiporaa e ia tuu ia÷na i mua i te<br />

tiribuna. I taua huru tiribuna ra, e nehenehe e faahopea i roto i te utu◊a pohe.<br />

Ma te ore e rave i te reira, ua faaoti ia haamâmâ ia÷na ana◊e ra i roto i te<br />

faaotiraa no te faaipoiporaa.)<br />

• E mea nahea to te Metua i te Ra◊i ra tautururaa ia Iosepha ia farii i te huru o<br />

Maria e ia faaineine no ta÷na iho mau hopoi◊a? (A hi◊o Mataio 1:20–23.) Eaha<br />

ta Iosepha i rave no te pahono i teie nei moemoea? (A hi◊o Mataio 1:24–25.)<br />

Eaha ta teie pahonoraa i faaite mai no nia i to÷na huru feruriraa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Luka 1:46. A haamaramarama<br />

e, i roto i teie nei irava, te parau ra ua faarahi ta÷u varua i te Fatu no to Maria ïa<br />

mau itoito i te arue i te Fatu e i te tauturu ia vetahi ê ia ite i to÷na teitei.<br />

• E mea nahea te mau hi◊oraa o Elisabeta, o Zedekia, o Ioane Bapetizo, o Maria, e<br />

o Iosepha i te tauturu ia outou ia ite i te teitei o te Faaora e ia faarahi i to outou<br />

faaroo ia÷na? E mea nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia vetahi ê ia faarahi i<br />

to ratou faaroo ia Iesu Mesia?<br />

A faaite i to oe aau mehara no te mau hi◊oraa parau tia o Elisabeta, o Zekaria,<br />

o Ioane Bapetizo, o Maria e o Iosepha. A faaite papu i te mau parau mau ta oe<br />

i aparau atu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa Na te materia i muri nei e puoi atu i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra i na mana◊o atoa e piti ei tuhaa<br />

no teie nei haapiiraa.<br />

1. “Ia ite papu oe, e parau mau [taua] mau parau ra: (Luka 1:4)<br />

Haapiiraa 2<br />

• Ua faatae o Luka i to÷na iteraa papu i te hoê taata i te i◊oa o <strong>Te</strong>ophilo (Luka<br />

1:3). Eaha te tumu a Luka i roto i te papa◊iraa i to÷na iteraa papu? (A hi◊o Luka<br />

9


10<br />

1:3–4. No te tauturu ia <strong>Te</strong>ophilo ia ite i te papuraa o te mau mea i haapiihia<br />

a◊ena.) E mea nahea to oe haapua-iraa-hia a faaroo ai oe ia vetahi ê i te faaite<br />

papu-raa no te mau parau haapiiraa matauhia e no te mau aamu matarohia o<br />

te mau papa◊iraa mo◊a?<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

Mai te mea te vai ra te haruharuraa video The Savior: Early Years [<strong>Te</strong> Faaora: <strong>Te</strong><br />

Mau Matahiti Matamua] (53163), e hinaaro paha oe i te faaite i te hoê vahi poto<br />

noa no te tuhaa 1, “<strong>Te</strong> Mau Faaiteraa. “


I Nauanei Hoi i<br />

Fanau ai. . . te Ora”<br />

Luka 2; Mataio 2<br />

Haapiiraa<br />

3<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia oaoa i te fanauraa o Iesu<br />

Mesia e ia pee i te hi◊oraa maitai ta÷na i faaite i to÷na apîraa, “[tupu] atura Iesu i te<br />

rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa” (Luka 2:52).<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Luka 2:1–7. Ua fanauhia o Iesu Mesia.<br />

b. Luka 2:8–39. <strong>Te</strong> oaoa nei te mau melahi e vetahi ê e rave rahi i te fanauraa<br />

o Iesu.<br />

c. Mataio 2. <strong>Te</strong> haere nei te mau matoi i te hiti◊a o te râ no te hi◊o ia Iesu e no<br />

te horo◊a i te mau tao◊a na÷na. O Heroda, a mana◊o pe◊ape◊a ai na roto i te<br />

fanauraa o te Arii o te Ati Uda, faaue atura ia haapohehia te mau tamarii<br />

atoa e piti matahiti te paari e tei raro mai o te noho ra i Betelehema e na<br />

taua mau vahi ra. <strong>Te</strong> arata◊i nei te hoê melahi ia Iosepha ia tapuni atu i<br />

Aiphiti e o Maria e o Iesu e i muri a◊e ra, ia ho◊i mai i Iseraela e raua ra.<br />

d. Luka 2:40–52. A arata◊ihia ai e te Metua, te tupu nei Iesu e te faaineine nei<br />

i to÷na apîraa no ta÷na ohipa pororaa no te evanelia.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu mau tai◊oraa: Joseph Smith Translation, Mataio 3:24–26; 1 Nephi<br />

11:1–23; Helemana 14:1–8; 3 Nephi 1:4–21; 27:13–16; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 93:11–20.<br />

3. Mai te mea te vai nei teie mau materia i muri nei, a faaohipa i te tahi i roto<br />

i te haapiiraa:<br />

a. “Luka II,” te hoê tufaa e ono minuti no roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> Mau<br />

Faaiteraa Hoho’a Video (53914).<br />

b. <strong>Te</strong> mau hoho◊a Aore e Piha i te Hotera (62115); <strong>Te</strong> Fanauraa o Iesu (62116;<br />

Afata Hoho◊a no te Evanelia 200); <strong>Te</strong> Fanauraa (62495; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 201); <strong>Te</strong> Faaiteraa no te Fanauraa o te Mesia i te Mau Tia◊i Mamoe<br />

(62117; Afata Hoho◊a no te Evanelia 202); <strong>Te</strong> Mau Matoi (62120; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 203); <strong>Te</strong> Tapuniraa i Aiphiti (62119; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 204); <strong>Te</strong> Tamaiti Iesu i roto i te Hiero (62500; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 205); <strong>Te</strong> Tamariiraa o Iesu Mesia (62124; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

206); e Iesu e To÷na Metua Vahine (Afata Hoho◊a no te Evanelia 242).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaohipa i te mau hoho◊a e te mau faaiteraa<br />

hoho’a video no te titau i te Varua, a amui atu i te huru rauraa i te mau<br />

haapiiraa, e a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamana◊o i te mau<br />

aamu no te papa◊iraa mo◊a ta ratou i aparau (a hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa<br />

<strong>Te</strong>itei Atu, tuhaa G).<br />

11


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊o-hia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te mau ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta<br />

oe iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

12<br />

A papa◊i i te mau taata i muri nei i nia i te tabula ereere: e tia◊i mamoe, o Simeona,<br />

e taata paari no te hitia o te râ, o Heroda, e taata i te fare tipaeraa, o Ana, e melahi<br />

o Maria.<br />

A tai◊o i te mau pahonoraa i muri nei no nia i te fanauraa o Iesu Mesia. A ani<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatano i te pahonoraa tataitahi e te taata<br />

e tano atu:<br />

1. Ua tere au e mea atea te vahi no te imi ia÷na, ua horo◊a i te mau tao◊a, e ua<br />

haamori ia÷na. (E taata paari no te hiti◊a o te râ; Mataio 2:1–2, 9–11.)<br />

2. Aita vau i horo◊a i te piha taotoraa no÷na. (<strong>Te</strong> hoê taata i te fare tipaeraa;<br />

Luka 2:7.)<br />

3. Na roto i te fariiraa i te hoê ite no ô mai i te Varua Maitai, ua rave maira i te<br />

tamarii i roto i to÷u na rima e ua ite au e nehenehe ia÷u ia pohe i roto i te hau.<br />

(Simeona; Luka 2:25–32.)<br />

4. Ua parau atura vau, “Ia haamaitaihia te Atua i nia i te ra◊i teitei, ei hau to teie<br />

nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.” (<strong>Te</strong> hoê melahi; Luka 2:13–14.)<br />

5. Haere oioi atura vau no te hi◊o ia÷na. (<strong>Te</strong> hoê tia◊i mamoe; Luka 2:15–16.)<br />

6. Ua fifihia vau e ua tamata vau i te taparahi ia÷na. (Heroda; Mataio 2:3–4, 16.)<br />

7. I muri a◊e i te haereraa mai i rapae i te hiero, ua faaite vau i te aau mehara e ua<br />

faaite haere i te parau apî no to÷na fanauraa. (Ana; Luka 2:36–38.)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite i te mau uiraa i muri nei<br />

i roto i te taime haapiiraa:<br />

• E mea nahea outou ia pahono i te aamu o te fanauraa o te Faaora? E mea nahea<br />

outou ia pahono i to÷na oraraa, te poheraa, te taraehara, e te tia-faahou-raa mai?<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te tumu e tia ia oaoa tatou i roto<br />

i te fanauraa o te Faaora. A aparau i te mau rave◊a no te apee i te hi◊oraa maitai<br />

ta÷na i faaite i roto i to÷na apîraa.<br />

1. Ua fanauhia o Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 2:1–7. A faaite i te tahi o te mau hoho◊a i tabulahia<br />

i roto i te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”.<br />

• E haamaitairaa to Iesu i te Metua i te Ra◊i ra “hou te fenua ia vai ai” (Ioane<br />

17:5). Ua hamani oia i te mau ra◊i e te fenua (Mosia 3:8). No to÷na tiaraa Iehova,<br />

ua heheu oia i te mau faaueraa e te mau parau mau o te evanelia i te mau<br />

peropheta o te <strong>Faufaa</strong> Tahito (3 Nephi 15:2–5). No te aha Iesu i haere mai ai i te<br />

fenua nei? (A hi◊o 3 Nephi 27:13–16.)


• Eaha te mau huru no te fanauraa o Iesu? (A hi◊o Luka 2:7.) E mea nahea teie<br />

mau huru i te haapapu e tupu mau â ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti<br />

nei e to÷na tusia taraehara? I roto i te hea mau rave◊a te taata i teie anotau e<br />

pato◊i ai ia ô te Faaora i roto i to ratou oraraa?<br />

2. <strong>Te</strong> mau melahi e e rave rahi o vetahi ê tei oaoa i te fanauraa o Iesu.<br />

Haapiiraa 3<br />

A aparau i te Luka 2:8–39. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai<br />

mai i te mau irava i maitihia. A faaite i te tahi o te mau hoho◊a i tabulahia i roto i<br />

te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”.<br />

Mai te mea te faaohipa nei oe i te faaiteraa hoho’a video “Luka II,” a faaite i te<br />

reira i teie nei.<br />

• Eaha ta te mau melahi i parau a puhara ai ratou i te fanauraa o Iesu? (A hi◊o<br />

Luka 2:13–14.) E mea nahea to Iesu haamaitairaa i te Metua? E mea nahea to÷na<br />

hopoiraa mai i te hau e te maitai i te mau taata atoa e ia oe iho? E mea nahea<br />

tatou ia faaite i to tatou aau mehara i te Atua no te horo◊araa o ta÷na Tamaiti?<br />

• Eaha ta te mau tia◊i mamoe i rave i muri a◊e i to ratou iteraa i te Faaora fanauapî-hia<br />

ra? (A hi◊o Luka 2:17–18.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te apeeraa<br />

i to ratou hi◊oraa? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te tahi taata<br />

o ta ratou e nehenehe e faaite atu i to ratou iteraa papu no te Faaora.<br />

• Eaha ta Maria i rave i muri a◊e i te fanauraa o Iesu e te tere o te mau tia◊i<br />

mamoe? (A hi◊o Luka 2:19.) Eaha ta teie ohipa e faaite nei no nia ia Maria? No<br />

te aha e mea faufaa ia rave i te taime ia here atu e ia feruri maite i te mau iteraa<br />

mo◊a i tupu?<br />

• E mea nahea to Simeona e to Ana faaineineraahia no te hi◊o atu i te tamaiti ra<br />

Iesu? (A hi◊o Luka 2:25–26, 37.) Eaha to ratou huru i te taime i ite ai ratou<br />

ia÷na? (A hi◊o Luka 2:27–35, 38.) Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te Faaora<br />

mai roto mai i te mau tohuraa?<br />

3. <strong>Te</strong> haere mai nei te mau taata paari e haamori i te tamarii Iesu. <strong>Te</strong> imi nei<br />

o Heroda i te taparahi ia÷na.<br />

A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia no roto mai i te Mataio 2. A faaite<br />

i te tahi o te mau hoho◊a i tabulahia i roto i te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”.<br />

• No te aha te mau “taata paari no ô mai i te hiti◊a o te râ” i imi ai ia Iesu? (A<br />

hi◊o Mataio 2:1–2.) Eaha ta ratou i rave i te taime i ite ai ratou ia÷na? (A hi◊o<br />

Mataio 2:11. A hi◊o maite i te taime ratou i tae ai i te pae hopea ia Iesu ra, e<br />

“tamarii apî” oia, e ere i te aiu apî.) Eaha te mau horo◊a o ta tatou e nehenehe<br />

e pûpû i te Fatu?<br />

• No te aha o Heroda i titau ai ia ite ia Iesu? (A hi◊o Mataio 2:3–6, 13. Ua fifi oia,<br />

e ua titau i te taparahi ia Iesu.)<br />

• E mea nahea to Iesu parururaahia ia Heroda? (A hi◊o Mataio 2:13–15.) E mea<br />

nahea to Iosepha iteraa i te taime no te ho◊i mai Aiphiti mai? (A hi◊o Mataio<br />

2:19–23.) No te aha outou i mana◊o ai e, ua nehenehe ia Iosepha ia farii i teie<br />

arata◊iraa mai roto mai i te Atua? Eaha ta te mau metua tane e ta te mau metua<br />

vahine o teie anotau e rave ia nehenehe ia farii i te heheuraa [faaiteraa] no nia<br />

i to ratou mau utuafare? E mea nahea to te Atua tautururaa ia outou a imi ai<br />

outou i ta÷na arata◊iraa no to outou utuafare?<br />

13


4. Ma te arata◊ihia e te Metua, te faaineine nei Iesu i to÷na apîraa no ta÷na<br />

ohipa pororaa evanelia.<br />

A tai◊o e a aparau no nia i te Luka 2:40–52. A faaite i te tahi o te mau hoho◊a i<br />

tabulahia i roto i te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”. A haamaramarama e, i te mau<br />

matahiti atoa e faahanahana o Iosepha raua o Maria e te tahi atu mau Ati Uda<br />

haapa◊o maitai i te Oro◊a no te Pasa i Ierusalema. Ei peu matauhia, e apee atu o<br />

Iesu ia raua i te taime i rae◊ahia ai te matahiti 12 (Luka 2:41–42).<br />

• I muri a◊e i te faahanahanaraa i te Pasa i Ierusalema, ua haamata o Maria raua o<br />

Iosepha i to raua tere ho◊iraa mai i Nazareta i te taime i ite papu ai raua e aita o<br />

Iesu tei rae◊ahia te matahiti 12 ia raua ra (Luka 2:43–45). I hea to raua iteraa mai<br />

ia÷na i te pae hopea? (A hi◊o Luka 2:46.) Mai te mea aita to outou mau metua e<br />

aore ra te feia e here nei ia outou i ite tei hea outou, e faaea noa anei ratou ma te<br />

tiaturi e te rave nei outou i te mea o te haapopou i to outou Metua i te Ra◊i ra?<br />

• <strong>Te</strong> parau ra te Joseph Smith Translation no Luka 2:46 e, te feia i roto i te hiero<br />

“ua faaroo ia [Iesu], ma te ani ia÷na i te mau uiraaa. “ Eaha ta teie e faaite nei<br />

no nia i te apîraa o Iesu e te haapiiraa?<br />

• I te taime i ite ai o Maria raua o Iosepha ia Iesu, ua parau atura o Maria ia÷na,<br />

“I imi noa na maua o to metua tane ia oe ma te oto” (Luka 2:48). O vai ta÷na<br />

e parau ra “to metua tane”? (Iosepha.) Eaha ta Iesu i pahono atu i te mana◊o o<br />

Maria? (A hi◊o Luka 2:49.) O vai ta Iesu e parau ra “ta tau metua e tia◊i”? (Metua<br />

i te Ra◊i ra.) Eaha ta teie e faaite nei ia tatou no nia i te maramarama o te tamaiti<br />

apî Iesu no to÷na misioni i faatoro◊ahia na mua roa ra.<br />

• Ei tamaiti apî, eaha te huru o Iesu i nia ia Maria raua o Iosepha? (A hi◊o Luka<br />

2:51. Noa÷tu e Tamaiti oia na te Atua, e tamaiti atoa oia na ta÷na metua vahine<br />

raua o Iosepha.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie hi◊oraa?<br />

• Ei tamaiti apî, “tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e<br />

te taata atoa” (Luka 2:52). I roto i te tahi atu mau parau ra, ua tupu oia i te pae<br />

feruriraa, te pae tino, te pae varua e te pae sotiare. Eaha te tahi mau mea taa ê<br />

ta tatou e nehenehe e rave no te tupuraa i te pae feruriraa, te pae tino, te pae<br />

varua, e te pae sotiare?<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai i roto i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

93:11–17 no nia i te faatupuraa o te Faaora ei tamaiti apî? (I roto i to÷na<br />

faaineineraa ia riro ei Faaora no tatou, aita oia i farii i te mau ite atoa, te mana,<br />

te paari, e te hanahana atoa i titauhia hoê ana◊e taime. Ua farii oia i teie nei<br />

mau mea “i te aroha no te aroha,” maa tufaa iti i te taime.) E mea nahea teie<br />

parau mau e au ai ia tatou? (A hi◊o PH&PF 93:18–20.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te mau parau mau o ta outou i aparau i roto i teie haapiiraa. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia oaoa i te fanauraa o te Faaora e ia<br />

apee i te hi◊oraa maitai ta÷na i faaite i roto i to÷na apîraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa atu E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra i na materia e piti o teie mau mana◊o ei<br />

tufaa no te haapiiraa.<br />

14


1. “Haapao maite atura râ Maria i taua mau parau ra, i te feruri-maite-raa<br />

i roto i to÷na aau” (Luka 2:19)<br />

Ia aparau oe no nia i te pahonoraa faatura a Maria i te fanauraa o Iesu, a ani i te<br />

hoê metua vahine ia faaite no nia i te mau huru i muri a◊e i te fanauraahia mai<br />

o te hoê o ta÷na mau tamarii..<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa i te apîraa<br />

Haapiiraa 3<br />

A maiti e pae irava faufaa o te mau papa◊iraa mo◊a i roto i te haapiiraa, e a<br />

haamatau i te mau melo o te piha haapiiraa i te auraa o te irava tataitahi. I muri<br />

iho a ani i te mau melo o te piha haapiiraa i tapiri i ta ratou mau Bibilia. A horo◊a<br />

i te mau faahi◊oraa o te arata◊i i te mau melo o te piha haapiiraa i te mau irava o<br />

te mau papa◊iraa mo◊a o ta outou i hi◊opoa, ia paraparau i nia i te faahi◊oraa<br />

tataitahi ia ore te aau tapitapi e vai mai no nia i te irava e aparauhia ra. (Mai teie<br />

te huru, e nehenehe ia oe ia parau e, “I roto i teie irava te vai ra te mau parau a te<br />

mau melahi no te arue i te Atua i te taime Iesu i fanauhia mai ai.” <strong>Te</strong> pahonoraa<br />

ana◊e ra tei roto ïa i te Luka 2:14.) I muri iho i to oe tai◊oraa i te hoê faahi◊oraa, a<br />

ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia iriti i ta ratou mau Bibilia e ia imi i te<br />

pahonoraa tano. A faaohipa i teie ohiparaa ei rave◊a no te haamatau atu i te mau<br />

irava o te mau papa◊iraa mo◊a eiaha ra ei ohipa tata◊uraa. Eiaha hoi e haamau◊a<br />

rahi atu i te taime maoti ra tau minuti noa i nia i te reira.<br />

15


Haapiiraa<br />

4<br />

16<br />

“E Haamaitai Outou<br />

i te E◊a o te Fatu”<br />

Mataio 3–4; Ioane 1:35–51<br />

<strong>Te</strong> Tumu Ia faaûrû i te mau melo o te piha haapiiraa ia haafatata atu i te Faaora na roto i te<br />

tatarahaparaa i ta ratou mau hara, ma te haapa◊o i ta ratou mau fafauraa no te<br />

bapetizoraa e te pato◊iraa i te faahemaraa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Faatupuraa<br />

o te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 3:1–12. <strong>Te</strong> poro nei Ioane Bapetizo i te tatarahapa e te bapetizo nei,<br />

ma te faaineine i te e◊a o te Fatu o Iesu Mesia.<br />

b. Mataio 3:13–17. Ua bapetizohia o Iesu e Ioane Bapetizo.<br />

c. Mataio 4:1–11. <strong>Te</strong> pato◊i nei Iesu i te mau faahemaraa a Satane i roto i te<br />

medebara.<br />

d. Ioane 1:35–51. <strong>Te</strong> faaoti ra te tahi o te mau p¥p¥ a Ioane Bapetizo ia apee ia<br />

Iesu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu mau tai◊oraa: Mareko 1:1–13; Luka 3:1–22; 4:1–14; Ioane 1:19–34;<br />

2:1–25; 2 Nephi 31; Bible Dictionary (Ditionare o te Bibilia), “Baptism,”<br />

618–19; “John the Baptist,” 714–15; “Repentance,” 760–61.<br />

3. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a, a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa;<br />

Ioane te Poro nei i roto i te Medebara (62132; Afata Hoho◊a no te Evanelia 207) e<br />

Ioane Bapetizo te Bapetizo nei ia Iesu (62133; Afata Hoho◊a no te Evanelia 208).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa atu: A faaohipa i te taime o te piha haapiiraa ma te<br />

maramarama. A faanaho i te mea o ta oe e aparau atu e te roa o te taime ta oe<br />

e titau ra no te horo◊a i nia i te tufaa tataitahi o te haapiiraa, area râ a vaiiho i<br />

muri iho i te Varua ia arata◊i ia oe. Eiaha e faaoti ta◊ue noa i te hoê aparau au<br />

maitai no te tumu noa e nehenehe ia oe e faaoti i te haapiiraa taatoa. E mea<br />

faufaa a◊e no te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai e ia ite i te Varua<br />

eiaha ra ia aparau-noa-hia ana◊e te mau tufaa atoa i roto i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i te mea i muri nei i nia i te tabula ereere, e a ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa, ua ite anei ratou i te mea e parauhia ra:


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

A haamaramarama e, e parau Hebera te Mesia, tei faatahinuhia te auraa. Ua tia◊i<br />

te mau Ati Uda era ê te rahiraa tenetere no te taeraa mai o te Mesia, o te riro ei<br />

Arii i faatahinuhia e ei Faaora mai te au i te tohuraa. <strong>Te</strong> parau Heleni no te Mesia<br />

o Iesu ïa. Ua riro o Iesu Mesia te Mesia i tia◊i-maôro-hia ra, e o Ioane Bapetizo te<br />

peropheta ïa i tonohia mai no te faaineine i te e◊a no÷na.<br />

A aparau e mea nahea te mau haapiiraa i roto i te mau irava o te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i muri nei e nehenehe ai e tauturu ia tatou i roto i te haafatataraa i te<br />

Faaora. No te mea e, e mea fifi ia ani atu i te mau uiraa atoa e aore ra ia faaoti i te<br />

mau tufaa atoa o te haapiiraa, a maiti ma te pure i te mau uiraa o te tano maitai i<br />

te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaineine nei o Ioane Bapetizo i te e◊a o te Fatu Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 3:1–12. A faaite i te hoho◊a o Ioane o te poro nei, e a<br />

faaite atoa i te haamaramaramaraa i muri nei no nia i te huru i mua ra i roto i ta<br />

oe iho mau parau:<br />

Era ê te mau tenetere hou te fanauraa o Ioane, ua ite atu te mau peropheta e rave<br />

rahi i ta÷na ohipa pororaa evanelia, e ua faaite papu i to÷na teitei rahi ei taata o te<br />

faaineine i te e◊a no te Mesia (Isaia 40:3; 1 Nephi 10:7–10). I roto i te faaineineraa<br />

no te ohipa pororaa evanelia a Ioane, ua faaite hua mai te melahi Gaberiela no te<br />

fanauraa o Ioane (Luka 1:13–19), ua tohu o Zekaria i te mahana e mairihia ai te i◊oa<br />

o Ioane e to÷na piritomeraa (Luka 1:67–79), e ua faatoro◊a te hoê melahi ia Ioane e<br />

va◊u matahiti te paari no ta÷na misioni (PH&PF 84:27–28). Ua tae mai te faaiteraa<br />

teitei no to Ioane teitei rahi na roto mai i te Faaora iho, o tei parau e, “I ta te<br />

vahine e fanau nei, aita÷tu ïa e peropheta rahi ia Ioane Bapetizo nei” (Luka 7:28).<br />

Ua fanauhia o Ioane mai te mea ra e ono ava◊e hou to Iesu. I muri noa iho i te<br />

fanauraa o Iesu, ma te ite i te faameharaa na roto i te faaiteraa e ua fanauhia te<br />

hoê arii apî no te Ati Uda, ua “taparahi atura [o Heroda] i te mau tamarii tamaroa<br />

atoa i Betelehema, e te mau vahi atoa i reira iho, o tei tae i te piti o te matahiti ra e<br />

tei ore” (Mataio 2:16). No te paruru ia Iesu, ua fâ maira te hoê melahi ia Iosepha i<br />

roto i te faaheitaoto e ua arata◊i ia÷na ia rave ia Iesu e ia Maria ia maue i Aiphiti<br />

(Mataio 2:13–15). No te paruru ia Ioane, “ua faaue o Zekaria ia [Elisabeta] ia rave<br />

ia÷na i roto i te mau mou◊a, i reira oia i te faaamuraahia i te “akaride” e te meli o te<br />

fenua aihere” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith<br />

[1976], 261). Ua haamata o Ioane i ta÷na ohipa pororaa no te evanelia i te taata i<br />

17


18<br />

muri a◊era e rave rahi mau matahiti, te pororaa na mua i roto i te medebara e i<br />

muri iho i Ierusalema e “te fenua atoa i te pae Ioridana ra” (Mataio 3:5).<br />

• Eaha te misioni a Ioane Bapetizo? (A hi◊o Luka 1:76–79; 3:3–4.) No te aha<br />

outou e mana◊o ai e, e mea faufaa i te tahi taata ia faaineine i te e◊a o te Fatu?<br />

• Eaha te parau poro◊i ta Ioane i poro atu no te faaineine i te nunaa no te taeraa<br />

mai o te Faaora? (A hi◊o Mataio 3:1–2.) Eaha te auraa o te parau ia tatarahapa?<br />

(A aparau ai te mau melo o te piha haapiiraa i teie uiraa, a papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere i te tahi mau huru o te tatarahaparaa mai tei faaitehia i raro nei.<br />

E hinaaro paha oe i te ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e a apee ai.<br />

a. O te oto hoi e au i te Atua no te tatarahapa (2 Korinetia 7:9–10).<br />

b. E fa◊i mai e e haapae ê roa÷tu i te mau hara (PH&PF 58:42–43).<br />

c. <strong>Te</strong> aufauraa i te vahi e nehenehe, no te ino i ravehia (Luka 19:8).<br />

d. <strong>Te</strong> haapa◊oraa i te mau faaueraa (PH&PF 1:31–32).<br />

e. E fariu atu i te Fatu ra e ia tavini ia’na (Mosia 7:33)<br />

• E mea nahea te tatarahapa i te tauturu ia tatou ia faaineine no te parahi i pihai<br />

iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia ra? (A hi◊o 3 Nephi 27:19.) E mea nahea<br />

te tataraha i te tauturu ia tatou ia haafatata atu ia raua i te mahana tataitahi?<br />

• Ua ite mata te mau Pharisea e te mau Sadukea i te mau bapetizoraa i ravehia e<br />

Ioane area râ, aita i maiti ia bapetizohia (Mataio 3:7; Luka 7:29–30). Ua faahapa<br />

ia ratou, ma te titau ia ratou “ia tatarahapa. . . e ia tuuhia mai te mau hotu i<br />

fariihia o te tatarahaparaa” (Joseph Smith Translation, Mataio 3:35; a hi◊o maite<br />

te faahororaa no te parau ra te mau hotu o te mau hopearaa ohipa ïa e te parau<br />

ra fariihia o te tiamâ ïa e aore ra te mea tano ïa). Eaha te mau hotu o te<br />

tatarahaparaa? (A hi◊o Moroni 8:25–26.)<br />

• Ua bapetizo o Ioane “i te pape ia tatarahapa” e ua fafau e, na Iesu e bapetizo<br />

atu “i te Varua Maitai, e te auahi” (Mataio 3:11). Eaha te auraa o te parau ra ia<br />

bapetizohia “e te Varua Maitai, e te auahi”? Ua bapetizohia tatou e te Varua<br />

Maitai e te auahi i te taime ua farii tatou i te horo◊araa o te Varua Maitai na<br />

roto i te tuuraa o te mau rima (PH&PF 20:41). “<strong>Te</strong> horo◊araa o te Varua Maitai<br />

o te tiaraa ïa ia farii, i te taime atoa e tiamâ te hoê taata, i te hoaraa o te Varua<br />

Maitai. . . . E ohipa te reira na te taata tamâ no te tamâ roa i te hoê taata e no<br />

haamo◊a ia÷na i te mau hara atoa. No reira e parau pinepinehia te reira i te<br />

‘auahi’” (Bible Dictionary, “Holy Ghost,” 704).<br />

2. Ua bapetizohia o Iesu e Ioane Bapetizo.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 3:13–17. A faaite i te hoho◊a o Ioane o te bapetizo<br />

nei ia Iesu.<br />

• No te aha ua hepohepo Ioane ia bapetizo ia Iesu? (A hi◊o Mataio 3:14.) No te<br />

aha ua titauhia Iesu ia bapetizohia? (A hi◊o Mataio 3:15; 2 Nephi 31:6–7, 9–11.)<br />

No te aha e titauhia ia tatou ia bapetizohia? (A hi◊o 2 Nephi 31:5, 12–13,<br />

17–18; PH&PF 20:71; 49:13–14.)<br />

• Eaha te mau fafauraa ta tatou e rave i te taime e bapetizohia ai tatou? (A hi◊o<br />

PH&PF 20:37.) E mea nahea teie mau fafauraa i te ohipa i nia i ta tatou mau<br />

faaohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o Mosia 18:8–10.)


3. <strong>Te</strong> pato◊i nei Iesu i te mau faahemaraa a Satane i roto i te medebara.<br />

Haapiiraa 4<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 4:1–11 (a hi◊o atoa i te mau faahororaa i raro nei<br />

no te Mataio 4:1–2, 5–6, 8–9, e 11, tei roto i te Joseph Smith Translation nei teie<br />

mau irava).<br />

• I muri noa iho i to Iesu bapetizoraahia, ua arata◊i te Varua ia÷na i roto i te<br />

medebara ia parahi i pihai iho i te Atua (Joseph Smith Translation, Mataio 4:1).<br />

I to outou mana◊o, nahea teie ohipa i te tupu no te faaineine ia Iesu ia pato◊i i te<br />

mau faahemaraa a Satane? E mea nahea te haapaeraa maa, te pure e te vaiihoraa<br />

“ia arata◊ihia. . . e te Varua” i te haapuai ia tatou ia pato◊i i te mau faahemaraa?<br />

• I te hea hinaaro ta Satane i tamata i te faahema atu i te taime i tamata ai oia ia<br />

Iesu, o tei haapae i te maa, no te taui i te mau ofa◊i ei pane? (A hi◊o Mataio 4:2–3.<br />

Ua tamata oia i te faahema atu i te hinaaro ia haamaha i te hiaai o te tino.) E<br />

mea nahea o Satane i te tamata ia tatou ia topa i roto i te mau hiaai o te pae<br />

tino? E mea nahea tatou i te ite e i te pato◊i i teie mau tamataraa?<br />

• Ua tamata o Satane i te faahema atu no te faate◊ote◊o, i te taime i tamata ai o<br />

Iesu i te tiavaru atu ia÷na iho i te poretiko e no te faaite e e mana to÷na no te<br />

faaorahia e te mau melahi (Mataio 4:5–6). E mea nahea o Satane i te faahema<br />

mai i to tatou te◊ote◊o? E mea nahea tatou i te ite e i te pato◊i atu i te mau<br />

tamataraa o te faatupu i to tatou mau hinaaro te◊ote◊o?<br />

• Eaha ta Satane i pûpû atu ahiri Iesu i haamori ia÷na? (A hi◊o Mataio 4:8–9.)<br />

E mea nahea o Satane i te tamata ia tatou e te mau tao◊a rahi o te ao nei e te<br />

puai? E mea nahea tatou i te ite e i te pato◊i i teie mau tamataraa? (A hi◊o i te<br />

Mataio 4:10.)<br />

• Eaha te hape i nia i te pûpûraa a Satane ia horo◊a ia Iesu te mau basileia o te<br />

ao? (A hi◊o PH&PF 104:14.) Eaha te tahi mau pûpûraa hape ta Satane i rave i<br />

teie mahana no te ume ia tatou i roto i te hara?<br />

• Ua pahono atu Iesu i te mau tamataraa tataitahi a Satane na roto i te faahitiraa<br />

atu i te mau papa◊iraa mo◊a (Mataio 4:3–4, 6–7, 8–10). E mea nahea te mau<br />

papa◊iraa mo◊a i te horo◊a ia tatou i te itoito no te pato◊i i te tamataraa? (A hi◊o<br />

Helamana 3:29–30.)<br />

• E piti taime to Satane uiraa e Tamaiti na te Atua anei o Iesu (Mataio 4:3, 6). I to<br />

outou mana◊oraa no te aha Satane i ani ai i teie uiraa? E mea nahea oia i te ani<br />

i teie uiraa i to te ao nei i teie mahana? Ia tia tatou i mua i te tamataraa, e mea<br />

nahea te iteraa e, e tamarii tatou na te Atua i te tauturu ia tatou? (A hi◊o Mose<br />

1:12–22.)<br />

• E mea nahea te iteraa e, o Iesu, te Tamaiti a te Atua, ua tia atoa oia i mua i te<br />

mau tamataraa tei tuea i ta tatou e farerei nei i te tauturu ia tatou? (Ei mau<br />

melo no te piha haapiiraa, a aparau i teie uiraa, e riro outou i te hinaaro ia<br />

tai◊o i te reira i roto i te Hebera 4:;14–15.)<br />

Ua parau o Elder Joseph B. Wirthlin e: “Ua papu roa i te Fatu no to tatou<br />

oraraa tahuti nei. Ua ite oia i to tatou mau paruparu. Ua maramarama oia i te<br />

mau titauraa [tamataraa] o to tatou oraraa o te mau mahana atoa. E aravihi<br />

rahi to÷na no te iteraa i te mau faahemaraa o te mau hiaai o te ao nei e te mau<br />

hinaaro o te tino” (i roto Conference Report, Apr. 1996, 46; or<br />

19


4. <strong>Te</strong> faaoti ra te tahi o te mau p¥p¥ a Ioane Bapetizo i te pee ia Iesu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia no roto mai i te Ioane 1:35–51.<br />

• Ia haamata ra o Iesu i ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti nei, eaha ta<br />

Ioane Bapetizo i faaitoito i ta÷na iho mau p¥p¥ ia rave? (A hi◊o Ioane 1:35–37.)<br />

Ia ite Iesu i na p¥p¥ toopiti a Ioane Bapetizo i te peeraa mai Ia÷na, eaha Ta÷na i<br />

rave? (A hi◊o Ioane 1:38–39.)<br />

• Ia faaroo o Anederea e ia ite papu atu i te Faaora, eaha ta÷na i rave? (A hi◊o<br />

Ioane 1:40–42.) I muri a◊era i te fariiraa i te hoê iteraa e, o Iesu te Mesia, e mea<br />

nahea to Philipa pahonoraa i te mau mana◊o tapitapi o Nataniela? (A hi◊o<br />

Ioane 1:43–46.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te titau manihini ia vetahi<br />

ê ia “haere mai e a hi◊o” i te Faaora?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te titau-manihini-raa ia “haere mai e a hi◊o” i te Faaora, ua<br />

faataehia ïa ia tatou tataitahi. A haamaramarama e, e nehenehe tatou e farii i<br />

taua titau-manihini-raa ra na roto i te tatarahaparaa, te otiraa i te bapetizohia, te<br />

haapa◊oraa i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa, e te pato◊iraa i te faahemaraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa Na te materia i muri nei e puoi atu i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei<br />

tuhaa no te haapiiraa.<br />

20<br />

1. <strong>Te</strong> mau hi◊oraa maramarama mai roto mai i te bapetizoraa o te Faaora<br />

A hi◊o faahou i te Mataio 3:16–17.<br />

• E mea nahea te aai o te bapetizoraa o te Faaora ia faaite e, e tia ia ravehia te<br />

bapetizoraa na roto i te utuhi-roa-raa i raro i te pape? (A hi◊o Mataio 3:16; a<br />

hi◊o atoa i te Ioane 3:23; te Roma 6:3–6; te 3 Nephi 11:23–26; te Bible<br />

Dictionary (Ditionare o te Bibilia), i te parau “Baptism (Bapetizoraa),” 618, o te<br />

haamaramarama e, te parau ra bapetizoraa, no roto mai ïa i te parau Hereni e te<br />

auraa ra hohonu e aore ra utuhi-roa-raa i raro i te pape. “)<br />

• Eaha ta Ioane i ite i muri a◊e i to Iesu bapetizoraahia? (A hi◊o Mataio 3:16.) No<br />

vai te reo o ta÷na i faaroo? (A hi◊o Mataio 3:17.) Eaha ta te aai o te bapetizoraa<br />

o te Faaora e haapii nei i nia i te natura o te Aturaa? (O te Metua i te Ra◊i ra, o<br />

Iesu Mesia, e o te Varua Maitai na taata faataa ê maitai ratou.<br />

2. <strong>Te</strong> Faaiteraa Hoho’a Video<br />

Mai te mea te vai ra te ripene video <strong>Te</strong> Faaora: <strong>Te</strong> Mau Matahiti Matamua (53163),<br />

e titau paha outou i te faaite i te hoê tuhaa poto no roto mai i te tuhaa 3, “<strong>Te</strong><br />

Bapetizoraa, te Faahemaraa, e te Pato◊iraa. “<br />

3. <strong>Te</strong> faaite nei te Fatu i te faaroo [haapa◊o] e te here i to÷na metua vahine<br />

A haamaramarama e, i muri a◊e i to Iesu bapetizoraahia, ua haere oia e ta÷na ra<br />

mau p¥p¥ i te hoê tamaaraa no te faaipoiporaa i Kanaana (Ioane 2:1–11). Ia parau<br />

râ to÷na metua vahine ia÷na e, aita e uaina no te tamaaraa, ua pahono atura oia,<br />

“Eaha ta oe ia÷u nei, e teie nei vahine? aore râ i tae i to÷u ra hora (Eaha ta oe e<br />

hinaaro nei ia÷u ia rave no oe na? Taua hinaaro ra, e na reira ïa vau” (Joseph


Smith Translation (Tatararaa a Iosepha Semita), Ioane 2:4; a hi◊o i te Ioane 2:4,<br />

papa◊iraa i raro 4a).<br />

• Eaha ta te mau parau a Iesu i to÷na metua vahine i faaite mai no nia i to÷na<br />

mau huru no to÷na metua vahine? Eaha ta÷na [Iesu] i rave no te tauturu ia÷na?<br />

(A hi◊o Ioane 2:6–11. A haapapu e, o teie te semeio matamua a Iesu i papa◊ihia<br />

i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.)<br />

4. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu i te faatura a tamâ ai oia i te hiero<br />

Haapiiraa 4<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Ioane 2:13–17, tei roto te aai<br />

o Iesu o tei ite atu i te feia hoo tao◊a e te feia hoo moni i te oreraa e haamo◊a i te<br />

hiero. Mai te mea e, te vai ra te hoho◊a o Iesu i te Tamâraa i te Hiero (62163; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 224), a faaite atu i te reira. A haapapu e, ua faaite Iesu i te<br />

faaroo [haapa◊o] e te faatura i te taime ua “tiahi atura ia ratou atoa i rapae au mai i<br />

te hiero ra, . . . e hue atura hoi te moni a te feia hoo moni ra; faatiopa atura hoi i<br />

te mau iri” (Ioane 2:15). A haamaramarama e, te faatura no to tatou Metua i te<br />

Ra◊i ra, ua hau atu ïa i te parahi-noa-raa ma te maniania ore i roto i te Fare Pure.<br />

<strong>Te</strong> vai atoa ra te faaiteraa na roto i ta tatou mau ohipa e, te here nei tatou ia÷na e<br />

te ite papu nei tatou i to÷na mana.<br />

21


Haapiiraa<br />

5<br />

22<br />

“Ia Fanau Faahou”<br />

Ioane 3–4<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, no te farii i<br />

te ora mure ore, e tia roa “Ia fanau faahou” e ia tamau i te pee ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri-hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa<br />

o te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 3:1–22. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu ia Nikodemo e, e tia roa i te mau mea atoa<br />

ia fanau faahou i te pape e te Varua no te tomo atu i roto i te basileia o te<br />

Atua. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, o Oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua, tei tonohia<br />

mai no te faaora i te taata nei.<br />

b. Ioane 4:1–42. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te vahine Samaria i te apoo pape a Iakoba.<br />

E rave rahi taata Samaria tei faafariuhia mai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Topical Guide (Arata◊i no te Mau Tumu Parau), “Living<br />

Water (Pape Ora),” 294.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i roto i te piha<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoê tumu raau ora maitai, tei pipi-maitai-hia i te pape, e te hoê tumu<br />

raau tei maemae no te oreraa e pipihia i te pape (e aore ra a papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere te hoê tumu raau ora maitai e te hoê tumu raau maemae, mai<br />

te faaitehia i roto i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê pita pape.<br />

4. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te tahi o te reira i<br />

roto i te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a o te Vahine i te Apoo Pape (62169; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

217).<br />

b. “<strong>Te</strong> Vahine i te Apoo Pape,” te hoê tuhaa e va◊u minuti no roto mai i te Mau<br />

Faaiteiteraa Video no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> (53914).<br />

c. <strong>Te</strong> hoê hoho◊a fenua no Paletetina i roto i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> (te<br />

hoho◊a fenua 14 i roto i te nene◊iraa buka a te Feia Mo◊a i te Mahana Hopea<br />

Nei no te Bibilia King James).<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “<strong>Te</strong> opuaraa tumu no te haapiiraa i roto i te Ekalesia<br />

o te tautururaa ïa ia faatupu i te mau tauiraa faufaa i roto i te oraraa o te taata.<br />

<strong>Te</strong> titauraa ra, o te faaûrûraa ïa i te taata tataitahi ia feruri, ia ite e ia rave i te<br />

tahi mea no nia i te mau parau mau e te mau parau tumu o te evanelia” (Rex<br />

A. Sidmore, faahitihia i roto <strong>Te</strong> Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, __; a ahi◊o<br />

atoa i te ap¥ __).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Ia tano, a faaohipa i te ohipa i muri nei e aore ra i te hoê o ta oe iho no te<br />

haamata i te haapiiraa.


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A faaite i te tumu raau ora maitai e te tumu raau maemae (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong><br />

Faaineineraa”, e aore ra a papa◊i i te reira i nia i te tabula ereere mai te au i tei<br />

faaitehia i nia i te ap¥ parau i muri mai. <strong>Te</strong> tahi atoa, a faaite i te pita pape.<br />

• Eaha te tupu i nia i te hoê tumu raau mai te mea e, aita e pipihia ra te reira i te<br />

pape? Eaha te tupu mai ia tatou mai te mea e, aita tatou e farii nei i te pape?<br />

A haamaramarama e, mai ia tatou o te pohe atu i te pae tino mai te mea aita<br />

tatou e farii i te pape i te pae tino, e pohe atoa tatou i te pae varua mai te mea<br />

aita tatou e farii i te pape i te pae varua. <strong>Te</strong> faaite nei teie haapiiraa i te mau<br />

haapiiraa a Iesu no nia i te fanauraa i te pape e te Varua e no nia i te pape ore<br />

ta÷na e pûpû nei.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea outou ia faaohipa i te reira i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiira ia faaite i te mau iteraa no nia i te mau<br />

parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu ia Nikodemo e, e tia roa ia tatou atoa ia fanau faahou<br />

i te pape e te Varua no te tomo atu i roto i te basileia o te Atua.<br />

A aparau i te Ioane 3:1–22. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, ua riro na o<br />

Nikodemo ei taata faatere i roto i te oire Ati Uda. Ua haere mai oia ia Iesu ma te<br />

ite e, “e orometua [o Iesu] mai μ mai i te Atua ra” (Ioane 3:2).<br />

• Eaha ta Iesu i haapii ia Nikodemo, o te tia roa ia÷na ia rave no te tomo atu i<br />

roto i te basileia o te Atua? (A hi◊o Ioane 3:5.) Eaha te auraa o te parau “ia<br />

fanau i te pape”? (Ioane 3:5; ia bapetizohia ïa). E mea nahea te bapetizoraa e<br />

riro ai ei tapa◊o no te fanau faahou? (<strong>Te</strong> utuhi-roa-raa i raro i te pape, e tapa◊o<br />

ïa no te pohe e aore ra te tanuraa o ta tatou mau hara i mairi a◊enei; ia tia mai<br />

tatou mai roto mai i te pape, e haamata tatou i te hoê ora apî.) Eaha te auraa<br />

no te parau “ia fanau . . . i te Varua”? (Ioane 3:5; te fariiraa ïa i te horo◊a o te<br />

Varua Maitai).<br />

• Ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e “Aita te mau melo o te Ekalesia i<br />

fanau faahou na roto noa i te bapetizoraa ana◊era” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament<br />

Commentary, 3 vols. [1966–73], 1:142). Taa ê atu i te otiraa i te bapetizohia e te<br />

fariiraa i te horo◊a o te Varua Maitai, eaha atu â te tahi mea titauhia ia riro mai<br />

ei taata fanau faahou? (A hi◊o Ioane 3:16, 18; Mosia 5:1–7; 27:25–26; Alama<br />

23


24<br />

5:14–35; 22:15–18. E hinaaro paha oe ia tapa◊o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i te mau periota i roto i teie mau irava o te tuati atu i te riroraa ei<br />

taata fanau faahou. Ua horo◊ahia i raro nei te hoê tabula ei hoho◊a. A faaite<br />

papu e, te mau irava no roto mai i te Buka a Moromona, e haamaramarama te<br />

reira i te auraa o te parau ia fanau faahou.)<br />

a. <strong>Te</strong> tiaturiraa ia Iesu Mesia (Ioane 3:16, 18).<br />

b. <strong>Te</strong> iteraa i “tei faahuru ê ia matou. . . . to matou aau, i ore ai matou i<br />

hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore” (Mosia 5:2;<br />

a hi◊o atoa Alana 5:12–14, 26).<br />

c. <strong>Te</strong> faariroraa i “to ratou [huru] tahuti e te mairi ra, ei huru parau-tia” (Mosia<br />

27:25).<br />

d. <strong>Te</strong> riroraa “[ta te Atua] mau tamarii tamaroa, e ta÷na mau tamahine” (Mosia<br />

5:7; 27:25).<br />

e. <strong>Te</strong> riroraa “ei taata faaapîhia” (Mosia 27:26).<br />

f. <strong>Te</strong> noaaraa te “hohoa o te Atua i ootihia i nia i to outou ra mata” (Alama<br />

5:19; a hi◊o atoa i te irava 14).<br />

g. <strong>Te</strong> tatarahaparaa ia “horoi i to [tatou] ahu, e ua teatea; oia ïa, e mea tia roa<br />

ia tamâhia, e ia horoi-ê-hia te mau huru porao atoa ra i te toto o te [Mesia]”<br />

(Alama 5:21; a hi◊o atoa Alama 5:19, 33–34; 22:18).<br />

• Ua haapii atoa o Elder McConkie e, ia fanau faahou “eita e tupu noa mai i roto<br />

i te hoê taime poto. E raveraa râ [te reira]” (“Jesus Christ and Him Crucified,” i<br />

roto i te 1976 Devotional Speeches of the Year, 399). Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

rave no te tamau noa i teie nei raveraa i roto i to tatou oraraa? (A hi◊o 2 Nephi<br />

31:19–20.) E mea nahea tatou ia faaore i te haaparuparuraa e aore ra i te mau<br />

hupehupe i roto i te raveraa no to tatou pae varua? Eaha te mau tauiraa o te<br />

iteahia ra e outou i roto ia outou iho e aore ra i roto i te tahi atu taata i roto i<br />

te raveraa no te riroraa mai ei taata fanau faahou?<br />

• A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te Ioane<br />

3:14–18. E mea nahea teie mau parau mau no nia i te misioni a te Faaora i te<br />

tuati i ta÷na faaueraa oia hoi ia fanau-faahou-hia tatou?<br />

• Ua faaohipa Iesu i te mau iteraa no te maramarama e te pouri no te haapii<br />

ia Nikodemo (Ioane 3:19–21). No te aha te tahi pae e maiti ai i te pouri i te<br />

maramarama? E mea nahea tatou ia tapea i te aravihi no te au i te maramarama<br />

e ia vaiiho i te pouri? Eaha te mau fafauraa ta te Fatu i rave no te feia o te<br />

haere mai i te maramarama? (A hi◊o PH&PF 50:24; 88:67.)<br />

2. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te hoê vahine no Samaria i te Apoo Pape a Iakoba<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Ioane 4:1–42. A<br />

faaite i te hoho◊a fenua no Palatetino. A haamaramarama e, a ratere ai Iesu e ta÷na<br />

mau p¥p¥ mai Iudea i Galilea (e hinaaro paha oe i te tohu atu i teie mau vahi i nia<br />

i te hoho◊a fenua), ua faafaaea ratou no te haamaha i te rohirohi i te Apoo Pape a<br />

Iakoba i Samaria. A parahi ai Iesu i pihai iho i te apoo pape ra, ua haere maira te<br />

hoê vahine Samaria no te huti i te pape.<br />

A faaite i te hoho◊a o te vahine i te apoo pape. Mai te mea te faaohipa nei oe i te<br />

faaiteraa hoho◊a video “<strong>Te</strong> Vahine i te Apoo Pape,” a faaite i te reira i teie nei.<br />

• Eita te ati Iuda e “au maitai i to Samaria” (Ioane 4:9) e peu matauhia e ratou, e<br />

ape ratou i te haere atu na Samaria. Area Iesu râ, ua haere noa oia na Samaria.<br />

Eaha ta te reira e faaite nei no nia ia÷na? O vai ma te tahi mau taata “Samaria”


i roto i te ao nei i teie mahana? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, te<br />

taata atoa e aore ra te p∂p∂ taata atoa tei ferurihia e, e mea faufaa ore.) E mea<br />

nahea tatou i te rave ia ratou?<br />

• E mea nahea te vahine Samaria i te faaohieraa no Iesu ia haapii ia÷na? (A hi◊o<br />

Ioane 4:9, 11–12, 15, 19, 25. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, e vahine<br />

haehaa oia, ua hinaaro oia ia ite atu â, e ua tiaturi oia i ta÷na mau parau.) Eaha<br />

ta tatou e nehenehe e rave ia riro tatou ei feia farii atu â i te mau haapiiraa a te<br />

Faaora?<br />

• E mea nahea to te vahine Samaria tauiraa a parau atu ai Iesu ia÷na? E mea nahea<br />

to Iesu tautururaa ia faataehia taua tauiraa ra? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa<br />

oia hoi, ua haapii oia ia÷na ia au i to÷na faito no te maramarama, ua faaite papu<br />

oia no nia ia÷na iho, ua faaohipa oia i te tapa◊o no te pape ma te mana rahi, e ua<br />

faaite oia i te aroha.) E mea nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa ia haapii tatou ia<br />

vetahi ê ra?<br />

• Ua faaite Iesu i te vahine Samaria e, ua nehenehe ia÷na ia horo◊a ia’na “te pape<br />

ora” (Ioane 4:10). Eaha to outou mana◊o i te auraa o te parau “pape ora”? (A<br />

hi◊o 1 Nephi 11:25; PH&PF 63:23. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, te<br />

mau parau haapiiraa o te evanelia, te here o te Atua, e te Taraehara.) E mea<br />

nahea e noaa ai ia tatou te pape ora? E mea nahea teie pape ora i te<br />

haamaitairaa ia outou?<br />

• Ua haere mai te vahine Samaria i te apoo pape no te pape (Ioane 4:7). Area râ,<br />

i muri a◊e i to÷na parauraa e Iesu, ua vaiiho i ta”na pita pape i te apoo ra e ua<br />

haere maira e faaite ia vetahi ê no nia i te iteraa i tupu (Ioane 4:28–29). Eaha ta<br />

tatou e nehenehe e haapii mai i roto i to÷na hi◊oraa?<br />

• E mea nahea te tahi mau taata i te haamaitairaahia no te faaroo i te vahine<br />

Samaria? (A hi◊o Ioane 4:39–42.) E mea nahea to outou haamaitairaahia e aore<br />

ra i to outou iteraa ia vetahi ê i te haamaitairaahia no te tiaturiraa i te Fatu? E<br />

mea nahea e nehenehe ai i to tatou faaroo i te haaputapû i te huru o te feia e<br />

haati ra ia tatou?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa Mai te mea e, e faaohipa oe i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite faahou i te mau tumu<br />

raau e te pita pape . A haamaramarama e, mai te mau tumu raau e titau ra i te<br />

pape no te ora, e titau atoa tatou i te pee atu i te Faaora e ta÷na ra mau haapiiraa<br />

ia fanau faahou e ia farii i te ora e amuri atu.<br />

A faaite papu i te mau parau mau ta outou i aparau i roto i te haapiiraa. A titau i<br />

te mau melo o te piha haapiiraa ia imi ia Iesu Mesia, ia pee mai ia÷na, e ia tamau<br />

noa i roto i te raveraa no te fanau faahou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi atu te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei<br />

tuhaa no te haapiiraa.<br />

Haapiiraa 5<br />

1. “E ere au i te Mesia, i tonohia mai râ . . . vau e na mua ia÷na” (Ioane 3:28)<br />

• I roto i te Ioane 3:25–36, eaha te huru o Ioane no nia i ta÷na ohipa i roto i te<br />

autaatiraa e te ohipa a te Faaora? Eaha te hi◊oraa no te huru o Ioane i roto i te<br />

25


26<br />

riroraa ei p¥p¥ mau? E mea nahea tatou i te faaohipa i teie huru i roto i ta tatou<br />

taviniraa i roto i te Ekalesia?<br />

2. “E hi◊o i te mau aua ra . . . ua teatea ïa i teie nei ua auhune” (Ioane 4:35)<br />

• Eaha ta Iesu i haapii i ta’na mau p¥p¥ no nia i te ohipa misionare i roto i te<br />

Ioane 4:35–38? Eaha te auraa ta÷na e titau ra a parau ai oia, e hi◊o i te mau aua<br />

ra, ua teatea ïa i teie nei, ua auhune? E mea nahea te Faaora i te faaohipa i teie<br />

tapa◊o â i roto i <strong>Te</strong> Parau Fafau e te Mau Parau Fafau 4:1–4 e 75:3–5? A ani i te<br />

mau mea o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu ta ratou i farii<br />

na a aparau ai ratou i te evanelia e vetahi ê ra.<br />

3. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te tamaiti a te taata mana<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 4:46–54.<br />

• Eaha ta te taata mana e titau ra ia Iesu? (A hi◊o Ioane 4:46–47.) Eaha te pahono<br />

matamua a Iesu ia÷na? (A hi◊o Ioane 4:48.) Eaha ta te taata mana i pahono? (A<br />

hi◊o Ioane 4:49.)<br />

• Eaha te panohoraa piti a Iesu i te taata mana? (A hi◊o Ioane 4:50.) Eaha te huru<br />

o te taata mana? (A hi◊o Ioane 4:50.) Eaha te hopearaa o te faaroo o te taata<br />

mana? (A hi◊o Ioane 4:51–54.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i teie aai<br />

no nia i te puai o te faaroo?


“Ua Vaiiho Vave<br />

i Ta Ratou Mau Upea”<br />

Luka 4:14–32; 5; 6:12–16; Mataio 10<br />

Haapiiraa<br />

6<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, ua piihia te<br />

mau Aposetolo ei mau ite taa ê no Iesu Mesia e, e haamaitaihia tatou ia paturu e<br />

ia pee ana◊e tatou ia ratou.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

a. Luka 4:14–32. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i roto i te hoê sunago i Nazareta e te faaite<br />

papu nei e, o oia te Mesia ta Isaia i tohu. Ua tiahi ê te mau taata ia÷na ma te<br />

riri rahi.<br />

b. Luka 5:1–11, 27–28; 6:12–16. Ua pii Iesu i ta’na na Aposetolo Hoê Ahuru<br />

Ma Piti.<br />

c. Mataio 10. Ua faatoro’a e ua haapii Iesu i ta’na na Aposetolo Hoê Ahuru Ma<br />

Piti, e ua tono ia ratou no te poro i te evanelia.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Isaia 61:1–2; Mataio 4:18–22; Mareki 1:16–20; 3:13–19;<br />

6:7–13; Luka 9:1–6; 12:1–12; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

107:23–24, 33–35, 39, 58; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Apostle<br />

[Aposetolo],” 612.<br />

3. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa: <strong>Te</strong> Piiraa o te Feia Tai◊a (62496; Afata Hoho◊a no te Evanelia 209) e<br />

aore ra Iesu e te Feia Tai◊a (62138; Afata Hoho◊a no te Evanelia 210); To Iesu<br />

Faatoro◊araa i te Mau Aposetolo (62557; Afata Hoho◊a no te Evanelia 211); e te<br />

hoê hoho◊a no te P∂p∂ o te Mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i teie nei (no<br />

roto mai i te amuiraa i tupu a◊enei i roto i te ve◊a Ensign e aore ra te<br />

International Magazines (Ve◊a Haati i te Ao nei).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa atu: A haapii mai e a faaohipa i te mau i◊oa o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. Ia na reira ana◊e outou, e ite mai te mau melo o te<br />

piha haapiiraa e, te haapa◊o nei outou ia ratou ei melo tataitahi. Na roto i te<br />

mau-aau-raa te mau i◊oa o te mau melo o te piha haapiiraa, e nehenehe ïa e<br />

tauturu ia outou ia faaitoito i te ohiparaa ma te faatia ia oe ia ui tia atu i te mau<br />

uiraa i te mau taata e titauhia ra. (A hi◊o <strong>Te</strong> Haapiiraa–Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te tuhaa matamua o te Mosia<br />

27:31 (na roto i te “fa◊i[raa] ratou e, o oia te Atua”). A haamaramarama e, i te Ho◊i-<br />

Piti-raa Mai o Iesu Mesia, e ite maitai te mau taata atoa ia÷na ei Faaora. E ere mai i<br />

27


<strong>Te</strong> Aparauraa e te<br />

Faaohiparaa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

28<br />

to÷na ho◊i-matamua-raa mai. Ua haapii mai te mau ati Iuda i te mau tohuraa no<br />

nia i te ho◊iraa mai o te Faaora ehia rahiraa tenetere, area râ e rave rahi o ratou o<br />

tei faaroo ia Iesu, aita ratou i ite atu ia÷na ei Faaora. No te mea paha aita o Iesu i<br />

faaora i te mau ati Iuda i te faatereraa a te nunaa Roma, mai ta ratou i titau atu ia<br />

na reira te Mesia, e rave rahi o ratou ua pato◊i atu ia÷na e i ta÷na parau poro◊i.<br />

A faaite papu e, te tuhaa matamua o teie nei haapiiraa e aparauhia i te mea i tupu<br />

i te taime ua faaara matamua mai te Fatu e, o oia te Mesia i tia◊i-maôrô-hia ra. <strong>Te</strong><br />

tahi atu mau tuhaa o te haapiiraa e aparau ïa no to Iesu piiraa i te mau Aposetolo<br />

no te tauturu ia haaparare i ta÷na parau poro◊i.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau i nia i te<br />

mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te iteraa e, o Iesu Mesia te Faaora e na<br />

roto i te peeraa i te mau Aposetolo.<br />

1. <strong>Te</strong> Faaite nei te Fatu e, o oia te Mesia.<br />

A aparau i te Luka 4:14–32. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o mai i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, ua titau manihinihia<br />

o Iesu ia tai◊o i te hoê irava o te papa◊iraa mo◊a e ia paraparau i te reira i roto i te<br />

oro◊a i roto i te sunago i Nazareta.<br />

• A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Luka 4:16–19.<br />

(A faaite atu e, te mau irava 18–19 e faahitiraa ïa na Isaia 61:1–2. Ua piihia<br />

o Isaia “Mau Esaia” i roto i te Luka 4:17.) Eaha ta teie mau irava e parau nei?<br />

(E haamaramaramaraa tohuraa taua mau irava ra no te mau mea ta te Mesia<br />

i rave: a hi◊o i te haapiiraa 1.)<br />

• I te otiraa ta Iesu tai◊oraa i te irava no roto mai i te Isaia, eaha te iteraa papu<br />

ta÷na i faaite atu? (A hi◊o Luka 4:21. Ua faaite oia e, o te Mesia oia ta Isaia i<br />

tohu e na roto i taua tohuraa ra i tia◊i maoro ai te mau ati Iuda ehia rahiraa<br />

tenere.) E mea nahea ta te mau taata i roto i te sunago pahonoraa i te faaiteraa<br />

a Iesu? (A hi◊o Luka 4:22–29.)<br />

• No te aha i to outou mana◊o, ua fifi roa te mau taata i roto i te sunago ia farii<br />

ia Iesu ei Mesia? (A hi◊o Luka 4:22. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, ua<br />

ite ratou ia÷na e ua ite mata ratou ia÷na i te tupuraa mai i te paari, no reira aita<br />

ratou e ite faahou ra, e mea nahea i riro ai oia ei Mesia rahi ta ratou i tia◊i.) No<br />

te aha i to outou mana◊o, te fifi atoa nei te tahi mau taata i teie mahana ia farii<br />

ia Iesu Mesia? E mea nahea tatou ia haapuai i to tatou mau iteraa papu e, o<br />

Iesu te Faaora?<br />

2. <strong>Te</strong> pii nei Iesu i ta÷na na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Luka 5:1–11,<br />

27–28; 6:12–16. A faaite i te hoho◊a o Iesu e te feia tai◊a e te hoho◊a o na<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i taua taime ra. A aparau ai outou i nia i te mau<br />

irava o te mau papa◊iraa moa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

maramarama e, ua piihia te mau Aposetolo no te rave i te mea ta Iesu iho i rave<br />

na i roto i te sunago i Nazareta—a faaite e, o oia te Mesia, o oia te Faaora.<br />

• Eaha ta Simona Petero, o Iakobo, e o Ioane e rave ra i te taime Iesu ia haere<br />

mai ai ia ratou ra? (A hi◊o Luka 5:1–2.) Eaha ta Iesu i parau atu ia ratou no nia i<br />

to ratou oraraa, e mea nahea te reira i te taui mai te mea e pee mai ratou ia÷na?


(A hi◊o Luka 5:10.) Eaha te huru tupuraa i roto i to outou oraraa no to outou<br />

faaotiraa ia pee ia Iesu Mesia?<br />

• E mea nahea te semeio e te mau upea tai◊araa i te faatupu i te mau iteraa i tupu<br />

ia Petero, Iakobo, e Ioane, e riro aî ratou ei feia “ravaai taata”? (Mareko 1:17).<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te mau periota i muri nei:<br />

a. Luka 5:5: “E tuu ra vau i te upe’a, o oe i parau mai na .” (E rave ratou i te<br />

ohipa i te vahi ta Iesu e faaue ia ratou.)<br />

b. Luka 5:6: “E ia tuu ihora ratou, ua ati a’era ia ratou te i’a e rave rahi .” (E itehia<br />

ia ratou te mau taata e rave rahi o te farii i te evanelia.)<br />

c. Luka 5:7: “Ua tapare atura ratou i to ratou. . . ia haere atoa mai ratou e rave.<br />

“ (E pii ïa ratou ia vetahi ê no te tauturu i roto i te ohipa.)<br />

• A faaite atu e, i roto i te Luka 5:1–11, ua pii o Iesu ia Petero, ia Iakobo, e ia<br />

Ioane ia riro ei mau p¥p¥ na÷na. I muri a◊era, ua pii atu oia ia ratou ia riro ei<br />

mau Aposetolo na÷na. A papa◊i i te parau P¥p¥ e te parau Aposetolo i nia i te<br />

tabula ereere. Eaha te taaê-raa i rotopu i te hoê p¥p¥ e te hoê aposetolo?<br />

A haamaramarama e, te hoê p¥p¥ o te taata pee atoa ia Iesu Mesia (Bible<br />

Dictionary, “Disciple,” 657). <strong>Te</strong> hoê Aposetolo, o te hoê p¥p¥ o tei piihia ia riro<br />

ei ite taa ê no te Mesia (PH&PF 107:23). <strong>Te</strong> auraa no te parau Aposetolo “te hoê<br />

[o tei] tonohia na mua” (Bible Dictionary, “Apostle,” 612). Ua tonohia te mau<br />

melo no te P∂p∂ no te Ahuru Ma Piti Aposetolo no te faaite papu i to te ao nei<br />

e, o Iesu te Faaora e te Ora no te taata nei.<br />

• No te aha e mea faufaa to Iesu piiraa i te mau Aposetolo? (A hi◊o Mataio<br />

9:36–38; 16:19; Mareko 3:14–15; Ioane 20:19–21, 23; Ephesia 4:11–15. Na<br />

ratou e tauturu ia Iesu ia poro i te evanelia e na ratou e arata◊i i te Ekalesia e ia<br />

hopo◊i maite i te mana autahu◊araa i muri a◊e i to Iesu haere-ê-raa.) No te aha e<br />

mea faufaa ia pii te Fatu i te mau Aposetolo i teie nei mahana?<br />

• E mea nahea to Iesu maitiraa i na Ahuru Ma Piti Aposetolo matamua ra?<br />

(A hi◊o Luka 6:12–13.) E mea nahea to Iesu faaineineraa ia÷na iho no te pii ia<br />

ratou? Eaha te huru ia faaauhia te rave◊a ia maiti ana◊e i te mau taata i teie<br />

anotau ia riro ei mau Aposetolo e ia tavini i roto i te tahi atu mau piiraa o te<br />

Ekalesia? (E pure te feia faatere o te Ekalesia e e imi i te faaûrûraa ia ite o vai<br />

ta te Fatu e titau ra ia tavini i roto i te piiraa tataitahi.)<br />

• Eaha ta te mau papa◊iraa mo◊a e faaite nei ia tatou no nia i te oraraa e te huru<br />

o te mau tane ta Iesu i pii ei mau Aposetolo? (A hi◊o Luka 5:5, 8, 11, 27–28.<br />

<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, aita ratou i haapiihia no te ohipa<br />

pororaa evanelia, tera râ e mau tane haehaa, faatura, rave ohipa o tei hinaaro<br />

i te faatusia i te mau mea atoa no te pee i te Fatu.) Eaha ta te reira e faaite ia<br />

tatou no nia i te hoê taata o tei aravihi no te tavini i te Fatu? (A hi◊o atoa<br />

PH&PF 4:3, 5–6; <strong>Te</strong> Mau Hiroa Faaroo 1:5.)<br />

3. <strong>Te</strong> faatoro◊a nei Iesu e te haapii nei i na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti.<br />

Haapiiraa 6<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mataio 10. A faaite i<br />

te hoho◊a no te Mesia o te faatoro◊a nei i te mau Aposetolo.<br />

• I muri a◊e i to Iesu piiraa i te mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti, ua horo◊a oia<br />

ia ratou te mana autahu◊araa, e ua haapii ia ratou i roto i ta ratou mau hopoi◊a.<br />

Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te mau mana e te mau hopoi◊a a te mau<br />

Aposetolo, na roto mai i te a◊o a te Fatu i roto i te Mataio 10? (A papa◊i i nia i te<br />

29


tabula ereere te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa. <strong>Te</strong>ie te tahi<br />

o te mau pahonoraa, oia hoi, mai te tabula ohipa i raro nei.)<br />

a. Ua farii ratou i te mana no te faaora i te ma◊i i te pae varua e te pae tino<br />

(irava 1).<br />

b. Ua tonohia ratou i te mamoe i mo◊e o Iseraela, no te haapii oia hoi, tei μnei<br />

te basileia o te ra◊i (te mau irava 6–7).<br />

c. E tia ia ratou ia faaohipa i to ratou mana autahu◊araa no te haamaitai e no<br />

te faaora i te taata (irava 8).<br />

d. E tia ia ratou ia imi i te feia o tei ineine no te faaroo i te evanelia (te mau<br />

irava 11–14).<br />

e. E tia ia haapii ratou mai te au i tei arata◊ihia e te Varua (te mau irava 19–20).<br />

f. E tia ia horo◊a ratou i to ratou ora atoa no te ohipa a te Faaora (irava 39).<br />

• Eaha te huru o te mau mana e te mau hopoi◊a i horo◊ahia i te mau Aposetolo<br />

matamua ra ia faaauhia te reira i tei horo◊ahia i te mau Aposetolo o te mau<br />

mahana hopea nei? (A hi◊o PH&PF 107:23, 33, 35; 112:14, 19–22, 30–31.) Eaha<br />

to outou mana◊o i to outou<br />

• Eaha te mau haamaitairaa o tei fafauhia i te feia o te pee i te mau Aposetolo?<br />

(A hi◊o Mataio 10:40–42; a hi◊o atoa PH&PF 124:45–46.)<br />

Ua parau o Elder Spencer W. Kimball e: “Eita roa te hoê i roto i teie nei Ekalesia<br />

e atea [mo◊e] ê ia pee oia ma te faaroo e te tuutuu ore i te Feia Faatere o te<br />

Ekalesia o ta te Fatu i tuu i roto i ta÷na Ekalesia. Eita roa teie Ekalesia e atea ê;<br />

eita roa te P∂p∂ no te Ahuru Ma Piti e arata◊i ê ia outou i te e◊a tia; aore i tupu<br />

a◊enei e eita roa te reira e tupu” (i roto Conference Report, Apr. 1951, 104).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua riro o Iesu Mesia ei Mesia mau e ua riro te mau Aposetolo<br />

Ahuru Ma Piti ei mau ite taa ê no÷na. E hinaaro paha outou i te faaite i te hoê<br />

iteraa i fariihia, na roto i te peeraa i te a◊o a te hoê Aposetolo ua haamaitaihia<br />

to outou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

30<br />

1. <strong>Te</strong> mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i teie nei<br />

A faaite i te mau hoho◊a o te mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i teie nei, e a<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii i to ratou mau i◊oa. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te titauraa i muri nei:<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa hoê peni tara e hoê apî parau iti, e<br />

a ani i ratou ia papa’i i te numera i nia i ta ratou mau apî parau mai te 1 e tae atu<br />

i te 12. A faaite i te hoê hoho◊a o te Aposetolo tataitahi ma te ore e faaite i to÷na<br />

i◊oa, e a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia papa◊i te i◊oa i nia i ta ratou mau<br />

ap¥ parau, i pihai iho i te numera e tano. Ia oti ta oe faaiteraa i te mau hoho◊a<br />

atoa, a hi◊opoa i te mau pahonoraa tano.


2. <strong>Te</strong> mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i te matamua ra<br />

A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii i te mau i◊oa o te mau<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i te matamua ra (Mataio 10:2–4). A faaite i te<br />

haamaramaramaraa i muri nei i roto i ta outou iho mau parau no te tauturu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e mea nahea to te mau Aposetolo<br />

faaiteraahia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a:<br />

Toopiti na Aposetolo tei piihia Iakobo: o Iakobo te tamaiti a Zebedee e o Iakobo<br />

te tamaiti a Alphaeus. Toopiti tei piihia Simona: o Simona Petero e o Simona, te<br />

taata Kanaana, tei pii-atoa-hia Simona Zelote (“te zelote”). Toopiti tei piihia Iuda:<br />

o Iuda (tei pii-atoa-hia Lebbaeus Thaddaeus) e Iuda Iscariot, o tei huna i te Mesia.<br />

Ua piihia Mataio o Levi i roto i te Luka 5:27–28. Ua ite-atoa-hia o Toma i te i◊oa<br />

Didimo, o te auraa ra “e maehaa. “ <strong>Te</strong> Aposetolo i parauhia o [Bartholomew] i<br />

roto i te mau evanelia a Mataio, Mareko, e Luka, te mana◊ohia ra o oia taua taata<br />

nei â i parauhia o Nataniela i roto i te evanelia a Ioane.<br />

3. “O tei rahi to÷na hinaaro i ta÷na metua tane e ta÷na metua vahine, iti ia÷u,<br />

aita oia i au ia÷u” (Mataio 10:37)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Mataio 10:35–38.<br />

• E mea nahea e tupu ai te mau irava 35 e 36 i te tahi mau taime, ia amui ana◊e<br />

mai te hoê taata i te Ekalesia? Ma te ite e, te hinaaro nei te Fatu i to tatou mau<br />

utuafare ia roaa te hau e ia tahoêhia, eaha ïa to outou mana◊o, i parau ai oia i<br />

teie mau faahitiraa? Ia vai râ, e tia ïa ia faatae atu i to tatou parau tia matamua<br />

e te puai a◊e? (A hi◊o i te mau irava 37–38; a hi◊o atoa i te Luka 14:33.)<br />

4. <strong>Te</strong> Faaiteraa Hoho’a Video<br />

Haapiiraa 6<br />

<strong>Te</strong> tuhaa matamua o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê maitiraa no roto mai i<br />

te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), e mea faufaa ïa te reira i roto<br />

i teie nei haapiiraa. I roto i teie nei tuhaa, te haamaramaramaraa ïa no nia i te<br />

auraa no Iesu o tei faaite ia÷na iho oia tei faatahinuhia, e aore ra te Mesia (Luka<br />

4:18); i nia i te haamoriraa i roto i te sunago; e i nia i te auraa no te pororaa i te<br />

evanelia ma te farii i te moni ore e aore ra te pute ore, mai te au i ta Iesu i haapii<br />

atu i ta÷na mau Aposetolo ia rave (Mataio 10:9–10).<br />

31


Haapiiraa<br />

7<br />

32<br />

“[Oia] Iho <strong>Te</strong>i Rave i to<br />

Tatou Paruru, e Ua Hopoi<br />

Ê i to Tatou Mau Pohe”<br />

Mareko 1–2; 4:35–41; 5; Luka 7:11–17<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te tahi o te<br />

mau tumu i rave ai te Faaora i te mau semeio.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mareko 1:14–15, 21–45. Ua ratere Iesu na roto atu ia Galilea ma te haapii i<br />

te evanelia, ma te tiavaru i te mau diabolo, e ma te faaora i te feia ma◊i. <strong>Te</strong><br />

tiavaru nei oia i te hoê varua faufau i rapae i te hoê taata, te faaora nei i te<br />

metua vahine hoovai o Simona Petero, e te tamâ nei oia i te hoê lepera.<br />

b. Mareko 2:1–12. <strong>Te</strong> faaore nei Iesu i te mau hara a te hoê taata e te faaora nei<br />

i te taata hapepa.<br />

c. Mareko 4:35–41; 5:1–20; Luka 7:11–17. <strong>Te</strong> tamarû nei Iesu i te moana vero<br />

rahi, te tiavaru nei i te hoê n≤n≤ diabolo, e te faatia nei i te tamaiti a te<br />

vahine ivi o Naina i te pohe.<br />

d. Mareko 5:21–43. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê vahine o tei tapahi e ua faatia i<br />

te tamahine a Iaeiro mai te pohe mai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 8–9; Luka 4:33–44; 5l:12–32; 8:22–56; Alama<br />

7:11–12; Moromono 9;7–20; Moroni 7:27–29, 33–37; Bible Dictionary,<br />

“Miracles,” 732–33.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a, <strong>Te</strong> Tamarûraa i te Mata◊i (62139; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 214) e <strong>Te</strong> Haamaitairaa o Iesu i te Tamahine a Iaeiro<br />

(62231; Afata Hoho◊a no te Evanelia 215), a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E hinaaro te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i te<br />

tumu i faufaa ai te mau haapiiraa i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. A faaineine ai<br />

outou i te haapiiraa tataitahi, ma te pure a feruri eaha ta outou e nehenehe e<br />

rave no te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaohipa i te mau<br />

parau tumu no te evanelia i roto i to ratou oraraa. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu. 131, 139–40.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

• Eaha te hoê semeio? (<strong>Te</strong> hoê ohipa maere rahi tei faatupuhia na roto i te mana<br />

o te ra◊i mai e aore ra te mana pae varua; a hi◊o Bible Dictionary, “Miracles,”<br />

732–33.)


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

• Eaha te hoê o te mau semeio a te Faaora o ta outou e hinaaro ia ite mata atu?<br />

No te aha? (E hinaaro paha outou i te tapa◊o mai i te tahi o te mau semeio a te<br />

Mesia i nia i te tabula ereere no te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

pahono i teie uiraa.)<br />

A haamaramarama e, e aparau teie haapiiraa i te tahi o te mau semeio a te Faaora<br />

e te mau tumu oia i rave ai i te reira.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea te reira e tano ai i to outou oraraa o te mahana atoa. A haapapu e, e<br />

tamau â Iesu i te rave i te mau semeio i roto i to tatou oraraa. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite mai, mai te mea e tano, i te mau semeio ta<br />

ratou i farii i roto i te oraraa. (E hinaaro paha outou ia haamana◊o i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa e, te tahi o te mau iteraa o te oraraa e mea mo◊a roa no te<br />

faaite atu. E nehenehe te Varua Maitai e tauturu ia ratou ia ite i te taime tano no<br />

te faaite i te hoê iteraa o te oraraa.<br />

1. <strong>Te</strong> ratere nei Iesu na roto i Galilea ma te haapii i te evanelia e ma te rave<br />

i te mau semeio<br />

A aparau i te Mareko 1:14–15, 21–45. A titau manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• A ratere ai Iesu na roto i Galilea ma te haapii atu i te evanelia, ua rave oia i te<br />

mau semeio e rave rahi, e tae noa÷tu i te faaoraraa i te ma◊i e te tiavaruraa i te<br />

diabolo (Mareko 1:34, 39). No te aha Iesu i rave ai i teie e i te tahi atu mau<br />

semeio i roto i ta÷na ohipa pororaa i te evanelia? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, mai teie mau mea i raro nei.)<br />

a. No te faaiteraa i te here e te aroha rahi (a hi◊o Mareko 5:19; a hi◊o atoa 3<br />

Nephi 17:6–7).<br />

b. No te paturaa e te haapapuraa i te faaroo (a hi◊o Mataio 9:27–30).<br />

c. No te faaite-papu-raa i to÷na atuaraa e te mana (a hi◊o Mareko 1:27;<br />

2:10–11).<br />

A tapa◊o mai i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te<br />

tabula ereere, e a vaiiho i teie nei tabula i nia i te tabula ereere i roto i te taime<br />

haapiiraa atoa. A aparau ai outou i te mau semeio ta Iesu i rave, a aparau i te<br />

tahi o te mau tumu o tei faaîhia e te semeio tataitahi. A amui mai i te tabula,<br />

te tahi mau tumu atoa i faahitihia i roto i te haapiiraa.<br />

• No te aha te mau taata i roto i te sunago i Kaperenaumi i maere ai i ta Iesu<br />

mau haapiiraa e i to÷na aravihi ia tiavaru i te mau varua faufau? (A hi◊o Mareko<br />

1:22, 27.) I te hea mana ta Iesu i haapii atu e i rave i te mau semeio? (Na roto i<br />

te mana o te autahu◊araa, tei ere i te feia papa◊i parau.) E mea nahea tatou i te<br />

farii i teie puai e te mana i teie mahana?<br />

• I roto i te Mareko 1:41, eaha te hoê tumu i faaora ai Iesu i te lepera? A faaite<br />

papu e, ua rave Iesu i te mau semeio e rave rahi o te haamaitai afaro noa i te<br />

hoê ana◊era taata. Eaha ta teie mau ohipa i tupu e faaite nei no nia i to Iesu<br />

huru no tatou tataitahi? E mea nahea to÷na faaiteraa mai i te here e te aroha<br />

rahi no tatou?<br />

33


34<br />

• E mea nahea tatou ia faaite i te here mai to te Mesia ra e te aroha no te feia e<br />

haati nei ia tatou? E mea nahea to te tahi mau taata faaiteraa i te here mai to<br />

te Mesia e te aroha rahi no outou?<br />

2. <strong>Te</strong> faaore nei Iesu i te mau hara a te taata nei e te faaora nei i te taata<br />

hapepa.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mareko 2:1–12.<br />

• No vai te faaroo tei tauturu i te faaoraraa o te taata tei roohia i te ma◊i hapepa?<br />

(A hi◊o Mareko 2:3, 5.) E mea nahea ta teie mau taata i te faaiteraa i to ratou<br />

faaroo? (A hi◊o Mareko 2:1–4.) E mea nahea tatou i te faaohipa i te faaroo no<br />

vetahi ê ra? E mea nahea te faaroo o vetahi ê i te tautururaa ia outou e aore ra i<br />

te tahi taata ta outou i matau?<br />

• Eaha ta te tahi mau papa◊i parau i mana◊o i te taime Iesu i faaite ai i te taata<br />

hapepa e, ua faaorehia ta÷na mau hara? (A hi◊o Mareko 2:5–7.) E mea nahea to<br />

Iesu pahonoraa i teie mau papa◊i parau? (A hi◊o Mareko 1:8–11.) A faaite papu<br />

e, mai te semeio i te taata i faaorahia i te hapepa, ua riro atoa ei semeio no÷na i<br />

te faaoreraahia o ta÷na mau hara. A haapapu e, te vai nei teie semeio ia tatou<br />

tataitahi ia tatarahapa tatou.<br />

• Eaha ïa te mana rahi atu no te faaoraraa o te nehenehe e faahi◊ohia ei tapa◊o<br />

no te mau faaoraraa a te Faaora i te pae tino? (A hi◊o Isaia 53:5; 2 Nephi 25:13;<br />

3 Nephi 9:13.) E mea nahea te mana faaoraraa o Iesu i te haamaitai ia outou i<br />

te pae varua? E mea nahea tatou ia imi i te faaoraraa pae varua?<br />

3. <strong>Te</strong> tamarû nei Iesu i te moana, te tiavaru nei i te mau diabolo, e te faatia<br />

nei i te tamaiti a te vahine ivi no Naina, mai te pohe mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mareko 4:35–41;<br />

5:1–20 e te Luka 7:11–17. A faaite i te hoho◊a, te tamarû nei Iesu i te vero.<br />

• <strong>Te</strong> mau huru pae tino o te mau semeio a te Faaora, ua faaite pinepine te reira i<br />

te mau tapa◊o o te mau parau mau i te pae varua. Eaha ta tatou e haapii mai i<br />

roto i taua mau parau mau i te pae varua ra, na roto i te mau semeio i muri<br />

nei? (<strong>Te</strong> mau pahonoraa e nehenehe e vai mai, ua horo◊ahia ïa i roto i te mau<br />

paruru.)<br />

a. Mareko 4:35–41. Ua tamarû Iesu i te moana. (E nehenehe ta÷na e hopoi mai<br />

i te hau ia tatou.)<br />

b. Mareko 5:1–20. Ua tiavaru Iesu te hoê ti’a o te mau diabolo. (Ua nehenehe<br />

ia÷na ia tiavaru ia Satane e to÷na mana i rapae i to tatou oraraa.)<br />

c. Luka 7:11–17. Ua faatia mai Iesu i te hoê taure◊are◊a mai te pohe mai. (No<br />

to÷na Taraehara, e tia tatou mai te pohe mai i roto i te Tia-faahou-raa mai.)<br />

A titau manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahiti i te tahi atu mau<br />

semeio ta te Faaora i rave e te mau parau mau i te pae varua o ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai na roto mai i taua mau semeio ra.<br />

• Eaha atu te tahi mau mea hohonu o ta outou i roaa mai na roto i te haapiiraa<br />

mai i teie na semeio e toru?<br />

4. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê vahine e tapahi e te faatia nei i te tamahine a<br />

Iaerio mai te pohe mai.


A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mareko 5:21–43.<br />

• E mea nahea te vahine e tapahi ra i te faaiteraa i to÷na faaroo? (A hi◊o Mareko<br />

5:25–43.) Eaha te tumu no to÷na faaoraraahia? (A hi◊o Mareko 5:34. A haapapu<br />

e, no to÷na faaroo i roto i te mana o Iesu, eiaha râ no te tapearaa mai i to÷na<br />

ahu, o tei faatupu i to÷na faaoraraa.)<br />

• A faaite i te hoho◊a o Iesu i te haamaitairaa i te tamahine a Iaerio. E mea nahea<br />

to Iaerio faaiteraa i to÷na faaroo i te Faaora? (A hi◊o Mareko 5:22–23.) Eaha ta<br />

Iesu i parau no te haapuai i te faaroo o Iaerio i te taime i faaroo ai Iaerio e, ua<br />

pohe ta÷na tamahine? (A hi◊o Mareko 5:36.) E mea nahea outou ia faaohipa i<br />

teie mau parau i roto i to outou oraraa?<br />

• Eaha outou e mana◊o ai e, e mea tia i te faaroo ia na mua i te mau semeio? (A<br />

hi◊o Etera 12:12, 18; Moroni 7:37; e te faahitiraa i muri nei.) No te aha eita te<br />

mau semeio e horo◊a noa i te hoê niu papu no te faaroo?<br />

Ua parau o Brigham Young e: “<strong>Te</strong> mau semeio, e aore ra taua mau faaiteraa<br />

faahiahia roa ra o te mana o te Atua, e ere ïa no te feia tiaturi ore, no te<br />

tamahanahana ra i te Feia Mo◊a, e no te haapuai e no te haapapu i te faaroo o<br />

te feia o te here, te taiâ, e te tavini ra i te Atua” (Discourses of Brigham Young,<br />

sel. John A. Widtsoe [1941], 341).<br />

• No te aha e mea faufaa no outou te mau semeio ta Iesu i rave i roto i to÷na<br />

oraraa i te tahuti nei? No te aha e mea faufaa ia ite e, te tamau nei oia i te rave<br />

i te mau semeio i teie nei mahana? Eaha te tahi mau hi◊oraa no te mau semeio<br />

o teie nei anotau?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e nehenehe i te Faaora ia faaora i na paruparu e piti, i te pae<br />

varua e i te pae tino. A faaite i to outou mauruuru no te mau mea atoa ta÷na i<br />

rave no tatou. Mai te mea e tano, e hinaaro paha outou ia faaite i te hoê semeio o<br />

tei haamaitai i to outou oraraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite ma te muhu ore i te mau<br />

semeio ta ratou i farii i roto i te oraraa. A faaitoito ia ratou ia ite e ia<br />

haamauruuru no te mau semeio i roto i to ratou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> mau semeio o te <strong>Faufaa</strong> Tahito<br />

Haapiiraa 7<br />

A haamaramarama e, aita te mau semeio i riro ei ohipa apî i te Ati Iuda. Ua<br />

ravehia na te mau semeio na mua mai e te mau peropheta o te <strong>Faufaa</strong> Tahito ta<br />

te Ati Iuda i faahanahana. A hi◊o ei haapoto noa i te mau hi◊oraa i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> faatia nei te peropheta Eliaha i te hoê tamaroa mai te pohe mai (1 Arii<br />

17:17–24).<br />

b. <strong>Te</strong> faaamu nei te peropheta Eliha i te hoê nahoa taata i te hoê maa na◊ina◊i roa<br />

(2 Arii 4:42–44).<br />

35


36<br />

c. <strong>Te</strong> faaora nei te peropheta Eliha ia Naamana, te hoê lepera (2 Arii 5:1–19).<br />

• I te hea mana i rave ai teie mau peropheta i te mau semeio? (<strong>Te</strong> autahu◊araa, te<br />

mana o te ra◊i mai i horo◊ahia ia ratou e te Metua i te Ra◊i ra e Iesu Mesia.)<br />

2. “E ere to te feia ora te tahu◊a, no te feia ma◊i râ” (Mareko 2:17)<br />

• Eaha te huru o te mau papa◊i parau e o te mau Pharisea i te taime i ite ai ratou<br />

ia Iesu i te tamaaraa e te feia tei ferurihia e feia hara? (A hi◊o Mareko 2:15–16.)<br />

Eaha ta Iesu i parau ia ratou? (A hi◊o Mareko 2:17.) Eaha te auraa o te reira?<br />

Eaha te mau rave◊a e “farii ai. . . [tatou] i te tahu◊a [taote ma◊i]”?


<strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a:<br />

“<strong>Te</strong> Hoê Ravea Maitai A◊e”<br />

Mataio 5<br />

Haapiiraa<br />

8<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia haere mai i te Mesia na<br />

roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu ta÷na i haapii i roto i te A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 5:1–12. I nia i te mou◊a i Galilea, te haapii nei Iesu i te mau A◊oraa i<br />

nia i te Mou◊a i ta÷na mau p¥p¥.<br />

b. Mataio 5:13–16. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o ta÷na mau p¥p¥ “te miti o te fenua” e<br />

“te marama o te ao nei.”<br />

c. Mataio 5:17–48. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, ua haere mai oia no te faatupu i te ture<br />

a Mose, e te haapii nei oia i te ture teitei atu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Luka 6:17–36; Joseph Smith Translation, Luka 14:35–37;<br />

Mosia 13:28–35; Alama 34:13–16; 3 Nephi 12; Etera 12:11; Bible Dictionary,<br />

“Beatitudes,” 620; e “ Sermon on te Mount,” 771–72.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a horo◊a i te melo tataitahi<br />

o te piha haapiiraa te hoê peni e aore ra te hoê peni tara e te hoê ap¥ parau iti.<br />

4. Mai te mea te vai nei teie mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i<br />

te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a <strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a (62166; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

212).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê farii miti papaa e te hoê mori lamepa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua riro o Iesu te Orometua Rahi. A haapii ai outou i<br />

te A◊oraa i nia i te Mou◊a, a hi◊o maitai na i ta÷na raveraa no te haapiiraa e a<br />

hi◊o atoa i te mau rave◊a ta outou e nehenehe e faaau atu ia÷na ei orometua<br />

haapii. (A hi◊o Haapiiraa—Aita e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, ap¥ 15, no te tahi atu mau<br />

mana’o no nia i te peeraa i te hi’oraa o te Faaora ei orometua.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa te hoê apî parau iti e te hoê peni e<br />

aore ra peni tara. A haamaramarama e, i roto i te mau papa◊iraa mo◊a te vai ra te<br />

mau titauraa manihini e rave rahi no ô mai i te Faaora ra. E hinaaro paha outou i<br />

te ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau titauraa manihini a te<br />

Faaora i roto i te Mataio 11:28–29 e te 3 Nephi 27:27. A ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia papa◊i <strong>Te</strong> titau manihini nei te Faaoara ia÷u ia: i nia roa i te apî<br />

parau. I muri iho a haamaramarama e, tei nia teie haapiiraa i te A◊oraa i nia i te<br />

37


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

38<br />

Mou◊a, e tei roto te mau titauraa manihini e rave rahi a te Faaora. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i taua mau titauraa manihini ra i roto i te<br />

taime haapiiraa e ia papa◊i i te reira i nia i te ap¥ parau iti.<br />

A haapii ai outou i teie mau faahororaa irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei,<br />

a aparau e mea nahea te reira e tano ai i to outou oraraa o te mahana tataitahi. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa o te oraraa<br />

o te tuati i te mau parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a. No te mea e, e mea huru<br />

fifi ia ani i te mau aniraa atoa e aore ra ia faaoti i te mau tuhaa atoa i roto i te<br />

haapiiraa, a maiti ma te pure i te mau ohipa e tano atu i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te A◊oraa i nia i te Mou◊a i ta÷na mau p¥p¥.<br />

A haamaramarama e, e rave rahi mau tenetere i muri a◊e i to te Mesia, hou i te<br />

tahuti nei, horo◊araa i te ture a Mose i nia i te Mou◊a Sinai, ua reva ê atu te Mesia<br />

i te tahi atu mou◊a no te poro i te hoê ture teitei atu i roto i te hoê a◊oraa i iteahia<br />

te A◊oraa i nia i te Mou◊a. A faaite i te hoho◊a o te A◊oraa i nia i te Mou◊a.<br />

<strong>Te</strong> mau haapiiraa matamua i roto i teie nei a◊oraa ua iteahia ïa ei A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a ra [Beatitudes] (Mataio 5:1–12). <strong>Te</strong> parau beatitude no roto mai ïa i te parau<br />

Latino beatus, te auraa ra ia faana◊o i te pae faufaa, ia oaoa e ia haamaitaihia<br />

(Mataio 5:3, papa◊iraa na◊ina◊i i raro 3a). A tai◊o i te A◊oraa i nia i te Mou◊a<br />

[Beatitudes] e a aparau i te reira mai te au i tei faanahohia mai.<br />

• Mataio 5:3. Eaha te auraa no te parau “haehaa te aau”? (Ia faahaehaa; a hi◊o i te<br />

papa◊i na◊ina◊i i raro 3b. A hi◊o atoa i te 3 Nephi 12:3.) No te aha e mea faufaa<br />

ia tatou ia faahaehaa? E nahea tatou e riro mai ai e feia haehaa hau atu?<br />

• Mataio 5:4. Eaha te tahi atu mau rave◊a ta te Fatu e horo◊a nei no tatou ia<br />

faaoaoahia tatou? (A hi◊o Ioane 14:26–27 e te Mosia 18:8–9 no te tahi mau<br />

hi◊oraa.) E mea nahea to outou faaoaoaraahia i roto i te mau taime oto?<br />

• Mataio 5:5. Eaha te auraa o te parau ia m≤rû? (Ia m≤rû, ia faaore i te hara, e<br />

aore ra ia horo◊a i te taime; a hi◊o i te papa◊iraa na◊ina◊i i raro 5a.) E mea nahea<br />

e nehenehe ai ia tatou ia faatupu i te m≤rû? (A hi◊o Mosia 3:19; Alama 7:23;<br />

13:28.)<br />

• Mataio 5:6. Eaha ta Iesu i fafau i te feia o tei hiaai i te maitai [parau tia]”? (A hi◊o<br />

Mataio 5:6; 3 Nephi 12:6.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faateitei i to<br />

tatou mau hiaai mai raro atu i te mau mea o te ao nei i te mau mea o te parau tia?<br />

• Mataio 5:7. E mea nahea tatou e nehenehe ai ia faaite i te aroha ia vetahi ê? No te<br />

aha tatou e hinaaro ai i te aroha no ô mai i te Fatu ra? (A hi◊o Alama 42:13–15.)<br />

• Mataio 5:8. I to outou mana◊oraa, eaha te auraa no te parau ia mâ te aau? E<br />

mea nahea tatou e nehenehe ai ia tamâ i to tatou aau? (A hi◊o Helamana 3:35.)<br />

No te aha e mea tia roa ia tatou ia farii i te aau mâ [viivii ore] mai te mea e tia<br />

ia tatou ia hi◊o atu i te Atua e ia parahi i pihai iho ia÷na ra? (A hi◊o Mose 6:5l7.)<br />

• Mataio 5:9. E mea nahea tatou e nehenehe ai ia riro mai ei feia faatupu i te<br />

parau hau ra i roto i to tatou mau utuafare e to tatou mau oire [vahi nohoraa]?<br />

• Mataio 5:10–12. No te aha, i te tahi mau taime e hamani-ino-hia te mau taata<br />

parau tia? E nahea tatou ia pahono atu i taua hamani-ino-raa ra? (A hi◊o<br />

Mataio 5:44; Luka 6:35.)


Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia tapa◊o mai i te mau titauraa manihini i roto i te A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a ra o ta ratou e mana◊o nei e tauturu taa ê ia ratou.<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” e ei<br />

“maramarama no teie nei ao.”<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 5:13–16. A aparau ai outou i nia i teie nei mau irava,<br />

e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê farii miti e te hoê lamepa.<br />

• Ua parau Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” (Mataio 5:13;<br />

PH&PF 101:39). Eaha te tahi mau faaohiparaa no te miti? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, ua riro te miti ei tamitiraa i te maa e ei tapea maoro i te<br />

maa ia ore ia ino.) E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana<br />

Hopea Nei ia riro ei “miti no te fenua”?<br />

• A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 103:9–10. Eaha te huru hohonuraa ta teie mau irava e amui<br />

nei i roto i te auraa o te parau ra ia riro ei “miti no te fenua”? E mea nahea<br />

tatou e nehenehe ai e riro ei “mau faaora no te taata nei”? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, te faaiteraa i te evanelia e te raveraa i te ohipa hiero.)<br />

• E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei<br />

“maramarama no teie nei ao”? (Mataio 5:14; a hi◊o atoa i te irava 16). Eaha te<br />

tupu ia tuu-ana◊e-hia te hoê mori hinu i “raro a◊e i te farii”? (Mataio 5:15;<br />

faaararaa, oia hoi te hoê farii o te hoê ete rahi ïa). E mea nahea tatou te mau<br />

melo no te Ekalesia i te tuu i te tahi mau taime i ta tatou lamepa i raro a◊e i te<br />

hoê farii? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia vaiiho i to tatou maramarama ia<br />

anaana ei rave◊a ia arata◊i mai ia vetahi ê ia “haamaitai i [to outou] Metua . . . i<br />

te ra◊i ra”? (A hi◊o Mataio<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te hoê ture teitei hau atu i te ture a Mose.<br />

Haapiiraa 8<br />

A aparau i te Mataio 5:17–48. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Ua parau o Iesu e, ua haere mai oia no te faaî i te ture a Mose, eiaha râ no te<br />

faaore [haamou] i te reira (Mataio 5:17–18). E mea nahea to÷na faatiaraa i te<br />

ture a Mose?<br />

A haamaramarama e, te ture a Mose, ua “horo◊ahia i te mau tamarii o Iseraela,<br />

. . . no te mea e feia etaeta ratou; ua oioi ratou i te rave i te ino, e ua rû ore hoi<br />

ratou i te haamana◊o i te Fatu ra to ratou Atua. “ Ua riro ei “ture ia haapaohia<br />

te mau ohipa, e te mau oroa, ei ture ia haapao-maite-hia e ratou [to Iseraela] i<br />

tera mahana i tera mahana, ia tapea ia ratou i te haamana◊oraa i te Atua, e ta<br />

ratou haapaoraa e au ia÷na” (Mosia 13:29–30). <strong>Te</strong> feia o tei maramarama i te<br />

ture “oia te hi◊o-maite-raa i mua i te Mesia ra, no te faatiaraa i te ture ra. E no<br />

reira hoi i tuuhia mai ai te ture ra” (2 Nephi 25:24–25).<br />

Ua faatupu te Faaora i te ture a Mose i te taime i faataraehara ai oia ia÷na no ta<br />

tatou mau hara (Alama 34:13–16). I muri a◊e i te Taraehara, aita te taata i<br />

faaue-faahou-hia ia rave i te mau tusia animala, o tei titauhia ei tuhaa no te<br />

ture a Mose no te faaite papu i te tusia taraehara a Iesu Mesia. <strong>Te</strong>ie râ, ua<br />

faauehia te taata ia “pûpû i te aau tatarahapa e te varua m≤rû. . . ei mono i te<br />

reira” (3 Nephi 9:20; a hi◊o atoa i te irava 19).<br />

39


40<br />

• Ua parau Iesu e, e tia i te parau tia o ta÷na mau p¥p¥ ia “hau atu i te parau tia a<br />

te mau papai parau e te mau Pharisea ra” (Mataio 5:20). Eaha te mea e mairi i<br />

roto i te “parau tia” o te mau papai parau e te mau Pharisea? (Ua hi◊o totonu<br />

noa ratou i nia i te mau fâraa i rapae o te ture e ua tapô i te mata no te faufaa o<br />

te faaroo e vai ra i roto mai. Ahiri ratou i haapa◊o i te ture mai te au i tei<br />

horo◊ahia ra, ua ite atu ïa ratou ia Iesu ei Mesia.)<br />

I roto i te poro aui i nia roa i te tabula ereere, a papa◊i Ua faaroo hoi outou e i<br />

parauhia mai te feia tahito ra. A haamaramarama e, i roto i te A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a, ua faaohipa Iesu i teie mau parau i te taime oia i faahoro atu ai i nia i te<br />

mau faaueraa o tei riro ei tuhaa no te ture a Mose. I roto i te poro atau i nia roa<br />

i te tabula ereere, a papa◊i <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou. A faaite papu e, ua<br />

faaohipa Iesu i taua mau parau ra i te taime oia i haapii ai i ta÷na mau p¥p¥ i te<br />

ture teitei atu.<br />

• I roto i te Mataio 5:21, eaha te ture i tahito ra ta Iesu i faahoro atu? (A papa◊i<br />

Eiaha roa e taparahi i raro a◊e i te parau Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai te<br />

feia tahito ra.) Eaha te ture teitei atu ta Iesu i horo◊a no nia i teie nei faaueraa?<br />

(A hi◊o Mataio 5:22. A papa◊i Eiaha ia riri i raro a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia<br />

outou. Faaararaa e, te periota ra “ma te tumu ore” aita e itehia ra i roto i te<br />

Joseph Smith Translation [Tataraa a Iosepha Semita] no te Mataio 5:22 e aore<br />

ra i roto i te 3 Nephi 12:22.) E mea nahea i riro ai te faaueraa ia pato◊i [haapae]<br />

i te riri ei ture teitei atu i te faaueraa ia ore ia taparahi? E mea nahea te mana◊o<br />

o te riri i te faaino i to tatou autaatiraa e te Atua? Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

rave no te tapea maite i to tatou mau mana◊o o te riri e ia imi ia faaore roa i te<br />

reira i roto i to tatou oraraa?<br />

• Ua parau te Faaora ia hopoi mai i te hoê “horo◊a i te fata,” ei faahi◊oraa i te<br />

faaohiparaa i tahito ra, o te hopoiraa ïa i te mau ô no te tusia i te fata (Mataio<br />

5:23). Eaha ta Iesu i parau o te tia i ta÷na mau p¥p¥ ia rave mai te mea e farii<br />

ratou i te mau mana◊o riri a faaineine ai ratou ia hopoi atu i te hoê horo◊a i te<br />

fata? (A hi◊o Mataio 5:23–24.) E mea nahea te reira i te tano ia tatou?<br />

• Eaha ta tatou e tia ia rave ia faaino ana◊e mai te tahi taata ia tatou? (A hi◊o<br />

Mataio 5:24; 18:15; PH&PH 64:8–11.) Eaha te mau fifi no te tia◊iraa i te hoê<br />

taata o te faaino mai ia tatou no te ani i ta tatou faaoreraa hara?<br />

• I roto i te Mataio 5:27, eaha te ture tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i Eiaha<br />

oe e faaturi i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia tahito ra.) Eaha te<br />

ture ta Iesu i horo◊a no te mono atu i teie nei faaueraa? (A hi◊o Mataio 5:28. A<br />

papa◊i Ia haapae i te mau mana◊o repo i raro a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou.)<br />

Eaha te tahi mau faahopearaa o te mau mana◊o repo? (A hi◊o Mosia 4:30;<br />

Alama 12:14; PH&PF 63:16.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tapea maite<br />

ia mâ to tatou mau mana◊o?<br />

• <strong>Te</strong> na ô ra te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], oia hoi te<br />

mata e te rima i faahitihia i roto i te Mataio 5:29–30, e faaauraa no te mau hara<br />

ïa (Mataio 5:30, te papa◊iraa na◊ina◊i i raro 30a). Eaha ta teie mau irava e haapii<br />

nei ia tatou no nia i te ohipa ta tatou e rave i ta tatou mau hara?<br />

• Mai te au i tei papa◊ihia i roto i te Mataio 5:33, e mea nahea te mau taata o te<br />

mau tau o te <strong>Faufaa</strong> Tahito i ite ai e, te faaite ra ratou i te parau mau? (A papa◊i Ia<br />

rave i te mau t≤p∂raa i te Fatu i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia<br />

tahito ra.) Eaha te ture ta Iesu i horo◊a no te mono i teie mau faaohiparaa? (A hi◊o


Mataio 5:34–37. A tai◊o i te faahitiraa i muri nei a Elder Bruce R. McConkie. I<br />

muri iho, a papa◊i Eiaha roa e t≤p∂ i raro a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou.)<br />

Ua parau o Elder Bruce R. McConkie e: “I raro a◊e i te ture a Mose, e mea<br />

matauhia te raveraa i te mau t≤p∂raa e e ô mai te mau huru ohipa huru rau<br />

atoa, e no reira, i roto i te faaohiparaa, te mau faahitiraa tei iti mai te parau<br />

mau, aore ïa i ravehia te hoê t≤p∂raa. . . . I raro a◊e i te ture maitai roa a te<br />

Mesia, ua riro te parau a te taata ei t≤p∂raa, e te mau faahitiraa atoa e mea<br />

paraparauhia e mau parau mau ïa noa÷tu â e, te hoê t≤p∂raa no te parau<br />

tataitahi e mea parauhia” (The Mortal Messiah 4 vols. [1979–81], 2:140).<br />

• I roto i te Mataio 5:38, eaha te ture tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i E mata<br />

ra, ei mata ïa ia hoo i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia i tahito<br />

ra. A haamaramarama e, “E mata ra, ei mata ïa ia hoo” te auraa ra oia hoi te<br />

hoê taata o te faaino roa i te tahi taata e nehenehe ta÷na e faarii i taua â<br />

faainoraa ra ei utu◊a; a hi◊o Levitiko 24:17–21.) Eaha te faaueraa no te mono i<br />

teie ture? (A hi◊o Mataio 5:39–40. A papa◊i e fariu atoa÷tu i te tahi papari◊a i raro<br />

a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou.) Eaha te mau parau tumu ta Iesu i haapii atu<br />

i te taime i parau atu ai oia e fariu atoa÷tu o te tahi papari◊a i te taata o te moto<br />

mai e ia horo◊a atu i te pereue i te taata o rave atu i to outou ahu oomo?<br />

• I roto i te Mataio 5:43, eaha te faaohiparaa tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i<br />

E aroha÷tu i to taata tupu, e e riri atu i to enemi i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua<br />

parau mai te feia i tahito ra.) Eaha te faaueraa o tei mono i teie faaohipraa? (A<br />

hi◊o Mataio 5:44–47. A papa◊i E aroha÷tu i to outou mau enemi i raro a◊e <strong>Te</strong> parau<br />

nei ra vau ia outou.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faatupu i te aroha no<br />

to tatou mau enemi? (A hi◊o Moroni 7:47–48 no te hoê hi◊oraa.) E mea nahea e<br />

taui ai to tatou oraraa ia aroha ana◊e tatou i to tatou mau enemi? E mea nahea<br />

to ratou oraraa i te taui?<br />

Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia hi◊o i nia i te tabula ereere e ia tapa◊o i te mau titauraa manihini<br />

i roto i te Mataio 5:17–47 o tei riro ei tauturu taa ê ia ratou.<br />

• E mea nahea tatou ia maramarama i te faaueraa a te Faaora oia hoi e maitai roa<br />

tatou? (A hi◊o Mataio 5:48, papa◊iraa na◊ina◊i i raro roa 48b, o te parau ra e, e<br />

tatararaa Hereni mono no te parau maitai roa “oti maitai, rave-oti-hia, faatupuroa-hia.<br />

“) E mea nahea te faaueraa ia maitai roa i te faaitoito ia atou eiaha ra ia<br />

faataupepe i to tatou mana◊o?<br />

Ua parau te Peresideni Joseph Fielding Smith e:<br />

Haapiiraa 8<br />

“Ia mana◊o vau, o tera ihoa te auraa ia au i ta te Fatu i parau: e tia ia maitai roa<br />

tatou, mai to tatou Metua i te ra◊i ra i maitai roa. Eita te reira e tae mai hoê<br />

taime atoa, tera râ ua faaue e ua na nia iho i te faaue, ua faaue e ua na nia iho<br />

faahou i te faaue, te hi◊oraa maitai i nia iho i te hi◊oraa maitai, e noa÷tu â i te<br />

reira, eita e maorô roa a ora ai tatou i roto i teie nei oraraa tahuti nei, e tia ia<br />

tatou ia haere atu â i mua i muri a◊e i te pohe ra hou a rae◊ahia ai ia tatou taua<br />

maitai roa ra e e riro ai mai te huru o te Atua ra.<br />

“Ei μnei ïa tatou e tuu ai i te niu. I μnei te vahi e haapiihia ai tatou i teie mau<br />

parau mau ohie no te evanelia a Iesu Mesia, i roto i teie ao tamataraa, no te<br />

faaineine ia tatou no taua maitai-roa-raa ra. E ohipa na tatou ia riro mai ei<br />

taata maitai atu i teie nei mahana i to ananahi ra, e ia maitai atu ananahi i to<br />

teie nei mahana. . . .Mai te mea e, e haapa◊o tatou i te mau faaueraa a te Fatu,<br />

41


tei nia ïa tatou i taua e◊a ra no te maitai-roa-raa ra” (Doctrines of Salavation,<br />

comp. Bruce R. Mcconkie, 3 vols. [1954–56], 2:18–19; a hi◊o atoa PH&PF<br />

93:11–14, 19–20).<br />

• E mea nahea te Taraehara o te Faaora i te tauturu ia tatou ia rae◊ahia ia tatou te<br />

maitai roa ra? (A hi◊o Moroni 10:32–33; PH&PF 76:68–70.) E mea nahea te A◊o<br />

i nia i te Mou◊a ra i te tauturu ia tatou ia “haere mai i te Mesia, e ia maitai rahi<br />

roa ra”?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e tauturu te mau haapiiraa i roto i te A◊o i nia i te Mou◊a ia tatou<br />

ia “haere mai i te Mesia, e ia maitai rahi roa i roto ia÷na ra” (Moroni 10:32). A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaohipa i taua mau haapiiraa ra i<br />

roto i to ratou oraraa. Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a<br />

ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i te mau ani manihiniraa o ta ratou i<br />

tapa◊o e ia maiti i te hoê e aore ra e piti o ta ratou e hi◊o maite atu i roto i te<br />

hebedoma e haere mai nei.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

42<br />

1. “<strong>Te</strong> hoê ravea maitai a◊e” (Etera 12:11)<br />

A titau manihini e toofanu mau melo o te piha haapiiraa ia haere mai i te piha<br />

haapiiraa ma te ineine no te faaite i te mau mana◊o no nia i te mau haapiiraa i<br />

roto i te Mataio 5, e nahea te reira e nehenehe ai e tauturu ia ratou i te utuafare,<br />

i te fare haapiiraa, e aore ra i te vahi raveraa ohipa.<br />

2. <strong>Te</strong> haapiiraa a te Faaora no nia i te faataa-ê-raa [te tane e te vahine<br />

faaipoipoipo]<br />

Mai te mea e, te vai ra ta outou e aore ra ta te mau melo o te piha haapiiraa mau<br />

uiraa no nia i te Mataio 5:31–32, a hi◊o i roto i te paeraa o te tahi atu mana◊o<br />

haapiiraa i roto i te haapiiraa 14 (a hi◊o i te apî 71).<br />

3. Faaiteiteraa hoho’a Video<br />

<strong>Te</strong> piti o te tuhaa no te “Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa teie no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteiteraa Video (53914), o te haamaramarama i te parau ra<br />

orometua haapii, o tei faaohipahia i roto i te Galatia 3:24–25 no te faataa i te ture<br />

a Mose. Mai te mea e faaite outou i teie nei tuhaa, a aparau e mea nahea te ture<br />

a Mose i riro ai ei orometua haapii no te afa◊i mai i te taata i te Mesia.


“E Mata na râ Outou i te<br />

Imi i te Basileia o te Atua”<br />

Mataio 6–7<br />

Haapiiraa<br />

9<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia riro mai ei mau p¥p¥ hau<br />

atu i te maitai na Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, oia<br />

hoi te hoê faahaereraa i mua o te A◊o i nia i te Mou◊a:<br />

a. Mataio 6:1–6, 16–21. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia rave i te mau<br />

horo◊a riirii, ia pure, e ia haapae i te maa e ia haapue i te tao◊a i te ra◊i ra<br />

eiaha ra i te fenua nei.<br />

b. Mataio 6:7–13; 7:7–11. <strong>Te</strong> faaite nei oia i ta÷na mau p¥p¥ e mea nahea ia pure<br />

e te haapii nei e, e haamaitai te Metua i te Ra◊i ra i te feia o te ani ia÷na no te<br />

mea ta ratou e hinaaro mau ra [no te oraraa].<br />

c. Mataio 6:14–15; 7:1–16, 12. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia faaore i te<br />

hara a vetahi ê ra, ia haava ma te parau tia, e ia rave maitai no vetahi ê mai<br />

te au i ta ratou e hinaaro ia na reirahia ratou.<br />

d. Mataio 6:22–34; 7:13–29. <strong>Te</strong> haapii nei oia i ta÷na mau p¥p¥ e, e haamaitaihia<br />

ratou no to ratou taviniraa i te Metua i te Ra◊i ra e no te raveraa i to÷na<br />

hinaaro.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Luke 6:37–49; 11:1–13, 34–36; 12:22–34; 16:13; 3 Nephi<br />

13–14.<br />

3. Mai te mea e, te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a te A◊o i nia i te Mou◊a (62166; Afata Hoho◊a no te Evanelia 212).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê tuhaa poto (eiaha i hau atu i te ono e aore ra hitu minuti) no “<strong>Te</strong> A◊o<br />

i nia i te Mou◊a ra, “ te tuhaa 4 o te videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Mau Matahiti<br />

Matamua (53163). A maiti i te tuhaa o te faaite maitai atu i te mau parau<br />

tumu o ta outou e haapii nei.<br />

4. E hinaaro paha outou i te faaineine no te himene mai “The Wise Man and the<br />

Foolish Man” (Children”s Songbook, 281) e te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E nehenehe te mau aamu e faahoho◊a i te mau<br />

parau tumu no te evanelia e ia tapea mai i te feruriraa o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa [i nia i te haapiiraa] mai te au i te tahi atu mau raveraa no te<br />

haapiiraa. Ua faaohipa pinepine Iesu i te mau aamu no te haapii i te mau<br />

haapiiraa faufaa e aore ra no te haamaramarama i te mau mana◊o ite-ore-hia i<br />

te mata. A faaineine ai outou i ta outou mau haapiiraa, a feruri na outou e mea<br />

nahea outou ia faaohipa i te mau aamu no te tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia maramarama i te mau parau tumu o te evanelia. Ia faatia ana◊e<br />

outou i te hoê aamu, a haapapu ia maramarama maitai te mau melo o te piha<br />

haapiiraa, e aamu mau anei e aore ra e aamu noa o ta outou iho i hamani no<br />

te faaiteraa i te hoê ohipa (Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu 17.)<br />

43


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra i te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

44<br />

A faaite i te aamu i muri nei i roto i ta outou iho mau parau:<br />

<strong>Te</strong> paraparau ra o Elder William R. Bradford no te Hitu Ahuru i te hoê taime e te<br />

episekopo o te hoê paroita, ua rave ta÷na feia apî i te ohipa no te noaaraa te moni<br />

no te hoê ohipa faaoaoaraa. Ua ani te episekopo ia Elder Bradford, e nehenehe<br />

anei ia÷na ia tauturu i teie feia apî ia roaa mai te tahi faanahanaraa no te mea ta<br />

ratou i rave. I to te episepoko maere rahi, ua pahono maira o Elder Bradford e, eita<br />

oia e na reira. Ua parau oia e, ua oaoa roa oia ua rave puai roa teie mau taure◊are◊a<br />

i te ohipa, tera râ e ere i te mea faufaa ia farii ratou i te hoê faahanahanaraa i mua<br />

i te aro o te huiraatira no taua ohipa ra.<br />

I to te feia apî faaotiraa ia horo◊a i ta ratou moni no te afata rahi a te mau misionare<br />

o te Ekalesia, aita râ i faaohipa i te reira no te ohipa faaoaoaraa, ua hinaaro ratou ia<br />

patahia to ratou hoho◊a e Elder Bradford a horo◊a ai ratou i teie moni, e ua hinaaro<br />

ratou i to ratou hoho◊a e te hoê papa◊iraa ia tuuhia i roto i te ve◊a. Ua haamaere<br />

faahou â o Elder Bradford ia ratou na roto i te parauraa÷tu e, “eita. “ Ua parau atura<br />

oia i te episekopo: “E tia ia feruri oe i nia i te tautururaa i te feia apî ia haapii mai i te<br />

hoê ture teitei atu no te faahanahanaraa. E ohipa mamu noa te faanahanahanaraa<br />

no μ mai i te ra◊i mai. Ua tapa◊ohia te reira i ô mai ma te papu e te mamu noa. A<br />

vaiiho ia ratou ia ite i te oaoa e ia noaa te tao◊a rahi i roto i to ratou aau e te varua o<br />

te tae mai i roto i te mamu noa, e eiahai te tavini-ore-raa o te taata iho’ (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1987, 90–91; e aore ra Ensign, Nov. 1987, 75).<br />

• Eaha te mau haapiiraa o ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i te pahonoraa<br />

a Elder Bradford i te feia apî?<br />

A faaite atu e, te hoê haapiiraa o ta tatou e nehenehe e haapii mai oia hoi, e tia ia<br />

tatou ia rave i te mau mea maitatai no te mea e, te here nei tatou i te Atua e te<br />

hinaaro nei hoi i te faaoaoa ia÷na, eiaha no te mea e te hinaaro nei ia farii i te<br />

faahanahanaraa no ô mai i te tahi mau taata ra. O teie te hoê o te mau huru o te<br />

hoê p¥p¥ mau a Iesu Mesia.<br />

A papa◊i Mau P¥p¥ Mau i nia i te tabula ereere. A aparau ai outou i te A◊oraa i nia i<br />

te Mou◊a ra, a papa◊i i te mau maitai o te huru o te p¥p¥ mau ta te Faaora i haapii<br />

atu i roto i teie nei a◊oraa.<br />

A haapii ai outou i nia i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a faaitoito<br />

i te melo tataitahi o te piha haapiiraa ia feruri eaha ta te tane e aore ra ta te vahine<br />

e hinaaro ia rave no te riroraa ei p¥p¥ hau atu i te maitai roa e te tae o te aau na te<br />

Mesia. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiira ia faaite i te mau iteraa i roaa ia<br />

ratou iho o te tuati atu i te mau parau tumu o te riroraa ei p¥p¥ mau.<br />

1. E rave te mau p¥p¥ mau i te mau mea afaro no te mau tumu afaro.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 6:1–6. 16–21.<br />

• No te aha o Iesu i faahapa ai i te tahi mau taata no te raveraa i te mau mea<br />

maitatai mai te horo◊araa i te mau horo◊araa riirii (te horo◊araa na te feia veve), te


pureraa, e te haapaeraa i te maa? (A hi◊o Mataio 6:1–2, 5, 16. Ua rave ratou i teie<br />

mau mea no te tumu hapa.) Ua faahi◊o Iesu i taua mau taata ra ei feia haavare.<br />

Eaha te hoê taata haavare? (<strong>Te</strong> hoê taata ïa o te faahua nei, e te vai ra te tahi<br />

aravihi rahi ia÷na tera râ aita te reira e vai mau ra; te hoê taata o te tamata nei ei<br />

hi◊oraa parau tia tera râ aita te reira ia÷na ra. <strong>Te</strong> faaite nei te papa◊iraa na◊ina◊i roa i<br />

raro 2a e, i te parau Hereni no te haavare e nehenehe atoa ia iritihia “taata<br />

faahua. “ A hi◊o Mataio 15:8; Luka 11:39.)<br />

• Eaha te utu◊a maitai no te taata o te rave i te mau mea maitatai ia itehia ra e<br />

vetahi ê ra? (A hi◊o Mataio 6:2, 5, 16.) Eaha te mau mea o te tia ia tatou ia rave<br />

ia itehia e vetahi ê eiaha ra no te faaoaoa i te Atua? E nahea tatou ia tamâ i ta<br />

tatou tumu no te taviniraa e no te raveraa i te tahi mau ohipa maitatai?<br />

• I roto i teie nei a◊oraa, eaha ta Iesu i haapii i nia i te mea ta tatou e tia ia<br />

haafaufaa rahi atu? (A hi◊o Mataio 6:19–21.) Eaha te auraa no te parau “ia<br />

haapue. . . i te tao◊a i te ra◊i ra”? Eaha te tahi o te mau tao◊a o te ra◊i ra o ta tatou<br />

e nehenehe ia imi? (A hi◊o PH&PF 18:14–16 e 130:18–19 no na hi◊oraa e piti.)<br />

• Eaha te auraa, oia hoi “te vahi tei reira ta outou tao◊a, tei reira atoa to outou<br />

aau”? E mea nahea tatou ia faaoti eaha ta tatou e faariro ei tao◊a rahi? (Hoê<br />

rave◊a, o te hi◊opoaraa ïa i te rahiraa taime, te moni, e te mana◊o ta tatou e<br />

horo◊a rahi no te hoê mea.) Eaha ta te mau taata e faariro nei ei tao◊a rahi i teie<br />

nei mahana? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri no nia i te mau<br />

mea ta ratou e faariro nei ei tao◊a rahi e ia feruri maite ma te muhu ore eaha ta<br />

teie mau tao◊a e parau no nia i te vahi tei reira to ratou aau.<br />

2. E pee te mau p¥p¥ mau i te hi◊oraa o te pure a te Faaora.<br />

Haapiiraa 9<br />

A tai◊o e a aparau Mataio 6:7–13; 7:7–11. A faaite e, ua iteahia o Mataio 6:9–13 ei<br />

Pure a te Fatu.<br />

• Eaha ta te Pure a te Fatu e haapii nei ia tatou no nia i te huru e tia ia tatou ia<br />

pure? (A hi◊o Mataio 6:9–13.)<br />

• E mea nahea to te Pure a te Fatu faaiteraa i te tura e te faatura o Iesu no te<br />

Metua i te Ra◊i ra? E mea nahea tatou ia faaite i te tura e te faatura no te Metua<br />

i te Ra◊i ra ia pure ana◊e tatou?<br />

Ua paraparau o Elder Dallin H. Oaks i nia i te huru o te reo ta tatou e tia ia<br />

faaohipa ia pure ana◊e tatou: “<strong>Te</strong> reo taa ê o te pure e pee ïa i te mau huru ≥ê i<br />

roto i te mau reo ≥ê, area te parau tumu râ, hoê â noa ïa huru. E tia ia tatou ia<br />

tiaoro atu i roto i te mau pure i to tatou Metua i te Ra◊i ra i roto i te mau parau<br />

ta te mau taata e parau nei i taua reo ra ma te tuati atu i te here e te faatura e<br />

te tura e te fatataraa. . . <strong>Te</strong> mau tane e te mau vahine o te hinaaro i te faaite i te<br />

faatura e rave ïa i te taime no te haapii i te reo taa ê o te pure” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1993, 17, 20; e aore ra Ensign May 1993, 16, 18.).<br />

• E mea nahea tatou ia ape i te faaohiparaa o te “mau faahitiraa faufaa ore” ia<br />

pure ana◊e tatou? (A hi◊o Mataio 6:7.)<br />

• No te mea hoi e, te ite nei te Metua i te Ra◊i ra e, eaha to tatou hinaaro hou a<br />

pure ai tatou (Mataio 6:8), no te aha e titau tatou i te pure? No te aha teie mau<br />

parau, te ani nei, te imi nei, e te patoto nei (Mataio 7:7) e mea faufaa ïa no to<br />

tatou haereraa i mua i te pae varua? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia imi ia<br />

hau atu te itoito i te tauturu a te Metua i te Ra◊i ra?<br />

45


46<br />

• E mea nahea tatou e maramarama ai i te fafauraa a te Faaora oia hoi, “O tei ani<br />

ra hoi, ua noaa ïa”? (Mataio 7:8). No te aha i te tahi mau taime aita tatou e<br />

farii nei i te mea o ta tatou e ani atu i te taime e ani ai tatou i te reira e aore ra i<br />

roto i te huru ta tatou e hinaaro ra i te reira? (A hi◊o 3 Nephi 18:20.) E mea<br />

nahea to outou haapiiraa mai e, ua ite te Atua i te mea maitai a◊e no outou?<br />

3. E rave maitai te mau p¥p¥ mau ia vetahi ê ma te maitai e te marû.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 6:14–15; 7:1–6, 12.<br />

• No te aha tatou e mana◊o ai e te faaue nei te Faaora ia tatou ia faaore i te hara a<br />

vetahi ê ra? E mea nahea tatou e riro mai ai ei feia faaore hau atu i te hara?<br />

• <strong>Te</strong> na ô ra te Joseph Smith Translation [<strong>Te</strong> Tatararaa a Iosepha Semita] Mataio<br />

7:1, ia tai◊ohia ra, “Eiaha ia haava ma te tia ore, ia ore outou ia haavahia; area<br />

râ a haava i te haavaraa parau tia” (Joseph Smith Translation, Mataio l7:2).<br />

Eaha te haavaraa parau tia? Eaha te ino o te nehenehe e tae mai ia tatou, e i te<br />

feia o ta tatou e haava mai te mea e haava parau tia ore tatou? E mea nahea<br />

tatou e nehenehe ai ia haapapu e, te haava parau tia nei tatou? (A hi◊o Mataio<br />

7:3–5; Moroni 7:14–18.)<br />

• Ua parau o Iesu i te hoê taata o tei tamata ma te parau tia ore i te faaafaro ia<br />

vetahi ê o te hoê ïa taata haavare (Mataio 7:4–5). E mea nahea te haava parau<br />

tia ore i te riroraa ei tapa◊o no te haavare?<br />

• <strong>Te</strong> haapiiraa i roto i te Mataio 7:12, ua parau pinepinehia te reira i te Ture<br />

Auro. Eaha te mau iteraa o tei faaite ia outou i te faufaa no teie parau tumu? E<br />

mea nahea te peeraa i te Ture Auro i te faariro ia tatou ei mau p¥p¥ maitai a◊e<br />

na Iesu Mesia?<br />

<strong>Te</strong> faataa ra o Elder Marvin J. Ashton i roto i te hoê putuputuraa, i roto i te<br />

reira te feruri ra te hoê p∂p∂ melo no te Ekalesia i te uiraa “Nahea oe e<br />

nehenehe ai ia ite e melo faafariuhia anei oia no Iesu Mesia?”<br />

“E maha ahuru ma pae minuti to te feia i tae mai horo◊araa i te mau mana◊o e<br />

rave rahi i roto i te pahonoraa i teie nei uiraa, e ua papa◊i ihora te taata faatere<br />

ma te haapa◊o maitai i te pahonoraa tataitahi i nia i te tabula ereere rahi. <strong>Te</strong><br />

mau parau atoa i tuuhia mai, e mau parau ferurihia e te tano hoi. Area râ i<br />

muri a◊e i te tahi taime, ua tumâ teie orometua faahiahia i te mau mea atoa<br />

ta÷na i papa◊i atu. I muri iho, ma te faaite e ua faufaa atoa te mau parauraa e ua<br />

mauruuru hoi, ua haapii maira i te hoê parau tumu faahiahia roa: ‘<strong>Te</strong> faaite<br />

maitai a◊e tei hau atu i te teatea oia hoi te haere nei tatou i mua i te pae varua<br />

e te haere nei i te Mesia, to tatou ïa huru i nia ia vetahi ê’”<br />

Ua amui mai o Elder Ashton na roto i te parauraa e: “<strong>Te</strong> rave◊a o ta tatou e<br />

haamani maitai nei i te mau melo o to tatou mau utuafare, to tatou mau hoa,<br />

e te feia o ta tatou e rave ra i te ohipa i te mahana tataitahi ua faufaa atoa ïa i<br />

te tahi o te mau parau tumu o te evanelia tei hau atu i te iteahia e te taata nei<br />

o ta tatou e haapapu nei i te tahi mau taime” (i roto Conference Report, Apr.<br />

1992, 25; e aore ra Ensign, May 1992, 20).<br />

4. E tavini te mau p¥p¥ mau a te Atua e e rave i to÷na hinaaro.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Mataio 6:22–34;<br />

7:13–29.


• No te aha eita e tia ia tavini atu i na taata toopiti oia te Atua e mamona, e aore<br />

ra i te mau mea o te ao nei? (A hi◊o Mataio 6:24.) Eaha te mau haamaitairaa ta<br />

te Atua i fafau mai i te feia o te tavini ia÷na ra? (A hi◊o Mataio 6:25–33;<br />

PH&PF 11:7.)<br />

• Ua fafau Iesu e, mai te mea e “imi [tatou]. . . na mua i te basileia o te Atua,” e<br />

horo◊ahia ia tatou te tahi atu mau mea atoa o ta tatou e titau ra (Mataio 6:33.)<br />

Eaha te mau iteraa o tei tauturu ia outou ia roaa te hoê iteraa papu no teie<br />

fafauraa?<br />

• E mea nahea te mau mea o te ao nei i te faahuri ê i to tatou haapa◊o maitai e te<br />

taviniraa i te Atua? Eaha te tahi o te mau rave◊a o te tia ia tatou ia tamatahia ia<br />

imi i te mau mea o te ao nei hou te mau mea a te Atua? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, te tia◊iraa ia aufau i te tuhaa ahuru e tae noa÷tu i muri a◊e i<br />

to tatou hooraa mai i te mau mea ta tatou e titau e aore ra e hinaaro e aore ra e<br />

faaoti ia ore e tavini i te hoê tau misioni no te tumu o te hoê faaotiraa no te<br />

mau mea o te ao nei.)<br />

• A fatata ai Iesu i te hopea o ta÷na a◊oraa, eaha ta÷na i haapii no nia i te tomoraa<br />

i roto i te basileia o te ra◊i ra? (A hi◊o Mataio 7:13–14, 21–23.) No te aha e mea<br />

tano roa te parau e, te e◊a i te ora mure ore e mea ôaôa ïa, e te e◊a i te<br />

haamouraa ra e mea aano ïa?<br />

• I te hopea o te A◊oraa i nia i te Mou◊a ra, ua faaite o Iesu i te parabole no te taata<br />

paari e te taata maamaa (Mataio 7:24–27). E mea nahea teie parabole i te tano ia<br />

tatou? Eaha te “p≤p≤” o te tia ia tatou ia patu atu? (A hi◊o Helamana 5:12.). Eaha<br />

ta te tahi mau taata e patu nei i to ratou oraraa i nia i tei faaauhia i te one?<br />

E hinaaro paha outou i te ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia himene mai<br />

“The Wise Man and the Foolish Man” (Children’s Songbook, 281).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te faufaa no te peeraa ia Iesu Mesia. A faaitoito i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia feruri eaha ta ratou e titau nei ia rave no te riroraa ei mau p¥p¥<br />

maitai atu na te Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

1. “E ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai” (Mataio 7:20)<br />

• Ua faaara Iesu i to÷na feia pee mai no nia i te mau peropheta hapa—te mau<br />

taata o te haapii nei i te parau haapiiraa hape e aore ra o te tamata nei i te<br />

arata◊i ê i te mau taata ia atea i te Mesia (Mataio 7:15). E mea nahea tatou ia ite<br />

mau i rotopu i te mau peropheta hapa e te mau peropheta mau? (A hi◊o<br />

Mataio 7:16–20; a hi◊o atoa Moroni 7:5, 10–11.) E mea nahea te Mataio i7:20 i<br />

te tano ia tatou e tae noa÷tu i te mau peropheta?<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteiteraa hoho’a Video<br />

Haapiiraa 9<br />

<strong>Te</strong> piti o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê tuhaa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> Ap¥, te Mau Faaiteiteraa Video (53914), o te faaite nei i te faaohiparaa a te<br />

47


48<br />

Ati Iuda no te mau phulakateri [mau parau i mutaa ihora ra i papa◊ihia te mau<br />

irava o te bibilia] e te mau faaunauna i te hiti ahu. Mai te mea e faaite outou i<br />

teie tuhaa, a aparau e mea nahea teie mau ohipa, i te faaohiparaahia i mutaa<br />

ihora no te faaite i te haapa◊oraa [faatura] i te Atua, ua riro mai ei mau tapa◊o no<br />

te mau hinaaro o te mau Pharitea “ia hi◊ohia ratou e te taata” a haamori ai ratou<br />

(Mataio 6:5).<br />

3. <strong>Te</strong> Imiraa i te pâpaa iti i roto i to tatou iho mata<br />

A faaite i te aamu i muri nei, e mea nahea to te Peropheta Iosepha Semita<br />

haapiiraa i te hoê tuahine ia hi◊o i te raau rahi i roto i to÷na iho mata i te taime<br />

a faaafaro ai i te hoê faaino ia÷na iho:<br />

Ua haere maira te hoê vahine i te Peropheta Iosepha Semita ma te mauiui no nia<br />

i te tahi mau mea ta te tahi atu melo o te Ekalesia i parau no nia ia÷na. Ua parau<br />

atura te Peropheta ia÷na e, mai te mea e ere i te parau mau te mea ta taua tane ra<br />

i parau, e tia ia÷na ia haamoe noa [haafaufaa ore] i taua fifi ra, no te mea e ora<br />

maôro te parau mau area te mau parau haavare ra eita roa ïa. Ua mana◊o ihora<br />

teie nei tuahine, e ere i te parau mau te mau parau i parauhia atu, e aita râ oia<br />

i maururu ia haamo◊e noa [haafaufaa ore] i taua fifi ra. I reira, ua faaite atura te<br />

Peropheta i ta÷na rave◊a no te faaafaroraa i taua mau parau i parauhia atura:<br />

“I to te hoê enemi parauraa i te hoê aamu faaino roa no nia ia÷na, o tei rave<br />

pinepinehia hoi, hou oia a faaho◊i atu ai i te haavaraa, ua faafaaea oia e ua vaiiho i<br />

to÷na feruriraa ia ho◊i atu i te taime e te vahi e te tupuraa i roto i te aau no te hi◊o<br />

atu ahiri aita anei oia i parau noa÷tu i te tahi parau haapa◊o-ore-hia e aore ra i tuu<br />

atu i te tapu ofa◊i i nia i te reira i patuhia ai te aamu. Mai te mea e, ua na reira<br />

oia, ua parau oia e, i roto i to÷na aau i reira oia e faaore ai i te hara a to÷na enemi,<br />

e ua ite oia i te mauruuru i te mea e, ua farii oia i te faaararaa o te hoê paruparu<br />

ta÷na i ore i ite e te vai ra i roto ia÷na. “<br />

Ua parau atu te Peropheta i te tuahine e, e tia ia÷na ia feruri maite no nia i te<br />

reira, aita anei oia i horo◊a i taua tane ra i te hoê noa÷tu tumu ma te mana◊o-orehia,<br />

i parau ai oia i te mau mea ta÷na i na reira. I muri a◊e i te feruriraa rahi, ua<br />

faaoti a◊e oia, e ua na reira oia, e ua haamauruuru ihora oia i te Peropheta e ua<br />

haere ê atura. (A hi◊o Jesse W. Crosby, quoted in Hyrum L. Andrus and Helen<br />

Mae Andrus, comps., They Knew the Prophet [1974], 144.)<br />

4. <strong>Te</strong> Ohiparaa a te Feia Api<br />

A papa◊i i te mau periota tataitahi i muri nei no roto mai i te Mataio 6 e te 7 i nia<br />

i te hoê parau paari taa e atu:<br />

Eiaha to rima aui ia ite (6:3) I [eaha] ta to rima atau e rave (6:3)<br />

Na to Metua iho, tei ore roa i moe te E faautua faaite mai ia oe (6:6)<br />

hoê mea ia÷na ra (6:6)<br />

Eiaha (6:7) Ia rahi te parau rii faufaa ore (6:7)<br />

Ia faaore hoi outou (6:14) I ta vetahi ê ra hapa (6:14)<br />

E haapue râ i te tao◊a na outou (6:20) I nia i te ra◊i (6:20)<br />

E ore e tia ia faaroo (6:24) I te Atua e te Mamona (6:24)<br />

E mata na râ outou i te imi (6:33) I te basileia o te Atua (6:33)<br />

E mata na i te iriti i te raau rahi (7:5) I roto i to oe iho mata (7:5)<br />

E ani (7:7) E horoahia mai ta outou (7:7)<br />

E imi (7:7) E itea ïa ia outou (7:7)<br />

E ara râ (7:15) O te prp,etia jaavare (7:15)<br />

I ta ratou i faahotu mai (7:20) E ite hoi outou (7:20)


Haapiiraa 9<br />

A tuu i te mau parau paari ma te faahuri i raro i nia i te airaa maa e aore i nia i te<br />

tahua. A vahi i te mau melo o te piha haapiiraa i roto e piti na p∂p∂, e ani i te<br />

mau p∂p∂ ia rave tataitahi i te taime ia maiti e piti na parau paarii. Mai te mea e,<br />

e tano haere te mau parau paari, e iriti te p∂p∂ i te reira i nia i te airaa maa e aore<br />

i nia i te tahua e rave faahou i te tahi atu taime. Mai te mea ra, eita te mau parau<br />

paari e tano, e faaho’i atu te p∂p∂ i te reira i roto i to ratou mau tiaraa matamua,<br />

e na te tahi iho p∂p∂ e rave i te hoê taime. A tamau noa e tae noa÷tu ua tano<br />

paatoa.<br />

49


Haapiiraa<br />

10<br />

50<br />

“A Rave Mai i Ta÷u<br />

Zugo i nia ia Outou, e Ia<br />

Haapiihia Outou e Au”<br />

Mataio 11:28–30; 12:1–13; Luka 7:36–50; 13:10–17<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, a rave mai<br />

ai tatou i te zugo o te Faaora i nia ia tatou e a rave ai i to÷na hinaaro, e iteahia ia<br />

tatou te hau e te oaoa o ta÷na i fafau mai.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Mataio 11:28–30. <strong>Te</strong> ani manihini nei o Iesu i te taatoaraa o te haa rahi e<br />

o tei teiaha i te hopoi◊a ia haere mai ia÷na, ia rave mai i ta÷na zugo i nia ia<br />

ratou, e ia haapiihia e a’na.<br />

b. Mataio 12:1–13; Luka 13:10–17. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia te Fatu no te<br />

Sabati. <strong>Te</strong> faaora nei oia i te Mahana Sabati e ua faainohia oia no te reira.<br />

c. Luka 7:36–50. <strong>Te</strong> hoê vahine o te imi nei i te faaoreraa hara, te tamâ nei i te<br />

avae o te Fatu i to÷na roi mata; <strong>Te</strong> faaino nei o Simona te Pharisea ia Iesu no<br />

te vaiihoraa i te vahine hara ia tape◊a Ia÷na. <strong>Te</strong> haapii nei o Simona i te<br />

parabole o na taata tarahu toopiti e te faaore nei i te hara a te vahine.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu mau tai◊oraa: Isaia 58:13–14; Mataio 11:16–19; 12:14–50; 26:6–13;<br />

Mareko 2:23–3:12; 14:3–9; Luka 6:1–11; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 59:9–19.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa:<br />

a. “A Haere Mai Ia÷u Nei,” te hoê tuhaa e hitu minuti no roto mai i te <strong>Faufaa</strong><br />

<strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> Mau Faaiteiteraa Video (53914).<br />

b. <strong>Te</strong> hoho◊a o Mary Fielding e o Joseph F. Smith i te Haereraa na te Mau Vahi<br />

Papu (62608; Afata Hoho◊a no te Evanelia 412), o te faaite nei i te hoê<br />

apitiraa puaatoro purepure re◊are◊a<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaineine ai outou i te haapiiraa tataitahi, a feruri<br />

ma te pure e mea nahea ia faaitoito i te melo tataitahi o te piha haapiiraa ia<br />

ohipa atoa. <strong>Te</strong> mau faaiteiteraa, te mau aparauraa o te mau p∂p∂ na◊ina◊i, te<br />

hautiraa taata, e te tahi atu mau ohiparaa e tano, e nehenehe te reira e tauturu<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaô rahi mai ma te paraparau rahi. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu. 160, 163–64, 172–73, 174–76.)<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra i te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia haere mai i mua i te piha haapiiraa e ia<br />

afa◊i i nia i to÷na rima , hoê e aore e piti atoa. A tuu te tahi mau buka e aore ra te


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

tahi tao◊a teiaha i roto i to÷na na rima. A tamau noa i te faaî i te rima o te melo i<br />

te mau tao◊a e tae noa÷tu ua riro mai ei ohipa teimaha ia’na. I reira a ani atu:<br />

• Eaha te atearaa o ta outou e nehenehe e afa◊i atu i teie ohipa teimaha hou a tia<br />

ai no te faafaaea? Eaha te mau faanahoraa o ta outou e rave no te afa◊i i te tao◊a<br />

teimaha i te hoê vahi atea roa?<br />

A haamaramarama e, e rave rahi mau huru o te mau ohipa, e aore ra o te mau<br />

tao◊a teimaha. <strong>Te</strong> tahi o te reira, no te pae tino, e te tahi atu ra, no te pae varua e<br />

aore ra no te pae aehuehu e, e ere i te mea ohie ia hi◊o atu. E rave rahi mau<br />

faateimaharaa e nehenehe e na nia atu i to tatou puai ia amo i te reira ona ana◊e<br />

ra, e e haape◊ape◊a tatou. E aparau teie nei haapiiraa e mea nahea te Fatu e<br />

nehenehe ai ia haamâmâ i ta tatou mau faateimaharaa e ia hopoi mai i te<br />

faafaaearaa ia tatou.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea te reira e tano ai i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau<br />

tumu o te pae papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> ani manihini nei o Iesu ia tatou ia rave mai i ta÷na zugo i nia ia tatou e<br />

ia haapiihia e a÷na.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 11:28–30.<br />

• Eaha te auraa no te parau “i haa rahi e tei teiaha i te hopoi◊a”? (Mataio 11:28).<br />

Eaha te tahi mau hi◊oraa no te mau faateimaharaa o ta outou e amo nei i roto<br />

i teie oraraa? E mea nahea te Fatu ia “horo◊a i te faafaaearaa [ia tatou] no teie<br />

mau faateimaharaa.<br />

• Eaha te hoê zugo? (A faaite i te hoho◊a o Mary Fielding raua o Joseph F.<br />

Smith e a faaite atu i te mau puaatoro purepure re◊are◊a i nia i te hoho◊a. A<br />

haamaramarama e, te hoê zugo o te hoê ïa hoho◊a e aore ra o te hoê raau o te<br />

nehenehe ia tuuhia i nia i te hoê e aore ra i nia i na taata toopiti e aore ra i nia<br />

i te mau animala o te ume e aore ra o te amo i te hoê ohipa teiaha. Na te zugo<br />

e faaaifaito i te faateimaharaa e na te reira e faaohie a◊e ia ohipa ana◊e. Taa ê i<br />

to te reira auraa mau, te huru o te hoê zugo e fâ atoa mai ïa i roto i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e rave rahi ei faahi◊oraa no te faatîtîraa e aore ra no te<br />

faateimaharaa; a hi◊o Ieremia 28:2; Alama 44:2.) Eaha te auraa o te parau ia<br />

rave mai i te zugo o te Mesia i nia ia tatou? (Ia faahaehaa ia rave i ta÷na<br />

hinaaro e ia faatia ia÷na ia arata◊i e ia faatere i to tatou oraraa.)<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “A Haere Mai Ia÷u<br />

ra,” a faaite i te tuhaa matamua o te reira i teie nei. A haafaea i te video i te taime<br />

e faaoti te Peresideni Howard W. Hunter i te paraparauraa.<br />

• <strong>Te</strong> faahiti nei te Fatu, “<strong>Te</strong> m≤rû nei hoi ta÷u zugo e te mâmâ nei ta÷u hopoia”<br />

(Mataio 11:30). I te hea auraa e mea ohie te zugo a te Faaora? No te aha te mana◊o<br />

nei te tahi mau taata e, te faataotiahia nei te mau haapiiraa a te Fatu? E mea nahea<br />

te haapa◊oraa e te taviniraa i te Fatu i te haamâmâ i ta tatou mau teimaharaa?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia te Fatu o te Sabati<br />

A aparau i te Mataio 12:1–13 e te Luka 13:10–17. A ani manihini i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia.<br />

51


52<br />

• Eaha ta te mau Pharisea i rave i te taime i ite ai ratou i te mau p¥p¥ a Iesu i te<br />

ohiraa i te tô papaa i te Mahana Sabati? (A hi◊o Mataio 12:1–2. A haamaramarama<br />

e, te tatararaa a te mau Pharisea no te ture a Mose aita ïa e haapa◊o ra i te varua<br />

mau e te tumu o te Mahana Sabati e ua hi◊o tutonu râ i te mau peu tumu o te<br />

faataotia i te mau ohiparaa i te Mahana Sabati.) Eaha ta te Fatu i haapii a pahono<br />

ai oia i ta ratou ra faahaparaa? (A hi◊o Mataio 12:3–8.)<br />

• Eaha te auraa ta Iesu i parau atu a na ô ai oia e, “O te aroha ta÷u i hinaaro eiaha<br />

te tusia”? (Mataio 12:7. Ua hinaaro oia i te mau taata ia hi◊o maite i nia i te<br />

aroha ia vetahi ê, eiaha râ i nia noa i te raveraa i te mau oro◊a no te pae faaroo<br />

i mua i te taata.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i teie parau<br />

tumu no te arata◊i i te mau ohiparaa i te Mahana Sabati?<br />

• Eaha ta Iesu i haapii no nia i te tumu o te Mahana Sabati i te taime i faaora<br />

ai oia i te taata e rima mârô to÷na e te vahine i pohe i te hapepa? (A hi◊o Mataio<br />

12:10–13; Luka 13:10–17.) Eaha ta÷na i haapii atu no nia i te Sabati i roto i te<br />

Mareko 2:27–28? (A faaite atu e, te haamaramarama nei te Joseph Smith<br />

Translation [<strong>Te</strong> Tatararaa a Iosepha Semita] no Mareko 2:26, oia hoi ua horo◊ahia<br />

te Sabati ei “mahana faafaaearaa” e ei mahana no te “faanahanahanaraa i te<br />

Atua. “) Eaha ta tatou e nehenehe e rave i te mahana Sabati no te faahanahana<br />

i te Atua? E mea nahea te haamo’araa i te mahana Sabati i te haamâmâ i ta tatou<br />

mau faateimaharaa e ia afa◊i mai i te faafaaearaa?<br />

3. <strong>Te</strong> faaore nei Iesu i te hara a te hoê vahine i roto i te fare o Simona te<br />

Pharisea.<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “A Haere Mai Ia÷u<br />

Nei,” a faaite i te toe◊a o te reira i teie nei. I reira a tai◊o e a aparau i te mau irava i<br />

maitihia mai no roto mai i te Luka 7:36–50.<br />

• Ua amo te vahine i tomo mai i roto i te fare o Simona te Pharisea i te<br />

faateimaharaa o te hara (Luka 7:37). Eaha ta te vahine i rave o tei faatia ia Iesu<br />

ia rave ê atu i to÷na faateimaharaa? (A hi◊o Luka 7:38, 44–50.) Eaha te nehenehe<br />

ia tatou ia rave ei reira te Faaora e iriti ê ai i te faateimaharaa o te hara i to tatou<br />

oraraa?<br />

• Eaha te taa-ê-raa o te vahine hara e o Simona te Pharisea i roto i to raua mau<br />

huru i nia ia Iesu? (A faataa ê i te tatarahaparaa o te vahine, te faatura, te haehaa,<br />

e te here i to Simona te◊ote◊o, te ereraa o te faatura, e te huru haavava i te taata.<br />

A hi◊o atoa i te faahitiraa i raro nei.) Eaha te mau aravihi ta te vahine i mau ei<br />

faufaa ia tatarahapa ana◊e tatou e ia imi hoi i te faaoreraa hara? E mea nahea te<br />

mau aravihi ta Simona i mau i te tapea ia tatou ia ore e tatarahapa?<br />

Ua haapii o Elder James E. Talmage e: “Ua riro ei peu no taua mau taime ra ia<br />

haapa◊o i te hoê taata manihini faahiahia ma te haapa◊o-maitai-roa-raa; ia farii<br />

ia÷na ma te apa atu no te fariiraa mai, ia horo◊a i te pape no te horoi i te repo<br />

puehu i to÷na avae, e te hinu no te faatavai i te roru o to÷na upoo e te umiumi.<br />

<strong>Te</strong>ie mau peu haapa◊o-maitai-raa atoa, ua haapaehia te reira e Simona” (Jesus<br />

the Christ, 3rd ed. [1916], 261).<br />

• E mea nahea te huru o Simona i nia i te vahine i faatupu ai i ta÷na<br />

faateimaharaa ei utu◊a teiaha atu? E mea nahea tatou i te faatupu i te tahi mau<br />

taime, i te faateimaharaa o te hara a te hoê taata ei utu◊a teiaha atu? Eaha ta<br />

tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te pahono a te Faaora i te vahine ra?


• Noa÷tu â e, aita oia i ani-manihini-hia e e tupu mau â oia i te farii -ino-hia e<br />

Simona e to÷na mau taata i te utuafare, ua haere afaro maira te vahine i te Mesia<br />

ra i to÷na ihoa faarooraa i hea oia e itehia mai ai (Luka 7:3l7). Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai na roto i to÷na hi◊oraa? Eaha te mau haatafifiraa o te<br />

nehenehe e tapea ê ia ratou i te tatarahaparaa e te haereraa mai i te Mesia ra? E<br />

mea nahea tatou ia faaore i taua mau haatafifiraa ra?<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te parabole o na taata<br />

tarahu toopiti? (A hi◊o Luka 7:41–50.) E mea nahea te hara i te faaau atu i te<br />

tarahu? (A hi◊o Luka 7:44–50.) E mea nahea te fariiraa i te Mesia ei “faaore<br />

tarahu” no tatou no te haamâmâ i ta tatou mau faateimaharaa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e nehenehe tatou e maiti ia rave mai i nia ia tatou iho te mau<br />

faateimaharaa o te ao nei e aore ra ia rave mai i te zugo a Iesu. A faaite papu e, ua<br />

riro te mau haapiiraa a te Mesia ei parau mau e, e iteahia ia tatou te faafaaearaa ia<br />

pee ana◊e tatou ia÷na. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai<br />

no nia i te Mesia e ia haapa◊o i ta÷na mau haapiiraa ia nehenehe ia ratou ia ite i te<br />

faafaaearaa e te hau.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faufaa no te tahoêraa<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 12:22–30.<br />

• E mea nahea tatou i te afa [vahihia] i te tahi mau taime i nia ia tatou iho i roto<br />

i to tatou mau utufare, i te fare, e aore ra i roto i te mau paroita? Eaha ta tatou<br />

e nehenehe e rave no te faatahoêraa?<br />

• Ua faaite Iesu i te mau Pharisea, “E ere oia i to μ nei ia÷u nei, no μ mai ïa”<br />

(Mataio 12:30). No te aha teie nei huru?<br />

2. “I te mau parau faufaa ore” (Mataio 12:36)<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 12:33–37.<br />

• E mea nahea te mau parau o ta tatou e parau atu i te faaite mai i to tatou<br />

huru? No te aha Iesu i tuu ai i taua faufaa rahi ra i roto i te mau parau ta tatou<br />

e parau atu? Eaha te tahi mau hi◊oraa o te “mau parau faufaa ore”? (<strong>Te</strong>ie te tahi<br />

o te mau pahonoraa, te mau parau faaooooraa ino, te afa◊ifa◊i parau, te mau<br />

haavare, te haaviiviiraa, te huru ino mau o te taata.) E mea nahea tatou i te<br />

haapuai i ta tatou fafauraa ia parau noa i roto i te mau rave◊a maitai?<br />

3. <strong>Te</strong> Ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 10<br />

A faaineine na te melo tataitahi o te piha haapiiraa i te hoê ≤pi parau e te mau<br />

hautiraa parau tapiripiri to nia iho o te itehia i muri nei. I muri a◊e i to outou<br />

tai◊oraa e te aparauraa i te tai◊oraa i faataahia ra, a opere haere i te mau faahoho◊a<br />

o te hautiraa parau tapiripiri. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i te<br />

mau parau o te tuati atu i te haapiiraa o tei tapunihia i roto i te hauti parau<br />

53


54<br />

tapiripiri. E nehenehe te mau parau e fâ mai i roto i te ana◊iraa mai nia i raro, na<br />

te aoao i te tahi pae e aore ra na te tahi poro i te tahi poro. Mai te mea e hinaaro<br />

te mau melo o te piha haapiira i te tautururaa i muri a◊e i te tahi tau minuti, a ani<br />

ia ratou ia tai◊o faahou i te mau irava te vai ra te mau parau i tapunihia (Mataio<br />

11:28–30: haa rahi, teiaha,teiaha te hopoia, zugo; Mataio 12:1–13: Sabati, faaora;<br />

Luka 7:36–50: parabole, taata tau amutarahu, faaorehia).<br />

P H K N T F A H<br />

R A N B A H I A<br />

S V R A A V O A<br />

I K O I T D P R<br />

F R E L A C O A<br />

A T Q R T L H H<br />

A B G N A Z E I<br />

O W R F U O T M<br />

R S R G A F A R<br />

E S O B M O H P<br />

H P A T U K A S<br />

I K I B T R I X<br />

A R Y A A H E J<br />

N P U B R T T D<br />

B S O T A B I F<br />

Q L E D H P H V<br />

E J F W U F R I


“E Rave Rahi Ta÷na Parau i<br />

Parau Parabole mai ia Ratou”<br />

Mataio 13<br />

Haapiiraa<br />

11<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te “taria no te<br />

faaroo” ia nehenehe ia ratou ia maramarama e mea nahea te mau parabole a Iesu<br />

i te tano ia ratou (Mataio 13:9).<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 13:1–17. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu i te parabole o te taata ueue huero e te<br />

faaite nei i ta÷na faaohiparaa i te mau parabole.<br />

b. Mataio 13:18–23. <strong>Te</strong> haamaramarama nei Iesu i te parabole no te taata ueue<br />

huero.<br />

c. Mataio 13:24–53. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu no nia i te basileia o te ra◊i i nia i te<br />

fenua (<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia) na roto i te mau parabole o te sitona e te<br />

zizania, te huero iti ha◊iha◊i o te huero sinapi, te faahopue, te tao◊a moe i<br />

roto i te aua, te hoê poe maitai roa, e te upea toro i tuuhia i raro i te tai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 4:1–34; Luka 8:4–18; 13:18–21; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa<br />

e te Mau Parau Fafau 86:1–7; Bible Dictionary [Ditionare Bibilia] “Gospels,<br />

Harmony of,” 689; “Parables,” 740–41; e “Kingdom of Heaven or Kingdom of<br />

God,” 721.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua parau o Elder Boyd K. Packer e: “Aore e tauturu<br />

haapiiraa o tei hau atu, e mea iti tei aifaito, i te tabula ereere. . . E nehenehe ia<br />

outou ia faaohipa i te reira no te faatutonu atu i te mata o ta outou mau melo<br />

haapii a faaroo noa ai ratou i te vauvauraa o te haapiiraa. A aparau ai outou, a<br />

tuu faaau noa i nia i te tabula ereere no te faahi◊o mai i to ratou mata e no te<br />

horo◊a i te mana◊o ia ratou, area râ eiaha roa ia rahi roa a umehia to ratou mata<br />

i te tahi vahi e e riro ïa ei mea anaanatae a◊e i ta ratou ra haapiiraa” (<strong>Te</strong>ach Ye<br />

Diligently [1975], 224–25; a hi◊o atoa Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu. 183–86).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e, te tere nei ratou na<br />

nia i te pereoo uta taata. A roa ai te tere, te hi◊o nei ratou na roto atu i te mau<br />

haamaramarama o te pereoo uta taata, ma te hi◊o maite atu i te huru o te mau<br />

mea i rapae.<br />

• I muri a◊e i te tere-amui-raa na nia i taua â pereoo uta taata, e hi◊o maite anei<br />

outou i taua â mau mea ra mai ta te tahi atu feia horo patete? No te aha e na<br />

reira outou e no te aha aita?<br />

55


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

56<br />

A faaite e, te mau taata i roto i taua nei â huru, aita ratou e hi◊o noa atoa ra i taua â<br />

mau mea nei. Oia atoa, te mau taata atoa o tei faaroo ia Iesu i te haapiiraa na roto i<br />

te parabole aita atoa ratou i maramarama maitai e mea nahea te mau parabole e<br />

tano ai ia ratou. E aparau teie nei haapiiraa i te rave◊a e nehenehe ai ia tatou ia<br />

maramarama e ia faaohipa i te mau parabole a Iesu i nia ia tatou.<br />

A aparau ai outou i nia i te mau parabole i muri nei, a haapapu e, ua ite te mau<br />

melo o te piha haapiiraa eaha te tiaraa o te mau taata, te mau tao’a e te mau<br />

ohipa e tupu ra. E tauturu te reira ia ratou ia maramarama i te mau parabole e ia<br />

faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa.<br />

1. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole o te taata ueue huero e te<br />

haamaramarama nei i ta÷na faaohiparaa no te mau parabole.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 13:1–17.<br />

• A haaputuputu ana◊e ai te nahoa taata i te hiti o te tai, “e rave rahi [ta◊na]<br />

parau i parau parabole mai ia ratou” (Mataio 13:3). Eaha te hoê parabole? (<strong>Te</strong><br />

hoê ïa aamu faahoho◊a o te haapii i te mau parau mau o te evanelia na roto i te<br />

faaauraa i te reira i te mau mea o te fenua nei.) Eaha ta Iesu i parau ei tumu i<br />

roto i te haapiiraa i te mau parabole? (No te haapii atoa atu i ta÷na parau poro◊i<br />

i ta÷na mau p¥p¥ e no te tapo◊ipo◊i [huna] i te reira i te feia tiaturi ore. A hi◊o<br />

Mataio 13:10–13; a hi◊o atu i te Joseph Smith Translation o te Mataio 13:12 i<br />

roto i te papa◊iraa i raro roa 12a, [reo marite noa])<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te parabole no te<br />

ueue huero (Mataio 13:3–8). A ani manihini i te tahi atu mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o atoa mai na muri iho, ma te haamana◊o e, te mau tumu parau e<br />

te mau faaohiparaa i roto i te parabole ra, te tia atoa ra ïa no te mau parau mau o<br />

te evanelia.<br />

• Eaha tei tapea i te mau huero o te mairi atu i te pae aratia ia ore te reira e oteo<br />

[tupu] mai? (A hi◊o Mataio 13:4. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i<br />

mairi i te pae aratia—amuhia e te mau manu.)<br />

• No te aha te mau huero i roto i te vahi p≤p≤ i oriorio [maemae] ai? (A hi◊o<br />

Mataio 13:5–6; Luka 8:6. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i te vahi<br />

p≤p≤ [ofafa◊i]—aore e aa [i tupu].)<br />

• Eaha te tupu mai ia mairi ana◊e te tahi mau huero i rotopu i te mau aihere<br />

taratara? (A hi◊o Mataio 13:7. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i<br />

rotopu i te aihere taratara—faaapiapihia e te aihere taratara.)<br />

• Eaha te tupu mai i te mau huero e mairi atu i roto i te repo maitai? (A hi◊o<br />

Mataio 13:8. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i roto i te repo maitai—<br />

e hotu mai i te maa.)<br />

A vaiiho i nia i te tabula ereere te mau parau ta oe i papa◊i, e a haamaramarama e,<br />

e aparau outou i te mau parau mau ta te reira e tia nei i roto i te tahi tau minuti.<br />

• Eaha te mana◊o o te mau taata ia faaroo ratou i teie parabole aore roa e<br />

faataaraa o to÷na auraa? (E riro paha te tahi mau taata i te huru ê no te mea<br />

aita ratou e maramarama ra i te reira. E riro paha te tahi pae i te maramarama i<br />

te reira tera râ, e mana◊o ratou e ere ïa no ratou. E feruri hohonu paha te tahi<br />

pae i te reira, e e ani ratou i te mau uiraa e tae noa÷tu ua maramarama ratou i<br />

te reira e ite ai hoi e mea nahea ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa.)


• Eaha te ani-manihini-raa ta Iesu i faatae i muri a◊e i to÷na faaiteraa i te parabole<br />

o te ueue huero? (A hi◊o Mataio 13:9.) Eaha to outou mana◊o i te auraa no te<br />

parau faaroo i roto i ta÷na ani-manihini-raa [titauraa]? Eaha te auraa o te parau<br />

e hi◊o nei aita râ i ite, e faaroo nei; aita râ e faaroo ra? (A hi◊o Mataio 13:13–15.)<br />

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e: “Aita te nahoa taata. . . . i farii i Ta÷na<br />

parau. . . . no te mea aita ratou i hinaaro mau ia hi◊o atu e to ratou mata, e ia<br />

faaroo e to ratou taria; e ere no te mea eita e tia ia ratou, e aita hoi i riro ei<br />

rave◊a maitai no te hi◊o atu e no te faaroo, no te mea râ, ua î roa to ratou aau i<br />

te ohipa ino e te mau ino rahi faufau. . . . <strong>Te</strong> tumu mau i ore ai te nahoa taata.<br />

. .i farii i te hoê haamaramaramaraa no Ta÷na mau parabole ra, no to ratou ïa<br />

tiaturi ore” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith<br />

[1976], 96–97).<br />

2. <strong>Te</strong> faataa nei Iesu i te parabole no te ueue huero.<br />

A tai◊o i te Mataio 13:18–23, e a aparau i te auraa no te mau tao◊a e te mau<br />

faaohiparaa i roto i te parabole no te ueue huero.<br />

Huero<br />

• I roto i te parabole no te ueue huero, eaha te faaauraa no te huero? (A hi◊o<br />

Mataio 13:19; Luka 8:11. A papa◊i i nia i te tabula ereere Huero = te parau a te<br />

Atua.)<br />

<strong>Te</strong> tahi pae<br />

• Eaha te faaauraa no te pae aratia? (A hi◊o Mataio 13:19.) A papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere <strong>Te</strong> pae aratia = te mau taata o te faaroo nei i te parau a te Atua aita<br />

râ e maramarama nei i te reira (a haapoto te faahitiraa ia hinaarohia)<br />

• Eaha te tahi mau mea o ta tatou e nehenehe ia rave o te paruru ia tatou ia<br />

maramarama i te parau a te Atua? (A hi◊o Mosia 26:1–3 no te hoê pahono e vai<br />

ra.) Eaha mau ta tatou e tia ia rave ia nehenehe ia tatou ia maramarama i te<br />

parau a te Atua? (A hi◊o Alama 32:27.) E mea nahea o te ereraa i te<br />

maramarama ia faaohie ia Satane ia iriti ê atu i te parau na roto atu i to tatou<br />

aau? (A hi◊o Mataio 13:19.)<br />

<strong>Te</strong> vahi p≤p≤ [ofafa◊i]<br />

• Eaha te faaauraa no te vahi pàpà? (A hi◊o Mataio 13:20–21.) A papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere Mau vahi p≤p≤ [ofafa◊i] = te mau taata o te faaroo e o te farii nei i te<br />

parau a te Atua tera râ, aita pai e faatia nei ia aahia te reira i roto ia ratou (a<br />

haapoto i te faahitiraa ia hinaarohia).<br />

• No te aha te tahi mau taata i ore ai e faatia i te parau a te Atua ia aahia i roto ia<br />

ratou? (A hi◊o Mataio 13:21; Mareko 4:5.) E mea nahea tatou ia faatia i te parau<br />

ia haamau-hohonu-hia te reira i roto ia tatou? (A hi◊o Alama 32:41–43.) E mea<br />

nahea te reira i te tauturu ia tatou ia faaoroma◊i i te ahu [ve◊ave◊a] o te ati rahi,<br />

te hamani-ino-raa, e te faahaparaa?<br />

<strong>Te</strong> mau vahi aihere taratara<br />

Haapiiraa 11<br />

• Eaha te faaauraa no te mau vahi aihere taratara? (A hi◊o Mataio 13:22; Mareko<br />

4:19; Luka 8:14.) A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau vahi aihere taratara = te<br />

mau taata o te faaroo nei i te parau a te Atua tera râ, ua umeumehia te mana◊o e te<br />

mau huru o te ao nei (a haapoto i te faahitiraa ia hinaarohia).<br />

57


58<br />

• Eaha te auraa no te hoê taata aore e faahotu nei? Eaha ta te “aihere taratara” e<br />

faatupu i nia i te mau taata aore e faahotu nei? (A hi◊o Mataio 13:22; Mareko<br />

4:19; Luka 8:14.) E mea nahea teie mau aihere taratara e vai papu mai ai i roto i<br />

teie nei ao [e] i teie nei mahana? Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te paruru<br />

i teie mau aihere taratara ia ore ia faaapiapi i te parau a te Atua i roto ia tatou?<br />

Repo Maitai<br />

• Eaha te faaauraa no te repo maitai? (A hi◊o Mataio 13:23.) A papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere Repo Maitai = te mau taata o te faaroo nei i te parau a te Atua, te<br />

maramarama nei i te reira, e te rave nei i te mau ohipa ma te parau tia (a haapoto<br />

te faahitiraa ia hinaarohia).<br />

• Eaha te nehenehe ia rave no te tauturu i te mau vahi hotu ore ia faahotu mai i<br />

te maitai? (E nehenehe te vahi pae aratia ia haamaruhia te repo e ia horo◊ahia<br />

te maitai, e nehenehe te mau ofa◊i ia iriti-ê-hia÷tu, e te mau aihere taratara ia<br />

taaa-ê-hia÷tu [ia irit¥hia te aa].) E mea nahea tatou ia faaohipa i te reira i roto i<br />

ta tatou mau tautooraa ia farii hau atu i te parau a te Atua?<br />

• No te aha outou e mana◊o ai e, te faahi◊o puai nei te parabole o te ueue huero<br />

hau atu i nia i te repo eiaha râ i nia i te ueue huero e aore ra i te huero?<br />

3. <strong>Te</strong> faaohipa nei Iesu i te mau parabole no te haapii i nia i te basileia o te<br />

ra◊i i nia i te fenua nei (<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia).<br />

A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Mataio<br />

13:24–53. A haamaramarama e, i roto i teie mau irava, te parau ra “basileia o te<br />

ra◊i” no te Ekalesia a Iesu Mesia ïa, oia te basileia o te ra◊i i nia i te fenua nei (Bible<br />

Dictionary, “Kindgom of Heaven e aore ra Kingdom of God,: 721 [reo marite]).<br />

• Eaha te auraa no te parabole o te sitona e te zizania? (A hi◊o Mataio 13:24–30,<br />

36–43; PH&PF 86:1–7. E hinaaro paha outou ia papa◊i i te hoê tabula i nia i te<br />

tabula ereere mai ta outou i na reira i te parabole no te ueue huero. A papa◊i, o<br />

vai e aore ra eaha tei tiahia [faahoho◊ahia] no te ueue huero, te aua, te huero<br />

maitai, te zizania, te enemi, te ootiraa, e te feia ooti.<br />

• I roto i te parabole no te sitona e te zizania, no te aha te ueue huero i pato◊i ai i<br />

to÷na mau tavini ia ohi [putuputu] i tera ihora taime i te zizania, e aore ra i te<br />

mau aihere ino? (A hi◊o Mataio 13:27–30; a hi◊o atoa PH&PF 86:5–7, o te<br />

haamaramarama i te Mataio 13:30.)<br />

• Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita e, te mau parabole no te huero sinapi e<br />

te faahopueraa no nia ïa i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau<br />

Mahana Hopea Nei (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding<br />

Smith [1976], 98–100). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia i te<br />

Ekalesia i faaho◊ihia mai, na roto mai i to te Faaora faaauraa i te reira i te huero<br />

sinapi? (A hi◊o Mataio 13:31–32.) I te faahopue? (A hi◊o Mataio 13:33. A<br />

haamaramarama e, te faahopue o te hoê ïa maa, mai te hopue e aore te<br />

faahopue, o te haama◊e i te faraoa.) E mea nahea to outou hi◊oraa i te ohipa a<br />

te Atua i te rahiraa mai ia au i tei faahoho◊ahia e teie mau parabole?<br />

• E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia haapii, mai roto mai i te parabole o te<br />

tao◊a faufaa e te poe maitai roa ra? (A hi◊o Mataio 13:44–46.) Eaha te mau<br />

faatusiaraa o ta tatou e hinaaro mau ia rave no te noaaraa mai te tao◊a faufaa o<br />

te evanelia? Eaha te mau faatusiaraa ta outou e aore ra ta te feia i matauhia e


outou i rave no te evanelia? Eaha te mau haamaitairaa tei tupu mai na roto<br />

mai i taua mau faatusiaraa ra?<br />

• Eaha te faaauraa no te upe’a i roto i te parabole no te upe◊a toro i tuuhia i raro<br />

i te tai? (A hi◊o Mataio 13:47.) Eaha te auraa no te parau, ia haaputuhia i roto i<br />

te upe◊a? Eaha tei faahoho◊ahia na roto i te ohipa no te haaputuraa mai i te<br />

mea maitai i roto i te mau farii e te faarueraa i te mea ino? (A hi◊o Mataio<br />

13:48–50. E hinaaro paha outou i te faaohipa ia Iosepha Semita—Mataio 1:4<br />

no te haamaramarama e, “i te hopea o te ao nei” i roto i te irava 49 no te<br />

haamouraa ïa o te feia ino.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia<br />

tatou ia faaea haapa◊o maitai i roto i te Ekalesia e ia tauturu ia vetahi ê ia rave<br />

mai te reira huru atoa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, ua haamaramarama o Iesu i ta÷na mau parabole i te feia o te imi ia<br />

maramarama. A faaite papu e, a haapii ai tatou i te mau parabole a Iesu ma te<br />

hinaaro mau i roto i te aau ia ite, e ite ïa tatou e mea nahea te reira e tano ai i to<br />

tatou nei anotau.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

Mai te mea te vai ra te videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia<br />

[53164), e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê tuhaa iti no roto mai i te<br />

tuhaa 3, “<strong>Te</strong> Huero Sinapi.”<br />

2. <strong>Te</strong> mau haapiiraa e te tao◊a<br />

Haapiiraa 11<br />

No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e ia haamana◊o i<br />

te mau parabole i roto i te haapiiraa, a faaite i te tahi o te mau tao◊a i faataahia i<br />

roto i te reira. Mai teie te huru, e nehenehe ia outou ia faaite atu e mea nahea te<br />

hopue ia ohipa ia amui-ana◊e-hia i te pape e te tihota. E nehenehe ia outou ia<br />

tunu mai i te hoê faraoa e hopue tei tuuhia e te hoê faraoa aore e hopue i tuuhia,<br />

e a vaiiho ai i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o e ia tamata i te taa-ê-raa. E<br />

nehenehe atoa outou e faaite i te tahi huero sinapi (e aore ra te pepa i tavirihia,<br />

tei hoho◊a i te huero sinapi ereere). A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, te<br />

mau ap¥ 110–11, no te mau mana◊o no te haapiiraa e te mau tao◊a.<br />

59


Haapiiraa<br />

12<br />

60<br />

“O Vau te Pane Ora”<br />

Ioane 5–6; Mareko 6:30–44; Mataio 14:22–33<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o ia Iesu Mesia ei “Pane<br />

Ora [Pane no te Ora],” te viapuna no te ora e amuri atu (Ioane 6:47–48).<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 5. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê taata i te Sabati. <strong>Te</strong> imi nei te feia faatere<br />

o te Ati Iuda i te taparahi ia Iesu no ta÷na faaiteraa e, o oia te Tamaiti a te<br />

Atua.<br />

b. Ioane 6:1–14; Mareko 6:30-44. <strong>Te</strong> faatamaa nei Iesu hau atu i te 5,000 taata<br />

ma te rave◊a semeio.<br />

c. Ioane 6:15–21; Mataio 14:22–33. <strong>Te</strong> haere nei Iesu na nia i te tai, te ani<br />

manihini nei ia Petero ia haere ia÷na ra, e te tamarû nei te mata◊i.<br />

d. Ioane 6:22–71. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia te “pane ora [te pane no te ora]” e<br />

te feia atoa o te tiaturi ia÷na ra, e farii ïa i te ora e amuri atu. E rave rahi o tei<br />

pato◊i i teie haapiiraa, area o Petero râ e te tahi atu mau Aposetolo ua faaea<br />

mai ïa ia Iesu ra.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi tai◊oraa: Mataio 14:1–21; Mareko 6:1–29, 45–52; Luka 9:10–17.<br />

3. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia haere mai i te piha haapiiraa ma te<br />

ineine ia faaite i te hoê haapotoraa noa o te aamu o Iesu i te faaoraraa i te hoê<br />

taata i te apoo pape o Beteseda (Ioane 5:1–9).<br />

4. Mai te mea te vaira te mau hoho◊a, <strong>Te</strong> Faatamaaraa i na Taata e Pae Tauasini<br />

(62143) e <strong>Te</strong> Haere nei te Mesia na nia i te Tai (Afafa Hoho◊a no te Evanelia<br />

243), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua pinepine te Faaora i te faaohipa i te mau tao◊a i te<br />

mau mahana atoa, mai te faraoa e aore ra te mau huero, no te haapii i te mau<br />

parau tumu o te evanelia. A faaineine ai outou i te haapiiraa tataitahi, a feruri<br />

maite e mea nahea outou ia faaohipa atu i te mau tao◊a no te umeraa mai i te<br />

feruriraa o te mau melo o te piha haapiiraa e aore ra no te faahoho◊araa i te hoê<br />

tufaa faufaa. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 110–11.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei, e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i nia i te tabula ereere te mau faahoho◊araa i muri nei:


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

P≤p≤ [Ofa◊i] Maramarama Faraoa<br />

• Eaha te vahi hoê i roto i teie mau mea?<br />

A vaiiho i te mau melo o te piha haapiiraa ia aparau poto noa no nia i te mau<br />

pahonoraa e nehenehe e vai mai no teie uiraa. I reira a ani ia ratou ia tai◊o mai i<br />

te Helamana 5:12, i roto i te reira te faahi◊o ra o Helamana ia Iesu Mesia ei<br />

“p≤p≤,” e te Ioane 8:12, te faaite ra o Iesu i roto e, o oia “te maramarama o te ao<br />

nei.” A haamaramarama e, i muri mai i roto i teie haapiiraa, e aparau outou e<br />

mea nahea Iesu i riro ai ei “pane ora [pane no te ora]” (Ioane 6:35).<br />

A haapii ai outou i teie nei haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia “imi i te mau papa◊iraa mo◊a” (Ioane 5:39). A faaitoito ia ratou ia faaite mai i te<br />

mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu ta ratou e aparau ra.<br />

1. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê taata i te Sabati e te faaite nei ia÷na iho ei<br />

Tamaiti a te Atua.<br />

A aparau i te Ioane 5. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

haapuai mai i te mau irava i maithia mai.<br />

• A ani manihini i te melo o te piha haapiiraa i faataahia no te faatia poto mai<br />

i te aamu o Iesu i te faaoraraa i te hoê taata i te apoo pape o Beteseda (Ioane<br />

5:1–9). Eaha te mau haamaramaramaraa ta Iesu i horo◊a i taua taata ra i to÷na<br />

iteraa atu ia÷na i roto i te hiero i muri a◊e i taua mahana ra? (A hi◊o Ioane 5:14.)<br />

No te aha te mau huru o te hara i riro ai ei ohipa “ino a’e” i te mau paruparu<br />

[huma] o te tino nei?<br />

• No te aha te feia faatere o te Ati Iuda i imi ai ia taparahi ia Iesu? (A hi◊o Ioane<br />

5:16–18.) Ia au i ta Iesu i pahono atu i te mau Ati Iuda tei riri rahi, eaha ta÷na<br />

i faaite atu no nia i to÷na autaatiraa i te Metua? (A hi◊o Ioane 5:19–23, 30.)<br />

• Ua faaite Iesu i te mau taata e, e ua fatata oia i te rave [i te tahi mea] e “mea<br />

rahi atu â” i te faaoraraa i te ma◊i (Ioane 5:20). Eaha ïa teie mau mea rahi atu<br />

â ta’na i parau? (A hi◊o Ioane 5:21–29. E hopoi mai oia i te Tia-faahou-raa, te<br />

haavaraa i te taata atoa, e e horo◊a hoi i te ora e amuri atu i te feia haapa◊o.)<br />

• Eaha te mau iteraa ta te Faaora i parau o te faaite papu no÷na? (A hi◊o Ioane<br />

5:32–39, 45–47.) No te aha e mea faufaa ia farii i teie mau iteraa? (A hi◊o<br />

Iakobo 4:6.) E mea nahea tatou e riro ai ei mau ite no te Faaora?<br />

• Ua tamata atu Iesu i te feia faatere o te Ati Iuda ia “imi i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a” (Ioane 5:39). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te imiraa i te mau papa◊iraa<br />

61


62<br />

mo◊a e te tai◊oraa i te reira? (E hinaaro paha outou i te faaohipa i te mana◊o o te<br />

haapiiraa matamua i amuihia atu i te pae hopea o teie haapiiraa a aparau ai<br />

outou i nia i teie uiraa.) E mea nahea ta outou raveraa i ta outou iho e aore ra i<br />

ta te utufare haapiiraa no nia i te mau papa◊iraa mo◊a ia maitai atu? E mea nahea<br />

to outou haamaitairaahia a imi haere ai outou i roto i te mau papa◊iraa mo◊a?<br />

• Ia au i te Ioane 5:39, eaha ta te feia faatere o te Ati Iuda e ite mai ahiri ua imi<br />

ratou e ua tiaturi i te mau papa◊iraa mo◊a? (E riro ratou i te ite mai e, e faaite<br />

papu te mau papa◊iraa mo◊a no Iesu Mesia. A hi◊o atoa Ioane 5:40, 46–47.)<br />

2. Ua faaamu Iesu hau atu i te 5,000 taata na roto i te semeio.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te Ioane 6:1–14 e te<br />

Mareko 6:30–44. A faaaite i te hoho◊a o Iesu o te faaamu ra i te nahoa taata.<br />

• No te aha Iesu e ta÷na mau p¥p¥ i haere ai i nia i te hoê mou◊a? (A hi◊o Ioane<br />

6:1–3; a hi◊o i te Joseph Smith Translation no Mareko 5:31 i roto i te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 31a [reo Marite] o te na ô ra e, ua haere atura Iesu e ta÷na<br />

mau p¥p¥ i te hoê vahi taata ore.) E mea nahea to Iesu pahonoraa i to te nahoa<br />

taata haereraa mai ia÷na ra? (A hi◊o Mareko 6:33–34; Mataio 14:14.) E mea<br />

nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa no te aroha?<br />

• E mea nahea to Iesu faaamuraa i te nahoa rahi taata? (A hi◊o Ioane 6:5–13; a hi◊o<br />

atoa Mataio 14:21.) E mea nahea tatou ia pee i te hi◊oraa o te tamaiti o te horo◊a i<br />

ta÷na mau pane e te i◊a ia Iesu? E mea nahea te Fatu ia haamaitai ia tatou ia horo◊a<br />

tatou, mai te tamaiti ra, i te mea atoa i fariihia i roto i Ta÷na taviniraa?<br />

<strong>Te</strong> na ô ra o Elder James e. Faust e:<br />

“E rave rahi mau taata ma te faahiti ore i te io◊a e mau horo◊araa ta ratou tei<br />

aifaito noa i na pane e pae e i na i◊a na◊ina◊i e piti o te faaite papu nei i to ratou<br />

mau piiraa e o te tavini nei ma te ore e tau◊ahia e aore ra e faahanahanahia,<br />

ma te faaamu ehia rahiraa tauasini. . . . O ratou teie rahiraa haenere tauasini<br />

feia faatere e te mau orometua haapii i roto i te mau p∂p∂ tauturu atoa, te<br />

mau p∂p∂ autahu◊araa, te mau taeae hahaere, te mau tuahine hahaere o te<br />

Sotaiete Tauturu. O ratou teie mau episekopo haehaa e rave rahi i roto i te<br />

Ekalesia, te tahi pae o ratou aore e faaineineraa haapiiraa toro◊a area râ te<br />

faaite-rahi-nei ïa, ma te haapii tamau noa, e te hinaaro haehaa ia tavini i te<br />

Fatu e te mau taata i roto i ta ratou mau paroita.<br />

“<strong>Te</strong> hoê tumu rahi i tupu ai teie ekalesia, mai to÷na mau haamataraa haehaa e<br />

tae roa mai i to÷na puai i teie nei, na roto mai ïa i te haapa◊o maitai e te<br />

horo◊araa ma te aau tae o te mau milioni taata haehaa e te horo◊araa aau tae tei<br />

farii i na pane [faraoa] e pae ana◊e ra e na i◊a na◊ina◊i e piti no te pûpû atu i roto<br />

i te ohipa a te Fatu. Ua haapae ratou i to ratou iho mau hinaaro na roto i te<br />

raveraa i te reira, ua iteahia ia ratou ‘te hau o te Atua, o tei hau ê atu i te ite<br />

atoa o te taata nei’ (Philipi 4:7)” (i roto Conference Report, Apr. 1994, 4–5; e<br />

aore ra Ensign, May 1994, 5–6).<br />

• Eaha te tahi mau hi◊oraa o ta outou i ite no te mau taata tei faaitehia mai e te<br />

Fatu a tavini ai ratou ia÷na ra?<br />

• E mea nahea te tamaaraa maere no roto mai i na pane e pae e na i◊a e piti i te<br />

faahoho◊araa ei tapa◊o no te tamaaraa i te pae varua ta te Fatu e p∂p∂ nei ia<br />

tatou?


3. <strong>Te</strong> haere nei Iesu na nia i te tai, te ani manihini nei ia Petero ia haere ia÷na<br />

ra, e te tamârû nei i te mau mata◊i.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 6l:15–21 e te Mataio 14:22–23. A haamaramarama e, i<br />

muri a◊e i to Iesu faaamuraa i te nahoa rahi taata; ua parau atu ra oia i ta÷na mau<br />

p¥p¥ ia pauma i roto i te pahi e ia haere i te tahi atu pae o te tai. I reira ua tono<br />

atura oia i te nahoa rahi taata i te atea e ua haere atura i nia i te hoê mou◊a no te<br />

pure. A tere atu ai te mau p¥p¥ i te tahi pae o te tai, ua û atu ratou i roto i te mau<br />

mata◊i puai.<br />

• Eaha to te mau p¥p¥ huru i to ratou iteraa ia Iesu i te haereraa mai ia ratou ra i<br />

nia i te tai (A hi◊o Mataio 14:26; Ioane 6:19.) E mea nahea to Iesu pahonoraa i<br />

to ratou ri◊ari◊a [taiâ]? (A hi◊o Mataio 14:27; Ioane 6:20.)<br />

A faaite i te hoho◊a o te Mesia o te haere nei na nia i te tai.<br />

• Eaha ta Petero i titau i te taime i faroo ai oia i te reo o te Faaora? (A hi◊o Mataio<br />

14:28–29.) No te aha te faaroo o Petero i ore ai i te taime i haere ai oia na nia i<br />

te tai? (A hi◊o Mataio 14:30.) E mea nahea tatou ia rave i te tahi mau taime i<br />

taua â mau hape nei ia tupu ana◊e mai te mau fifi?<br />

• Eaha ta Petero i rave i te taime i haamata ai oia i te paremo? (A hi◊o Mataio<br />

14:30.) Eaha ta Iesu i rave? (A hi◊o Mataio 14:31–32.) Eaha ta te reira e faaite<br />

nei ia tatou no nia i to tatou autaatiraa e te Fatu? Eaha to outou mana◊o i to<br />

te Faaora haapuairaa ia outou e tamârûraa i to outou mau ri◊ari◊a [taiâ]?<br />

4. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia “te pane ora [pane o te ora].”<br />

Haapiiraa 12<br />

A taio e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Ioane 6:22–71.<br />

• I muri a◊e i te mahana i tupu ai te semeio a Iesu no te pane e te i◊a, ua pee te<br />

mau taata ia÷na i Kaperenaumi. No te aha ratou i pee ai ia÷na? (A hi◊o Ioane<br />

6:26.) E mea nahea to Iesu faaohiparaa i te oaoa rahi o te mau taata no nia i<br />

te semeio i tupu i te mahana i mua mai no te faaite papu atu i ta÷na misioni?<br />

(A hi◊o Ioane 6:27–35. E faaararaa, te auraa o te parau ina◊i [reo Marite meat]<br />

i roto i te irava 27 e maa ihoa ïa.)<br />

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland: “I roto i te ohipa pororaa evanelia a te<br />

Faaora i Galilea, ua tama◊i atu oia i te feia o tei faaroo Ia÷na a faaamu ai oia i na<br />

5,000 taata i na pane sitona e pae e na i◊a e piti ana◊era, e i teie nei râ te haere<br />

maira ratou Ia÷na ra ma te tiaturi i te maa taa noa [moni ore]. Taua maa râ, tei<br />

faufaa i taua taime ra, ua tupu noa mai ïa eiaha i te tamaaraa mau o Ta÷na i<br />

tamata atu i te horo◊a na ratou” (i roto Conference Report, Oct. 1997, 87; e<br />

aore ra Ensign, Nov. 1997, 65).<br />

• E mea nahea te “pane ora” i riro ai ei faataaraa tano i te Faaora e i te mau<br />

haamaitairaa ta÷na e pûpû nei na tatou? (A hi◊o Ioane 6:35, 47–51.) Eaha te<br />

auraa no te mau parau “e ore roa ïa e poia” e “e ore roa ïa e poîha”? E mea<br />

nahea e nehenehe ai ia tatou ia amu i te “pane ora”? (A hi◊o Ioane 6:47,<br />

51–54; Mataio 26:26–28; Alama 5:33–35; PH&PF 20:77.)<br />

Ua a◊o mai te Peresideni Howard W. Hunter e: “E tia roa ia tatou ia ite maitai i<br />

te Mesia hau atu i ta tatou e ite noa no nia ia÷na; e tia roa ia tatou ia haamana◊o<br />

ia÷na hau atu i te pinepine i ta tatou e haamana◊o nei ia÷na; e tia roa ia tatou ia<br />

tavini ia÷na hau atu i te itoito i ta tatou e tavini nei ia÷na. I reira e inu ïa tatou i<br />

te pape e pihaa mai nei e tae atu i te ora mure e e amu tatou i te pane o te ora”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1994, 84; e aore ra Ensign, May 1994, 64).<br />

63


A faaite atu e, aita te tahi mau taata i tiaturi ia Iesu no te mea e, ua ite atu ratou<br />

ia÷na ei “tamaiti na Iosepha” (Ioane 6:42). <strong>Te</strong> tahi o te parau haere e mau p¥p¥<br />

ratou na Iesu, ua amuamu e ua huri tua mai ia÷na, ma te parau e, aita ratou e<br />

maramarama ra i te mau auraa pae varua o ta÷na mau faaiteraa e, o oia te pane o<br />

te ora, e ta÷na atoa haapiiraa no nia i te hinaaro ia amu i to÷na tino e ia inu i to÷na<br />

toto (Ioane 6:51–66).<br />

• Ia pato◊i râ te tahi mau taata i te a◊oraa a Iesu, eaha ta Iesu i ani atu i na<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti? (A hi◊o 6:67.) Eaha ta Petero pahonoraa? (A hi◊o<br />

Ioane 6:68.) Eaha ta Petero e ta te tahi atu mau Aposetolo i maramarama no nia<br />

ia Iesu o ta te feia o tei faarue mai, i ore e maramarama? (A hi◊o Ioane 6:69.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, o Iesu Mesia te “pane ora [pane o te ora]” e tei ia÷na ra “te mau<br />

parau o te ora mure ore” (Ioane 6:35, 68). A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaohipa i ta÷na mau fafauraa i roto i te A◊oraa no te Pane o te Ora:<br />

“O te haere mai ia÷u nei, e ore roa ïa e poia, e te faaroo mai ia÷u nei, e ore roa ïa e<br />

poîha. . . .O tei faaroo ia÷u nei e ora mure ore to÷na” (Ioane 6:35, 47).<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou e faaohipa i te hoê e aore ra i teie na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

64<br />

1. “A imi i te mau papa◊iraa mo◊a” (Ioane 5:39)<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Ioane 5:20–30<br />

ma te mârû e na oe [te orometua] e tai◊o puai atu.<br />

A tai◊o vitiviti i te reira, ma te ore e faafaaea no te haamaramarama e aore ra no<br />

te aparau i te tahi noa÷tu o te mau irava.<br />

A haamaramarama i te mea ta outou i tai◊o mai nei i roto i te Ioane 5:20–30 tera<br />

râ e imi amui outou i teie nei i te irava. A vahi i te mau melo o te piha haapiiraa i<br />

roto i te mau p∂p∂ e toru e aore e maha. A faataa i te p∂p∂ tataitahi no te hoê a◊e<br />

o te mau tuhaa i muri nei i roto i te Ioane 5:20–30: te mau irava 20–22, 23–24,<br />

25–27, e 28–30. A horo◊a tau minuti i te mau p∂p∂ no te ohipa amui.<br />

A ani ia ratou ia tai◊o mai i te mau irava i faataahia, a maiti mai e toru o te mau<br />

parau faufaa rahi i roto i te mau irava, e a faaineine ia paraparau no nia i te tumu<br />

e mea faufaa taua mau parau ra.<br />

• Eaha ta outou i ite i te taime i maimi ai outou i te mau papa◊iraa mo◊a o ta<br />

outou i ore i ite i te taime i tai◊o vitiviti mai outou i te reira? Eaha te nehenehe<br />

ia tatou ia rave no te imiraa tatou iho i te mau papa◊iraa mo◊a<br />

A haamaramarama e, ua farii te Peropheta Iosepha Semita i te orama no te mau<br />

basileia hanahana i muri a◊e i te imi-hohonu-raa i te Ioane 5:29. A ani manihini i<br />

te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 76:15–20.<br />

• Eaha te iteraa o tei haamaitaihia tatou no te mea e, ua imi o Iosepha Semita i<br />

te Ioane 5:29?


2. “A hi◊o haere i te feia o te tia◊i nei i te apoo pape o Beteseda”<br />

Haapiiraa 12<br />

Ua faaohipa o Elder Boyd K. Packer i te aamu i roto i te Ioane 5:1–9 no te faaite<br />

papu e, e tia ia tatou ia tauturu i te mau taata tei farii i te mau fifi paruparu o te<br />

tino [huma]. Ua parau oia e, te mau tino e te mau feruriraa e fifi paruparu<br />

[huma] “e maitai roa mai ïa. I taua taime atoa ra, e tia roa ia tatou ia hi◊o [imi]<br />

atu i te feia o te tia◊i ra i te pae apoo pape no Beteseda” (i roto Conference Report,<br />

Apr. 1991, 8; e aore ra Ensign, May 1991, 9).<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te mau taata o tei farii i te mau<br />

fifi paruparu o te tino e o te feruriraa?<br />

65


Haapiiraa<br />

13<br />

66<br />

“E Horoa◊tu Hoi Au i te Mau<br />

Taviri o te Basileia”<br />

Mataio 15:21–17:9<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haapuairaa i te mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, oia hoi<br />

o Iesu te Mesia e te mau taviri o te autahu◊araa i horo◊ahia mai i nia i te Mou◊a no<br />

te Faahuru-ê-raa, ua faaho◊ihia mai ïa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 15:21–39. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te tamahine a te hoê vahine Ati Edene<br />

e te faaamu nei ma te maere rahi hau atu i te 4,000 taata, e rave rahi o ratou<br />

e mau Ati Edene ïa.<br />

b. Mataio 16:13–19. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Petero e, o Iesu te Mesia. <strong>Te</strong> haapii nei<br />

Iesu e, ua patuhia ta’na Ekalesia i nia i te pàpà no te heheuraa, e ua fafau<br />

mai hoi e, e horo’a oia i te taviri no te basileia ia Petero ra.<br />

c. Mataio 17:1–9. Ua faahuru-ê-hia o Iesu i mua ia Petero, Iakobo, e Ioane.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 7:24–9:10; Luka 9:18–36; 12:54–57; Bible<br />

Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Revelation,” 762; “Transfiguration, Mount<br />

of,” 786.<br />

3. Mai te mea te vai nei te hoê hoho◊a fenua no te Palesetina i roto i te mau tau<br />

no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa. E hinaaro paha<br />

outou ia faaano i te hoê hoho◊a ia nehenehe i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia ite maitai atu.<br />

4. Mana◊o no te haapiiraa: A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaohipa i te tahi atu mau parau i roto i ta ratou mau papa◊iraa mo◊a iho.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te aamu i muri nei:<br />

E rave rahi mau matahiti i mairi a◊enei, ua haere atu te Peresideni Spencer W.<br />

Kimball e te tahi atu feia faatere e rave rahi o te Ekalesia i Copenhagen, i te fenua<br />

Danemaka, no te mata◊ita◊i i te hoê fare pure na◊ina◊i, tei roto i taua fare ra te mau<br />

tii tuiroo a Bertel Thorvaldsen no Iesu Mesia e na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti. A<br />

paraparau ai no nia i teie nei iteraa i tupu, te na ô ra o Elder Rex D. Pinegar e: “A<br />

hi◊o atu ai matou i taua mau ohipa nehenehe ra, ua ite atu matou e ua nana◊ohia<br />

o Petero e te mau taviri rarahi atoa i roto i to÷na mau rima. . . . A ineine ai matou<br />

no te faarue atu ia taua fare pure ra, te tia noa maira te taata haapa◊o e hi◊oraa<br />

Danois ihoa. . . i pihai iho i te uputa ma te tia◊i ia haere ê atu matou. Ua aroha<br />

rima atu te Peresideni Kimball [e] ua haamauruuru atu no to÷na maitai no te<br />

vaiihoraa ia matou ia mata◊ita◊i i taua fare pure ra. I reira ua haamata ihora te<br />

peresideni i te hoê haamaramaramaraa no te ekalesia i haamauhia e Iesu Mesia e


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

no to÷na faufaa ia matou. . . Ua tapiri mai i pihai iho ia÷na te Peresideni Tanner, o<br />

Elder Monson, e o Elder Packer, ua parau noa â te peresideni, ‘E mau aposetolo ora<br />

matou na te Fatu o Iesu Mesia. <strong>Te</strong> vai nei Hoê Ahuru Ma Piti Aposetolo e, e te tahi<br />

na taata e toru i roto i te peresideniraa o te Ekalesia. <strong>Te</strong> mau nei matou i te mau<br />

taviri mau, mai ta Petero i mau, e te faaohipa nei matou i te reira i te mau mahana<br />

atoa. E faaohipa tamau noa matou i te reira’” (i roto Conference Report, Oct.<br />

1976, 104; e aore ra Ensign, Nov. 1976, 69).<br />

A haamaramarama e, e aparau teie nei haapiiraa i te mau taviri o te autahu◊araa<br />

e, e mea nahea to Petero fariiraa i te reira i nia i te Mou◊a no te Faahuru-ê-raa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i roto i ta ratou mau papa◊iraa<br />

mo◊a, i nia i te hoho◊a fenua no Palesetina, e aore ra a faaite atu i te hoho◊a ta<br />

outou i faarahi (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”). A faaite e, te mau oro◊a i<br />

aparauhia i roto i teie nei haapiiraa ua tupu te reira i te mau vahi, Turia, Sidona,<br />

Dekapoli, e Kaisarea Philipi. A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i<br />

taua mau vahi nei i nia i te hoho◊a fenua. A haamaramarama e, te mau tere o<br />

Iesu i roto i teie mau vahi, ua afa◊i ïa ia÷na ia faafarerei i te mau Ati Edene e rave<br />

rahi (e ere i te feia Iseraela).<br />

1. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te tamahine a te hoê Ati Edene e te faaamu nei oia hau<br />

atu i te 4,000 taata.<br />

A aparau i te Mataio 15:21–e9. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta te vahine no Kanaana mai i ani atu ia Iesu ia rave? (A hi◊o Mataio<br />

15:22.) No te aha aita o Iesu i faatia i tera ihora taime i ta÷na titauraa? (A hi◊o<br />

Mataio 15:24. E ere oia i te hoê Ati Iuda, e te mau haamaitairaa no te evanelia<br />

e tia ïa ia pûpûhia i te mau Ati Iuda hou i te Ati Edene.) No te aha ïa Iesu i<br />

faaora ai i te pae hopea i te tamahine a te vahine ra? (A hi◊o Mataio 15:28.)<br />

Eaha ta tatou e haapii mai, mai roto mai i teie nei vahine? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te<br />

mau pahonoraa, te feia o tei farii i te îraa o te evanelia, e nehenehe ratou e<br />

farii i te faaroo rahi, eita râ e tia ia tatou ia haamoe i to tatou faaroo ia ore<br />

ana◊e tatou e farii oioi i te mau haamaitairaa mai ta tatou e hinaaro ra.)<br />

• Ua faarue maira te Faaora i te Miti o Galilea, no te tere atu na te vahi ra Dekapoli<br />

(Mareko 7:31). <strong>Te</strong>i tei pae hitia o te râ o te Miti o Galilea i Dekapoli, i reira te<br />

mau Ati Edene e rave rahi e ora ai. E mea nahea to te Fatu faaiteraa i te aroha no<br />

taua mau taata ra i reira? (A hi◊o Mataio 15:29–31.) Eaha ta te nahoa rahi taata i<br />

rave? (A hi◊o Mataio 15:31.) Eaha te mau semeio o tei faatupu ia outou ia<br />

faahanahana atu i te Atu i to tatou nei anotau?<br />

• Ua faaea mai te nahoa taata i pihai iho ia Iesu no na mahana e toru, e ia tae ra<br />

i te taime no ratou ia faarue mai, aita o Iesu i hinaaro ia faahoi ia ratou ma te<br />

poia. Eaha te semeio ta÷na i rave no ratou? (A hi◊o Mataio 15:32–38.)<br />

A haamaramarama e, e mea taa ê teie semeio i te faaamuraa i tupu noa÷tura no te<br />

mau taata e 5,000 (Mataio 14:15–21), i roto râ i teie, e rave rahi o teie mau taata e<br />

mau Ati Edene ïa. <strong>Te</strong> faataa ra o Elder Bruce R. McConie e, i roto i te faaamuraa o<br />

na taata e 5,000, “te haamau ra [Iesu] i te niu no ta÷na a◊o aore e mea no te faaau<br />

atu i te Pane Ora” (Ioane 6:22–69; a hi◊o i te haapiiraa 12). I te faaamuraa i muri<br />

mai o te mau taata e 4,000, ua haapii faahoho◊a o Iesu e, i te mau tau i mua nei, e<br />

67


68<br />

pûpûhia te pane ora i te mau nunaa Ati Edene. (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament<br />

Commentary, e vols. [1966–73], 1:375.)<br />

2. Ua fafauhia ia Petero te mau taviri o te basileia.<br />

A tai◊o e a aparu i te Mataio 16:13–19.<br />

• Ua faaru◊e mai o Iesu i Dekapoli e ua haere atu i te vahi ra Kaisarea Philipi, i<br />

reira oia i te aniraa i ta÷na mau p¥p¥, “O vai râ vau nei i ta outou na parauraa?”<br />

(Mataio 16:15). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai, no nia i to tatou mau<br />

iteraa papu, na roto mai i teie aamu ?<br />

• Ua parau atura Iesu ia Petero, “Ei nia iho i teie nei p≤p≤ e patu ai au i tau<br />

ekalesia” (Mataio 16:18). Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita e, te p≤p≤ ta<br />

Iesu e faaau nei o te heheuraa ïa (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel.<br />

Joseph Fielding Smith [1976], 274). I roto i te hea rave◊a i riro ai te heheuraa ei<br />

niu no te Ekalesia a te Fatu?<br />

• Ua fafau te Faaora ia horo◊a ia Petero te “mau taviri o te basileia o te ao ra”<br />

(Mataio 16:19). Eaha teie mau taviri? No te aha e mea faufaa te reira? (A hi◊o<br />

PH&PF 128:9–10; 132:46.) O vai te mau nei i te reira i teie mahana?<br />

“I te rahiraa o te taime, te Autahu◊araa o te mana ïa i horo◊ahia i te taata no te<br />

ohipa na te Atua. <strong>Te</strong> taata atoa o te faatoro◊ahia i te huru faito atoa o te<br />

Atutahu◊araa, ua farii oia i teie mana i horo’ahia ia÷na ra.<br />

“<strong>Te</strong>ra râ e mea titau-roa-hia, no te mau faaohiparaa atoa e ravehia i raro a◊e i<br />

teie nei mana, ia ravehia te reira i te taime e te vahi tano, i te raveraa tano, e<br />

mai te au i te faaohiparaa tano. <strong>Te</strong> puai no te faatereraa i teie mau haaraa<br />

[ohiparaa] o te mau taviri o te Autahu◊araa ïa. I roto i te îraa o te reira, ua<br />

mauhia teie mau taviri e te hoê ana◊era taata i te taime hoê, oia te peropheta e<br />

te peresideni o te Ekalesia. E nehenehe oia e faatae i te tahi tuhaa no teie puai<br />

[mana] i te tahi atu taata, i roto i taua huru ra, e mau ïa taua taata ra i te mau<br />

taviri o taua ohiparaa taa ê ra” (Gospel Doctrine, 5th ed/ [1939]. 136).<br />

• No te aha e haapapu-roa-raa e, te mau nei te peropheta i teie mau taviri, ua<br />

riro ïa ei tuhaa faufaa roa no to tatou mau iteraa papu?<br />

3. Ua faahuru-ê-hia Iesu i mua ia Petero, ia Iakobo, e ia Ioane<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 17:1–9. A haamaramarama e, mai te mea ra hoê<br />

hebedoma i muri a◊e i te fafauraahia ia Petero te mau taviri no te basileia, ua ite<br />

mata atu oia, e o Iakobo, e o Ioane i te Faahuru-ê-raa o te Faaora, e ua farii ratou<br />

i te iteraa faufaa e te mau taviri. Ua riro te reira ei hoê o te mau oro◊a au maitai i<br />

roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>. Ua tauturu te reira ia faaineine ia Iesu no to÷na Taraehara e<br />

ua faaitoito rahi i na Aposetolo e tootoru no te mau hopoi◊a i amuihia mai, o ta<br />

ratou i farii mai ei feia faatere no te Ekalesia.<br />

• Eaha te auraa o te parau faahuru-ê-raa? (<strong>Te</strong> hoê tauiraa poto noa i roto i te fâraa<br />

o te hoê taata e te huru; o te hoê tauiraa i roto i te hoê huru hanahana hau<br />

atu. E faaitehia mai te reira na roto i te puai [mana] o te Atua. A hi◊o PH&PF<br />

67:11; Mose 1:11.)<br />

• Ia au i te Mataio 17:1–5, eaha tei tupu i te taime tei nia o Iesu, Petero, Iakobo,<br />

e o Ioane i te Mou◊a o te Faahuru-ê-raa? (E hinaaro paha outou e papa◊i i te<br />

mau pahono a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.)


Haapiiraa 13<br />

a. Ua anana te hoho◊a mata o Iesu mai te mahana, e to÷na ahu ua riro mai ei<br />

mea uouo anaana rahi..<br />

b. Ua fâ maira o Mose e o Elia (Eliha; a hi◊o te papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro i te<br />

parau 3b).<br />

c. “Ua tapo◊ipo◊i maira te hoê ata teatea i nia ia ratou,” e ua faaroo atu i te reo<br />

o te Metua i te faaite papuraa no ta÷na Tamaiti.<br />

E hinaaro paha outou i te haamaramarama e, te io◊a o Elia ua faaohipahia e<br />

rave rahi rave◊a i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. I roto i te Mataio 17:3–4, o te<br />

parau aifaito no te reo Hereni no te io◊a Hebera Eliha. I te tahi atu mau vahi<br />

(mai te Mataio 17:10–13), o te hoê tiaraa ïa o te faataa ra no te hoê taata ei<br />

taata na mua mai, e aore ra ei taata faaineine.<br />

A haamaramarama e, ua haapii te mau peropheta o te mau mahana hopea nei<br />

hau atu no nia i te mea i tupu i nia i te Mou◊a no te Faahuru-ê-raa. A hi◊o<br />

faahou i te mau haapiiraa i muri nei e te mau melo o te piha haapiiraa e, mai<br />

te mea e hinaarohia ra, a haapoto mai i te reira i nia i te tabula ereere:<br />

a. Ua ite o Petero, o Iakobo, e o Ioane i te hoê orama no te faahuru-ê-raa o te<br />

fenua i te Tae-Piti-raa mai o te Faaora (PH&PF 63:20–21).<br />

b. Ua faahuru-ê-hia ratou i mua i te [Mesia]” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph<br />

Smith, 158)<br />

c. Ua haapiihia ratou no nia i te poheraa o te Faaora e te tia-faahou-raa (Joseph<br />

Smith Translation, Luka 9:31).<br />

d. Ua farii ratou no ô mai ia Iesu ra, ia Mose, e ia Eliha te mau taviri o te<br />

autahu◊araa o ta ratou e hinaaro no te faatere i te Ekalesia i muri a◊e i te<br />

poheraa o te Faaora (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, 158; Joseph<br />

Fielding Smith, Doctrines of Salavation, 3 vols. [1954–56], 2:110).<br />

• I te matahiti 1836, ua ho◊i faahou mai o Mose e o Eliha i te fenua nei. Ua tuu raua<br />

i to raua na rima i nia ia Iosepha Semita e o Oliver Cowdery no te faaho◊i mai i<br />

taua mau taviri ra i horo◊ahia ia Petero, Iakobo, e Ioane. Eaha te mau taviri ta<br />

Mose i faaho◊i mai? (A hi◊o PH&PF 110:11. <strong>Te</strong> mau taviri no te haaputuputuraa o<br />

Iseraela.) Eaha te mau taviri ta Eliha i faaho◊i mai? (A hi◊o PH&PF 110:13–16. <strong>Te</strong><br />

mau taviri no te mana taatiraa.) E mea nahea teie mau taviri i te faaohipahia i teie<br />

nei mahana? (I roto i te ohipa misionare e te ohipa no te hiero, o te arata◊ihia nei<br />

i raro a◊e i te faatereraa a te Peresideni o te Ekalesia.)<br />

• Ua haapii o Elder David B. Haight e, no te “Faahuruê-raa” o Iesu, ua tupu te reira<br />

no to tatou haamaramaramaraa i te pae varua e tae noa÷tu no te feia o tei riro ei<br />

mau ite, ratou iho” (i roto Conference Report, Apr. 1977, 8; e aore ra Ensign, May<br />

1977, 7). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te Faahuru-ê-raa,<br />

no te tauturu ia tatou i te taime e titau ai tatou i te puai i te pae varua?<br />

E hinaaro paha outou ia hi◊o faahou i te mau mana◊o i muri nei i vauvauhia e<br />

Elder Haight (i roto Conference Report, Apr. 1977, 9–10; e aore ra Ensign, May<br />

1977, 7–9):<br />

a. E tia ia tatou ia pee i te hi◊oraa o te Faaora na roto i te pure u◊ana ia titau<br />

ana◊e tatou i te puai i te pae varua (Luka 9:28). A paraparau ai no te Faahuruê-raa,<br />

te na ô ra o Elder Haight e: “Penei a◊e, aita o Iesu i ite noa i te hoê<br />

haroaroaraa o te hau o te ra◊i ra, ta taua rave◊a maitai otahi ra e hopoi mai a<br />

paraparau ai e To÷na Metua, hau atu râ i te reira haroaroaraa, o te<br />

haroaroaraa ïa e paturuhia Oia i roto i te hora e tae maira e mau faatereraa e<br />

69


ere i to teie nei fenua. . . A pure ai Oia i To÷na Metua, ua faateiteihia Oia, i<br />

nia roa i te mana◊o feapiti e te ino o te ao nei o te pato◊i roa Ia÷na. “<br />

b. E nehenehe tatou e farii i te haapapuraa e, e faaitoito o Iesu ia tatou mai<br />

ta÷na i na reira ia Petero, ia Iakobo, e ia Ioane. Ua parau o Elder Haight e,<br />

“Ua rave oia i Ta÷na na Aposetolo tootoru Ia÷na ra ma te tiaturi e, e<br />

nehenehe ratou e haapuaihia. . . i muri a◊e i te iteraa i To÷na hanahana, e e<br />

nehenehe i to ratou faaroo ia faaitoitohia no te faaineine ia ratou no te mau<br />

faainoraa rahi e te faahaehaaraa o te tae mai i muri a◊era. “<br />

c. E nehenehe tatou e faaitoitohia e te iteraa papu o te Faaora (Mataio 17:5) e<br />

te parau haapiiraa o te evanelia. Ua parau o Elder Haight e, “Ua haapiihia na<br />

aposetolo tootoru i maitihia i te taeraa mai te pohe o te Faaora e To÷na atoa<br />

tia-faahou-raa mai, o te mau haapiiraa ïa o te faaitoito ia ratou tataitahi i<br />

roto i te mau mahana ohiparaa i mua ia ratou.”<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haapapu e, ei Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua farii tatou i te<br />

haamaramaramaraa no te tauturu ia tatou ia maramarama i te mea i tupu i nia i te<br />

Mou◊a no te Faahuru-ê-raa. A faaite papu i te faufaa o te heheuraa i roto i te<br />

Ekalesia i teie nei mahana e te titauraa no te mau taviri o te autahu◊araa. A haapapu<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa e, o tatou atoa, mai ia Petero hoi, e nehenehe e<br />

ite na roto i te Varua Maitai e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua Ora.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

70<br />

<strong>Te</strong> mau huru i tupu i te taime i faaite papu ai te Metua no te Tamaiti<br />

<strong>Te</strong> vai ra e maha mau huru o tei papa◊ihia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a i te taime<br />

i faaite mai ai te Metua e i faaite papu ai oia i ta÷na Tamaiti. Ua aparauhia hoê o<br />

te reira i roto i teie nei haapiiraa. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia haamana◊o te tahi atu e toru.<br />

1. <strong>Te</strong> bapetizoraa o Iesu (Mataio 3:13–17)<br />

2. <strong>Te</strong> Faahuru-ê-raa (Mataio 17:1–9)<br />

3. <strong>Te</strong> fâraa o Iesu i te Ati Nephi (3 Nephi 11:1–7)<br />

4. <strong>Te</strong> Orama Matamua a Iosepha Semita (Iosepha Semita—Aamu 1:13–17)


“O Vai Hoi To÷u<br />

Taata-tupu?”<br />

Mataio 18; Luka 10<br />

Haapiiraa<br />

14<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahaehaa ia ratou iho, ia<br />

faaore i te hara a vetahi ê, e ia faaite i te aroha no te tahi e te tahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 18:1–6, 10–11, 14. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, e tia roa ia tatou ia<br />

faafariuhia e ia riro mai te mau tamarii rii ra te huru no te tomo i roto i te<br />

basileia o te ra◊i.<br />

b. Mataio 18:15, 21–35. Na roto i te parabole o te tavini aroha ore, te haapii<br />

nei Iesu no nia i te faaoreraa hara.<br />

c. Luka 10:25–37. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii<br />

nei Iesu no nia i te aroha.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 9:33–50; Mosia 3:17–21; 4:16–19, 26.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau materia i raro nei, a faaohipa i te reira i roto<br />

i te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a o te Mesia e te mau Tamarii (62467; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 216) e te Taata Maitai no Samaria (62156; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 218).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê tuhaa no “The Lord÷s Prayer [<strong>Te</strong> Pure a te Fatu],” tuhaa 2 no te<br />

videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia (53164). I roto i teie<br />

tuhaa te vai nei te parabole o te taata maitai no Samaria.<br />

4. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani manihini i te hoê<br />

metua ia paraparau i te piha haapiiraa ia au i tei faanahohia i roto i te ohiparaa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I tera taime e tera taime, a ani manihi i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa (e aore ra i te mau melo o te tahi atu paroita) ia tauturu i te<br />

haapiiraa na roto i te horoaraa i te hoê faataaraa ohipa, ma te faaite mai i te hoê<br />

aamu, ma te horo◊a atoa mai i te iteraa papu, e aore ra ma te tauturu i roto i te<br />

tahi atu rave◊a. Ia rave ana◊e i te mau faataaraa ohipa, a haamaramarama no nia<br />

i te mea ta outou e hinaaro i te taata ia rave e eaha te roaraa o te taime ta outou<br />

e hinaaro ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, ia rave. (A hi◊o Haapiiraa—<br />

Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 136, 139.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani manihini i te hoê metua e te hoê tamarii na◊ina◊i (e toru e tae atu i te pae<br />

matahiti te paari), ia afa◊i mai oia i te tamarii i roto i te piha haapiiraa, ia<br />

71


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

72<br />

haafarerei ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, i te piha haapiiraa, e ia faataa<br />

poto noa mai i te tahi o te mau ite aravihi faahiahia o te tamarii. I muri a◊e a oti<br />

ai te metua i te faaite mai, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te<br />

mau huru ite aravihi mai te tamarii te huru ta Iesu e hinaaro ia farii tatou. A<br />

papa◊i i te mau pahonoraa i nia i te tabula ereere.<br />

A haamaramarama e, e aparau teie nei haapiiraa i te faufaa o te faatupuraa i te<br />

mau ite aravihi mai te tamarii te huru e ia aupuru i te mau taata atoa ma te<br />

haehaa e te mârû.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea outou e nehenehe ai ia pee atu i te mau haapiiraa a te Faaora no nia<br />

i te haehaa, te faaoreraa i te hara, e te aroha.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, e mea tia roa ia tatou ia riro mai te huru o te mau<br />

tamarii rii.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 18:1–6, 10–11, 14. A faaite i te hohoa o te Mesia<br />

e te mau tamarii.<br />

• No te aha e mana◊o ai outou e, ua feruri rahi te mau p¥p¥ no nia i te uiraa, o vai<br />

tei rahi atu i roto i te basileia o te Fatu? E nahea tatou i te tahi taime i te rave<br />

atoa i taua mau hape ra? Nahea tatou ia haapae atu i taua mau feruriraa ra?<br />

• A faaite i te hoho◊a o te Mesia e te mau tamarii. Eaha te a◊o a Iesu i te feia o te<br />

hinaaro ia noaa te rahi mau i roto i to÷na basileia? (A hi◊o Mataio 18:2–4; Mareko<br />

9:35.) No te aha, i te tahi mau taime, e mea fifi ia pee i teie a◊o? Eaha te huru o<br />

teie a◊o ia faaauhia i ta te ao e haapii nei e e mea nahea e noaa ai teie rahi?<br />

• Eaha te auraa o te mana◊o, ia riro mai te mau tamarii rii ra? (A hi◊o Mosia 3:19.<br />

A haamaramarma e, noa÷tu â e aita te mau tamarii i maitai rahi roa, te vai ra râ<br />

ia ratou te mau ite aravihi e te tia roa ia tatou ia faatupu no te noaaraa te<br />

basileia o te ra◊i ra. <strong>Te</strong>ie mau ite aravihi, mai te haehaa, te mârû o te aau, e<br />

te hoê hinaaro mau ia tiaturi.) Eaha ta tatou i haapii mai na roto mai i te mau<br />

tamarii? E mea nahea tatou e riro ai ia hau atu i te mau huru o te tamarii, e<br />

hau atu i te auraro i te hinaaro o to tatou Metua i te Ra◊i ra?<br />

• Eaha te auraa no te parau “te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii”? (A hi◊o<br />

Mataio 18:6, papa◊iraa i raro roa 6a; i roto i teie nei parau faaturori te auraa ra o<br />

te faatupuraa ia faatopa atu.) Eaha te tahi o te mau rave◊a ta te mau taata e<br />

faatupu nei ia faatopa atu i te mau tamarii? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa,<br />

te riroraa ei hi◊oraa ino no ratou, te faahapa-noa-raa ia ratou ma te ino, te<br />

oreraa e haapii ia ratou, e te hamani-ino-raa ia ratou.) E mea nahea te Fatu i te<br />

hi◊o i teie mau faaturoriraa [faahaparaa]. (A hi◊o Mataio 18:6.)<br />

Ua faahiti o Elder M. Russell Ballard e: “<strong>Te</strong> faroo nei matou i te mau parau<br />

huru fifi no te mau metua e aore ra o te mau taata haapa◊o tamarii o tei atea<br />

roa i te Varua o te Mesia o te hamani ino nei i te mau tamarii. Ua tupu anei<br />

teie hamani-ino-raa i te pae tino, i te pae no te parauraa, e aore ra i te tahi noa<br />

mea, tera râ e hamani-ino-raa puai i te pae aehuehu, e mea ino rahi ïa te reira e<br />

te faaturoriraa [faahaparaa] rahi hoi i te Atua” (i roto Conference Report, Apr.<br />

1991, 107; e aore ra Ensign, May 1991, 80).


• E mea nahea te riroraa tatou iho mai te huru o te tamarii, no te tauturu ia<br />

tatou ia aupuru i te mau tamarii? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te<br />

faahaere i mua i te hinaaro o te Atua oia hoi, “aore ïa i hinaaro e ia moe te hoê<br />

i teie nei mau taata rii”? (Mataio 18:14).<br />

2. Na roto i te parabole no te tavini aroha ore, te haapii nei Iesu no nia i te<br />

faaoreraa i te hara.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 18:15, 21–35.<br />

Haapiiraa 14<br />

• I roto i te Mataio 18:15, eaha ta te Fatu i parau e tia ia tatou ia rave mai te mea<br />

e faaturorihia [faahapahia] tatou? No te aha te reira i riro ai ei rave◊a maitai<br />

rahi atu no te faaoreraa i te mau tama◊iraa?<br />

• E mea nahea Iesu i te pahonoraa i te taime a ani ai o Petero e, eaha te pinepineraa<br />

te tia ia”na ia faaore i te hara? (A hi◊o Mataio 18:22. A haamaramarama e, ua<br />

faaohipa o Iesu i te numera teitei no te haapii e, e tia ia tatou ia faaore tamau noa<br />

ia vetahi ê ra.) No te aha e mea fifi ia faaore i te hara i te tahi mau taime? Nahea<br />

outou i te haamaitaihia, no to outou faaoreraa i te hapa a vetahi ê, e aore ra, to<br />

ratou faaoreraa mai i ta outou hapa.<br />

• No te haapapu maitai i mua mai i te faufaa no te faaoreraa i te hara a vetahi ê,<br />

ua horo◊a Iesu i te parabole o te tavini aroha ore (Mataio 18:23–35). O vai ma o<br />

ta te arii e o ta te mau tavini e tia nei? (A hi◊o Mataio 18:35. <strong>Te</strong> tia nei te arii no<br />

te Metua i te Ra◊i ra, e te mau tavini ra te tia nei ïa no tatou.) E mea nahea tatou<br />

i riro ai mai te huru o te tavini o te arii i roto i ta tatou tarahu i te Fatu? (A hi◊o<br />

Mataio 18:24–27.) Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia faaorehia ta tatou “tarahu”?<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te hi◊oraa o te arii i roto i<br />

te faaoreraa i te hara a vetahi ê ra? (A hi◊o Mataio 18:33.) Eaha te tahi o te mau<br />

fifi rahi i roto i te oreraa e faaore i te hara a vetahi ê? (A hi◊o Mataio 18:34–35.)<br />

3. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii nei Iesu no<br />

nia i te aroha.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 10:25–37. A faaite i te hoho◊a no te taata maitai no<br />

Samaria.<br />

• E mea nahea to Iesu pahonoraa i te taata ture o tei ani mai e, eaha ta÷na e tia ia<br />

rave no te noaa mai te ora mure ore? (A hi◊o Luka 10:25–28.) E mea nahea te<br />

mau faaueraa ia here i te Atua e i to tatou mau taata-tupu ia haati [amui atoa<br />

mai] i te taatoaraa o te evanelia? E mea nahea tatou ia haapa◊o i teie na<br />

faaueraa e piti hau atu i te î-roa-raa.<br />

• E mea nahea to Iesu pahonoraa a ani mai ai te taata ture, “O vai hoi to÷u taatatupu?”<br />

(A hi◊o Luka 10:29–37.) Eaha ta teie parabole e haapii nei no nia i te<br />

parau ra , o vai hoi to tatou mau taata-tupu?<br />

Ua parau te Peresideni Howard W. Hunter e: “E hinaarohia ia tatou ia<br />

haamana◊o e, noa÷tu â e te faahoa nei tatou, ua faariro te Atua ia ratou to tatou<br />

mau taata-tupu—i te mau vahi atoa. Eita e tia ia vai mai te taaotiaraa i te here;<br />

eita e tia ia vai mai te parau tia ôaôa” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 44;<br />

e aore ra Ensign, Nov. 1986, 35).<br />

• Eaha ta te tahu◊a e ta te ati Levi i rave i te taime i ite atu ai i te taata o tei eiâhia<br />

e tei pepe roa? (A hi◊o Luka 10:31–32.) Eaha te tahi mau rave◊a ta te taaata e<br />

73


hinaaro ia tauturuhia i teie nei mahana? Eaha te tahi mau tumu aita tatou e<br />

tauturu nei ia vetahi ê i roto i te veve? (A hi◊o Mosia 4:16–19 ei hi◊oraa.)<br />

• E mea nahea to te taata maitai no Samaria tautururaa i te taata o tei eiâhia e o<br />

tei pepe roa? (A hi◊o Luka 10:33–35.) Eaha te mau huru o te hoê taata-tupu<br />

maitai ta te taata Samaria i farii? E mea nahea to outou haamaitairaahia e te<br />

mau “taata Samaria maitai”? E mea nahea tatou e nehenehe e riro ei mau<br />

“taata Samaria maitai”? (A hi◊o Mosia 4:26.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu no nia i te faufaa o te hi◊oraa o te Faaora i muri nei, na roto i to<br />

tatou iho faahaehaaraa, te faaoreraa i te hara a vetahi ê, e te faaiteraa i te aroha<br />

no te tahi e te tahi. A titau i te mau melo o te piha haapiiraa ia ora i tera mau<br />

haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

74<br />

1. Maria raua o Mareta<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Luka 10:38–42.<br />

• E mea nahea to Mareta taviniraa i te Fatu? Eaha te “tuhaa maitai” ta Maria i<br />

maiti? E mea nahea tatou e riro ai, i te tahi mau taime, i “o vau ana◊e tei rave<br />

noa÷i”e no reira aita tatou e farii nei ia Iesu i tei tia ia tatou? Eaha ta tatou e<br />

haapii mai na roto mai i teie mau irava?<br />

2. “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia÷u nei” (Mareko 10:14)<br />

A aparau ai outou i te haapiiraa a te Faaora, oia hoi, ia riro tatou ia au i te mau<br />

tamarii rii ra, e hinaaro atoa paha outou ia aparau i te aamu no to÷na haamaitairaa<br />

i te mau tamarii rii i roto i te Mareko 10:13–16.<br />

• E mea nahea to te mau p¥p¥ a Iesu pahonoraa i te taime ua afa◊ihia mai te mau<br />

tamarii rii ia÷na ra? (A hi◊o Mareko 10:13). Eaha ta Iesu i parau atu i ta÷na mau<br />

p¥p¥? (A hi◊o Mareko 10:14–15.) Eaha ta Iesu i rave no te mau tamarii rii? (A<br />

hi◊o Mareko 10:16.) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Iesu na<br />

roto mai i teie nei aamu? E mea nahea tatou e nehenehe ai e pee maitai atu i<br />

te hi◊oraa ta÷na i haamau i roto i teie nei aamu?<br />

3. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa no te Mataio 18<br />

• A aparau i te Mataio 18:8–9 e te Mareko 9:43–48 (a hi◊o atoa i te Mataio<br />

5:29–30). Eaha te auraa o teie nei mau irava? (A hi◊o Mataio 18:9, te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i 9a, o te faaite ra e, te parau nei te Josepha Smith Translation [<strong>Te</strong><br />

Tatararaa a Iosepha Semita] i teie mau tuhaa faahaparaa oia o te mau taata o te<br />

arata◊i nei ia tatou i te atea ê. E mea maitai a◊e ia faahope i to tatou aufaahoaraa<br />

i pihai iho i teie mau taata i te vaiiho ia ratou ia arata◊i ia tatou i roto i te hara.<br />

A hi◊o atoa i te Joseph Smith Translation, Mareko 9:40–48.)<br />

• <strong>Te</strong> Joseph Smith Translation [<strong>Te</strong> Tatararaa a Iosepha Semita] no Mataio 18:11,<br />

te papa◊ihia ra no Iesu i te parauraa e, aita te mau tamarii e titau i te


tatarahaparaa (papa◊iraa na◊ina◊i roa 11c). No te aha te reira? (A hi◊o Moroni<br />

8:11–12.) No te aha te mau tamarii rii “i ora ai i te Mesia”? (A hi◊o Moroni<br />

8:12; PH&PF 29:46–47.) Eaha te mea tia roa ia tatou ia rave ia “ora i te Mesia”?<br />

(A hi◊o Mataio 18:4; Mosia 3:19; Moroni 8:10.)<br />

• A tai◊o i te Mataio 18:11–14. E mea nahea tatou ia faaohipa i te parabole no te<br />

mamoe i mo◊e i roto i to tatou oraraa? E mea nahea to outou e aore ra to te<br />

tahi atu taata o ta outou i matau i te haamaitairaahia e te tahi atu taata o te<br />

pee i te parau tumu o teie nei parabole?<br />

4. “Ua haapao atura te Fatu i e hitu ahuru” (Luka 10:1)<br />

• A aparu i te Luka 10:1–24. E mea nahea ta Iesu mau haamaramaramaraa i te<br />

Hitu Ahuru ia faaauhia i te mau haamaramaramaraa o ta÷na i horo◊a i na Ahuru<br />

Ma Piti i roto i te Mataio 10? Eaha te mau hopoi◊a a te Hitu Ahuru i teie nei<br />

mahana? (A hi◊o PH&PF 107:25, 34, 38, 93–97.)<br />

5. <strong>Te</strong> mo◊araa o te autaatiraa o te faaipoiporaa<br />

A haamaramarama e, te faataa nei o Mataio 19:1–12 i te hoê ohipa oia hoi, ua<br />

tamata te mau Pharisea i te herepata [râmâraa] ia Iesu na roto i te aniraa ia÷na no<br />

nia i te tiaraa o te ture no te faataaraa (a hi◊o atoa Mareko 10:1–12). Ua riro te<br />

faataaraa ei ohipa aparau-rahi-hia i rotopu i te mau feia maramarama e te feia<br />

arata◊i o te Ati Iuda, e ua tiaturi hoi te mau Pharisea e, te pahonoraa a Iesu i ta<br />

ratou uiraa e faatia ïa te reira ia ratou ia faatupu mai i te riri rahi i rotopu i te mau<br />

Ati Iuda. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te Mataio<br />

19:3–9.<br />

• Eaha ta Iesu pahono i te uiraa a te mau Pharisea i roto i te irava 3? (A hi◊o<br />

Mataio 19:4–6. Ua parau oia ia ratou e, aita te faataaraa i faauehia e te Atua.)<br />

No te aha o Mose i faatia ai i te faataaraa i rotopu i te mau Ati Iseraela? (A hi◊o<br />

Mataio 19:7–8.)<br />

A haamaramarama e, i roto i Iseraela i tahito ra, e nehenehe i te tane ia haapae,<br />

e aore ra ia faataa e atu, i ta÷na vahine no te mau tumu aore e auraa mau. Ua<br />

haapii Iesu e, i roto i te hoê ao maitai roa, mai te basileia tiretiera, aita te<br />

faataaraa e vai ra. No te mea râ, aita â te fenua nei i maitai roa, ua faatiahia te<br />

faataaraa tera râ eiaha ia tupu noa maori râ, ei mau tumu faufaa hau atu ïa. <strong>Te</strong><br />

faaite nei te Mataio 19:9 e, o te tane o te haapae i ta÷na vahine no te hoê tumu<br />

maamaa, ua faaipoipohia â oia ia÷na ra i roto i te mata o te Atua, e no reira ua<br />

rave oia i te ohipa faaturi mai te mea e faaipoipo oia i te tahi atu vahine. (A hi◊o<br />

James E. Talmage Talmage, Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 473–75, 484; a hi◊o<br />

atoa Bruce R. McConkie, The Mortal Messiah, 4 vols. [1979–81], 2:138–39.)<br />

• Eaha te mau ohipa ta te haehaa, ta te faaoreraa i te hara, ta te aroha e rave i<br />

roto i te hoê faaipoiporaa manuïa rahi? E mea nahea te tutavaraa ia riro mai te<br />

huru o te Mesia ia tauturu ia tatou i roto i te faaipoiporaa e i roto i te tahi atu<br />

mau autaatiraa?<br />

• E mea nahea tatou e nehenehe ai e tauturu i te mau taata o te mauiui ra i te ati<br />

no te faataa-ê-raa?<br />

6. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 14<br />

A papa◊i (e aore ra a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia papa◊i) i nia i te mau<br />

parau riirii, i te mau uiraa no nia i te haapiiraa. (Ei ohiparaa no te hi◊o faahouraa,<br />

75


76<br />

e nehenehe ta outou e maiti mai i te mau uiraa e vai nei no roto mai i te tuhaa<br />

tataitahi o te haapiiraa.) A tuu i te mau parau riirii i roto i te hoê pute e aore ra te<br />

hoê afata. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faanaho i to ratou mau<br />

parahiraa i roto i te hoê menemeneraa, e a tuu atu i te pute e aore ra i te afata i<br />

nia i te hoê parahiraa i ropu i te menemeneraa. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia rave i te taime tataitahi no te huti mai i te mau uiraa i roto i te pute<br />

e aore ra i roto i te afata e ia pahono i te reira. (A hio Haapiiraa—Aore e Piiraa<br />

<strong>Te</strong>itei Atu, 149–51.)


“O Vau te Maramarama<br />

o teie nei Ao”<br />

Ioane 7–8<br />

Haapiiraa<br />

15<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haapuairaa i te mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, oia hoi<br />

o Iesu Mesia to tatou Faaora e na roto i te peeraa ia÷na e nehenehe e roaa ia tatou<br />

te tiamâraa mau.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 7. <strong>Te</strong> haere nei Iesu i te Oro◊a Patiaraa Tiahapa e te haapii nei i roto<br />

i te hiero. <strong>Te</strong> tiaturi nei te tahi mau taata o oia te Mesia, te tahi pae râ te<br />

mana◊o nei ïa e taata haavare oia.<br />

b. Ioane 8:1–11. <strong>Te</strong> vahine faaturi, tei arata’ihia mai i mua ia Iesu. Ua rave oia<br />

ia’na ma te aroha.<br />

c. Ioane 8:12–36. Ua parau o Iesu, “O vau te maramarama o te ao nei.” <strong>Te</strong><br />

haapii nei oia i te mau Ati Iuda faaroo e, ia pee ratou ia’na, e tiamâ ratou<br />

i te mau ruuruuraa pae varua.<br />

2. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: a hi◊opoa tamau noa i ta outou haapiiraa hoê a◊e<br />

taime i te hebedoma na mua roa. Ia tai◊o ana◊e na mua roa i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i maitihia mai, e farii outou i te mau mana◊o e te mau faaiteraa i roto i te<br />

hebedoma o te tauturu ia outou ia haapii i teie haapiiraa. A feruri hohonu ai i<br />

te haapiiraa i roto i te hebedoma, a pure no te Varua ia arata◊i ia outou e ia farii<br />

i te faaroo e, e haamaitai te Fatu ia outou. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei<br />

Atu, 53–54.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te faanahoraa i muri nei e aore ra te hoê o ta<br />

outou iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A haapouri i te piha na roto i te tupoheraa i te mau mori e te tapiriraa i te mau<br />

paruru haamaramarama e aore ra te mau paruru haapouri. A ani i te hoê melo o te<br />

piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

93:1–2. Ia oti ana◊e ta te melo o te piha haapiiraa tai◊oraa mai (e aore ra a tamata ai<br />

oia i te tai◊o) i teie mau irava, a ani ia÷na, te tamaroa e aore te tamahine, oia hoi:<br />

• E mea fifi anei ia tai◊o i teie mau irava? Eaha te faaohie i te tai◊oraa? (Hau atu te<br />

mori [maramarama].)<br />

A faaama i te mau mori e a iriti te mau paruru haamaramarama e aore ra te mau<br />

paruru haapouri. A ani i te melo o te piha haapiiraa ia tai◊o faahou mai i <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:1–2. A haamaramarama e, ua faaohipahia te<br />

mori [maramarama] na roto i te mau papa◊iraa mo◊a ei tapa◊o no Iesu Mesia. Ua<br />

faaohipa Iesu iho i teie tapa◊o a haapii ai i roto i te hiero. E aparau teie nei<br />

haapiiraa i te mau rave◊a ia riro ai o Iesu Mesia ei maramarama no tatou.<br />

77


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

78<br />

Mai te mea e, aita e nehenehe ia outou ia haapouri roa i te piha, a papa◊i ïa i te<br />

hoê fare mori i nia i te tabula ereere (e aore ra a faaite i te hoê hoho◊a no te hoê<br />

fare mori). A haamaramarama e, te tumu no te hoê fare mori, no te faaararaa ïa i<br />

te mau pahi i te fifi rahi e no te arata◊i i te reira i te vahi fifi ore. I reira a<br />

haamaramarama e, ua riro te mori ei hoê o te mau tapa◊o ta Iesu i faaohipa i roto<br />

i te haapiiraa no nia i ta÷na misioni e to÷na autaatiraa ia tatou. E aparau teie nei<br />

haapiiraa e mea nahea o Iesu i te riroraa ei mori o te faaite nei ia tatou i te e◊a i te<br />

vahi fifi ore i te pae varua.<br />

A haapii ai outou i te mau aamu no te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a faaite i to<br />

outou iteraa papu no Iesu Mesia, ia mana◊o i roto ia outou e, e mea tano te reira.<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite atoa i te iteraa papu no Iesu<br />

Mesia ia tae mai to ratou hinaaro ia na reira.<br />

1. <strong>Te</strong> haere nei Iesu i te Oro◊a no te Patiaraa Tiahapa e te haapii nei i roto<br />

i te hiero.<br />

A aparau i te Ioane 7. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

haapuai mai i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, ua riro te Oro◊a<br />

no te Patiaraa Tiahapa ei oro◊a i te matahiti atoa na te Ati Iuda, tei faatupuhia e<br />

ono ava◊e i muri a◊e i te Oro◊a o te Pata. E va÷u mahana te maôro te tupuraa e ua<br />

haamana◊ohia te mau haamaitairaa a te Fatu i te mau tamarii o Iseraela i roto i to<br />

ratou tereraa i roto i te medebara. Ua faahanahana-atoa-hia te ootiraa o te matahiti<br />

e ua riro ei tapa◊o no te hopea o te tau ootiraa. Ua feruri te mau Ati Iuda i teie<br />

oro◊a ei oro◊a hau atu i te rahi e hau atu i te oaoa i roto i ta ratou mau oro◊a atoa.<br />

A faaite papu e, ua ratere Iesu mai Galilea haere atu i Ierusalema no te haere i<br />

taua oro◊a i te hiero ra (Ioane 7:1–10).<br />

• Eaha ta te mau taata i parau i te oro◊a no nia ia Iesu a tia◊i ai ratou ia÷na ia tae<br />

mai? (A hi◊o Ioane 7:12.) No te aha te mau taata i maere ai a haamata ai Iesu i<br />

te haapii? (A hi◊o Ioane 7:14–15.)<br />

• Eaha ta Iesu i faaite i te mau taata i roto i te hiero no nia i ta÷na mau<br />

haapiiraa? (A hi◊o Ioane 7:16.) Eaha ta÷na i haapii atu i te mau taata ia rave ia<br />

noaa te hoê iteraa papu no ta÷na mau haapiiraa? (A hi◊o Ioane 7:17.) E mea<br />

nahea tatou e nehenehe ai ia faaohipa i teie haapiiraa i roto i to tatou oraraa?<br />

Ua parau o Elder John K. Carmack no te Hitu Ahuru e: “Ua haamaramarama<br />

Iesu e, ‘O tei hinaaro maite i te haapao i to÷na ra hinaaro, e ite ïa i ta÷u e haapii<br />

nei e na te Atua, e na÷u iho’ (Ioane 7:17). I roto i te tahi atu auraa ra, a tamata<br />

ai outou i te reira e nehenehe outou e ite e parau mau te reira. E titau te reira i<br />

te faaroo ia tamata, tera râ e pii atoa te reira i te haapapuraa i te pae varua. I te<br />

p¥p¥ o te tamata nei ia roaa taua ite ra, e tapae atu oia i te haapapuraa, i te ite<br />

mau, e i te mori” (i roto Conference Report, Oct. 1988, 32; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1988, 26).<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite e mea nahea to<br />

ratou iteraa papu no te hoê parau tumu o te evanelia i te haapuairaahia a ora<br />

ai ratou i te reira (e hinaaro paha outou ia faaite i te hoê ohipa i tupu ia outou<br />

iho). A faaite papu e, te parauraa i te ê i te fafauraa i roto i te Ioane 7:17 e<br />

parau mau atoa ïa: mai te mea e, aita tatou e ora i te mau parau tumu o te<br />

evanelia, e paruparu to tatou mau iteraa papu.


• A haapii ai Iesu, ua tamau noa te mau taata i te vahihia i roto i to ratou<br />

feruriraa no÷na. Eaha te tahi o te mau tumu i tiaturi ai te mau taata e o te<br />

Mesia oia? (A hi◊o Ioane 7:31, 37–41.) Eaha te tahi o te mau tumu i ore ai te<br />

mau taata i tiaturi e Mesia oia? (A hi◊o Ioane 7:27, 41–42, 52.) I roto i te hea<br />

auraa te mau taata i ite ai no hea mai o Iesu? (Ua ite ratou i to÷na utuafare e<br />

to÷na oire faaearaa.) I roto i te hea auraa aita ratou i ite no hea mai oia? (A hi◊o<br />

Ioane 7:28–29; 8:14, 19, 23–29. Aita ratou i maramarama e, ua tonohia mai oia<br />

e te Metua i te Ra◊i ra.)<br />

• E mea nahea tatou ia haapuai i to tatou mau iteraa papu no te misioni<br />

a Iesu Mesia?<br />

2. <strong>Te</strong> hoê vahine i ravehia mai i roto i te faaturi, ua hopoihia mai ia Iesu ra.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 8:1–11.<br />

• No te aha te mau papa◊i parau e te mau Pharisea i hopoi mai ai i te vahine<br />

faaturi ia Iesu ra? (A hi◊o Ioane 8:4–6. Ua hinaaro ratou i te herepata [râmâ] ia<br />

Iesu i roto i te faautu◊araa i te vahine i te pohe e aore ra i te faahaparaa i te ture<br />

a Mose.) Eaha ta Iesu i parau atu i te mau papa◊i parau e i te mau Pharisea? (A<br />

hi◊o Ioane 8:7.) No te aha aita ratou i taora i te ofa◊i i taua vahine ra? (A hi◊o<br />

Ioane 8:9.)<br />

• A ore ai Iesu i farii i te hara a taua vahine ra, aita oia i faautu◊a ia÷na no te reira<br />

(Ioane 8:10–11). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te hi◊oraa<br />

o te Faaora no nia i te mea o te tia ia tatou ia pahono i te mau tauta o tei haramau-hia?<br />

<strong>Te</strong> haamaramarama ra o Elder Marvin J. Ashton e: “Ua hopoi mai te mau papa◊i<br />

parau e te mau Pharisea i te hoê vahine i roaa i roto i te faaturi i mua i te Faaora.<br />

E ere ta ratou tumu, no te faaiteraa i te here no taua vahine ra e aore ra no te<br />

Faaora, tera râ no te faahaamâ e no te haavarevare ia Iesu. . . Aita Iesu i farii i te<br />

faaturi, aita e mana◊o feapiti no nia i To÷na huru i nia i te peu morare tano. . .<br />

[<strong>Te</strong>ra râ] ua maiti Oia ia haapii ma te aroha—ia faaite i te mau papa◊i parau e i te<br />

mau Pharisea i te hinaaro ia tavini i te taata tataitahi no to÷na maitai e ia faaite i<br />

te mau puai haamou o te havarevare e o te faahaamâraa” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1981, 31–32; e aore ra Ensign, May 1981, 24).<br />

3. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu, “O vau te maramarama o te ao nei.”<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 8:12–36.<br />

Haapiiraa 15<br />

• I roto i te Oro◊a no te Patiaraa Tiahapa, ua turamahia te hiero i roto ia Ierusalema<br />

e te mau ama o na mori rahi hinu e maha. Ua nehenehe i teie mau ura ia iteahia<br />

na roto i te oire. (A hi◊o Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Feasts,” 673.)<br />

No te aha i riro ai teie huru ei huru tano no Iesu ia faaite atu, “O vau te<br />

maramarama o teie nei ao”? (Ioane 8:12). Eaha te auraa o Iesu te maramarama o<br />

te ao nei? (A hi◊o Ioane 8:12; Alama 38:8; 3 Nephi 15:9; PH&PF 88:6–13.)<br />

• A tutava ai te mau taata ia riro mai te huru o Iesu, e riro atoa ratou ei<br />

maramarama no te ao nei, ma te faahi◊o atu i to÷na marama (Mataio 5:14; 3<br />

Nephi 18:24). E mea nahea tatou ia tauturu ia vetahi ê ia hi◊o i te marama o ta<br />

te Mesia e pûpû nei? (A hi◊o Mataio 5:16; 28:18–20; Philipi 2:14–15.)<br />

• Ua faaite Iesu i te mau taata i roto i te hiero e, ua rave noa oia i te mau mea o<br />

te faaoaoa i to÷na Metua (Ioane 8:29). E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia<br />

79


iro ei feia fafau hau atu i roto i te raveraa i te mau mea o te faaoaoa i te Metua<br />

i te Ra◊i ra?<br />

• A faaite papu ai Iesu i to÷na Metua i te Ra◊i ra, “e rave rahi tei tiaturi ia÷na”<br />

(Ioane 8:30). Eaha ta Iesu i fafau i teie mau taata mai te mea e tamau noa ratou<br />

i te pee ia÷na? (A hi◊o Ioane 8:31–32.) Eaha ta te parau mau e faatiamâ ia tatou?<br />

(A hi◊o Ioane 8:33–34.) E mea nahea te raveraa i te hara i te tuu atu ia tatou i<br />

roto i te faatîtîraa? (A hi◊o Alama 12:11; 34:35.) E mea nahea te iteraa i te parau<br />

mau ia faatiamâ ia outou?<br />

• Ua pii Iesu ia÷na iho i muri a◊era “te parau mau” (Ioane 14:6). E mea nahea te<br />

reira i te tafifi i to outou iteraa no te fafauraa i roto i te Ioane 8:32? E mea nahea<br />

te iteraa i te Faaora ia faatiamâ ia tatou? E mea nahea tatou e ite mai ai ia÷na?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, o Iesu Mesia to tatou Faaora e na÷na ana◊e ra e faatiamâ ia tatou i te<br />

faatîtîraa o te hara. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee i te Mesia,<br />

“te maramarama o te ao nei,” ia arata÷i oia ia tatou i te vahi fifi ore i te pae varua.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra i na piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

80<br />

1. <strong>Te</strong> pape ora<br />

I roto i te mau oro◊a rahi e arata◊ihia i roto i te taime no te Oro◊a no te Patiaraa<br />

Tiahapa, ua tuu te hoê tahu◊a i te pape no roto mai i te apoo pape o Siloama i nia<br />

i te fata. Ua ravehia teie nei pûpûraa no te titauraa i te uâ e no te manuïaraa o te<br />

mau hotu i te matahiti i mua mai. A haapii ai Iesu i roto i te hiero i te mahana<br />

hopea o te oro◊a, ua ani oia i te mau taata ia inu i te pape ora (Ioane 7:3l7–38).<br />

• I roto i te hea atu huru to Iesu faahitiraa i te pape ora? (A hi◊o Ioane 4:5–15.)<br />

Eaha te “pape ora”? E mea nahea tatou ia inu i te reira?<br />

2. O Iesu Mesia ra o Iehova ïa<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 8:37–59.<br />

• No te aha Iesu i faaite ai i te mau Ati Iuda tiaturi ore e, e ere ratou i te mau tamarii<br />

na Aberahama? (A hi◊o Ioane 8:39–40. Noa÷tu â e, e mau huaai mau ratou na<br />

Aberahama, aita râ ratou i rave i te mau ohipa parau tia mai ta Aberahama i rave.)<br />

No te aha Iesu i parau ai ia ratou e, e ere ratou i te mau tamarii na te Atua? (A hi◊o<br />

Ioane 8:41–44.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaite na roto i ta tatou<br />

mau ohiparaa e, e mau tamarii tatou na te Metua i te Ra◊i ra?<br />

• No te aha te mau Ati Iuda i huru ê ai na roto i te mau parau a te Fatu no nia ia<br />

Aberahama? (A hi◊o Ioane 8:51–53, 56–57. Aita ratou i taa roa, te parau ra o<br />

Iesu i to÷na mana no te upootia i nia i te pohe pae varua (irava 51) e i to÷na ora<br />

hou teie oraraa (te mau irava 56–57].) Eaha ta te faahitiraa a Iesu , “Aita<br />

Aberahama i fanau, te vai nei au” (Ioane 8:58) e tauturu nei ia tatou ia<br />

maramarama no nia ia÷na? (A hi◊o i te papa◊iraa na◊ina◊i roa 58b; e a hi◊o atoa<br />

Exodo 3:13–14. O Iesu ra o Iehova ïa, te Taata Rahi ra ‘O Vau,” te Atua o<br />

Aberahama, Isaaka, e Iakoba.) No te aha e mea faufaa ia ite hoi e, o Iesu ra o<br />

Iehova ïa hou to÷na ora tahuti nei?


“E Matapo To÷u i Mutaa Iho,<br />

e <strong>Te</strong>ie nei te Ite nei Au”<br />

Ioane 9–10<br />

Haapiiraa<br />

16<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia farii i te hoê iteraa rahi atu e te<br />

mauruuru rahi atu ia Iesu Mesia ei Maramarama no te Ao nei e, te Tia◊i Mamoe Maitai.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 9. <strong>Te</strong> haapapu nei Iesu e, o oia te Maramarama o te Ao nei e te faaora<br />

nei i te hoê taata tei fanau matapohia. <strong>Te</strong> faaite papu nei te taata i faaorahia<br />

i te mau Pharisea e te haamori nei hoi ia Iesu.<br />

b. Ioane 10:1–14, 25–28. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, o oia te Tia◊i Mamoe Maitai e, e<br />

horo◊a oia i to÷na ora no ta÷na mau mamoe. <strong>Te</strong> mau mamoe a te Fatu o te<br />

feia ïa o te faaroo i to÷na reo e o te pee ia÷na.<br />

2. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a, <strong>Te</strong> Faaoraraa i te Matapo (62145; Afata Hoho◊a no te Evanelia 213).<br />

b. Tuhaa 3 no “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê maitiraa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914).<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “Ua riro te aau haehaa i mua i te Atua ei taviri no te<br />

manuïa. <strong>Te</strong> orometua haapii tei faahaehaa ia÷na i mua i te Atua, ua ite ïa oia i<br />

te pû no te mau ite e no te mana atoa e, e farii tamau mai oia i taua ite ra e<br />

taua mana ra ma te hope ore. <strong>Te</strong> orometua haapii tei feruri e ua rava◊i to÷na iho<br />

ite, e ere i te Varua. Aita ana◊e e Atua, aita atoa e nehenehe i te taata ia rave i te<br />

hoê a◊e mea. <strong>Te</strong> vai ra te mau rave◊a atoa ia vai ana◊e Oia. “ (Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 5).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te faanahoraa i muri nei e aore ra te hoê o ta<br />

outou iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e rave rahi mau paruparu i te pae<br />

tino o ta Iesu i faaora i roto i to÷na tau ohiparaa i te tahuti nei. A papa◊i i ta ratou<br />

mau pahonoraa i nia i te tabula ereere. I muri iho, a faaite patu atu e, te tahi<br />

tuhaa o teie nei haapiiraa no nia ïa ia Iesu i to÷na faaoraraa i te hoê taata<br />

matapo—te semeio ta÷na i rave pinepine.<br />

• No te aha outou i mana◊o ai e, te faaoraraa i te matapo ua riro te reira ei<br />

semeio faufaa i roto i te tau ohiparaa a te Faaora? Eaha te faaoraraa i te matapo<br />

i riro ai ei tapa◊o i te pae varua? (O te puai [mana] o te Faaora no te tauturu ïa<br />

ia tatou ia i te i te matapo i te pae varua e ia “hi◊o” e aore ra ia maramarama i<br />

te parau mau i te pae varua.)<br />

81


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

82<br />

A haamaramarama e, te mau papa◊iraa mo◊a i haapiihia i roto i teie nei haapiiraa<br />

e faahi◊o hohonu ra ïa i nia i te hi◊oraa e te faarooraa i te Faaora e i nia i ta tatou<br />

hopoi◊a no te tauturu atu ia vetahi ê ia rave atoa mai te reira.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea outou ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i<br />

te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te<br />

mau parau tumu i te pae papa◊iraa mo◊a.<br />

1. Ua horo◊a Iesu i te ite mata i te hoê taata o tei fanau matapohia.<br />

A aparau i te Ioane 9. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

i te mau irava i maitihia mai. A faaite i te hoho◊a o Iesu o te faaora nei i te taata<br />

matapo.<br />

• Hou o te faaoraraa o te taata i matapohia, ua faahiti atu o Iesu e, “O vau te<br />

maramarama o te ao nei” (Ioane 9:5).<br />

• Ua faaite papu te taata i matapohia e rave rahi mau taime e, ua faaora o Iesu<br />

ia÷na (Ioane 9:10–11, 15, 17, 24–25, 27, 30–33. E hinaaro paha outou ia faaitoito<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapa◊o i taua mau irava ra i roto i ta ratou<br />

papa◊iraa mo◊a). Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te hi◊oraa o teie taata?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi ua farii tatou i te hopoi◊a ia faaite i to<br />

tatou mau iteraa papu. A faaite papu e, ua faaite papu te taata ra ma te itoito rahi<br />

i te mau taata e rave rahi, e tae noa÷tu i te feia o te pato◊i i to÷na iteraa papu e tei<br />

faariaria ia÷na.)<br />

• E mea nahea te iteraa papu o teie taata i te tupu i te rahi a tamau noa ai oia i te<br />

faaite i te reira? (A faaau atu i te mau irava 11, 17, 33, e te 38.) E mea nahea to<br />

outou iteraa papu i te tupu i te rahi a faaite ai outou i te reira?<br />

• Eaha te huru o te mau Pharisea i te taime i faaroo ai ratou no nia i te semeio?<br />

(A hi◊o Ioane 9:16.) I to outou mana’o, no te aha ratou i ore ai e farii ia ite e, ua<br />

rave o Iesu i teie semeio na roto i te mana o te Atua? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi te te◊ote◊o, te riri ia Iesu no te faaoraraa i te Sabati, te taiâ e<br />

e iti mai to ratou mana e aore ra to ratou tuiroo, e te tahi atu.) E mea nahea to<br />

te mau Pharisea tamataraa i te faaiti mai ia Iesu ? (A hi◊o Ioane 9:16, 18–20, 24,<br />

28–29, 34.) E mea nahea ta te tahi mau taata i teie anotau i te huna i te mana<br />

o te Atua?<br />

• E mea nahea to te mau metua o te taata i matapohia pahonoraa i te taime i ani<br />

mai ai te mau Pharisea ia ratou no nia i te semeio? (A hi◊o Ioane 9:18–23.) No<br />

te aha te mau metua i pahono ai mai te reira? (A hi◊o Ioane 9:22.) E mea nahea<br />

tatou i te tahi mau taime e riro ai mai te mau metua o teie taata? E mea nahea<br />

tatou e riro ai ei feia itoito hau atu i roto i to tatou mau iteraa papu<br />

• E mea nahea to te mau Pharisea faautu◊araa i teie taata a tamau noa ai oia i te<br />

faaite papu e, ua faaora o Iesu ia÷na? (A hi◊o Ioane 9:34. A haamaramarama e,<br />

te auraa no te parau ra tiahi-ê-hia, o te huriraa ïa i rapae.) Eaha ta Iesu i rave i<br />

te taime a faaroo ai oia e, ua tiahi-ê-hia teie taata no to÷na iteraa papu? (A hi◊o<br />

Ioane 9:35–37.) E mea nahea to te Fatu haamaitairaa ia outou no te vai<br />

haapa◊o-noa-raa i roto i te ati rahi?<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite i teie nei<br />

te hoho◊a “<strong>Te</strong> Sunago”.


• I roto i te hea rave◊a i nehenehe ai i te mau Pharisea ia ite mata atu, e i roto i te<br />

hea rave◊a i matapô ai ratou? (A hi◊o Ioane 9:39–41. Ua ite maitai roa ratou i te<br />

ture, tera râ ua matapô ratou i to te reira mau tumu. Ua pato◊i ratou ia ite e, ua<br />

haere mai o Iesu no te faaî i te ture.) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te iteraa e to<br />

tatou mau mata e te “iteraa” e aore ra te maramaramaraa i te pae varua? Eaha<br />

te tahi mau tumu o te matapôraa i te pae varua? Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

haapii mai na roto mai i teie aamu no nia i te upootiaraa i to tatou matapôraa<br />

i te pae varua?<br />

2. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, o oia te Tia◊i Mamoe Maitai.<br />

Haapiiraa 16<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 10:1–15, 25–28. I roto i teie mau irava, ua faataa o<br />

Iesu e mea nahea te hoê tia◊i mamoe ia paruru e ia haapa◊o i ta÷na mau mamoe.<br />

A haamaramarama e, i roto i te tau o Iesu, ua arata◊ihia te mau mamoe i roto i te<br />

hoê aua i parauhia te aua mamoe no te pô. Na te hoê o te mau tia◊i mamoe e tia◊i i<br />

te uputa a ho◊i atu ai te tahi pae i te utuafare no te faafaaea. Mai te mea e, ua tomo<br />

noa mai te hoê animala tahae [oviri] i roto i te paruru mamoe, ua horo◊a atu ïa te<br />

tia◊i mamoe i to÷na ora, mai te mea e titauhia, no te paruru i te mau mamoe. I te<br />

po◊ipo◊i a◊e, ua ho◊i mai te tia◊i mamoe tataitahi e ua pii atu i ta÷na mau mamoe.<br />

Ua taa maitai i te mau mamoe to÷na reo e ua pee ratou ia’na i te vahi matie.<br />

• I roto i te aparauraa a Iesu i te tia◊i mamoe e ta÷na mau mamoe, o vai ta te tia◊i<br />

mamoe e tia nei? (A hi◊o Ioane 10:4, 27.) O vai te tia◊i mamoe? (A hi◊o Ioane<br />

10:11.) Eaha te tahi mau aravihi no te hoê tia◊i mamoe maitai? (E hinaaro paha<br />

outou ia papa◊i i teie mau aravihi i nia i te tabula ereere ia au i tei faaitehia i<br />

raro nei.)<br />

a. Ua ite [matau] oia i ta÷na mau mamoe, ua pii na to ratou io◊a, e ua arata◊i<br />

ia ratou (Ioane 10:3–4, 14).<br />

b. O oia te uputa no te mau mamoe, ma te faatia ia ratou ia tomo mai i roto<br />

i te n≤n≤ ia faaorahia e ia ite atu i te vahi matie (Ioane 10:7, 9).<br />

c. E horo◊a oia no te mau mamoe “te ora. . . .hau atu te rahi” (Ioane 10:10).<br />

d. E horo◊a oia i to÷na ora no te mau mamoe (Ioane 10:11, 15).<br />

• Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te tia◊i mamoe e te taata tarahuhia? (A hi◊o Ioane<br />

10:11–14.) E mea nahea o Iesu i riro ai ei hi◊oraa maitai roa no te hoê tia◊i<br />

mamoe? (Ma te faaohipa i te tabula o ta outou i papa◊i i nia i te tabula ereere,<br />

a aparau e mea nahea to Iesu faahi◊oraa i te mau aravihi tataitahi. A hi◊o i te<br />

2 Nephi 9:41–42 a aparau ai outou e mea nahea to Iesu riroraa ei uputa no te<br />

mau mamoe. A aparau ai outou no te hinaaro mau o Iesu ia horo◊a i to÷na ora<br />

no tatou, a hi◊o Ioane 10:17–18.)<br />

• E mea nahea te mau mamoe ia ite atu i to÷na tia◊i? (A hi◊o Ioane 10:3–4.)<br />

E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaroo i te reo o te Fatu? (A hi◊o PH&PF<br />

1:37–38; 18:33–36; 97:1.) E mea nahea tatou e paruruhia ai ia ite ana◊e tatou<br />

e ia pee ana◊e i te reo o te Tia◊i Mamoe Maitai?<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite atu i teie nei<br />

te mau hoho◊a “<strong>Te</strong> Tia◊i Mamoe” e “<strong>Te</strong> Aua Mamoe”.<br />

• O vai ma te eiâ e o vaima te feia eiâ o te tamata ia tomo i roto i te aua n≤n≤<br />

mamoe? (A hi◊o Ioane 10:1. O ratou te mau taata o te tamata i te hamani ino i<br />

te feia pee o te Fatu e aore ra o ratou o te arata◊i ê nei ia ratou.) E mea nahea<br />

tatou e ite mau ai i rotopu i te mau tia◊i mamoe mau e ratou o te tamata nei i<br />

te arata◊i ê ia tatou (A hi◊o Ioane 10:10.)<br />

83


• E mea nahea te mau mamoe i te haamauruuruhia no te peeraa i te Tia◊i Mamoe<br />

Maitai? (A hi◊o Ioane 10:9–10, 28.) E mea nahea tatou i te haamaitairaahia no te<br />

peeraa i te Faaora?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, o Iesu te Maramarama o te Ao nei e te Tia◊i Mamoe Maitai. Mai te<br />

mea e tano, a faaite i te mau melo o te piha haapiiraa e mea nahea to te Fatu<br />

tautururaa ia tatou ia ite i te pae varua e ia pee ia÷na.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore re hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

84<br />

1. Ta tatou mau hopoi’a ei mau tia’i mamoe<br />

• E mea nahea tatou e riro atoa ai ei mau tia’i mamoe na te mau mamoe a te<br />

Fatu? Eaha te tia ia tatou ia rave no te tauturu ia vetahi ê ia faaroo e ia pee i te<br />

reo o te Tia’i Mamoe Maitai?<br />

Ua haapii mai o Elder Bruce R. McConkie e: “<strong>Te</strong> taata e rave i te ohipa i roto i<br />

te Ekalesia, e ua farii i te hopoi’a no te oraraa pae varua, e aore ra pae tino no<br />

te mau huru tamarii atoa a te Fatu, ua riro ïa ei tia’i mamoe no ratou. E faariro<br />

te Fatu i to’na mau tia’i mamoe ei tiaau no te maitai (no te faaoraraa) o ta’na<br />

mau mamoe” (Mormon Doctrine, 2nd ed. [1966], 710).<br />

2. “E mamoe ê atu â ta’u” (Ioane 10:16)<br />

• O vai ta Iesu e parau nei i roto i te Ioane 10:16? (A hi’o 3 Nephi 15:21–24.) I<br />

nahea to teie “atu â mau mamoe” faarooraa i te reo o te Faaora? E mea nahea<br />

teie irava i te tauturu i te hoê taata o te imi nei no nia i te Ekalesia ia roaa te<br />

hoê iteraa maitai a’e no nia i te Buka a Moromona?<br />

Ua haapii o Elder Howard W. Hunter e: “<strong>Te</strong> feia o tei matau i te oraraa e te mau<br />

haapiiraa a te Fatu na roto mai i to ratou ite no te mau buka o te Bibilia, e<br />

anaanatae atoa ratou ia ite e, te vai atoa ra te hoê buka tuatapaparaa no to÷na<br />

fâraa i te mau taata i te pae Tooa o te râ—te tahi atu mau mamoe o ta÷na i<br />

faaau atu. O te Buka a Moromona taua buka ra ia au i te peropheta o tei<br />

haaputuputu e o tei haapoto i te mau buka o te mau nunaa taata o te mau<br />

fenua Amerika. Ua riro te Buka a Moromona te tahi ite no te Mesia e ei mau<br />

buka no ta÷na mau haapiiraa i te tahi atu n≤n≤ o te Ao <strong>Apî</strong>” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1983, 19; e aore ra Ensign, May 1983, 16).<br />

3. <strong>Te</strong> mau rave◊a huru rau o te iteraa<br />

No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia mauruuru hau atu ratou i te<br />

mau rave◊a ta te Fatu e tauturu nei ia tatou ia ite atu, a hamani i te tahi mau<br />

parau riirii roroa no te mau auraa huru rau o te parau ite (te vai ra te mau auraa i<br />

mana◊ohia mai i raro nei). A tuu atu te mau parau riirii roroa i roto i te hoê<br />

taupoo e aore ra i roto i te hoê afata, e a ani i te mau melo tataitahi o te piha<br />

haapiiraa ia maiti mai i te hoê parau iti roa e ia haamaramarama e mea nahea te<br />

Faaora ia tauturu ia tatou ia ite i roto i te rave◊a i faataahia te reira. E nehenehe i<br />

teie mana◊o ia riro ei ohipa maitai taa ê no te mau piha haapiiraa e te feia apî.


ia ite atu na te mata iho<br />

ia maramarama<br />

ia haapa◊o maitai<br />

ia mana◊o ei mea o te nehenehe ia rave<br />

ia ite hohonu<br />

ia faahaere te feruriraa i nia iho<br />

ia hi◊o atu e te feruriraa taa ê<br />

Haapiiraa 16<br />

85


Haapiiraa<br />

17<br />

86<br />

“Eaha Vau e Noaa÷i te<br />

Ora Mure Ore?”<br />

Mareko 10:17–30; 12:41–44; Luka 12:13–21; 14; 16<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, e tia roa ia<br />

tatou ia hinaaro ia faatusia i te mau mea o teie nei ao no te noaa mai te hoê vahi<br />

i roto i te basileia o te ra◊i ra.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Mareko 10:17–30; 12:41–44. <strong>Te</strong> ani nei te hoê taure◊are◊a i te mea o ta÷na e<br />

tia roa ia rave no te noaa te ora mure ore, e te haapii nei o Iesu e, te tiaturi i<br />

roto i te mau tao◊a rahi e nehenehe te reira e tapea mai i te hoê taata i rapae<br />

i te basileia o te Atua. <strong>Te</strong> faateniteni nei o Iesu i te hoê vahine veve ivi no te<br />

tuuraa e piti tau lepeta i roto i te tao◊a rahi.<br />

b. Luka 12:13–21. Na roto i te parabole o te taata maamaa ona, te haapii nei o<br />

Iesu i te mau fifi rahi o te nounou. Ua titau oia i to÷na feia apee mai ia imi i<br />

te mau tao◊a rahi o te ra◊i mai, eiaha râ i te mau tao◊a rahi o te fenua nei.<br />

c. Luka 14:15–33. Na roto i te parabole o te tamaaraa rahi, te haapii nei o Iesu<br />

e, te feia atoa o te pee ia÷na e tia roa ia hinaaro mau ia haapae i te tahi atu<br />

mau mea atoa.<br />

d. Luka 16:1–12. Na roto i te parabole o te tiaau parau tia ore, te haapii nei o<br />

Iesu i ta÷na mau pìpì ia imi i te tao◊a rahi o te pae varua ma taua â anaanatae<br />

ra mai ta te feia o te imi nei i te mau tao◊a rahi o te ao nei.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 19:16–30; Luka 18:18–30; 21:1–4; Iakobo 2:18–19.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a o te Mesia e o te Taata Faatere <strong>Apî</strong> Ona (Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 244), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> faaraveraa ohipa, a rave i te hoê herepata no<br />

te uri taata, e aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere (a hi◊o i te faahoho◊araa i raro<br />

nei). No te hamani i te hoê herepata no te uri taata, a rave mai i te hoê afata e<br />

tapo◊i. Vaiiho mai te tapo◊i o te afata, e a tapu i roto i te hoê pae o te afata te hoê<br />

opani i rava◊i te aano no te tuuraa atu i te hoê rima matara maitai eiaha ra te<br />

rima i tapirihia. A tuu te tahi maa hotu e aore ra te tahi aratita i roto i te afata.


<strong>Te</strong> Faatupuraa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

5. Mana◊o no te haapiiraa: Ua parau o Nephi, “Ua faaau hoi au i te mau parau<br />

papai mo◊a atoa ia matou, ia riro te reira ei maitai e ei haapiiraa hoi no matou”<br />

(1 Nephi 19:23). A haapii i roto i te Haapiiraa–Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, te mau<br />

ap¥ 100–02 e 139–40, no te hi◊o e mea nahea outou ia tauturu i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaau, e aore ra ia faaohipa, i te mau papairaa mo◊a i roto i<br />

to ratou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> faaraveraa ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te herepata o ta outou i hamani e aore ra i papa◊i (a hi◊o i te tuhaa“<strong>Te</strong><br />

Faaineineraa”). A haamaramarama e, te hoê herepata mai teie te huru, e nehenehe<br />

ia faaohipahia no te haru i te hoê uri taata. E haapapuhia te hoê farii i nia i te<br />

repo, e e tuuhia te tahi maa (mai te mau aratita e aore ra te maa hotu) i roto mai.<br />

Ua rava◊i noa te aano o te apoo i roto i te farii no te rima maa ore o te uri taata ia<br />

faatomo atu i roto ma te ohie, tera râ e mea huru na◊ina◊i no te rima o te uri taata<br />

e te maa ia faaho◊i mai i rapae (e hinaaro paha oe ia faaite i te reira). E ite te uri<br />

taata i te maa e faatoro oia i te rima ia noaa mai te reira. Ia roaa mai te maa i roto i<br />

te rima, e vaiiho oia ia÷na ia roaahia eita râ oia e faarue atu i te maa. Eita oia e<br />

faatusia i teie tao’a no te hoê tao’a rahi atu—to÷na tiamâraa ïa.<br />

A faaite papu e, i te tahi mau taime e rave tatou i te mau hape hoê â huru i ta te<br />

uri taata. Ia noaa ia tatou te tahi mea au roa, eita paha tatou e hinaaro ia faarue<br />

atu i te reira noa÷tu e, e ere tatou i te mea maitai a’e na roto i te tapea-noa-raa i<br />

teie â mea. No nia teie haapiiraa i te tahi mau mea o te tia ia tatou ia faatusia ia<br />

nehenehe ia farii i te haamaitairaa rahi atu: te ora mure ore i pihai iho i to tatou<br />

Metua i te Ra◊i e Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a tauturu i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia maramarama e, e nehenehe ia tatou tataitahi ia ani ia faatusia i<br />

te mau mea huru rau no te basileia o te Atua. E tia ia tatou ia hinaaro mau ia<br />

faatusia i te mea atoa ta te Atua e ani ia tatou.<br />

1. E nehenehe te tiaturi i te tao◊a rahi, e tapea i te hoê taata i rapae i te<br />

basileia o te Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mareko 10:17–30; 12:41–44. A faaite i te hoho◊a o te Mesia<br />

i te taata fare apî ona.<br />

• Eaha ta Iesu i parau i te taata apî ona o tei ani e mea nahea e roaa ai te ora mure?<br />

(A hi◊o Mareko 10:17–21.) No te aha teie mau haamaramaramaraa i faaoto<br />

ai i teie taure◊are◊a? (A hi◊o Mareko 10:22.) No te aha, i to outou mana◊oraa<br />

ua ani te Fatu ia÷na i faarue i ta÷na mau tao◊a rahi atoa? E mea nahea to te<br />

haamaramaramaraa [haapiiraa] a te Faaora i te taure◊are◊a ona e tano ai ia tatou?<br />

Ua parau te Peresideni Joseph F. Smith e: “<strong>Te</strong> fifi e te taure◊are◊a [oia hoi] e tao◊a<br />

rahi ta÷na, e ua hau atu to÷na tiaturi i ta÷na tao◊a i te haapae i te mau mea atoa<br />

87


88<br />

e ia pee i te Mesia. . . . Aore roa e taata e nehenehe e farii i te horo◊araa o te ora<br />

mure ore maori râ, e hinaaro mau to÷na ia faatusia i te mau mea atoa o te<br />

fenua nei no te noaa mai te reira. “ (Gospel Doctrine, 5th ed. [1939], 261).<br />

• Eaha ta Iesu i haapii no nia i te autaatiraa i rotopu i te fariiraa i te mau tao◊a<br />

rahi e te tomoraa i roto i te basileia o te Atua? (A hi◊o Mareko 10:23–25.) Eaha<br />

te taa ê-raa i rotopu i te faturaa i te mau tao◊a rahi e te tiaturiraa i te reira?<br />

E nahea tatou ia tapea mai i te huru tano no te mau faturaa faufaa o te fenua<br />

nei? (A hi◊o Mosia 4:19, 21.)<br />

Ua haapii atoa te Peresideni Smith: “Eita te Atua i te hoê taata faatura noa no<br />

te mau taata. E nehenehe i te taata ona ia tomo ohie i roto i te basileia o te ra◊i,<br />

mai te taata veve hoi, mai te mea e tuu oia i to÷na aau atoa e to÷na aroha i raro<br />

a’e i te ture a te Atua e i te parau tumu no te parau mau; mai te mea e tuu oia i<br />

to÷na aroha i te Atua, to÷na aau i te parau mau, e to÷na varua i te faaotiraa o te<br />

mau tumu a te Atua, e ia ore râ e haamau i to÷na aroha e ta÷na tiaturiraa i nia i<br />

te mau mea o te ao nei” (Gospel Doctrine, 260–61).<br />

• A faau te taata ona apî e te vahine veve ivi i roto i te Mareko 12:41–44. Eaha ta<br />

te vahine ivi i hinaaro i te rave ta te taata ona apî i ore e hinaaro? (A hi◊o<br />

Mareko 12:44. Ua hinaaro oia ia horo◊a i te mau mea atoa ta÷na e vai ra no te<br />

basileila o te Atua.) E mea nahea tatou ia faatupu i te hoê huru mai to te<br />

vahine veve ivi ra?<br />

2. A imi i to te ra◊i, eiaha ra i to te fenua nei, mau tao◊a rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 12:13–21.<br />

• Eaha ta Iesu i parau atu i te taata o tei feruri rahi i ta÷na faturaa tao◊a? (A hi◊o<br />

Luka 12:13–15.) Eaha te nounou? (<strong>Te</strong> hoê hinaaro puai no te tao◊a rahi e aore<br />

ra no te mau faaturaa faufaa a te tahi taata.) Eaha te mau mea ta te mau taata<br />

e nounou nei i teie mahana? No te aha e mea fifi roa ia nounou?<br />

• I roto i te hoê ao o te tuu pinepine nei i te faufaa rahi i nia i te mau faturaa<br />

faufaa pae materia, e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia haamana◊o e, aita<br />

to tatou faufaa ei taata tataitahi, i faaotihia na roto i te rahiraa o ta tatou e<br />

fatu nei? (A hi◊o Luka 12:15.) Eaha te mau haamaitairaa tei hau atu i te faufaa<br />

i te mau faturaa faufaa i te pae materia? (A hi◊o Luka 12:31–34; PH&PF 6:7 no<br />

te tahi mau hi◊oraa.)<br />

• E mea nahea to te taata i roto i te parabole no te taata maamaa i te<br />

haamaitairaahia? (A hi◊o Luka 12:16.) Eaha ta÷na i faaoti ia rave e ta÷na tao◊a i<br />

hau atu? (A hi◊o Luka 12:18.) Eaha ta ta÷na faaohiparaa i faaite mai? (A hi◊o<br />

Luka 12:19–21. <strong>Te</strong>i nia to÷na aau i te haamauraahia i te mau tao◊a rahi.) Eaha<br />

te nehenehe ia÷na ia rave e te rahiraa o ta÷na faufaa ahiri ua imi maite oia i te<br />

mau tao◊a rahi o te ra◊i, eiaha râ i to te fenua nei? (A hi◊o Mosia 4:26; PH&PF<br />

52L40.)<br />

• No te aha te mau taata e rave rahi e haamau ai i to ratou aau i roto i te mau tao◊a<br />

rahi o te ao nei noa÷tu â ua ite ratou e mau mea no te pae tino noa ïa? E mea<br />

nahea tatou ia faaoti, te feruri rahi roa anei tatou i te mau faturaa faufaa i te pae<br />

materia? E mea nahea tatou e maitai roa ai e ta tatou tao◊a rahi i te pae materia<br />

e i te tahi atu mau haamaitairaa, mai te taime e te mau taleni [e horo◊ahia ra]?<br />

E hinaaro paha outou ia faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia horo◊a hau


atu te mana◊o i teie mau uiraa i rapae anei i te piha haapiiraa, ia ratou iho anei e<br />

aore ra i te mau melo o te utuafare.)<br />

3. E mea tia roa i te feia apee o te Mesia ia hinaaro mau ia haapae i te mau<br />

mea atoa ia riro mai ei mau p¥p¥ mau.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 14:15–33.<br />

• I roto i te tatararaa i te parabole o te tamaaraa rahi, te haapii ra o Elder James<br />

E. Talmage e, na te mau taata i titau-manihini-hia e tia nei no te mau taata i<br />

fafauhia, e aore ra no te fare o Iseraela. I to te tavini (o Iesu) aniraa ia ratou ia<br />

haere mai i te tamaaraa (ia farii i te evanelia), ua imi ratou i te mau<br />

faataupeperaa e ua pato◊i ia haere mai (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 452).<br />

No te aha aita te mau Ati Iseraela i haere mai i te tamaaraa? O vai ma “te<br />

taata rii, e te anapero, e te pirioi, e te matapo” o tei haere-mau-â mai i te<br />

tamaaraa? (Luka 14:21).<br />

• E mea nahea te parabole o te tamaaraa rahi i te tano ia tatou? Eaha te mau<br />

faataupeperaa ta tatou e rave nei no te oreraa e tamaa i te airaa maa a te<br />

Fatu—mai teie te huru, te oreraa e tai◊o i te mau papa◊iraa mo◊a e aore ra te<br />

oreraa e haere i te hiero? E mea nahea tatou ia faaite i to tatou fariiraa i te<br />

titau manihiniraa a te Fatu i te tamaaraa?<br />

• Ua haapii o Iesu e, e tia roa ta÷na mau p¥p¥ e hinaaro ia faatusia i te huru mea<br />

atoa o ta÷na i ani atu ia ratou (Luka 14:26–33). Eaha te tahi mau mea ta te mau<br />

p¥p¥ matamua i anihia ia faatusia? Eaha ta te Fatu i ani ia outou ia faatusia? E<br />

mea nahea to outou haamaitairaahia i roto i te raveraa i teie mau faatusiaraa?<br />

4. A imi i te tao◊a rahi o te pae varua ma te anaanatae e te puai rahi.<br />

Haapiiraa 17<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 16:1–12. No te<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te parabole o te tiaau<br />

parau tia ore, a faaite i te haamaramaramaraa i muri nei:<br />

Ua haamaramarama o Elder James E. Talmage e, ua faaohipa te Fatu i teie<br />

parabole “no te faaite i te taa-ê-raa i rotopu i te haapa◊o maitai, te feruriraa i te<br />

tahi, e te horo◊araa o te mau tane ia ratou i roto i te mau ohipa imiraa moni o te<br />

fenua nei, e te mau rave◊a afa aau tae o te mau taata e rave rahi o te tutava nei na<br />

muri i te mau tao◊a rahi o te pae varua. “ Aita te Fatu e horo◊a nei i te mana◊o oia<br />

hoi e tia ia tatou ia pee atu i te mau faaohiparaa iino o te tavini parau tia ore,<br />

tera râ ia imi tatou i te tao◊a rahi o te pae varua e taua â onoonoraa e te itoito ta<br />

te tavini i faaite i roto i te imiraa i te tao◊a rahi i te pae materia.<br />

<strong>Te</strong> tamau ra o Elder Talmage i te parau e, “Aita te mau tane e feruriraa o te ao nei,<br />

e faaere nei i te haaputu no te mau maitai i mua nei, e e mea pinepine, te<br />

haaputu rahi nei ratou ma te tutava puai e ma te hara rahi; e te mau tamarii o te<br />

maramarama ra, e aore ra te feia o te tiaturi nei i te tao◊a rahi o te pae varua, tei<br />

nia atu ïa ratou i te mau faturaa faufaa atoa o te fenua nei, eita ratou i te mea<br />

puai roa, i te haapa◊o maitai roa, e aore i te paari” (Jesus the Christ, 463).<br />

• A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaau ma te parau ore i te rahiraa o<br />

te taime, te mana◊o e te puai ta ratou i horo◊a ia ratou iho no te haaputuraa i<br />

te moni e te mau faturaa faufaa, e te rahiraa o te taime, te mana◊o e te puai o<br />

ta ratou e horo◊a ia ratou iho no te imiraa i te mau tao◊a rahi o te pae varua.<br />

E mea nahea tatou e riro ai hau atu i te horo◊a ia tatou iho, ia anaanatae i roto<br />

i te imiraa i te mau tao◊a rahi i te pae varua?<br />

89


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ia farii i te ora mure ore, e mea tia roa ia hinaaro tatou ia vaiiho ê<br />

i te mau mea o te ao nei e ia tavini i te Fatu ma to tatou aau atoa, to tatou<br />

feruriraa, mana◊o, e to tatou puai atoa. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia mauruuru rahi no te mau haamaitairaa o te pae fenua nei area râ ia<br />

tutava ia hi◊o i te reira i roto i te hi◊oraa tano.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

90<br />

1. <strong>Te</strong> haehaa<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 14:7–11.<br />

• E mea nahea to outou iteraa i te parau mau no te faahitiraa a Iesu i roto i te<br />

Luka 14:11?<br />

2. <strong>Te</strong> aroha mau<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai i roto i te Luka 14:12–14 no nia i te huru ia tavini?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, e tia ia tatou ia tavini e te opuaraa<br />

no te noaaraa mai te tahi mea ei faaho◊iraa, e e tia ia tatou ia ore ia taotia i ta<br />

tatou taviniraa i te feia o te aufau mai e aore ra o te haamauruuru mai ia<br />

tatou.) Eaha ta tatou mau tumu no te taviniraa atu?<br />

• E mea nahea te aroha mau ia tauturu ia tatou ia tupu fatata atu i te Fatu?<br />

3. <strong>Te</strong> parabole no te taata ona e o Lazaro<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai e ia aparau i te parabole i roto<br />

i te Luka 16:19–31.<br />

• I muri a◊e i to te taata ona poheraa, eaha ta÷na i ani i te Metua Aberahama ia<br />

rave no to÷na mau taea◊e? (A hi◊o Luka 16:27–28.) E mea nahea to Aberahama<br />

pahonoraa? (A hi◊o Luka 16:29–31.) Eaha ta teie e haapii nei ia tatou no nia i<br />

te faarooraa i te peropheta?<br />

• Eaha ta teie parabole e haapii nei ia tatou no nia i te faufaa o te haapa◊oraa i te<br />

feia veve (A hi◊o PH&PF 104:18.)<br />

E oaoa paha te feia apî ia hauti taata ora i teie parabole. A tuu e piti na melo o te<br />

piha haapiiraa (Aberahama e Lazaro) i te hoê pae o te aua mai te hoê ana◊iraa<br />

parahiraa (te apoo aano rahi), e te tahi atu melo o te piha haapiiraa (te taata tao◊a<br />

rahi) i te tahi atu pae. A ani i te maha o te melo o te piha haapiiraa ia riro oia ei<br />

taata tai◊o (faaite). A ani i te mau melo o te piha haapiira ia tai◊o afaro mai i ta<br />

ratou mau reni i roto i te Luka 16:19–31, e na te taata tai◊o [faaite] e tai◊o mai i te<br />

mau mea atoa o tei aparau afarohia mai e te hoê o te tahi atu mau taata. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 172–73.)


“Ua Moe na, e Ua<br />

Itea Mai nei”<br />

Luka 15; 17<br />

Haapiiraa<br />

18<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te oaoa o te tae<br />

mai ia tatarahapa ana◊e ratou e ia tauturu ana◊e ratou i te tahi e te tahi ia<br />

tatarahapa atoa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Faatupuraa<br />

o te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Luka 15:1–10. Na roto i te parabole o te mamoe i mo◊e e te parabole o te<br />

moni ario, te haapii nei o Iesu i te faufaa o te mau varua.<br />

b. Luka 15:11–32. Na roto i te parabole no te tamaiti i ho◊i mai na te fenua roa,<br />

te haapii nei o Iesu e, e iteahia i te Metua i te Ra◊i ra te oaoa rahi i roto i te<br />

taata tatarahapa. <strong>Te</strong> haapii atoa nei te Faaora i ta÷na mau pìpì ia faaore atu i<br />

ta te tahi taata hara.<br />

c. Luka 17:11–19. <strong>Te</strong> taata ta Iesu i faaora i te lepera, ua ho◊i mai no te<br />

haamauruuru ia÷na.<br />

2 <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 18:11–14.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a <strong>Te</strong> Tamaiti i Haere i te Fenua roa (62155;<br />

Afata Hoho◊a no te Evanelia 220) e Na Lepera Hoê Ahuru (62150; Afata Hoho◊a<br />

no te Evanelia 221), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa atu: Ua ani pinepine o Iesu i te mau uiraa no te<br />

faaitoito i ta÷na feia faaroo ia faaohipa i te mau parau tumu ta÷na i haapii (a<br />

hi◊o Mataio 16:13–16; Luka 7:41–42). Ma te pure i te aau, a faaineine i te mau<br />

uiraa o te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia paraparau i roto i te<br />

mau aparauraa e, o te tauturu ia ratou ia maramarama e ia faaohipa i te mau<br />

parau tumu i haapiihia. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 118–125,<br />

157–58.)<br />

<strong>Te</strong> faaraveraa ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haaapiiraa.<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai no nia i te hoê<br />

taime ua mo◊e te tahi ohipa faufaa ta ratou e aore ra i te taime ua moe te hoê<br />

melo o te utuafare. I reira a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha to outou huru ia mo◊e ana◊e te hoê tao◊a e aore ra te hoê taata? Eaha to<br />

outou huru ia itehia mai te hoê tao◊a e aore te hoê taata?<br />

E hinaaro atoa paha outou ia ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai<br />

no nia i te mau iteraa ta ratou i farii no nia i to ratou mo◊eraa e i muri a◊e ua<br />

itehia mai.<br />

91


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

92<br />

A haamaramarama e, ua haapii pinepine o Iesu i te mau haapiiraa i te pae varua<br />

na roto i te faaauraa i te reira i te mau iteraa matarohia i tupu i te mau taata. E<br />

aparau teie haapiiraa i te tahi mau parabole o te haapii i te faufaa o te maimiraa e<br />

o te iteraa mai i te feia o tei mo◊e.<br />

A aparau ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, te here nei te Metua i te Ra◊i ra ia tatou<br />

tataitahi e te hinaaro nei ia tatou ia ho◊i e ia ora faahou i pihai iho ia raua ra.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei te Faaora i te faufaa o te mau varua.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 15:1–10. A haamaramarama e, ua vauvau Iesu i te<br />

parabole o te mamoe mo◊e e te parabole o te moni ario i muri a◊e i to te Pharisea<br />

e to te mau papa◊i parau amuamuraa, “<strong>Te</strong> ite nei teie nei taata i te feia rave hara,<br />

e te amu atoa nei i ta ratou amuraa” (Luka 15:2).<br />

• I roto i te parabole o te mamoe mo◊e, ua faarue mai te tia◊i mamoe i na mamoe<br />

e iva ahuru ma iva no te haere e imi i te hoê o tei mo◊e (Luka 15:4). I roto i te<br />

parabole no te moni ario, ua maimi maite te vahine no te hoê moni i mo◊e<br />

(Luka 15:8). Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te mau faaohiparaa a te<br />

tia◊i mamoe e te vahine ra? (A hi◊o PH&PF 18:10–13.)<br />

• I roto i te hea mau rave◊a e nehenehe ai i te hoê taata ia “mo◊e”? Eaha ta tatou<br />

hopoi◊a no te feia o tei mo◊e? (A hi◊o Luka 15:4–5, 8; Alama 31:34–35.)<br />

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley e:<br />

“<strong>Te</strong> tahi o to tatou iho. . . . te ta◊i ra i te mauiui e te oto rahi e te vai otahiraa e<br />

te taiâ. <strong>Te</strong> vai ra ta tatou, oia hoi te ohipa rahi e te hanahana ia faatoro i te<br />

rima e ia tauturu ia ratou, ia faateitei ia ratou, e ia faaamu ia ratou mai te mea<br />

te poiâ ra ratou, no te faaamu atu i to ratou mau varua mai te mea te poiha ra i<br />

te parau mau e te parau tia. . . .<br />

“. . . <strong>Te</strong> vai atoa ra te feia o te mahanahana ana i roto i te faaroo, tera râ ua<br />

to◊eto◊e to ratou faaroo. E rave rahi o ratou o te hinaaro nei ia ho◊i mai tera râ<br />

aita ratou i papu roa e mea nahea ia rave i te reira. <strong>Te</strong> hinaaro nei ratou i te<br />

mau rima faahoa tei faatoro atu ia ratou ra. Ma te itoito iti noa, e rave rahi o<br />

ratou e nehenehe e faaho◊ihia mai no te tamaa fahou i te airaa maa a te Fatu.<br />

To÷u mau taeae e to÷u mau tuahine, te tiaturi nei au, te pure nei au e, e faaoti<br />

.... tatou tataitahi ia maimi i te feia o te hinaaro nei i te tauturu, o te vai nei i<br />

roto i te mau huru oto roa e te fifi mau, e a faateitei ia ratou i roto i te varua o<br />

te here i roto i te au mau o te Ekalesia, tei reira te mau rima puai e te aau here<br />

e aupuru ai ia ratou, e tamahanahana ai ia ratou, e paturu ai ia ratou e e arata◊i<br />

ai ia ratou na nia i te e◊a o te oraraa oaoa e te faahotu” (i roto Conference<br />

Report, Oct,. 1996, 118; e aore ra Ensign, Nov. 1996, 86).<br />

• E mea nahea tatou ia pahono atu i te ho◊iraa mai o te hoê taata o tei mo◊e na?<br />

(A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o atu no te hoê mana◊o o tei<br />

tapitihia i roto i te Luka 15:5, 6, e te 9. A hi◊o atoa i te mau irava 7 e te 10<br />

e te PH&PF 18:15–16.)<br />

2. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, te oaoa nei te Metua i te Ra◊i ra i roto i te faaoreraa<br />

i te hara a te taata hara.


A tai◊o e a aparau i te Luka 15:11–32. A faaite i te hoho◊a o te tamaiti i haere i te<br />

fenua roa.<br />

• I roto i te parabole o te tamaiti i haere i te fenua roa, eaha ta te tamaiti apî iho<br />

i rave i ta÷na faturaa faufaa? (A hi◊o Luka 15:13. Ei faaararaa, te auraa no te<br />

parau haere i te fenua roa, ua mau◊a ïa.) Eaha te tahi mau rave◊a ta te mau taata i<br />

teie nei mahana e rave hape nei hoê â huru i te mau hape a te tamaiti i haere i<br />

te fenua roa?<br />

• Eaha tei tupu i te tamaiti i haere i te fenua roa i muri a◊e i to÷na haamau◊araa i<br />

ta÷na faturaa faufaa ra? (A hi◊o Luka 15:14–16.) Eaha te faaohiparaa a te reira i<br />

roto i to tatou anotau?<br />

• I te taime ua tupu te hinaaro o te tamaiti i haere i te fenua roa, o vai tei<br />

haapa◊o â ia÷na i te fenua atea roa? (A hi◊o Luka 15:16.) Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai i roto i te reira?<br />

Haapiiraa 18<br />

• O vai ta te tamaiti i mana◊o i te taime i ite ai oia e, aita e taata i te fenua atea<br />

roa o te haapa◊o ra ia÷na? (A hi◊o Luka 15:17.) Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

haapii mai no nia i te tatarahaparaa na roto mai i te huru o te tamaiti? (A hi◊o<br />

Luka 15:18–19.)<br />

• Eaha ta te metua i rave i te taime i ite ai oia i ta÷na tamaiti i te ho◊iraa mai? (A hi◊o<br />

Luka 15:20.) E mea nahea te pahono a te metua i te fa◊i a ta÷na tamaiti? (A hi◊o<br />

Luka 15:21–24.) E mea nahea te pahono a te metua i riro ai mai te pahono o te<br />

Fatu ia tatarahapa ana◊e tatou? (A hi◊o Luka 15:7; Mosia 26:30; PH&PF 58:42.)<br />

• I roto i te hea mau rave◊a tatou e riro ai mai te tamaiti i haere i te fenua roa?<br />

(A hi◊o i te faahitiraa i raro nei.) Eaha te tiaturiraa ta te parabole o te tamaiti<br />

i haere i te fenua roa e pûpû nei ia tatou?<br />

Ma te faaau atu i te parabole o te tamaiti i haere i te fenua roa, te parau ra te<br />

Peresideni Gordon B. Hinckley e: “<strong>Te</strong> ani nei au ia outou ia tai◊o i taua aamu<br />

nei. E tia i te mau metua atoa ia tai◊o i te reira na nia e na nia faahou â. Ua<br />

rava◊i te aano o te reira no te tapo◊i [faatia] i te utuafare atoa, e ua rava◊i te aano<br />

no te tapo◊i [faatia] i te taata atoa o te ao nei, no te mea, e ere anei tatou i te<br />

mau tamaroa e te mau tamahine o te hinaaro ia tatarahapa e ia rave i te aroha<br />

no te faaoreraa hara o to tatou Metua i te Ra◊i, e i muri iho ia pee i To÷na<br />

hi◊oraa?” (“Of You It Is Required to Forgive,” Ensign, June 1991, 5)<br />

• No te aha te tamaiti matahiapo i riri ai i te huru ta to÷na metua i farii i te<br />

tamaiti apî iho? (A hi◊o Luka 15:25–30.) E mea nahea ta te metua pahono i te<br />

mutamuta a te tamaiti matahiapo? (A hi◊o Luka 15:31–32.) No te aha e mea fifi<br />

i te tahi mau taime ia farii mai i te hoê “tamarii i haere ê” o tei tatarahapa râ?<br />

Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te pahono a teie taata i ta÷na tamaiti i<br />

ho◊i mai? (A hi◊o Luka 15:32.)<br />

3. <strong>Te</strong> hoê taata ta Iesu i faaora i te lepera, ua ho◊i mai ïa no te haamauruuru<br />

ia÷na.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 17:11–19. A faaite i te hoho◊a o na lepera tooahuru.<br />

• A haere ai te Faaora i Ierusalema, ua faaora oia i na lepera tino ahuru (Luka<br />

17:11–14). I rotopu i na lepera tino ahuru ra, ehia rahiraa o tei ho◊i mai no te<br />

faaite i te aau mehara? (A hi◊o Luka 17:15–16.) Eaha te tahi mau tumu, mai na<br />

93


lepera tooiva i maruuru ore ra, aita tatou e faaite tamau nei i to tatou aau<br />

mehara no te mau haamaitairaa ta tatou e farii nei? No te aha e mea faufaa ia<br />

faaite tatou i te aau mehara i te Fatu?<br />

• Noa÷tu â e, ua tamâhia na lepera tino ahuru atoa ra, te taata ana◊e o tei ho◊i<br />

mai tei ora (Luka 17:14, 19). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te parau ua<br />

faaoraraahia e ua ora? (A hi◊o i te faahitiraa i raro nei.) E mea nahea to tatou<br />

aau mehara e te faaroo ia tauturu ia tatou ia ora atoa?<br />

Ua haapii te Episekopo Merrill J. Bateman: “I roto i te riroraa te hoê taata ei<br />

taata ora, ua faaorahia te lepera aau mauruuru i roto i te aau e tae noa÷tu i<br />

rapaeau mai. I taua mahana ra, ua faaorahia na lepera tooiva i rapae i te iri<br />

tino, area râ, hoê ana◊era e faaroo to÷na ia ora atoa” (i roto Conference Report,<br />

Apr. 1995, 16; e aore ra Ensign, May 1995, 14).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te ite nei tatou i te oaoa rahi ia tatarahapa ana◊e e ia ho◊i mai i te<br />

Fatu ra, e ia tauturu tatou ia vetahi ê ia ho◊i atoa mai. E hinaaro paha outou ia<br />

faaite i te mauruuru rahi no te mau parabole a Iesu e te tahi atu mau haapiiraa o<br />

te faaite i te here o te Atua no ta÷na mau tamarii e to÷na hinaaro ia here tatou i te<br />

tahi e te tahi.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

94<br />

1. <strong>Te</strong> parabole o te tavini i rave i tei faauehia, tirara<br />

A tai◊o e a aparau i te parabole o te tavini i rave i tei faauehia, tirara (Luka<br />

17:5–10)<br />

• Ua horo◊a atu Iesu i teie parabole i muri a◊e i to te mau Aposetolo titauraa<br />

Ia÷na, “<strong>Te</strong> Fatu, E faarahi mai i to matou faaroo” (Luka 17:5). Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai na roto i teie parabole oia hoi e nahea e nehenehe ai ia<br />

faarahi i to tatou faaroo? (I roto i te mau pahonoraa, oia ïa, e tupu tatou i te<br />

faaroo na roto i te tavini-itoito-raa i te Fatu.)<br />

• No te aha tatou e riro ai ei mau tavini faufaa ore, noa÷tu e rave tatou i te mau<br />

mea atoa ta te Fatu e faaue ia tatou ia rave? (A hi◊o Mosia 2:20–25.) Eaha ta teie<br />

e faaite ia tatou no nia i te here o te Fatu ia tatou?<br />

2. <strong>Te</strong> parabole no te feia rave ohipa i roto i te ô vine<br />

A tai◊o e a aparau i te parabole o te feia rave ohipa i roto i te ô vine (Mataio<br />

20:1–16).<br />

• I roto i teie nei parabole, eaha ta te rave ohipa atoa i farii i roto i te ô vine?<br />

A haapapu e, te feia tei rave i te ohipa hoê hora, ua farii ïa hoê â aufau e te feia<br />

tei rave i te ohipa i te mahana taatoa. Eiaha tatou e feruri rahi roa, o vai tei farii<br />

hau atu e aore ra o vai tei rave hau atu i te ohipa i roto i te taviniraa i te Fatu. Na<br />

te Haava maitai roa o te taatoaraa, o tei ite i roto i to tatou aau, e haava ia tatou<br />

na roto i te aroha e na÷na e horo◊a ia tatou “i tei au ra” (Mataio 20:4, 7).


3. <strong>Te</strong> mau faaiteraa hoho’a video<br />

Haapiiraa 18<br />

<strong>Te</strong> tuhaa maha o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê maitiraa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), e nehenehe ia faaohipahia i<br />

roto i te haamaramaramaraa e mea nahea te mau lepera ia hi◊ohia i roto i te mau<br />

tau no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e, eaha i riro ai ei haamaitairaa rahi e te tauiraa o te oraraa<br />

no na lepera tino ahuru ia faaorahia e te Mesia.<br />

<strong>Te</strong>ie roto atoa i teie tuhaa te haamaramaramaraa e nahea te Ati Iuda o te <strong>Faufaa</strong><br />

<strong>Apî</strong> ia faito i te taime. E hinaaro paha outou ia faaite i teie tuhaa mai te mea e, e<br />

aparau outou i te parabole o te feia rave ohipa i roto i te ô vine (a hi◊o i te piti o te<br />

tahi atu mana◊o no te haapiiraa, no te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

maramarama atu i te taata fare o tei “tae i te toru o te hora” e i te ono, te iva e te<br />

ahuru ma te hoê o te hora (Mataio 20:3, 5–6).<br />

95


Haapiiraa<br />

19<br />

96<br />

“Ua Ora Oe i To Faaroo”<br />

Luka 18:1–8, 35–43; 19:1–10; Ioane 11<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te faaroo rahi atu i<br />

roto i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Luka 18:1–8. Na roto i te parabole o te haava parau tia ore, e te vahine ivi,<br />

te haapii nei Iesu i te faufaa no te tautooraa i roto i te pure.<br />

b. Luka 18:35–43. <strong>Te</strong> faaite nei te hoê taata matapô i to÷na faaroo e ua<br />

faaorahia e Iesu.<br />

c. Luka 19:1–10. Ua fariihia o Iesu i roto i te fare o Sakaio.<br />

d. Ioane 11:1–54. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Iesu i to÷na atuaraa na roto i te faatiaraa<br />

mai ia Lazaro i te pohe.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 10:46–52; Luka 11:5–13; Bible Dictionary<br />

[Ditionare o te Bibilia], “Faith,” 669–70.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a, te Faaoraraa i te Matapô (62145; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 213) e te Faatiaraa Iesu ia Lazaro mai te Pohe mai (62148;<br />

Afata Hoho◊a no te Evanelia 222), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. Mana◊o no te haapiiraa: Ua parau te Peresideni David O. McKay e, “E nehenehe<br />

outou e haapii ma te maitai roa mai te mea noa e pûtapû outou iho” (Gospel<br />

Ideals [1953], 190). A imi na roto i te haapiiraa, te pure, e te haapa◊o ia haapuai<br />

i to outou iho iteraa papu no te mau parau tumu ta outou e haapii nei. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 11–12.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

Hou o Elder Hugh B. Brown i faarue mai ai no te hoê misioni, ua parau to÷na<br />

metua vahine ia÷na:<br />

“E Hugo, te haamana◊o ra oe i to oe na◊ina◊iraa, e ua taoto noa oe i te moemoea ino<br />

e aore ra e tia mai oe i te pô ma te riaria rahi? Ua pii mai oe na roto mai i to oe piha,<br />

‘Mama, tei hea oe?’ e ua pahono atu vau ia oe e ua tamata i te tamahanahana ia oe e<br />

ua faaore i to oe mau taiâ. I teie nei, a haere ai oe i te hoê misioni e i roto i te ao nei,<br />

te vai ra te mau taime e riaria rahi oe, e ite oe i te paruparu, i te papu ore, i te vai<br />

mo◊emo◊eraa, e e farii oe i te mau fifi. <strong>Te</strong> hinaaro nei au ia ite oe e, e nehenehe oe e<br />

pii i to oe Metua i te Ra◊i ra mai ta oe i matau ia pii ia÷u e a parau, ‘To÷u Metua, tei<br />

hea oe? <strong>Te</strong> hinaaro nei au i ta oe tauturu.’ A rave i teie mea ma to ite atoa e, tei ô<br />

noa mai Oia e, e ineine Oia no te tauturu ia oe mai te mea e rave oe i ta oe tuhaa e e


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

ora tiamâ i to oe mau haamaitairaa. <strong>Te</strong> hinaaro nei au ia haapapu ia oe e, tei ô noa<br />

mai Oia e e pahono mai oia i ta oe mau pure e to oe mau hinaaro no to oe maitai<br />

atu” (i faatiahia e Marvin J. ashton, “Kow He is There,” Ensign, Feb. 1994, 50).<br />

A haamaramarama e, i roto i teie nei haapiiraa e haapii mai tatou i te mau aamu<br />

pae varua o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faatupu rahi atu i te faaroo, oia hoi<br />

te ite nei e te here nei to tatou Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia ia tatou tataitahi.<br />

A maiti ma te aau pure i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, te mau uiraa, e te tahi<br />

atu mau materia no te haapiiraa o te tauturu rahi atu i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea ia faatano i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i maitihia mai no to tatou ora i te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau<br />

parau tumu i te pae papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> horo◊a nei Iesu i te parabole o te haava parau tia ore e te vahine ivi.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 18:1–8. A haamaramarama e, ua horo◊a o Iesu i teie<br />

parabole i te hoê p∂p∂ taata Pharisea.<br />

• I au i te Luka 18:1, no te aha Iesu i horo◊a ai i te parabole o te haava parau tia<br />

ore e te vahine ivi? E mea nahea teie parabole ia haapii e, “e tamau maite<br />

ratou i te pure eiaha e fiu”? (A hi◊o Luka 18:1–8.)<br />

Ua haapii o Elder James E. Talmage, “Aita o Iesu i faaitee, mai ta te haava ino i<br />

titau u◊ana atu i te pae hopea, ia na reira atoa ïa te Atua; tera râ ua faaite mai Oia<br />

e, ahiri noa÷tu â te huru taata ia au i teie haava, o te ore e mata◊u i te Atua, e ore<br />

atoa ai e haapa◊o i te taata, e faaroo noa mai a◊e e, e faatia i te taparu a te vahine<br />

ivi, aita roa◊tu e taata e mana◊o feapiti e, e faaroo mai e e pahono mai te Atua, o<br />

Oia te Parau tia e te Atua Aroha rahi” (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 436).<br />

• Eaha te auraa o te parau ia pure eiaha e fiu [tiaoro atu i te rui e te ao]? (A hi◊o<br />

Luka 18:7; Alama 34. 27.) Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai ia tatou ia<br />

pure noa [tiaoro noa] tatou? (A hi◊o Luka 18:7–8; 2 Nephi 32:9; PH&PF 90:24.)<br />

• E mea nahea te tautoo-noa-raa i roto i te pure e riro ai ei ohipa no te faaroo?<br />

Eaha te tia ia tatou ia rave mai te mea ua tautoo noa tatou i roto i te pure e ua<br />

ite tatou e, aita tatou i farii i te pahonoraa?<br />

Ua parau o Elder Richard G. Scott e:<br />

“E hape ïa ia mana◊o e, i te mau pure atoa ta tatou e pûpû atu, e pahonohia ïa i<br />

tera ra ihoa taime. E titau te tahi mau pure i te itoito rahi roa ia tatou. . . .<br />

Ia haamaramarama ana◊e tatou i te hoê fifi e te hoê pahonoraa i mana◊ohia mai<br />

[e to tatou Metua i te Ra◊i ra], e pahono Oia i te tahi mau taime ê, e te tahi<br />

taime ra, aita. E mea pinepine e tapea noa Oia i te hoê pahonoraa, eiaha no te<br />

mea te ere ra te feruriraa, no te mea râ te here nei Oia ia tatou—ma te maitai<br />

roa. <strong>Te</strong> hinaaro nei oia ia faaohipa tatou i te mau parau mau Ta÷na i horo◊a ia<br />

tatou. No to tatou tupuraa, e tia ia tatou ia tiaturi i to tatou aravihi no te<br />

raveraa i te mau faaotiraa afaro. E tia ia tatou ia rave i te mea ta tatou e ite i roto<br />

i te aau e parau tia. I te tahi taime, e pahono Oia. Eita oia e vaiiho noa ia tatou”<br />

(i roto Conference Report, Oct. 1989, 38; e aore ra Ensign, Nov. 1989, 30–31).<br />

97


98<br />

• Eaha ta outou i haapii mai a tautoo noa ai outou i roto i te pure?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei te taata matapô i to÷na faaroo e ua faaorahia e Iesu.<br />

A taio e a aparau i te Luka 18:35–43. A faaite i te hoho◊a o Iesu o te faaora nei i te<br />

matapô.<br />

• E mea nahea to te taata matapô i pihai iho i Ieriko faaiteraa e, e faaroo to÷na i<br />

roto i te Fatu? (A hi◊o Luka 18:38–42.) E mea nahea to outou haamaitairaahia a<br />

faaohipa ai outou i te faaroo i roto ia Iesu Mesia?<br />

• E mea nahea to teie taata faaiteraa i te aau mehara i te taime ua ite to÷na mata?<br />

(A hi◊o Luka 18:43; a hi◊o atoa Mareko 10:52.) E mea nahea tatou ia faaite i to<br />

tatou aau mehara i te Fatu?<br />

3. Ua fariihia Iesu i roto i te fare o Zakaio.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 19:1–10.<br />

• O vai o Zakaio? (A hi◊o Luka 19:2. A haamaramarama e, e mau Ati Iuda te mau<br />

telona o te rave ra i te ohipa ei mau titau tute no te hau Roma. I te pae rahi,<br />

aita te Ati Iuda i au roa i te mau telona e ua feruri ia ratou ei mau taata haavare<br />

e ei mau taata hara.)<br />

• E mea nahea to Zakaio faaiteraa i to÷na hinaaro rahi ia ite ia Iesu? (A hi◊o Luka<br />

19:3–4.) Eaha ta Iesu i parau atu ia Zakaio i muri a◊e i to÷na iteraa atu ia÷na i nia<br />

i te sukamino [tumu raau]? (A hi◊o Luka 19:5.) E mea nahea to Zakaio<br />

pahonoraa i te mau parau a Iesu? (A hi◊o Luka 19:6.) Eaha te nehenehe ia tatou<br />

ia rave no te farii ma te oaoa rahi i te Faaora i roto i to tatou mau utuafare?<br />

• E mea nahea te mau taata i te ohiparaa i te taime ua haere o Iesu e faaea i pihai<br />

iho ia Zakaio? (A hi◊o Luka 19:7.) E mea nahea ta Iesu pahono ia Zakaio i te taa<br />

ê i te pahono a te tahi pae? (A hi◊o Luka 19:5.) Eaha ta tatou e haapii mai na<br />

roto mai i te hi◊oraa o Iesu i roto i teie aamu?<br />

• Ua ape te mau taata e rave rahi ia Zakaio no ta÷na ohipa ei telona (Luka 19:2,<br />

7; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Publicans,” 755). I roto i tehea<br />

mau rave◊a e rave ai tatou, i te tahi mau taime i te mau haavaraa mai te reira te<br />

huru ia vetahi ê? No te aha e mea faufaa no tatou ia ore e vaiiho i rapae ia<br />

vetahi ê e aore ra ia ore e mana◊o e, e mea maitai a◊e tatou ia ratou? (A hi◊o<br />

Alama 5:54–56; 38:13–14.) E mea nahea tatou ia upooti◊a i nia i teie mau<br />

mana◊o ino ia vetahi ê ra?<br />

Ua parau o Elder Joe J. Christensen e: “<strong>Te</strong> vai ra te feia o te tia mai i te mau<br />

po◊ipo◊i atoa, faatautau ai ia haere i te fare haapiiraa, e aore ra i te ohipa<br />

faaoaoaraa atoa hoi a te Ekalesia, no te mea te haape◊ape◊a nei ratou i te ohipa<br />

e ravehia i nia ia ratou. <strong>Te</strong> vai ra ia outou te puai no te taui i to ratou oraraa no<br />

te hoê tei maitai atu. . . . <strong>Te</strong> tiaturi nei te Fatu ia outou ia riro ei taata patu e ia<br />

horo◊a ia ratou te hoê faateiteiraa. A mana◊o iti mai ia outou iho e ia hau atu<br />

no nia i te puai e vai ra ia outou no te tauturu atu ia vetahi ê, e tae noa÷tu i te<br />

mau taata i roto i to outou iho utuafare” (i roto Conference Report, Oct. 1996,<br />

54; e aore ra Ensign, Nov. 1996, 39).<br />

4. <strong>Te</strong> faatia nei Iesu ia Lazaro mai te pohe mai<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Ioane 11:1–54. A<br />

haamaramarama e, i muri noa iho i haere atu ai o Iesu i te fare o Zakaio, ua farii


oia i te parau poro◊i no ô mai i to÷na mau hoa ia Maria raua o Mareta e, ua<br />

ma◊ihia to raua taeae o Lazaro, tei riro atoa hoi ei hoa rahi no Iesu (Ioane 11:1–5).<br />

E piti tau mahana i muri a◊e, ua arata◊i Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia haere e o÷na ra i<br />

Betani, te oire i roto i Iudea, te vahi i ora o Maria, Mareta e Lazaro (Ioane 11:6–7).<br />

• I to Iesu ho◊iraa atu i Betani, ua pohe roa o Lazaro no na mahana e maha te<br />

maoro (Ioane 11:17O. Eaha ta Mareta i rave i te taime i faaroo ai oia e te haere<br />

mai ra o Iesu? (A hi◊o Ioane 11:20.) Eaha tei haapûtapû ia outou no nia i te<br />

iteraa papu o Mareta no te misioni hanahana a te Faaora? (A hi◊o Ioane<br />

11:21–27.)<br />

• Eaha ta Iesu i rave i te taime i ite ai oia ia Maria e te tahi atu mau taata e rave<br />

rahi o te ta◊i ra? (A hi◊o Ioane 11:33–35.) E mea nahea teie aamu i te haapûtapû<br />

i to outou mana◊o no nia ia Iesu?<br />

• Noa÷tu i to÷na iteraa papu puai, ua huru paruparu te faaroo o Mareta i te taime<br />

i ani ai Iesu e, ia faanuuhia te ofa◊i i te menema o Lazaro (Ioane 11:39). E mea<br />

nahea to Iesu tautururaa ia÷na? (A hi’o Ioane 11:40.) Eaha ta tatou e haapii mai<br />

na roto mai i teie ohipa i tupu, no nia ihoa ra i ta te Fatu e titau nei ia tatou?<br />

• Eaha ta te pure a Iesu hou a faatia mai ai oia ia Lazaro, e haapii nei ia tatou no<br />

nia i to÷na autaatiraa e to÷na Metua? (A hi◊o Ioane 11:41–42.) E nahea tatou ia<br />

pee i te hi◊oraa o Iesu i roto i ta tatou iho e to te utuafare mau pure?<br />

A faaite i te hoho◊a o Iesu o te faatia nei ia Lazaro mai te pohe mai, e a ani<br />

manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Ioane 11:43–44.<br />

Haapiiraa 19<br />

• Ua faatia a◊ena Iesu e piti na taata mai te pohe mai (Mareko 5:22–24, 35–43;<br />

Luka 7:11–17). E mea nahea te faatiaraa ia Lazaro mai te pohe mai i te taa-ê-raa i<br />

na ohipa e piti i tupu i mua maira? (<strong>Te</strong> tamahine a Iaeiro e te tamaiti a te vahine<br />

ivi no Naina, ua faatiahia mai ïa mai te pohe mai i muri noa iho i faataa ê ai to<br />

ratou tino e te varua. Aita raua i tuuhia i roto i te menema. Ua pohe o Lazaro e<br />

maha na mahana, e ua vai a◊ena to÷na tino i roto i te menema.)<br />

• E mea nahea te semeio no te faatiaraa mai ia Lazaro mai te pohe mai i riro ai ei<br />

ite no te misioni hanahana a te Faaora? Eaha ta teie semeio e faatupu i te mau<br />

taata o tei ite mata i te reira? (A hi◊o Ioane 11:45–46.) E mea nahea teie semeio<br />

ia haapuai i to tatou faaroo i roto i te Faaora?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, te mau parau tumu i haapiihia i roto i te mau aamu o ta outou i<br />

aparau, e nehenehe te reira e haapuai i to tatou faaroo i roto i te Metua i te Ra◊i ra<br />

e i roto ia Iesu Mesia. I muri iho i te hi◊opoa potoraa i te aamu, a tai◊o i te<br />

faahitiraa i muri nei a Elder Thomas S. Monson:<br />

“Aita te tereraa o te tau i faataui i te huru o te Faaora oia hoi ia taui i te oraraa o<br />

te taata nei. Mai ta÷na i parau ia Lazaro tei pohe, e parau atoa mai oia ia outou e<br />

ia÷u nei: ‘. . .a haere mai i rapae.’ (Ioane 11:43.) A haere mai i rapae i te oto rahi o<br />

te mana◊o tapitapi. A haere mai i rapae mai te mauiui rahi o te hara. A haere mai<br />

i rapae mai te pohe mai o te oreraa e tiaturi. A haere mai i rapae no te hoê<br />

faaapîraa o te ora. A haere mai i rapae” (i roto Conference Report, Apr. 1974, 72;<br />

e aore ra Ensign, May 1974, 50).<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o atu i te mau rave◊a e nehenehe<br />

ai ratou e haapuai i to ratou faaroo i roto i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />

99


<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

100<br />

<strong>Te</strong> parabole no te Pharisea e te telona<br />

A tai◊o e a aparau i te parabole o te Pharisea e o te telona (Luka 18:9–14).<br />

• E mea nahea outou ia faataa i te pure a te Pharisea i roto i teie parabole? E mea<br />

nahea hoi outou ia faataa i te pure a te telona?<br />

• Eaha te auraa o te parau e “o tei faateitei hoi ia÷na ihora, e faaheahaahia ïa; e o<br />

tei faaheahaa ia÷na ihora, e faateiteihia ïa”? (A hi◊o Luka 18:14; Etera 12:27.)


“Auê Outou, . . .<br />

e te Mau Pharisea”<br />

Mataio 21–23; Ioane 12:1–8<br />

Haapiiraa<br />

20<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite maitai e ia haapae i te peu<br />

haavarevare e no reira ia haapuai ïa i ta ratou fafauraa ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana’ohia Mai<br />

a. Ioane 12:1–8. <strong>Te</strong> ratere nei Iesu i Betani, te vahi i faatahinu ai Maria i to÷na<br />

avae. <strong>Te</strong> faaino nei o Iuda i te faaohiparaa a Maria i te hinu moni rahi.<br />

b. Mataio 21:1–11. <strong>Te</strong> hoi nei Iesu i Ierusalema no te Tamaaraa o te Pasa. <strong>Te</strong><br />

tomo nei Oia i roto i te oire, na nia i te hoê asini, te fanau◊a o te asini.<br />

c. Mataio 21:23–46. <strong>Te</strong> haere nei te raatira o te mau tahu◊a, e te mau<br />

peresibutero ia Iesu ra i roto i te hiero e te titau nei i to÷na mana. Aita râ i<br />

pahono i ta ratou mau uiraa, ua parau atu Iesu ia ratou i te parabole o na<br />

tamaiti toopiti e te parabole o te taata fare.<br />

d. Mataio 22:15–46. <strong>Te</strong> tamata nei te mau papa◊i parau e te mau Pharisea ia<br />

herepata ia Iesu na roto i te parauraa i te tahi mea o te faatia ia ratou ia<br />

faahaehaa e ia faautu◊a ia÷na.<br />

e. Mataio 23. <strong>Te</strong> faahapa nei Iesu i te mau papa◊i parau e te mau Pharisea no ta<br />

ratou peu haavarevare.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 26:6–13; Mareko 11–12; 14:3–9; Luka 11:37–51;<br />

19:29–48; 20; Ioane 12:12–18; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Pharisees,” 750; “Sadducees,” 767; “Spikenard,” 776.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te hoê au◊a tei<br />

mâ roa i rapaeau e i roto atoa, e te tahi atu au◊a hoê a hoho◊a tei mâ roa i<br />

rapaeau e mea repo roa râ i roto mai.<br />

4. Mai te mea te vai ra te hoho◊a <strong>Te</strong> Tomoraa Hanahana (62173; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 223), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaineine ai outou ia haapii atu, e tia ia rave ia<br />

hau atu i te tai◊o noa i te mau papa◊iraa mo◊a i faataahia. A haapii mai i te mau<br />

tuhaa o te papa◊iraa mo◊a tataitahi e toru taime a◊e. <strong>Te</strong> taime matamua, a tai◊o i<br />

te reira ia maramarama eaha te vai ra i roto i te mau irava. I muri iho, a haapii<br />

i te reira ma te haapa◊o maite, ma te hi◊o i te mau parau tumu, te mau parau<br />

haapiiraa, e te mau oro◊a au maitai. I reira a tai◊o faahou i te reira, ma te faaoti<br />

i te mau irava o te pahono maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa e ma te faanaho hoi i te mau rave◊a no te abarau i taua mau irava ra.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

101


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

102<br />

A faaite i na au◊a e piti (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”). A haapapu ia ite noa<br />

te mau melo o te piha haapiiraa i te rapaeraa o te au◊a tataitahi.<br />

• <strong>Te</strong> hea o teie na au◊a o ta outou e au ia inu?<br />

A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa i te pae i roto o te au◊a tataitahi.<br />

• I teie nei, te hea ta outou e au ia inu? No te aha?<br />

A haamaramarama e, ua faaau o Iesu i te mau Pharisea i te hoê au◊a tei mâ i rapae<br />

mai tera râ e mea repo i roto mai (Mataio 23:25–26). Ua haapa◊o rahi roa te mau<br />

Pharisea i te mau oro◊a e te mau faaohiparaa o te faaite mai i te parau tia, tera râ<br />

aita ratou e feruri rahi ra i te vai-parau-tia-raa i roto i te aau i teie nei. No teie<br />

tumu, ua faaau o Iesu ia ratou ei feia haavarevare. E aparau teie nei haapiiraa i<br />

nia i te faautu◊araa o te Faaora na teie feia haavarevare—te mau taata o te tamata<br />

nei i te horo◊a i te huru parau tia tera râ aore e tamata nei i te ora ma te parau tia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau eaha ta te<br />

reira e haapii nei no nia i te aperaa [pato÷iraa] i te peu haavarevare. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o tia atu i nia i te ite-mau-raa e te faaafaroraa i<br />

te peu haavarevare i roto i to ratou iho oraraa, eiaha râ i nia i te ite-mau-raa i te<br />

reira i roto ia vetahi ê.<br />

1. <strong>Te</strong> faatavai [faatahinu] nei o Maria i na avae o Iesu.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 12:1–8. A haamaramarama e, e pae na mahana hou<br />

to÷na Faatasauroraa, ua faaea o Iesu i te hoê ahiahi i pihai iho i to÷na mau hoa i<br />

Betania. I reira ua faatavai o Maria, te tuahine o Mareta e o Lazaro i na avae o te<br />

Faaora i te mono◊i naradi, te hoê mono◊i e mea tao◊a rahi [moni rahi] (Ioane<br />

12:1–3). <strong>Te</strong> haamaramarama ra o Elder James E. Talmage i te tumu i rave ai oia i<br />

te reira:<br />

“No te faatavai [faatahinu] i te upoo o te hoê manihini i te mono◊i noa nei, ua riro<br />

ïa ei raveraa hanahana no te faatavai i to÷na na avae , ua riro atoa ïa ei faaiteraa i<br />

te haapa◊o taa ê e te ite-ore-noa-hia; area râ te faatavairaa i te upoo e na avae i te<br />

mono◊i naradi, e ma te faarahi atu, ua riro ïa ei ohipa faatura, faahanahana tei<br />

rave varavara-roa-hia e tae noa÷tu i te mau arii. Ua riro te ohipa a Maria ei faaiteraa<br />

no te haamoriraa; ua riro te reira ei fariiraa maitai roa no te hoê aau tei î roa i te<br />

varua haamori e te aroha mau” (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 512).<br />

• Ua faatavai o Maria i na avae o te Fatu no te faaite i to÷na here rahi no÷na. E<br />

mea nahea tatou ia faaite i to tatou here no te Fatu?<br />

• Ua faahapahia te mau ohiparaa a Maria e Iuda. Eaha ta÷na i parau o te tia ia<br />

ravehia i te mono◊i? (A hi◊o Ioane 12:4–5.) E mea nahea o Iuda i te riroraa ei<br />

taata peu haavarevare? (A hi’o Ioane 12:6. Mai te mea e faaohipa i te<br />

faahi’oraa◊oraa ohipa, a faaohipa i te haamaramaramaraa i roto i te ohiparaa<br />

no te faataa maite eaha te hoê taata peu haavarevare. A faaite papu e, e<br />

aparauhia i roto i te tuhaa pae hopea o te haapiiraa eaha te mana◊o o te Faaora<br />

no nia i te mau peu haavarevare.)<br />

2. <strong>Te</strong> tomo manuïa rahi nei te Fatu i roto ia Ierusalema.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 21:1–11. A faaite i te hoho◊a o te tomoraa manuïa<br />

rahi o Iesu. A haamaramarama e, i te ho◊iraa atu o Iesu i Ierusalema no te oro◊a


Pasa, ua haere mai e rave rahi mau taata no te hi◊o ia÷na no te mea ua faaroo<br />

ratou e, ua faatia mai oia ia Lazaro mai te pohe mai (Ioane 12:17–18). A piri mai<br />

ai Iesu i te oire, ua fariihia oia e te nahoa taata rahi o tei hohora haere i to ratou<br />

mau ahu i nia i to÷na e◊a e faahanahana ai ia÷na i te mau amaa raau, te hoê<br />

hanahana tei faahereherehia i te pae rahi no te mau arii e no te feia upootia i te<br />

tama◊i. Na te reira i faaî i te tohuraa a Zekaria (Zekaria 9:9) e ua riro atoa hoi ei ite<br />

i mua mai e, ua riro o Iesu ei Mesia tei fafauhia.<br />

• Eaha tei haapûtapû ia outou no nia i te aamu o Iesu o tei pa◊uma [i te asini no<br />

te tomo atu] ma te haehaa e ma te manuïa rahi atoa râ i Ierusalema? Eaha i to<br />

outou mana◊oraa, te mea e tupu mai i roto i to outou aau ahiri tei reira outou i<br />

taua mahana ra?<br />

• <strong>Te</strong> mau taata o tei faahanahana ia Iesu e te mau amaa raau, ua ite roa ïa ratou<br />

ia÷na ei peropheta e ei arii (Mataio 21:9, 11; Luka 19:38), area te tahi pae ra,<br />

aore ïa i maramarama i ta÷na misioni e aore ra ua pato◊i ia÷na. I roto i te hea<br />

mau rave◊a e ore ai te mau taata e maramarama e aore ra e pato◊i ai i te Faaora i<br />

teie mahana? E nahea tatou e farii hau atu ai e e maeva mai ai ia÷na i roto i to<br />

tatou oraraa?<br />

3. <strong>Te</strong> horo◊a nei Iesu i te parabole o na tamaiti toopiti e te parabole no te<br />

taata fare.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Mataio 21:23–46.<br />

Haapiiraa 20<br />

• I roto i te parabole o na tamaiti toopiti, e mea nahea to te tamaiti matamua<br />

[matahiapo] faaiteraa ia riro ei tamaiti haapa◊o hau atu i te piti o te tamaiti?<br />

(A hi◊o Mataio 21:28–30.) E mea nahea Iesu i te faaohipa i teie parabole i<br />

to÷na feia faaroo mai? (A hi◊o Mataio 21:31–32; a hi◊o atoa te Joseph Smith<br />

Translation [Tatararaa a Iosepha Semita] no Mataio 21:32 i roto i te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa 32d.) E mea nahea te mau telona e te mau vahine faaturi i riro mai<br />

te tamaiti matamua [matahiapo] te huru? (Ua pato◊i noa ïa ratou i te mau<br />

faaueraa a te Atua, area râ i te taime i poro ai Ioane ia ratou, ua farii ratou i<br />

te Mesia e ua tatarahapa i ta ratou ra mau hara.) E mea nahea te mau tahu◊a<br />

raatira e te mau peresibutero i riro ai mai te piti o te tamaiti? (Ua parau ratou<br />

e pee i te Atua, area râ ua pato◊i i te mau haapiiraa a Ioane e ua pato◊i ia Iesu<br />

noa÷tu e ua ite atu ratou ia÷na ei taata i muri a◊era.) E mea nahea te piti o te<br />

tamaiti i riro ai ei taata peu haavarevare?<br />

• Eaha te mau fafauraa o ta tatou i rave i te Fatu? (E hinaaro paha outou ia<br />

aparau i te mau fafauraa mai ta tatou i rave i te bapetizoraa, ia rave ana◊e i te<br />

oro◊a mo◊a, e ia farii ana◊e i te autahu◊araa.) E mea nahea tatou e riro ai mai te<br />

piti o te tamaiti i te tahi mau taime? E mea nahea tatou ia haapuai i to tatou<br />

fafauraa i te Fatu? E mea nahea tatou ia tauturu i te tahi e te tahi ia haapa◊o<br />

i te mau fafauraa ta tatou i rave i te Fatu?<br />

• I roto i te parabole no te taata fare (Mataio 21:33–41), o tei faaauhia i te taata<br />

fare, e aore ra te fatu o te ô vine? (To tatou Metua i te Ra◊i ra.) E te feia faaapu?<br />

(<strong>Te</strong> feia faatere o te faaroo Ati Iuda i to Iesu anotau.) E te mau tavini? (<strong>Te</strong> mau<br />

peropheta.) E te tamaiti i taparahi-pohe-hia e te feia faaapu? (O Iesu Mesia.)<br />

• E mea nahea te feia faatere o te faaroo Ati Iuda i riro ai mai te feia faaapu?<br />

Eaha ta te mau tahu◊a rarahi e ta te mau peresibutero i ite e, e tupu i te feia<br />

faaapu ia tae mai te fatu o te ô vine? (A hi◊o Mataio 21:41.)<br />

103


104<br />

• O vai “te ofai i faaruehia e te feia patu fare ra”? (A hi◊o Mataio 21:42; <strong>Te</strong> Ohipa<br />

4:10–12.) O vai ma te feia patu fare? Eaha ta Iesu i parau e tupu i te feia patu<br />

fare o te pato◊i i te ofa◊i tiavâ [tihi]? A hi◊o Mataio 21:43–44.) Nahea te mau<br />

parau a Iesu i roto i te irava 43 e tano ai ia tatou?<br />

• E mea nahea to te mau tahu◊a rarahi e te mau Pharisea pahonoraa i te taime<br />

ratou i ite ai e, te parau ra o Iesu no nia ia ratou i roto i teie mau parabole? (A<br />

hi◊o Mataio 21:45–46.) E mea nahea tatou ia upooti’a i te te◊ote◊o atoa e aore ra<br />

i te faahaehaaraa ta tatou e ite i roto i te aau ia piihia tatou ia tatarahapa?<br />

4. <strong>Te</strong> tamata nei te mau papa◊i parau e te mau Pharisea i te rama [herepata]<br />

ia Iesu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Mataio 22, 15–46. A<br />

haamaramarama e, ua papa◊ihia teie mau irava e toru taime a tamata ana◊e ai te<br />

mau Pharisea e te mau Sadukea i te herepata ia Iesu i roto i te parauraa i te tahi<br />

mea o te faatia ia ratou ia faahapa e ia faautu◊a ia÷na.<br />

• E mea nahea to te mau Pharisea tamata-matamua-raa ia herepata ia Iesu? (A hi◊o<br />

Mataio 22:15–17. A haamaramarama e, ahiri Iesu i parau e [ê] i te uiraa, ua<br />

nehenehe ia ratou ia pari ia÷na no te tururaa i te hau Roma i inoinohia. Ahiri oia<br />

i parau e, aita, ua parau ratou ia÷na i te taata orurehau.) Eaha ta Iesu i ite roa÷tu i<br />

roto i te feia uiui? (A hi◊o Mataio 22:18. A faaite papu e, ua ite te Fatu i roto i to<br />

tatou aau e to tatou mau mana◊o. Eita e nehenehe ia tatou ia huna i te hoê ohipa<br />

ia÷na.) E mea nahea Iesu i te pahonoraa i te uiraa? (A hi◊o Mataio 22:19–21.) E<br />

mea nahea teie uiraa i te arata◊i ia tatou i roto i te horo◊araa i te fafauraa [tap∂raa]<br />

i te Atua e i te mau hau i te fenua nei? (A hi◊o atoa i te Hiroa Faaroo 1:12.)<br />

• E mea nahea to te Sadukea tamataraa ia herepata ia Iesu? (A hi◊o Mataio<br />

22:23–28.) E mea nahea te mau Sadukea i riro ai ei feia haavarevare i roto i ta<br />

ratou uiraa? (A hi◊o Mataio 22:23. Ua faahua ratou ia riro ei feia feruri rahi i<br />

nia i te faaipoiporaa i roto i te tia-faahou-raa, tera râ aita ratou i tiaturi i te tiafaahou-raa.)<br />

E mea nahea Iesu i te pahono i ta ratou uiraa? (A hi◊o Mataio<br />

22:29–30. A haamaramarama e, te faataa nei te Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 132:15–16, 19 i te haapiiraa a Iesu. <strong>Te</strong> feia o te ore e rave e e haapa◊o nei i<br />

te mau fafauraa o te faaipoiporaa hiero, e vai otahi ratou i te ra◊i. No te feia o<br />

te rave e te haapa◊o nei i teie mau fafauraa, e vai te faaipoiporaa e amuri<br />

noa÷tu.)<br />

• Eaha te toru o te tamataraa ia herepata ia Iiesu? (A hi◊o Mataio 22:34–36.) E<br />

mea nahea te parau a Iesu i te pahono i te uiraa? (A hi◊o Mataio 22:37–40.)<br />

Eaha outou e mana◊o ai e, e mea faufaa roa teie na faaueraa rahi e piti?<br />

Ua parau o Elder Howard W. Hunter e: “<strong>Te</strong> here nei oia i te Fatu ma to÷na aau<br />

atoa. . . . ua ineine no te faarue, no te rave, e aore ra no te mauiui i te mau<br />

huru mea atoa no te faaoaoa e no te faahanahana ia÷na. <strong>Te</strong> here nei oia i te<br />

Atua ma to÷na varua atoa. . . . ua ineine i te horo◊a i to÷na ora no ta÷na ohipa, e<br />

ia faaitihia i roto i te mau tamahanahanaraa o te ao nei no te faahanahana<br />

ia÷na. <strong>Te</strong> here nei oia i te Atua ma to÷na puai atoa no taua taata ra o te ohipa i<br />

te mau puai atoa o to÷na tino e to÷na varua i roto i te taviniraa i te Atua. <strong>Te</strong><br />

here nei oia i te Atua ma to÷na feruriraa atoa no taua taata ra o te faaohipa<br />

ia÷na iho eiaha no te ite noa i te Atua e to÷na hinaaro, o te hi◊o râ i te Atua i<br />

roto i te mau mea atoa e o te faaite ia÷na i roto i te mau rave◊a atoa” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1965, 58; e aore ra Improvement Era, June 1965, 512).


5. <strong>Te</strong> faautu◊a nei Iesu i te hara a te peu haavarevare.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mataio 23.<br />

Haapiiraa 20<br />

• Ua aufau te mau papa◊i parau e te mau Pharisea i te tuhaa ahuru, ua horo◊a na<br />

te feia veve, ua tamata i te mau taviniraa haamori, e ua haere pinepine i te<br />

hiero. Eaha te mea i faahapa ai te Fatu ia ratou? (A hi◊o Mataio 23:5, 14, 23–28.<br />

Ua rave ratou i teie mau mea, e ere na roto i te faaroo, na roto râ i te hinaaro ia<br />

iteahia mai ei feia parau tia e vetahi ê ra.) Eaha te “mau mea rarahi” ta te Fatu i<br />

parau o ta ratou i ore i rave? (A hi◊o Mataio 23:23.) E mea nahea tatou ia<br />

haapapu e, aita tatou e ore nei e rave i teie “mau mea rarahi” i roto i to tatou<br />

iho oraraa?<br />

• E mea nahea tatou i riro ai i te tahi mau taime ei mau melo no te Ekalesia peu<br />

haavarevare? (Mai teie te huru, ia haere ana◊e tatou i te mau putuputuraa a te<br />

Ekalesia, ua rahi atu to tatou feruriraa i te mea e hi◊ohia mai tatou e vetahi ê i<br />

te haamoriraa i te Atua. E mutamuta paha tatou i te mau faataaraa ohipa a te<br />

Ekalesia no te mea i reira aita tatou e farii rahi i te hi◊oraa mai a te taata no ta<br />

tatou taviniraa. E turu paha tatou i te feia faatere o te Ekalesia e i muri iho ra, e<br />

faaino ïa i ta ratou mau faaotiraa ohipa.)<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe ia rave no te pato◊i i te peu haavarevare? A ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia feruri maite i teie mau uiraa ma te parau ore: <strong>Te</strong><br />

aufau ra anei au i te tuhaa ahuru, te horo◊a ra anei na tei veve, te tae ra anei i te<br />

mau putuputuraa [a te Ekalesia], e te tavini ra anei ia vetahi ê no to÷u iho<br />

hanahanaha e aore ra no te hanahana o te Atua? I roto i ta÷u mau ohiparaa atoa,<br />

te imi ra anei au ia haafatata atu i to÷u Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊opoa maite i to ratou oraraa no<br />

te peu haavarevare e ia imi ia faaore roa i te reira. A faaite papu e, na te hinaaro<br />

ma te aau atoa ia tavini e ia haapa◊o ia Iesu Mesia, o tei faahaerehia e te here e te<br />

faaroo ia÷na, e afa◊i fatata atu ia tatou i pihai iho ia÷na e e faarahi ïa i to tatou here<br />

e te faaroo.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faautu◊a nei [katara] Iesu i te tumu raau suke aore e maa hotu, e tapa◊o<br />

no te peu haavarevare<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 21:17–22. A haamaramarama e, te tahi atu tapa◊o no<br />

te peu haavarevare o te tumu raau suke ïa ta Iesu i ite i nia i to÷na haerea i<br />

Ierusalema.<br />

• Eaha ta Iesu i rave i to÷na iteraa e, e rave rahi mau rau i nia i te tumu raau aita<br />

râ e maa hotu? (A hi◊o Mataio 21:19.) E mea nahea te tumu raau suke i riro ai<br />

mai te taata peu haavarevare?<br />

105


106<br />

<strong>Te</strong> haamaramarama ra o Elder James E. Talmage: “Ua ravehia te [tumu raau] ei<br />

tao◊a no te faautu◊araa e ei tumu parau no te a◊oraa haapiiraa a te Fatu, no te<br />

mea e, noa÷tu e mau rau to nia iho, e faaite ino râ i te maa ore. Ahiri ua tano ia<br />

hi◊o atu i te tumu raau ei tiamâraa i te pae morare, e parau atu ïa tatou i te<br />

reira mai te taata peu haavarevare ra; e tahuna ra i te maa ore tei apitihia mai i<br />

te rahiraa o te rau no te faariro i te reira ei huru taata peu haavarevare ra”<br />

(Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 527).<br />

2. <strong>Te</strong> Faaiteraa hoho’a Video<br />

E haamaramarama te tuhaa piti o “<strong>Te</strong> Mau Peu Tumu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa no<br />

roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), i te faaohiparaa a<br />

te Ati Iuda no te phulakateri [papaa parau] e te faaunaunaraa. Mai te mea e, aita<br />

outou i faaite i teie tuhaa i roto i te haapiiraa 9, e nehenehe ta outou e faaite i te<br />

reira i teie nei, no te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te<br />

Mataio 23:5 (“te faaaano nei hoi ratou i ta ratou mau phulakateri [papaa parau], e<br />

te faarahi nei i te hiti o to ratou ahu”). A aparau e mea nahea teie mau ohipa i riro<br />

ai ei tapa◊o no te peu haavarevare a te mau papa◊i parau e a te Pharisea.<br />

3. “E mea maitai hoi ia ratou ta te taata haamaitai” (Ioane 12:43)<br />

• Ua papa◊i o Ioane e, e rave rahi mau taata o tei tiaturi ia Iesu, eita râ ratou<br />

e faatia i to ratou tiaturi no te mea e, “e mea maitai hoi ia ratou ta te taata<br />

haamaitai i ta te Atua ra haamaitai” (Ioane 12:42–43). E mea nahea tatou<br />

e riro ai, i te tahi mau taime, ei feia feruri rahi i te mea e fariihia “i ta te taata<br />

haamaitai [arueraa a te taata]”? Eaha te mau hopearaa no te imiraa i “ta te<br />

taata haamaitai”? E mea nahea tatou ia upooti’a i nia i te hinaaro ia imi i ta<br />

te taata haamaitai [te arueraa] e te faahanahanaraa a vetahi ê? (A hi◊o PH&PF<br />

82:19; 88:67.)


“E te Tapao o To<br />

Oe Taeraa Mai”<br />

Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio (Mataio 24)<br />

Haapiiraa<br />

21<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i te mau tapa◊o o te na mua<br />

mai i te Tae Pitiraa mai o te Faaora e ia faaitoito i te mau melo ia faaineine ia<br />

ratou iho no teie oro◊a rahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio 1:1–20 (Mataio 24:1–5, 9–13,<br />

15–22). <strong>Te</strong> tohu nei Iesu i te haamouraa o Ierusalema.<br />

b. Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio 1:21–55 (Mataio 24:6–8, 14, 23–51).<br />

<strong>Te</strong> faataa nei Iesu i te mau tapa◊o o te na mua mai i to÷na Tae Pitiraa mai e te<br />

haapii nei e mea nahea ta÷na feia maitihia e nehenehe ai ia faaineine no<br />

to÷na taeraa mai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 13; Luka 21:5–38; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 45:15–55.<br />

3. Mai te mea e, te vaira te hoho◊a o <strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai (62562; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 238), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Aita te hoê piiraa no te haapii e titau ia ite outou<br />

i te mau mea atoa ra no nia i te evanelia, no reira eiaha outou e haamâ mai te<br />

mea e, e ani mai te hoê melo o te piha haapiiraa i te hoê uiraa o ta outou eita<br />

e nehenehe ia pahono. Eiaha e tamata i te hamani noa i te pahonoraa, a faaite<br />

râ e, aita outou i ite e te tamata nei ia itehia mai te hoê pahonoraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o atu i rapae na roto i te<br />

haamaramarama e ia hi◊o maitai i te ra◊i. Mai te mea e, aita e haamaramarama<br />

to te piha haapiiraa, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa eaha te huru o te<br />

mahana i rapaeau, a tae mai ai ratou i te fare pure. I reira a rave i te hoê tohuraa<br />

huru tano paha no nia i te mahana. Mai teie te huru, mai te mea e, e mea teatea<br />

te ra◊i e e mea ve◊ave◊a i rapaeau, a tohu atu e, e topa te hiona [te uâ] i roto i te<br />

tahi tau hora. Mai te mea e, e mea huru to◊eto◊e e te uâ i rapaeau, e e au ra e, e<br />

tamau noa te uâ no te tahi tau taime, a tohu e, e riro i te ve◊ave◊a rahi e te marô<br />

i rapaeau i roto i na minuti e pae.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa eaha ta ratou e mana◊o nei no nia i ta<br />

outou tohuraa. I muri a◊e i to ratou aparauraa, a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha ta outou tohuraa no nia i te mahana i roto i na toofanu hora i mua nei?<br />

Eaha tei tauturu ia outou ia rave i taua faaararaa ra?<br />

107


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

108<br />

• E mea nahea te mau tapa◊o no te huru i mua nei o te mahana i te faaûrû i te<br />

mau mea o ta tatou e rave? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, e rave pinepine<br />

matou i te faaineineraa i faatumuhia i nia i teie mau tapa◊o. Mai teie te huru, e<br />

rave paha tatou i te mau faanahoraa no te mau ohipa faaoaoaraa i rapae i te<br />

taime e au ra e, e mea maitai te mahana, e aore ra e rave paha tatou i te mau<br />

faaineineraa taa ê no te paruru i te vero puai.<br />

A faaite e, ua riro te faaararaa no te vavea ei hoê huru o ta tatou e tiaturi nei i nia i<br />

te mau tapa◊o no te tauturu ia tatou ia faaineine no te mau ohipa e tae mai. Mai te<br />

mea e, e hi◊o maite tatou i te mau tapa◊o, e faaiti mai tatou i te mau fana◊oraa ia<br />

roohia mai ma te ineine ore. Hoê â huru, na roto i te hi◊o-maite-raa no te mau<br />

tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia<br />

faaineine no taua oro◊a rahi ra. E aparau teie haapiiraa i te tahi o te mau tapa◊o ta<br />

Iesu i tohu o te tupu mai na mua i to÷na Tae Pitiraa Mai. (E hinaaro paha outou i<br />

te faaite papu e, e faata maite te faaararaa i te tahi mea o te tupu paha, e faataa<br />

maite râ te hoê tohuraa i te tahi mea o te tupu mai. E hape paha te faaararaa no nia<br />

i te vavea, area te mau tohuraa no nia i te Tae Pitiraa mai e hopea atoa ia i te î.)<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, ua heheu mai te Fatu i te<br />

haamaramaramaraa no te tauturu ia tatou ia faaineine no to÷na Tae Pitiraa mai.<br />

Noa÷tu i te mau fifi rahi o te mau mahana hopea, e nehenehe tatou e hi◊o i mua<br />

ma te oaoa i teie oro◊a rahi.<br />

A haamaramarama e, tei roto i te Mataio 24 te mau tohuraa a te Faaora no nia i<br />

te haamouraa o Ierusalema e no nia i to÷na Tae Pitiraa mai. Ehia atura taime, ua<br />

tauihia e ua faatanohia te mau irava i roto i teie nei pene, ma te faariro i te reira<br />

ei ohipa fifi ia maramarama i te tahi mau taime, oia hoi eaha te oro◊a ta tera irava<br />

e faataa nei. Aua◊e râ, ei tuhaa no teie tatararaa i faaûrûhia no te Bibilia, ua<br />

haamaramarama mai o Iosepha Semita i na tohuraa e piti e ua faaho◊ihia mai te<br />

tahi atu haamaramaramaraa. Ta÷na [Iosepha Semita] tatararaa faaûrûhia no te<br />

Mataio 24, ua itehia ïa i roto i te Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio i roto i<br />

te Poe Tao◊a Rahi.<br />

A faaohipa i te Joseph Smith [Iosepha Semita]—Aamu no te Mataio ia aparau<br />

outou i te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu i roto i teie haapiiraa. A<br />

faaite i te hoho◊a o te Tae Pitiraa Mai i roto i te roaraa o teie haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaite nei o Iesu na mua roa i te haamouraa e tupu mai no Ierusalema.<br />

A aparau Joseph Smith—Mataio 1:1–20 (a hi◊o atoa Mataio 24:1–5, 9–13, 15–22). A<br />

ani manihini i te mau melo o te piha haapiira ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Toofanu tau mahana hou Iesu i faasataurohia ai, ua apee mai te tahi o ta÷na<br />

mau p¥p¥ ia÷na i te Mou◊a Oliveta. Eaha na uiraa e piti ta te mau p¥p¥ i ani ia<br />

Iesu? (A hi◊o Iosepha Semita—Mataio 1:4. A haamaramarama e, ua riro te<br />

Iosepha Semita—Mataio 1:5–20 ei pahonoraa a te Faaora i ta ratou uiraa<br />

matamua, oia hoi no nia i te haamouraa o Ierusalema. Ua riro te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:21–55 ei pahonoraa a te Faaora i ta ratou uiraa piti, oia hoi<br />

no nia i te Tae Pitiraa Mai.)<br />

• Eaha ta Iesu i tohu no nia i te hiero i Ierusalema e te oire iho? (A hi◊o Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:2—3, 12.) Eaha te mau tapa◊o ta te Faaora i tohu o te na mua<br />

mai i te haamouraa o Ierusalema? (A hi◊o Iosepha Semita—Mataio 1:5–10.)


Haapiiraa 21<br />

• Eaha ta Iesu i parau atu i to÷na feia apee ia rave no te aperaa i te haamouraa?<br />

(A hi◊o Iosepha Semita—Mataio 1:11–15.) No te aha e mea faufaa ia ho◊i ratou i<br />

to ratou mau utuafare hoê a◊e taime hou a haere ê atu ai ratou? (A hi◊o Luka<br />

9:62; PH&PF 133:14–15.)<br />

A haamaramarama e, noa÷tu â e rave rahi te mau Ati Iuda tei ore i tiaturi e, e<br />

nehenehe i to ratou oire rahi e te hiero ia haamouhia, ua tupu te mau tohuraa a te<br />

fatu i te matahiti 70 i muri a◊e i te Mesia. Ma te tiaturi e, e tae mai te Mesia e<br />

tauturu ia ratou i roto i te tama◊i, ua aro atu te mau Ati Iuda i to Roma i te matahiti<br />

66 i muri a◊e i te Mesia. E maha na matahiti i muri iho, ua haamou to Roma i te<br />

oire atoa. <strong>Te</strong> feia i faaroo atu i te Faaora e i horo ê atu i nia i te mau mou◊a ua ora<br />

mai ïa. <strong>Te</strong> feia aore i faaroo i ta÷na a◊o ua haapurarahia e ua haamouhia.<br />

2. <strong>Te</strong> faataa nei Iesu i te mau tapa◊o o te na mua mai i to÷na Tae Pitiraa Mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:21–55 (a hi◊o atoa Mataio 24:6–8, 14, 23–51). A haamana◊o i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa e, te piti o te uiraa i anihia e te mau p¥p¥ no nia i te Tae<br />

Pitiraa Mai o te Faaora e te haamouraa o te tae atoa mai o te feia ino (o tei parauatoa-hia<br />

i te tahi mau taime “te hopea o te ao nei”). A aparau ai outou i te mau<br />

tapa◊o e te mau fifi rahi o te na mua mai i te Tae Pitiraa mai, a papa◊i i te reira i<br />

nia i te tabula ereere.<br />

• Eaha te tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o te Faaora, tei faataahia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:22? Eaha te mea e tupu nei o ta outou e ite nei e, ua tupu<br />

teie tohuraa? E nahea tatou ia ape ia ore e haavarehia e te mau peropheta<br />

hape? (A hi◊o Mataio 7:15–20; PH&PF 45:57; 46:7–8.)<br />

• Eaha te tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai tei faahitihia i roto i te Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:23 e te 28? Eaha te haapapuraa o ta outou e ite e, ua oti maitai teie<br />

tohuraa? Ua haapii te Fatu e, e tia ia tatou “eaha e mata◊u” i te mau tama◊i e te<br />

mau parau no te tama◊i. E mea nahea e itehia ai ia tatou te hau i roto i taua mau<br />

taime mata◊u ra? (A hi◊o 1 Ioane 4:16–18; PH&PF 6:34–36; 45:34–35; 59:23.)<br />

Ua horo◊a o Elder M. Russell Ballard i te a◊o i muri nei no te tia◊i [hi◊o â i mua]<br />

e no te faaitoitoraa:<br />

“Noa’tu e, te faaara mai nei te mau tohuraa ia tatou e, e tupu mau ihoa teie<br />

mau mea e tia’iha ra, te rahi noa atura ra te taata e faaite nei i to ratou<br />

hepohepo rahi i mua i te tupu oioiraa te ino i te ao nei . . . Ua tia te reira,<br />

inaha, te vai ra hoê tumu papu i haape’ape’a roa ai tatou, i te mea e, i teie iho<br />

taime, aita tatou e ite ra i te mau pahonoraa i teie mau fifi matara ore o te<br />

faaruruhia nei e to te ao nei. Area râ,noa’tu i te pae hopea, eiaha roa tatou e<br />

faarue i te tiaturiraa!. . .<br />

“. . . O te Fatu te faatere. Ua ite oia i te hopea mai te haamataraa mai â. Ua<br />

horo◊a mai oia i te haamaramaramaraa afaro, oia ïa, mai te mea e peehia, e ite<br />

oia ia tatou ma te paruruhia i roto i te mau fifi rahi. E tupu mau â Ta÷na mau<br />

opuaraa, e te vai ra te mahana e maramarama ai tatou i te mau tumu mure ore<br />

no teie mau ohipa atoa . No reira, e mea tia roa ia tatou i teie mahana iho, ia<br />

haapa◊o maitai ia ore ia ohipa na nia atu, ia ore ia roaa i roto i te mau<br />

faaineineraa e ra atu te rahi; area râ ta tatou e tia roa ia rave, ia haapa◊o<br />

i te mau faaueraa a te Atua e ia ore ia mo◊e te tia◊i [ia hi◊o â i mua]!<br />

109


110<br />

“<strong>Te</strong>ie râ, i hea e itehia ai ia tatou te tia◊i i roto i te amuiraa o taua mau fifi e taua<br />

mau ati rahi ra? E mea ohie roa, to tatou tia◊i hoê no te parururaa i te pae varua<br />

i roto i teie mau tau aueue, o te faafariuraa ïa i to tatou mau feruriraa e to tatou<br />

aau ia Iesu Mesia ra. . . . Ma te ahuhia o te paruru no te faaroo, e nehenehe<br />

tatou e tahiti atu i to tatou mau tamataraa e rave rahi o te mahana tataitahi e ia<br />

pato◊i puai rahi atu i to tatou mau paruparu rahi atu e te taiâ, ma te ite e, mai te<br />

mea e rave tatou i te mea maitai a◊e, ia haapa◊o i te mau faaueraa a te Atua,<br />

noa’tu eaha te mea e tupu mai, e maitai noa tatou” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1992, 41–43; e aore ra Ensign, Nov. 1992, 31–32).<br />

• Eaha te mau tapa◊o no te Tae Pitiraa Mai o tei faataahia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:27 e 31? E mea nahea teie mau tohuraa i te tupu i teie<br />

mahana? (<strong>Te</strong> rahi roa atura te ohipa misionare, e te haapiihia nei te evanelia e<br />

ua hau atu e hau atu te mau vahi o te faarii ra i te ao atoa nei.) Eaha ta tatou<br />

tataitahi e nehenehe e rave no te tauturu ia faatupu i teie mau tohuraa?<br />

• Eaha te mau tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o tei faataahia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:29–30? Eaha te haapapuraa o ta outou e ite nei e, ua oti î roa<br />

teie mau tohuraa? Eaha ta te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i a◊o<br />

ia tatou ia rave no te faaineine no te mau ati rahi o te natura o te na mua mai i<br />

te Tae Pitiraa Mai?<br />

• Eaha te mau tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o tei faahitihia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:32–33?<br />

• Ua parau te Fatu i to÷na feia apee i Ierusalema ia “tia i te mau vahi mo◊a”<br />

(Iosepha Semita—Mataio 1:12), e ua horo◊a oia i taua â a◊o ra i to tatou nei<br />

anotau (PH&PF 87:8; 101:22). Eaha te tahi mau vahi mo◊a o ta tatou e tia ia tia<br />

atu? E mea nahea teie mau vahi ia tauturu ia paruru ia tatou i roto i te mau fifi<br />

o te mau mahana hopea nei?<br />

Ua parau te Peresideni Ezra Taft Benson, “E tia te mau tane mo◊a e te mau<br />

vahine mo◊a i te mau vahi mo◊a, e teie mau vahi mo◊a ra, oia hoi, to tatou<br />

mau hiero, to tatou mau fare pure, to tatou mau utuafare, e te mau t¥t¥ o<br />

Ziona, oia atoa, ia au i ta te Fatu i faaite mai, ‘ei parururaa, e ei vahi haapûraa<br />

i te vero, e i te riri ia niniihia÷tu te reira ma te anoi ore i nia i te ao paatoa nei’<br />

(PH&PF 115:6)” (“Prepare Yourselves for the Great Day of the Lord,” Brigham<br />

Young University 1981 Fireside and Devotional Speeches [1981], 68).<br />

• Eaha te arata◊iraa ta Iesu i horo◊a no te tauturu ia tatou ia ore ia haavarehia i te<br />

mau mahana hopea nei hou to÷na Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:37.) E mea nahea tatou ia here i te parau a te Fatu mai te hoê tao◊a<br />

rahi? E mea nahea te hereraa i te parau a te Fatu mai te tao◊a rahi i te tauturu ia<br />

outou ia ape ia haavarehia?<br />

• Eaha ta Iesu i haapii i roto i te mau irava i muri nei no te tauturu ia tatou ia<br />

faaineine no to÷na Tae Pitiraa Mai?<br />

a. <strong>Te</strong> parabole no te tumu raau suke (Iosepha Semita—Mataio 1:38–40).<br />

b. <strong>Te</strong> faaauraa no te Tae Pitiraa Mai i te mau mahana o Noa (mau irava 41–43).<br />

c. <strong>Te</strong> tohuraa o na taata toopiti o te rave ra i te ohipa i roto i te faaapu e na<br />

taata toopiti o te taviri ra i te sitona i te fare taviri (mau irave 44–46).<br />

d. <strong>Te</strong> parabole o te taata maitai e te taata eiâ (mau irava 47–48)<br />

e. <strong>Te</strong> parabole o te Fatu e ta÷na mau tavini (mau irava 49–54).


Haapiiraa 21<br />

• No te aha e mea faufaa ia tamau noa tatou ia hi◊o maite e ia faaineine no te<br />

taeraa mai o te Fatu? E mea nahea tatou ia hi◊o maite e ia faaineine no te<br />

farerei i te Fatu?<br />

• Eaha te tupu i te feia parau tia ia ho◊i mai te Faaora? (A hi◊o Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:37, 44–45, 50; 1 <strong>Te</strong>salonia 4:16–18; PH&PF 88:96–98.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te mau tohuraa i te pae papa◊iraa mo◊a no nia i te Tae Pitiraa Mai<br />

o Iesu Mesia, e faaî atoahia te reira. A haapapu e, na roto i te haapiiraa i te mau<br />

haapiiraa o te Faaora e te peeraa i te a◊o a te mau peropheta ora, e nehenehe<br />

tatou e faaineine ia tatou iho no te farerei i te Mesia. Mai te mea e, ua faaineine<br />

tatou, e riro te Tae Pitiraa Mai e mahana maere no tatou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mana◊o<br />

no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> mau tapa◊o no te Tae Pitiraa Mai tei heheuhia i te mau mahana hopea nei<br />

A haamaramarama e, ua farii te Peropheta Iosepha Semita i te hoê heheuraa o te<br />

tapiti ra e te haamaramarama ra i te mau tohuraa i horo◊ahia i te mau p¥p¥ a Iesu<br />

i tahito ra. E itehia teie heheuraa i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

45. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaau i te Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 45:15–55 i te Iosepha Semita—Mataio.<br />

E hinaaro paha outou e faaite atu e, i roto i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 45:60–61, ua parau te Fatu ia Iosepha Semita ia haamata ia iriti i te <strong>Faufaa</strong><br />

<strong>Apî</strong>. Ua riro te Iosepha Semita—Mataio ei tuhaa no taua iritiraa [tatararaa] i<br />

faaûrûhia ra.<br />

111


Haapiiraa<br />

22<br />

112<br />

“E Parahi i te Basileia i<br />

Haapa◊ohia no Outou”<br />

Mataio 25<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaineine ratou iho no te Tae<br />

Pitiraa Mai, na roto i te oraraa ma te parau tia, ma te faatupu i to ratou mau<br />

taleni, e ma te tavini ia vetahi ê.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 25:1–13. Na roto i te parabole o na paretenia tino ahuru, te haapii<br />

nei Iesu e, e mea tia roa ia tatou ia faaineine no to÷na Tae Pitiraa Mai.<br />

b. Mataio 25:14–30. Na roto i te parabole o te mau taleni, te haapii nei o Iesu e, e<br />

tia ia faatupu tatou i te mau horo◊araa ta tatou e farii nei no ô mai i te Atua ra.<br />

c. Mataio 25:31–46. Na roto i te parabole no te mau mamoe e te mau<br />

puaaniho, te haapii nei Iesu e, e tia ia tatou ia tavini ma te hinaaro mau i te<br />

tahi e te tahi.<br />

2. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te hoê mohina<br />

hi◊o na◊ina◊i, te hoê farii mori e aore ra te pape i faarauraauhia, e, mai te mea<br />

hoi e te vai ra, te hoho◊a o <strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai (62562; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 238).<br />

3. A rave mai i te tahi apî parau iti e te hoê peni inita e aore ra te peni tara na te<br />

melo tataitahi o te piha haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa. I tera taime e tera taime, a faaohipa i te mau<br />

faahitiraa a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei, o te nehenehe e<br />

itehia i roto i teie buka haapiiraa e i roto i te mau ve◊a a te Ekalesia, no te<br />

tauturu afaro e no te haamaramarama roa i te mau aparauraa a te piha<br />

haapiiraa e no te haapapu atoa e, te tamau nei â te Fatu i te heheu i to÷na<br />

hinaaro i teie mahana. A faaohipa i teie mau faahitiraa no te paturu, eiaha no<br />

te mono atu, i te tai◊oraa papa◊iraa mo◊a e te aparauraa a te piha haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te hoê mohina hi◊o na◊ina◊i, te hoê farii mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia, e te hoho◊a o te Tae Pitiraa Mai.<br />

A haamaramarama e, e faahi◊o atu teie haapiiraa i nia i na parabole e toru ta te<br />

Faaora i haapii no te pahono atu i te mau uiraa a te mau Aposetolo no nia i to’na<br />

Tae Pitiraa Mai. A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa e, e faaohipa outou i te<br />

mohina e te mori e aore ra i te pape i faarauraauhia no te vauvau atu i to tatou<br />

faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai.


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea te reira e tano ai i to tatou oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu o te tuati i te<br />

mau parau tumu no te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole o na paretenia tino ahuru.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 25:1–13. A haamaramarama e, ua faatumuhia te<br />

parabole o na paretenia tino ahuru i nia i te mau peu tumu o te faaipoiporaa a te<br />

Ati Iuda. I roto i te tau o Iesu, e apee atu te tane faaipoipo apî e to÷na mau hoa i<br />

te vahine faaipoipo apî mai te fare mai o te vahine faaipoipo apî i te fare o te<br />

tane faaipoipo apî. Na te hiti i te e◊a, ua tia◊i mai te mau hoa o te vahine<br />

faaipoipo apî no te amui mai ia ratou. Ia tae ana◊e ratou i te fare o te tane<br />

faaipoipo apî, ua haere atoa ratou i roto i te fare no te faaipoiporaa. Ua tupu taua<br />

mau faaipoiporaa ra, i te pae rahi o te taime, i te taperaa mahana, no reira te feia<br />

o te tia◊i mai i te vahine faaipoipo apî e te tane faaipoipo apî, e afa◊i ratou i te<br />

mau lamepa na◊ina◊i tei faaîhia i te mori.<br />

• I roto i te parabole o na paretenia tino ahuru, o vai ta te tane faaipoipo apî e tia<br />

nei? (<strong>Te</strong> Faaora.) O vai ma ta te mau paretenia e tia nei? (<strong>Te</strong> mau melo o te<br />

Ekalesia.) Eaha ta te faaipoiporaa e tia nei? (<strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai o te Faaora.) Eaha ta<br />

te mori i roto i te mau lamepa e tia nei? (<strong>Te</strong> faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai.)<br />

• Eaha a na paretenia toopae i rave o tei riro ei ohipa maamaa? (A hi◊o Mataio<br />

25:3.) Eaha te mau faahopearaa o to ratou ereraa i te faaineineraa? (A hi◊o<br />

Mataio 25:8–12.) E mea nahea tatou, i te tahi mau taime, ia rave atoa i teie â<br />

hape mai te mau paretenia maamaa?<br />

• Eaha a na paretenia toopae i rave tei riro ei ohipa maramarama? (Mataio 25:4.)<br />

Eaha te mau faahopearaa o ta ratou faaineineraa? (A hi◊o Mataio 25:10.) Eaha<br />

ta tatou e haapii mai na roto mai i te mau ohiparaa a na paretenia toopae<br />

maramarama? (A hi◊o PH&PF 45:56–57. E mea tia roa ia faaineine tatou iho ia<br />

tatou no te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia.)<br />

• Ma te haamana◊o e, te tia nei te mori i roto i te parabole no te faaineineraa no<br />

te Tae Pitiraa Mai, eaha ïa te tahi mau rave◊a ta tatou e nehenehe e tuu mai i te<br />

“mori” i roto i to tatou “mau lamepa”? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, e<br />

nehenehe e vai mai te mau tuhaa papu o te oraraa parau tia, mai te faaohiparaa<br />

i te faaroo, te fariiraa i te mau oro◊a, te haapa◊oraa i te mau fafauraa, e aore ra te<br />

horo◊araa i te taviniraa.)<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te mohina e te mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia (a hi◊o i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa), a haamaramarama e, te tia nei te<br />

mohina no te mau lamepa i roto i te parabole. A tuu atu te hoê topata mori e<br />

aore ra te pape i roto i te mohina i te taime atoa e horo◊a mai te hoê melo o te<br />

piha haapiiraa i te hoê mana◊o e nahea tatou e nehenehe ai e faaineine. E<br />

hinaaro paha outou ia faaite i te mau mana◊o hohonu i muri nei, no ô mai i te<br />

Peresideni Spencer W. Kimball:<br />

“I roto i te parabole, e nehenehe ia hoohia mai te mori i te fare hooraa mori. I<br />

roto i to tatou oraraa, e haaputuputu-maite-hia te mori no te faaineineraa,<br />

topata i nia te topata i roto i te oraraa parau tia. E amui atu i te mori i roto i ta<br />

tatou mau lamepa, te haereraa ïa te mau pureraa oro◊a, topata i nia i te topata i<br />

tera e tera matahiti. <strong>Te</strong> haapaeraa maa, te pure utuafare, te hahaereraa<br />

113


114<br />

utuafare, te arata’iraa i te mau hiaai o te tino nei, te pororaa i te evanelia, te<br />

haapiiraa i te mau papa◊iraa mo◊a—te ohiparaa tataitahi no te horo◊araa ia<br />

tatou iho e te haapa◊o maitai e topata te reira tei amuihia atu i ta tatou fare toa<br />

[haaputuraa]. <strong>Te</strong> mau ohipa rii maitatai, te aufauraa i te mau ô e te mau tuhaa<br />

ahuru, te mau mana◊o viivii ore e te mau ohiparaa, te faaipoiporaa i roto i te<br />

fafauraa no te ora mure ore—e mau hinu papu ana’e teie o ta tatou e<br />

nehenehe e faaî i to tatou mau lamepa i te maororaa pô [tuiraa pô]” (Faith<br />

Precedes the Miracle [1972], 256).<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri ma te parau ore i te mau uiraa i<br />

muri nei:<br />

• Eaha ta outou i rave i teie hebedoma i mairi a◊enei no te tuu atu i te mori i ta<br />

outou lamepa? Eaha te tahi mau mea ta outou e rave i teie hebedoma i mua<br />

nei no te tuu atu i te mori i ta outou lamepa?<br />

2. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole no te mau taleni.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 25:14–30. A haamaramarama e, i te mau tau o te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, ua riro te hoê tuhaa moni ei taleni (Bible Dictionary [Ditionare o te<br />

Bibilia], “Money,” 733–34).<br />

• I roto i te parabole no te mau taleni, o vai ta te taata e ratere nei i te fenua atea<br />

e tia nei? (<strong>Te</strong> Fatu.) O vai ma ta te mau tavini e tia nei? (Tatou tataitahi.) Eaha<br />

ta te mau taleni e tia nei? (<strong>Te</strong> mau horo◊araa no ô mai i te Atua ra.)<br />

• Eaha ta te mau tavini tei horo◊ahia e pae mau taleni, e e piti mau taleni, i rave<br />

i taua moni ra? (A hi◊o Mataio 25:16–17.) Eaha te utu◊a [haamauruururaa] ta<br />

raua toopiti i farii? (A hi◊o Mataio 25:21, 23.) Eaha ta teie parabole e haapii nei<br />

no nia i te utu◊a [haamauruururaa] mure ore o ta to tatou Metua i te Ra◊i ra e<br />

haamaitai ia tatou? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi te mau taata ia<br />

hi◊ohia ra ua farii ratou tau horo◊araa no ô mai i te Atua ra, e farii ïa i te<br />

haamaitairaa atoa mai te mea e faaohipa ratou i ta ratou mau horo◊araa ma te<br />

faaohipa maitai.)<br />

Ua parau o Elder James E. Faust no taua feia ra ia hi◊ohia ua farii ïa tau<br />

taleni noa:<br />

“Mai te mea e, ua faaohipahia ta ratou mau taleni no te patu i te basileia o te<br />

Atua e no te tavini ia vetahi ê, e oaoa mau â ratou i te mau fafauraa a te Faaora.<br />

<strong>Te</strong> fafau rahi a te Faaora, oia hoi, e ‘farii ïa [ratou] i ta [ratou] utu◊a, oia ïa te<br />

mana◊o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ra’<br />

(PH&PF 59:23)” (i roto Conference Report, Apr. 1994, 5; e aore ra Ensign, May<br />

1994, 6).<br />

• Eaha ta te tavini o tei horo◊ahia hoê taleni, i rave i taua moni ra? (A hi◊o<br />

Mataio 25:24–25.) Eaha ta te fatu i parau atu ia÷na? (A hi◊o Mataio 25:26–30.)<br />

No te aha e ore ai tatou e manuïa i te tahi mau taime, ia faatupu i te mau<br />

taleni e te mau horo◊araa ta te Atua i horo◊a ia tatou? E mea nahea tatou ia<br />

upooti’a i nia i teie mau patu [fifi] i roto i te faatupuraa i teie mau horo◊araa?<br />

• Ua haapii o Elder Marvin J. Ashton e “E ohipa ta tatou, e e hopoi◊a atoa ia farii<br />

i ta tatou mau horo◊araa e ia faaite atu i te reira” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1987, 23; e aore ra Ensign, Nov. 1987, 20). E mea nahea e nehenehe ai ia<br />

tatou ia ite papu e ia farii i te mau taleni e aore ra te mau horo◊araa ta te Fatu i


tiaturi ia tatou? No te aha outou e mana◊o ai e, e mea faufaa ia faaite i ta tatou<br />

mau taleni e aore ra mau horo◊araa? Eaha te mau haamaitairaa i tae mai i roto<br />

i to outou oraraa, i te mea e, ua faatupu outou e ua faaite outou i te mau taleni<br />

e aore ra i te mau horo◊araa? E mea nahea to outou haamaitairaahia, i te mea<br />

e, ua faaite te tahi pae i ta ratou mau taleni e aore ra te mau horo◊araa?<br />

• Ua horo◊a te taata atoa hoê a◊e horo◊araa no ô mai i te Atua ra (PH&PF<br />

46:11–12), area râ, e mea ohie a’e te tahi mau horo◊araa ia ite-maitai-hia i te<br />

tahi pae atu. Eaha te tahi mau horo◊araa o te nehenehe e riro ei mea fifi ia ite<br />

maitai, tera râ e nehenehe ia faaohipahia no te tavini atu ia vetahi ê e ia<br />

faahanahana i te Atua?<br />

Ua parau o Elder Marvin J. Ashton e:<br />

“E faahiti rii ana vau toofanu horo◊araa e ere i te mea ite ohiehia e aore ra e ere<br />

i te mea faahiahia roa, tera râ, e mea faufaa rahi roa ïa. I rotopu i te reira, e<br />

nehenehe ei mau horo◊araa na outou—te mau horo◊araa e ere i te mea vai-iteanoa-hia<br />

area râ e mau mea mau e te faufaa.<br />

“E hi◊o rii ana tatou i te tahi o taua mau horo◊araa ra tei iti mai i te vai-itea-hia:<br />

te horo◊araa no te aniraa; te horo◊araa no te faarooraa atu, te horo◊araa no te<br />

faaroo i te taria e te faaohiparaa i te reo iti ha◊iha◊i; te horo◊araa ia nehenehe ia<br />

ta◊i; te horo◊araa no te aperaa i te mana◊o ino; te horo◊araa no te riroraa ei taata<br />

auhia; te horo◊araa no te aperaa ia faahiti faufaa ore; te horo◊araa no te imiraa i<br />

te mea parau tia; te horo◊araa ia ore e haava atu; te horo◊araa ia hi◊o atu i te<br />

Atua no te arata◊iraa; te horo◊araa ia riro ei p¥p¥; te horo◊araa ia haapa◊o ia<br />

vetahi ê; te horo◊araa ia nehenehe ia feruri hohonu; te horo◊araa ia pûpû i te<br />

pure; te horo◊araa no te faaiteraa i te iteraa papu puai rahi; e te horo◊araa no te<br />

fariiraa i te Varua Maitai” (i roto Conference Report, Oct. 1987, 23; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1987, 20).<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa i te hoê peni inita e aore ra i te<br />

hoê peni tara e te hoê ap¥ parau iti. A ani ia ratou ia papa◊i i nia hoê e aore ra e<br />

piti o ta ratou taleni e aore ra mau horo◊araa e hoê a◊e mea taa ê ta ratou e rave i<br />

roto i na hebedoma i mua nei no te faaohipa i te reira i roto i te taviniraa ia<br />

vetahi ê.<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te mohina e te mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia, a tuu atu tau topata faahou i roto i te mohina. A haamaramarama<br />

e, a faatupu ai tatou i te mau taleni e aore ra i te mau horo◊araa ta te Atua i horo◊a<br />

ia tatou, te tuu atu nei ïa tatou i te mori i roto i to tatou mau lamepa.<br />

3. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole o te mau mamoe e o te mau puaaniho.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 25:31–46.<br />

Haapiiraa 22<br />

• Ua haapii o Iesu e, ia tae i to÷na Tae Pitiraa Mai, e faataa oia ia tatou mai te au i<br />

ta te tia◊i mamoe e faataa i te mau mamoe e te mau puaaniho (Mataio<br />

25:31–32). I roto i te parabole no te mau mamoe e te mau puaaniho, o vai ma<br />

ta te mau mamoe e tia nei? (A hi◊o Mataio 25:33–34.) O vai ma ta te mau<br />

puaaniho e tia nei? (A hi◊o Mataio 25:33, 41.)<br />

• Eaha ta teie parabole e haapii nei o te tia roa ia tatou ia rave no te faaineine no<br />

te Tae Pitiraa Mai e no te mahana haavaraa? (A hi◊o Mataio 25:35–46.)<br />

115


Ua parau o Elder Marion D. Hanks:<br />

“Ua haapii Iesu i to÷na feia apee i te parabole no te mau mamoe e te puaaniho,<br />

ei tia no te haavaraa e tae mai, i roto i te reira ua ite maramarama oia i te feia o<br />

te fatu i te ora mure ore e te feia o te “haere ê e rave i te pohe mure ore’<br />

(Mataio 25:46). <strong>Te</strong> vahi taa ê mau, oia hoi, te feia o te fatu i te basileia i pihai<br />

iho ia÷na, ua faatupu ïa i te peu o te tautururaa, ua farii i te oaoa o te horo◊araa<br />

e te mauruuru i roto i te taviniraa. Ua pahono ratou i te mau hinaaro o tei<br />

poia, tei poiha, tei ere i te tapo◊i fare, tei vai tahaa, te ma◊ihia, e te feia i roto i<br />

te fare tapearaa. . .<br />

“Aita atu e ohipa hau atu i te maramarama maori ra, te faufaa rahi ta te Faaora<br />

i tuu i nia i te taviniraa te taata ia vetahi ê tei riro ei tuhaa papu no te peu<br />

Keretetiano e no te faaoraraa. <strong>Te</strong> tautururaa, te horo◊araa, e te faatusiaraa e<br />

mau ohipa e aore ra e tia ia riro ei mau ohipa tei tupu noa mai te faatupuraa e<br />

te hutiraa i te aho” (i roto Conference Report, Apr. 1992, 10; e aore ra Ensign,<br />

May 1992, 9).<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te mohina e te mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia, a tuu atu te tahi tau topata faahou i roto i te mohina. A<br />

haamaramarama e, ia tavini tatou ia vetahi ê, te tuu nei tatou i te mori i roto i ta<br />

tatou mau lamepa. E nehenehe atoa tatou e tauturu ia vetahi ê ia tuu atu i te<br />

mori i roto i ta ratou mau lamepa. A faaite i te mau hi◊oraa o te taviniraa ta outou<br />

i ite mata, e a ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau<br />

hi◊oraa ta ratou i ite atu.<br />

• E mea nahea tatou ia haamaitai ia vetahi ê i roto i ta tatou taviniraa? E mea<br />

nahea te taviniraa i te tahi atu taata i te haamaitai ia outou? Eaha to outou<br />

mana◊o [huru] i nia i te feia ta outou e tavini nei? Eaha to outou mana◊o i te<br />

feia o te tavini nei ia outou? E mea nahea tatou i te haapa◊o hau atu i te mau<br />

hinaaro o vetahi e? E mea nahea tatou e itoito hau atu ai i roto i te taviniraa ia<br />

vetahi ê?<br />

• Eaha to outou mana◊o i te auraa a te Faaora a na ô ai oia, “O outou i na reira i<br />

te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou<br />

ia÷u”? (Mataio 25:40; a hi◊o atoa Mosia 2:17).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e tia ia faaineine tatou no te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia. E tia ia<br />

faatupu tatou i te mau horo◊araa ta te Atua i horo◊a ia tatou e ia pee i te hi◊oraa o<br />

te Faaora i roto i te horo◊araa i to tatou ora i te taviniraa ia vetahi ê. A haapapu e,<br />

e nehenehe tatou paatoa e rave i teie mau mea, noa÷tu i to tatou mau huru.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

116<br />

1. “Ua Farerei Pinepine ra Vau”<br />

A himene e te mau melo o te piha haapiiraa e aore ra a tai◊o i te mau parau o te<br />

himene “Ua Farerei Pinepine ra Vau” (<strong>Te</strong> Mau Himene, numera 17). I muri iho a


tai◊o Mataio 25:40. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to<br />

ratou mau mana◊o no nia i te parau poro◊i o te himene e te irava papa◊iraa mo◊a.<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

Haapiiraa 22<br />

E hinaaro paha outou ia faaohipa i te paeraa o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa no roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video<br />

(53914), no te haamaramarama i te tahi mau peu o te taamaaraa no te<br />

faaipoiporaa i roto i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

117


Haapiiraa<br />

23<br />

118<br />

“E Aroha Outou ia Outou Iho, mai<br />

Ia÷na e Aroha÷tu ia Outou na”<br />

Luka 22:1–38; Ioane 13–15<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaûrû i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee i te hi◊oraa o Iesu na roto i<br />

te here e te taviniraa ia vetahi ê.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Luke 22:7–30. <strong>Te</strong> farerei nei Iesu i ta÷na mau Apoestolo Hoê Ahuru Ma Piti<br />

no te Tamaaraa o te Pasa. <strong>Te</strong> faatere nei oia i te oro◊a mo◊a e te haapii nei i te<br />

mau Aposetolo e, e tia ia ratou ia tavini ia vetahi ê ra.<br />

b. Ioane 13. <strong>Te</strong> horoi nei Iesu i te avae o te mau Aposetolo e te faaue nei ia<br />

ratou ia here te tahi i te tahi.<br />

c. Ioane 13:1–15; 15. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu, “O vau te e◊a, e te parau mau, e te ora.”<br />

<strong>Te</strong> faaau nei Oia ia÷na iho i te vine e ta÷na mau p¥p¥ ra i te mau amaa o te vine<br />

ïa. (Faaararaa: te mau irava no roto mai i te mau pene 14 e 15, e aparauhia ïa<br />

no nia i te Taata Tamahanahana i roto i te haapiiraa 24.)<br />

2. <strong>Te</strong> tahi tai◊oraa: Mataio 26:1–5, 14–35; Mareko 14:1–2, 10–31.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faanaho ia noaa mai te<br />

hoê taata himene e aore ra te hoê p∂p∂ himene na◊ina◊i e mau taata paari e<br />

aore ra te hoê p∂p∂ himene na◊ina◊i e mau tamarii no te himene mai “A Here<br />

Outou Mai Ta÷u i Here” (<strong>Te</strong> Mau Himene, numera 190) i te haamataraa o te piha<br />

haapiiraa. Mai te mea eita e noaa mai, a afa◊i mai i te hoê haruharuraa o te<br />

himene e aore ra a faaineine ia himene amui mai te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i te reira.<br />

4. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

taime haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a <strong>Te</strong> Tamaaraa Hopea (62174; Afata Hoho◊a no te Evanelia 225)<br />

e Iesu o te Horoi nei i te Avae o te mau Aposetolo (62550; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 226).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê tumu iti raau no te faahoho◊a i ta outou aparauraa no nia i te Ioane<br />

15:1–8.<br />

5. <strong>Te</strong> tahi mana◊o no te haapiiraa: E rave◊a maitai atoa ia himene e aore ra ia<br />

faata◊i i te hoê himene e aore ra te hoê himene iti a te Paraimere o te tuati i te<br />

tumu parau o te haapiiraa no te titauraa i te Varua i roto i te taime haapiiraa.<br />

Ua parau te Fatu, “No te mea e e oaoa to to÷u nei varua i te himene o te aau;<br />

oia ïa, ua riro te himene o te feia parau tia ra ei pure ia÷u nei, e e pahonohia te<br />

reira na roto i te haamaitairaa i nia iho i to ratou ra mau upoo. E nehenehe te<br />

mau himene pure e te mau himene a te Paraimere e tauturu atoa i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia haapii mai i te parau haapiiraa o te evanelia. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 166–68.)


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa<br />

A ani i te taata himene, e aore ra te p∂p∂ na◊ina◊i ia himene mai “A Here Outou<br />

Mai Ta÷u i Here,” e aore ra ia hauti i te hoê haruharuraa e aore ra hoi, a ani i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia himene amui mai i te himene (a hi◊o i te tuhaa<br />

“<strong>Te</strong> Faaineineraa”).<br />

A haamaramarama e, te papa◊iraa o teie himene no roto mai ïa i te Ioane<br />

13:34–35. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i teie papa◊iraa<br />

mo◊a, e a ani i te tahi taata ia tai◊o puai mai i te reira. A faaite e, na Iesu i parau<br />

atu i teie mau parau i te Tamaaraa Hopea. E aparau teie nei haapiiraa i ta÷na<br />

faaueraa e te tahi atu mau mea ta Iesu i parau e i rave i roto i te farereiraa e ta÷na<br />

mau Aposetolo.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea te mau parau a te Faaora e ta÷na mau ohiparaa i roto i te Tamaaraa<br />

Hopea i te faaite i to÷na here no ta÷na mau Aposetolo e no tatou. A tauturu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, te hinaaro nei Iesu ia tatou ia<br />

pee i to÷na hi◊oraa i roto i te here e te taviniraa ia vetahi ê ra.<br />

1. <strong>Te</strong> faatere nei Iesu i te oro◊a mo◊a.<br />

A aparau i te Luka 22:7–30. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia mai. A faaite atu e, te tamaaraa o te Pasa,<br />

tei faaitehia e Iesu e ta÷na mau Aposetolo i te mahana hou Iesu i faatasaurohia ai,<br />

e mea pinepine atoa i te parauhia te Tamaaraa<br />

• I te taime i farerei ai Iesu e ta÷na mau Aposetolo i te tamaaraa o te Pasa, ua<br />

omua mai o Iesu i te oro◊a no te oro◊a mo◊a. Eaha ta÷na i faaite i te mau<br />

Aposetolo no nia i te tumu o te oro◊a mo◊a? (A hi◊o Luka 22:19–20. Ua riro te<br />

reira ei tauturu ia ratou no te haamana◊oraa ia÷na e to÷na tusia taraehara. E mea<br />

nahea te raveraa i te oro◊a mo◊a ia tauturu ia tatou ia haamana◊o i te Faaora?<br />

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland e: “Mai te taime mai â a tupu ai taua ohipa<br />

ra i roto i te piha i nia, na mua noa a’e ia Getesemane e ia Golagota, ua tuuhia<br />

te mau tamarii no te parau i parauhia maira i raro a◊e i te fafauraa, no te<br />

haamana◊o i te tusia o te Mesia i roto i teie rave◊a apî a◊e, teitei atu, e hau atu i<br />

te mo◊a. . . . Mai te mea e, te riro nei te haamana◊o ei hopoi◊a tumu i mua ia<br />

tatou, eaha ïa te tupu mai i to tatou feruriraa ia pûpûhia mai taua mau tapa◊o<br />

ohie noa e te maitai rahi ia tatou?” (i roto Conference Report, Oct. 1995, 88,<br />

90; e aore ra Ensign, Nov. 1995, 6l7, 68).<br />

A aparau i te mau pahonoraa i ta Elder Holland uiraa, e tae noa÷tu i te tahi o te<br />

mau mea i muri nei ta Elder Holland i horo◊a te mana◊o ia haamana◊o tatou no<br />

nia i te Faaora (i roto Conference Report, Oct. 1995, 90–91; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1995, 68–69):<br />

a. To÷na here e te puai i roto i te Apooraa Rahi o te Ra◊i ra.<br />

b. O oia te Taata Hamani o te ra◊i e te fenua nei.<br />

119


120<br />

c. <strong>Te</strong> mau mea atoa ta÷na i rave i roto i to÷na ora hou te tahuti nei oia hoi<br />

o Iehova.<br />

d. <strong>Te</strong> teitei rahi ohie o to÷na fanauraa.<br />

e. Ta÷na mau haapiiraa.<br />

f. Ta÷na mau semeio e te mau faaoraraa.<br />

g. Oia hoi “te mau mea maitatai atoa, no μ mai ïa i te Mesia ra” (Moroni 7:24).<br />

h. <strong>Te</strong> raveraa ino, te pato◊iraa, e te parau tia ore ta÷na i faaoroma◊i.<br />

i. Ua pou oia i raro i te mau mea atoa ia tia ia’na ia na nia a’e ia ratou.<br />

j. Ua faatusia oia e ua faaoroma’i i to’na mau pe’ape’a no tatou tataitahi.<br />

• No te aha e mea faufaa ia rave tatou i te oro◊a mo◊a i te hebedoma tataitahi?<br />

E mea nahea tatou ia faaineine tatou iho i te pae varua hou te raveraa i te<br />

oro◊a mo◊a?<br />

• I te Tamaaraa Hopea, ua marô faahou â te mau Aposetolo noa nia “i to ratou e<br />

hau i te mana” (Luka 22:24; a ahi◊o atoa Mataio 18:1; Luka 9:46). I roto i te hea<br />

mau rave◊a e hinaaro ai tatou i te tahi mau taime ia mana◊ohia tatou ei taata rahi<br />

atu i te tahi taata noa? E mea nahea tatou ia upooti’a i nia i teie mau mana◊o?<br />

• Eaha ta te Fatu i haapii no nia i tei hau i te mana mau? (A hi◊o Luka 22:25–27;<br />

a hi◊o atoa Mataio 20:25–28.) E mea nahea to÷na faaiteraa ia÷na iho ei hi◊oraa<br />

no teie haapiiraa? E mea nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa?<br />

2. I muri a◊e i to÷na horoiraa i to ratou avae, te faaue nei Iesu i te mau<br />

Aposetolo ia here te tahi i te tahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Ioane 13. A faaite i te<br />

hoho◊a o Iesu o te horoi nei i te avae o te mau Aposetolo. A haamaramarama e, i<br />

te taime o Iesu e ta÷na mau Aposetolo i tamaa ai i te Tamaaraa Hopea, ua horoi o<br />

Iesu i te avae o te mau Aposetolo tataitahi (Ioane 13:4–5). I te pae rahi o te taime,<br />

ua ravehia teie ohipa e te hoê tavini ia tae ana◊e mai te hoê manihini. <strong>Te</strong> hoê<br />

tumu o Iesu i na reira ai, no te haapii ïa i ta÷na mau Aposetolo no nia i te haehaa<br />

e te taviniraa.<br />

• I to outou mana◊oraa, no te aha o Simona Petero i pato’i ai i te horoiraa o Iesu<br />

i to÷na avae? (A hi◊o Ioane 13:6, 8. Ua mana◊o oia e ere i te mea tano ia ohipa<br />

te Fatu ei tavini.) E mea nahea ta Iesu i pahono atu? (A hi◊o Ioane 13:8.)<br />

• Eaha ta Iesu i parau atu i te mau Aposetolo no nia i te tumu i horoi ai oia i to<br />

ratou avae? (A hi◊o Ioane 13:12–17. Ua parau oia ia ratou e, e tia ia ratou ia pee<br />

i to÷na hi◊oraa no te taviniraa.) E mea nahea te taviniraa ia vetahi ê i te hopoi<br />

mai i to outou oaoa?<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai mai roto mai i te mau parau a Iesu e te<br />

mau ohiparaa no nia i te mau huru aravihi o te feia faatere maitatai. E mea<br />

nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa i te taime e mau tatou i te mau tiaraa no te<br />

feia faatere?<br />

• I roto i te Tamaaraa Hopea, ua tapiti noa Iesu i te parau i ta÷na mau p¥p¥ ia here<br />

te tahi i te tahi (Ioane 13:34–35; 15:12, 17). Eaha te tahi mau mea taa maitai o<br />

te nehenehe ia tatou ia rave no te pee i te hi◊oraa o te Mesia no te here?<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu “O vau te e◊a, e te parau mau, e te ora” e “O vau<br />

te vine mau.”<br />

A aparau i te Ioane 14:1–15; 15. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia mai.


• No te aha ua feruri atoa o Toma i te taime ua parau o Iesu i te mau Aposetolo,<br />

“Ua ite hoi outou i teie nei vahi ta÷u e haere nei, e ua ite hoi outou i te e◊a”? (A<br />

hi◊o Ioane 14:4–5.) Eaha ta Iesu i parau atu ia Toma? (A hi◊o Ioane 14:6.) No te<br />

aha o Iesu i riro ai te e◊a ana◊era e nehenehe ai ia tatou ia haere i te Metua i te<br />

Ra◊i ra?<br />

• Ua haapii o Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia faaite i to ratou here no te tahi e te tahi na<br />

roto i te taviniraa. Eaha ta÷na i parau atu ia ratou ia rave no te faaite i to ratou<br />

here no÷na? (A hi◊o Ioane 14:15.) E mea nahea to tatou haapao i te faaite atu i<br />

to tatou here no te Fatu?<br />

• A haapii ai oia i ta÷na mau aposetolo, ua faaohipa Iesu i te tapa◊o no te hoê<br />

vine (Ioane 15:1–8). O vai teie i faarirohia ei vine? ei ei faaapu (te taata<br />

faaapu)? e ei mau amaa? (A hi◊o Ioane 15:1, 5.)<br />

Mai te mea e afa◊i mai outou i te hoê tumu raau iti i te piha haapiiraa, a faaite i te<br />

reira i teie nei.<br />

Eaha tei tupu i te hoê rauere e aore ra i te amaa o tei tapu-ê-hia÷tu i te toe◊a o te<br />

tumu raau iti? E mea nahea to outou autaatiraa i te Faaora i hoho◊a ai i te huru o<br />

te autaatiraa o te hoê rauere e aore ra amaa i te tino rahi o te tumu raau?<br />

• I roto i te faaauraa a te Faaora, eaha ta te taata faaapu e rave i te mau amaa o te<br />

vine aore e horo◊a nei i te maa? (A hi◊o Ioane 15:2.) Eaha ta÷na i rave i te mau<br />

amaa aore e horo◊a nei i te maa? ( A faaara e, te haamaitai roa nei; a hi◊o Ioane<br />

15:2, te papa◊iraa na◊ina◊i roa 2c.) Eaha te faaohiparaa o te reira i nia ia tatou?<br />

• Ua haapii o Iesu e, “O te ati mai ia÷u ra, e o te ati atu vau ia÷na ra, oia te hotu<br />

rahi; i taa ê atu outou ia÷u ra, aore roa ïa e mea e tia ia outou” (Ioane 15:5). E<br />

mea nahea to outou iteraa e, e parau mau tera?<br />

• Ia au i te Ioane 15:13, eaha te hoê o te mau faaiteraa rahi atu o te here? Eaha ta<br />

te reira e faaite nei ia tatou no nia i te here o te Faaora no tatou?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te here nei Iesu Mesia ia tatou e te hinaaro nei ia tatou ia here e<br />

ia tavini i te tahi e te tahi. A titau i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamana◊o<br />

i te Taraehara o te Mesia e to÷na here no tatou i roto i te oro◊a mo◊a o te<br />

hebedoma tataitahi.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. Ia rave i nia ia tatou te io◊a o te Mesia<br />

I roto i ta tatou aparauraa no te oro◊a mo◊a, e hinaaro paha outou ia aparau i te<br />

mau uiraa i muri nei no nia i te raveraa i nia ia tatou iho te io◊a o te Mesia. <strong>Te</strong><br />

tahi o te mau pahonoraa i mana◊ohia mai, ua faatanohia ïa no roto mai i te hoê<br />

a’oraa i horo◊ahia e Elder Dallin H. Oaks i roto i te amuiraa rahi i te Eperera 1985<br />

(a hi◊o Conference Report, Apr. 1985, 101–5; e aore ra Ensign, May 1985, 80–83).<br />

• Eaha te taime e rave ai tatou i nia ia tatou iho te io◊a o te Mesia?<br />

Haapiiraa 23<br />

121


122<br />

a. I te taime e bapetizohia tatou i roto i ta÷na Ekalesia (2 Nephi 31:13; Mosia<br />

25:23; Moroni 6:3; PH&PF 18:22–25; 20:37)..<br />

b. I te taime e faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa na roto i<br />

te raveraa i te oro◊a mo◊a (Moroni 4:3; 5:2; PH&PF 20:77, 79).<br />

c. I te taime e poro haere tatou i to tatou tiaturiraa ia÷na.<br />

d. I te taime e rave tatou i nia ia tatou iho te mana no te ohipa i roto i to÷na<br />

i◊oa e ia faaohipa i taua mana ra.<br />

e. I te taime e ohipa tatou i roto i te mau oro◊a mo◊a roa o te hiero.<br />

• Eaha ta tatou i fafau i te taime e rave tatou i nia ia tatou iho i te io◊a o te Mesia?<br />

a. E faaite tatou i to tatou hinaaro ia rave i te ohipa o to÷na basileia e ta tatou<br />

faaotiraa ia tavini ia÷na e tae atu i te hopea (PH*PF 2o:37; Moroni 6:3).<br />

b. E fafau tatou ia pee ia÷na ma te aau tae mau, na roto i te haapa◊oraa<br />

[faarooraa] ia÷na e te tatarahaparaa i ta tatou mau hara (2 Nephi 31:13;<br />

Mosia 5:8).<br />

• Eaha ta Iesu Mesia i fafau ia tatou ia rave ana◊e tatou i nia ia tatou to÷na io◊a? (E<br />

riro tatou ta÷na mau tamaroa e ta÷na mau tamahine, ma te faaite atu i to÷na<br />

io◊a. <strong>Te</strong> feia o te piihia na roto i to÷na io◊a i te mahana hopea, e faateiteihia ïa; a<br />

hi◊o Mosia 5:7–9; 15:12; Alama 5:14; 3 Nephi 27:5–6; PH&PF 76:55, 58, 62).<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

<strong>Te</strong> paeraa o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te<br />

Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), a faaô atoa mai i te haamaramaramaraa no<br />

nia i te mau tamaaraa i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>. E nehenehe teie tuhaa e<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o na mua i te huru faanahoraa o<br />

te Tamaaraa Hopea e ia maramarama i te faahororaa no te p¥p¥ “[e haapii nei] i<br />

nia i to Iesu ouma” (Ioane 13:23).<br />

3. <strong>Te</strong> faaiteraa a te melo o te piha haapiiraa<br />

<strong>Te</strong> mau faaauraa mai teie “O vau te vine mau” e nehenehe e riro ei mea fifi no te<br />

tahi mau taata, te mau taure◊are◊a ihoa ra, ia maramarama i te reira. No te hoê<br />

faahoho◊araa hau atu o te taata iho no te here o Iesu Mesia no tatou, a ani<br />

manihini i te hoê e aore ra e piti melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te hoê<br />

iteraa i tupu, ua ite ratou i te here o te Faaora na roto i te horo◊araa ia ratou te<br />

puai, mai te vine e horo◊a nei i te puai i to÷na mau rauere e aore ra mau amaa. A<br />

horo◊a i te titauraa manihini hoê a◊e hebedoma na mua roa, e a faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia imi i te faaûrûraa o te Varua Maitai na roto i te<br />

maitiraa i te hoê iteraa i tupu o te tano maitai ia faaite mai.


“<strong>Te</strong>ie Hoi te Ora<br />

Mure Ore”<br />

Ioane 16–17<br />

Haapiiraa<br />

24<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia riro ei feia farii i te faaûrûraa<br />

o te Varua Maitai e ia haafatata hau atu i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 16:1–15. <strong>Te</strong> faaineine nei Iesu i ta÷na mau Aposetolo no te mau taime<br />

fifi o te pee mai i to÷na faatasauroraa. <strong>Te</strong> haapii nei oia ia ratou no nia i te<br />

misioni a te Varua Maitai e te fafau nei e, e farii ratou i te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai.<br />

b. Ioane 16:16–33. <strong>Te</strong> tohu nei Iesu i to÷na pohe e te tia-faahou-raa e te a◊o nei i<br />

te mau Aposetolo “e faaitoito râ.”<br />

c. Ioane 17. <strong>Te</strong> pûpû nei Iesu i te pure aroha rahi no ta÷na mau Aposetolo e no<br />

vetahi ê atoa o te tiaturi nei ia÷na.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Ioane 14:16–31; 15:18–27; 3 Nephi 19:19–36; <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:21–24; Bible Dictionare [Ditionare o te<br />

Bibilia], “Comforter,” 648; “Holy Ghost,” 704.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i ïa i roto i te piha<br />

haapiiraa e piti na afata tao◊a horo◊a (e aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere te<br />

hoê hoho◊a o na afata tao◊a horo◊a e piti). A faaineine e piti na parau roroa no<br />

te tuu i nia i teie mau afata i roto i te taime haapiiraa: i nia i te hoê te parau ra<br />

<strong>Te</strong> Horo◊araa a te Varua Maitai e i nia i te tahi ra, te parau ra <strong>Te</strong> Ora Mure Ore.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Taa ê i te pureraa ia nehenehe outou [oe] ia haapii e<br />

te Varua, a pure ia nehenehe i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai<br />

na roto i te Varua e ia farii i ta÷na haapapuraa no te mau parau mau o te<br />

haapiihia mai (a hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 13–14).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i na afata tao◊a horo◊a e piti (e aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere te<br />

hoê hoho◊a o te afata tao◊a horo◊a e piti). A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia paraparau haapoto noa no nia i te mau horo◊araa [tao◊a horo◊a] o ta<br />

ratou e hinaaro ra ia farii.<br />

A haamaramarama e, hoê o na afata tao◊a horo◊a o ta outou e faaite nei, o te hoê<br />

ïa o te mau horo◊araa hau atu i te rahi o ta tatou e nehenehe e farii i roto i teie<br />

oraraa. <strong>Te</strong> tahi iho afata o ta te Fatu ïa e parau ra “o te horoa hau a◊e te reira i te<br />

mau horoa atoa a te Atua” (PH&PF 14:7).<br />

123


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

124<br />

A haamaramarama e, i roto i teie nei haapiiraa, e ite roa÷tu te mau melo o te piha<br />

haapiiraa, eaha mau teie na horo◊araa e, e haapii atoa mai hoi e mea nahea ia<br />

farii i te reira.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e mea nahea te mau<br />

parau a te Faaora i ta÷na mau Aposetolo e tano ai ia tatou paatoa. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> fafau nei Iesu i ta÷na mau Aposetolo e, e farii ratou i te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai.<br />

A aparau i te Ioane 16:1–15. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Ia tae i te mau hora hopea o ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti nei, ua<br />

haapii Iesu e ua haapuai [faaitoito] i ta÷na mau Aposetolo. No te aha te mau<br />

Aposetolo i hinaaro ai ia haapuaihia [faitoitohia] ratou i taua taime ra? (A hi◊o<br />

Ioane 16:1–1; a hi◊o atoa i te Ioane 15:18–20.)<br />

• <strong>Te</strong> parau ra te Faaora i te mau Aposetolo e, e tono atu oia i te Faaa◊o (te Varua<br />

Maitai) ia ratou ra (Ioane 16:7). Eaha te misioni a te Varua Maitai? (A hi◊o<br />

Ioane 14:26; 15:26; 16:7–14. A papa◊i i te mau pahonoraa i nia i te tabula<br />

ereere mai tei faaitehia i raro nei.)<br />

<strong>Te</strong> Varua Maitai:<br />

a. E faaa◊o [e haamahanahana] (Ioane 14:26).<br />

b. E haapii mai (Ioane 14:26).<br />

c. E faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau (Ioane 14:26).<br />

d. E faaite papu no te Faaora (Ioane 15:26).<br />

e. E faaite mai i to te ao i te hara, te parau tia, e te haavaraa [faahapa]<br />

(Ioane 16:8–11).<br />

f. E arata◊i ia tatou i te parau mau atoa (Ioane 16:13).<br />

g. E faaite ia tatou i te mau mea o te tae mai (Ioane 16:;13).<br />

h. E faahanahana i te Faaora (Ioane 16:14).<br />

• Ua farii na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i te mau faaiteraa i tupu a te Varua<br />

maitai i roto i te taime pororaa evanelia a Iesu i te tino [tahuti nei]nei, tera ra<br />

aita ratou i farii i te horo◊araa a te Varua Maitai e tae noa mai i muri a◊e i to÷na<br />

poheraa e te tia-faahou-raa mai (Ioane 20:22). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te<br />

hoê faaiteraa a te Varua Maitai e te horo◊araa a te Varua Maitai? (A hi◊o i te<br />

faahitiraa i raro nei.)E mea nahea te fariiraa i te horo◊araa a te Varua Maitai ia<br />

tauturu ia outou?<br />

Ua haapii o Elder Dallin H. Oaks e:<br />

“Ua horo◊ahia te mau faaiteraa a te Varua Maitai no te arata◊i i te feia e imi nei<br />

ma te aau tae i te mau parau mau o te evanelia, no te haapapu ia ratou i te<br />

tatarahaparaa e te bapetizoraa. <strong>Te</strong> horo◊araa a te Varua Maitai, ua hau atu ïa te<br />

maramarama. . .<strong>Te</strong>i roto i [te reira] te tiaraa ia farii i te hoaraa tamau, ia ‘vai<br />

noa to÷na Varua ia roto ia [tatou] nei’ (PH&PF 20:77).


“Ua parau mai te hoê melo bapetizo-apî-hia ia÷u no nia i te mea o ta÷na i farii i<br />

te taime ua farii oia i taua horo◊araa ra. E vahine Keretetiano faaroo oia o te<br />

horo◊a i to÷na oraraa i roto i te taviniraa ia vetahi ê ra. Ua ite oia e ua here i te<br />

Fatu, e ua ite oia i te mau faaiteraa a To÷na ra Varua. I te taime i farii ai oia i te<br />

tahi atu maramarama no te evanelia i faaho◊ihia mai, ua bapetizohia oia e ua<br />

tuu atu te mau peresibutero i to ratou pue rima i nia i to÷na upoo e ua horo◊a<br />

ia÷na te horo◊araa o te Varua Maitai. Ua haamana◊o oia, ‘Ua ite au i te faaûrûraa<br />

a te Varua Maitai tei haamauhia i nia ia÷u ma te puai rahi aita â vau i farii<br />

a◊enei i mua ra. Mai te huru ra i te hoê hoa tahito o tei arata◊i ia÷u i tera ao i<br />

mairi a◊enei tera râ ua haere mai i teie nei no te faaea mai’” (i roto Conference<br />

Report, Oct. 1996, 80; e aore ra Ensign, Nov. 1996, 60).<br />

Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a tuu atu i nia i te hoê o<br />

na afata te papa◊iraa i nia i te parau o te na ô ra <strong>Te</strong> Horo◊araa a te Varua Maitai.<br />

• I muri a◊e i to tatou fariiraa i te horo◊araa a te Varua Maitai, e mea nahea tatou e<br />

tiamâ ai no te hoaraa tamau noa o te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:32;<br />

PH&PF 6:14; 20:77, 79; 76:116; 121:45–46.) E mea nahea tatou e ite papu ai i te<br />

faaûrûraa o te Varua Maitai? (A hi◊o Galatia 5:22–23; PH&PF 6:15, 23; 11:13.)<br />

Ua haapii te Peresideni Boyd K. Packer e: “E parau te Varua Maitai e te hoê reo o<br />

te ite-hau-hia÷tu i tei faaroo-hia÷tu. Ua faataahia te reira mai te hoê ‘reo iti ha◊iha◊i.’<br />

A parau ai tatou no nia te ‘faarooraa’ i te mau muhumuhuraa o te Varua, hau atu<br />

i te pinepine, te faataa nei te taata i te hoê faaûrûraa i te pae varua na roto i te<br />

parauraa e, ‘Ua farii au i te iteraa i roto i te aau. . . ‘ . . . E tae mai te heheuraa mai<br />

te mau parau ta tatou e ite i roto i te aau hau atu i te faaroo” (i roto Conference<br />

Report, Oct. 1994, 77; e aore ra Ensign, Nov. 1994, 60).<br />

I roto i te hoê moemoea i horo◊ahia i te Peresideni Brigham Young, ua haapii<br />

te Peropheta Iosepha Semita ia÷na ia haapii i te Feia Mo◊a e “te Varua o te<br />

Fatu. . . e muhumuhu oia i te hau e te oaoa i to ratou mau varua; e rave ê atu<br />

oia i te faahemaraa, te inoino rahi, te tama◊i e te mau ino atoa mai roto atu i to<br />

ratou aau; e to ratou mau hinaaro atoa ia rave a te maitai, ia hopoi atu i te<br />

parau tia e ia patu i te basileia o te Atua” (Manuscript History of Brigham Young,<br />

1846–1847, comp. Elden J. Watson [1971], 529).<br />

2. <strong>Te</strong> tohu nei Iesu i to÷na pohe e te tia-faahou-raa mai.<br />

Haapiiraa 24<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te Ioane 16:16–33.<br />

• I muri a◊e i to Iesu haapiiraa i te mau Aposetolo no nia i te Varua Maitai, ua<br />

parau oia ia ratou e, e oioi atu oia i te pohe e e faatia-faahou-hia mai oia (Ioane<br />

16:16–20). I reira ua parau atura oia, “I parau atu vau ia outou i teie nei mau<br />

parau, ia hauhia to outou ia÷u nei” (Ioane 16:33). Eaha to outou mana◊o i te<br />

auraa ia hauhia to outou ia÷na ra? Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te<br />

mau haapiiraa a Iesu i roto i te Ioane 16 o te nehenehe e tauturu ia tatou ia<br />

hauhia to tatou ia÷na ra? (A hi◊o atoa Philipi 4:7–9; PH&PF 59:23.)<br />

• Ua parau o Iesu i ta÷na mau Aposetolo, “E pohe to outou i teie nei ao, E<br />

faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia÷u” (Ioane 16:33). E mea nahea te iteraa<br />

e, ua riro te re o teie nei ao ia Iesu ia tauturu ia tatou ia faaitoito ia faaruru<br />

tatou i te ati rahi? No te aha e mea faufaa ia faaitoito tatou?<br />

125


126<br />

3. <strong>Te</strong> pûpû nei Iesu i te pure aroha rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 17, tei roto te hoê pure ta Iesu i pûpû atu na mua noa<br />

iho i to÷na oto rahi i roto i te Ô o Getesemane e i nia i te satauro. Ua parau<br />

pinepine-hia teie nei pure i te pure aroha rahi no te mea a pure ai Iesu, ua tia ma<br />

te aroha, e aore ra ua tia i rotopu ia tatou e te Metua i te Ra◊i ra, no te taparu no<br />

to tatou faaoraraa. A imi i te arata◊iraa a te Varua i roto i te mau irava i maitihia<br />

mai no te tai◊o e no te aparau.<br />

• A haamata ai Iesu i ta÷na pure, e mea nahea ta÷na faataaraa i ta÷na misioni i nia<br />

i te fenua nei? (A hi◊o Ioane 17:1–1; a hi◊o atoa Mose 1:39.) E mea nahea ta÷na<br />

faaotiraa i ta÷na misioni?<br />

• I roto i ta÷na pure, te na ô ra te Faaora, “<strong>Te</strong>ie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia<br />

oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai” (Ioane 17:3). E mea<br />

nahea te iteraa i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia i te huru-ê-raa i te ite-noaraa<br />

no nia i te reira? E mea nahea tatou e ite ai i te reira? (A hi◊o 1 Ioane 4:7–8;<br />

Mosia 5:10–13; Alama 22:18; PH&PF 18:33–36; 132:21–24.)<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a tuu atu i te parau papa◊i o te<br />

na ô ra <strong>Te</strong> Ora Mure Ore i nia i te piti o te afata tao◊a horo◊a. A ani manihini i te hoê<br />

melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 14:7.<br />

• I roto i te tuhaa matamua o ta÷na pure, ua faataa o Iesu i te mau mea o ta÷na i<br />

rave i roto i te faaotiraa i ta÷na misioni (Ioane 17:4–8). E mea nahea tatou ia<br />

faaho◊i atu i te faataaraa o to tatou mau itoito i te Metua i te Ra◊i ra? Eaha te<br />

tupu mai i ta tatou mau ohiparaa mai te mea e, e faaô mai tatou i te mau pô<br />

atoa i roto i ta tatou mau pure te hoê faataaraa o to tatou mau itoito no te<br />

tavini ia÷na i roto i taua mahana ra?<br />

• Noa÷tu â e, ia ite o Iesu ua fatata roa mai te taime e mauimui rahi ai, ua pure<br />

oia no vai ma? (A hi◊o Ioane 17:6–9, 20.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto<br />

mai i te reira?<br />

• E mea nahea tatou, mai ia Iesu hoi e ta÷na mau Aposetolo, ia ora i roto i teie<br />

ao, e “e ere râ o to teie nei ao”? (Ioane 17:14; a hi◊o atoa i te mau irava 15–16).<br />

Ua parau o Elder M. Russell Ballard e:<br />

“I roto i te Ekalesia, e mea pinepine tatou i te faahiti i te mau irava ra, ‘A<br />

parahi i roto i teie nei ao, e ere râ i to teie nei ao.’ A hi◊o maite ai tatou i te<br />

mau faaiteraa a te afata teata e faaite nei i te faufau, te iriâ, te mau vahi<br />

matauhia o te peu taiata e tae noa÷tu i te mau faaunauna, e mea pinepine tatou<br />

i te hinaaro ia ponao atu i te ao nei ma te tahi atu rave◊a, e ia faatea ê roa i to<br />

tatou mau utuafare i te reira mau mea atoa. . . .<br />

“Peneia◊e e tia ia tatou ia faahiti i te mau irava i parauhia na mua ra ei na<br />

titauraa e piti i faataa-ê-hia. A tahi, “A parahi i roto i te ao nei.’ Ia rave itoito<br />

atoa; ia haamaramaramahia. A tamata ia maramarama atu e ia faaoroma◊i e ia<br />

mauruuru i te rauraa o te ohipa. A rave i te mau horo◊araa au maitai i te<br />

sotaiete na roto atu i te taviniraa e te horo◊araa ia tatou iho. <strong>Te</strong> piti, “E ere i to<br />

teie nei ao.’ Eiaha ia pee atu i te mau haere◊a ino e aore ra ia pio atu no te<br />

faatano e aore ra no te farii i te mea tia ore.<br />

“E tia ia tatou ia tutava ia taui i te ino rahi e te mau huru aore e peu morare i<br />

roto i te afata teata e i roto i te sotaiete na roto i te haapa◊oraa i te mau mea o


te faaino e te haamarua i to tatou mau utuafare. Taa e atu i teie mau ino i roto<br />

i te ao nei, e taa e atu i te mau pato◊iraa atoa i te maitai o ta tatou e ite nei i te<br />

mau vahi atoa, eiaha tatou e tamata i te tuu ia tatou iho e aore ra i ta tatou<br />

mau tamarii i rapae i te ao nei. Ua parau o Iesu e, “E au te basileia o te ao [ra◊i]<br />

ra i te faahopue,’ e aore ra i te hopue (Mataio 13:33). E tia ia tatou ia faateitei i<br />

te ao, e ia tauturu i te mau mea atoa ia tia mai i nia i te ino rahi o te haati nei<br />

ia tatou. Ua pure atu te Faaora i te Metua:<br />

“Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe<br />

ia matou eiaha ei ino’ (Ioane 17:15)” (i roto Conference Report, Apr. 1989,<br />

101; e aore ra Ensign, May 1989, 80).<br />

• E mea nahea te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i “hoê” ai, ia au i tei faahitihia<br />

i roto i te Ioane 17:21–22?<br />

I roto i te paraparauraa no te Metua i te Ra◊i ra, no Iesu Mesia, e no te Varua<br />

Maitai, ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley: “E mau taata taa ê maitai<br />

ratou, tera râ ua hoê ratou i roto i te opuaraa e te itoito. Ua tahoê ratou i roto i<br />

te faatupuraa i te opuaraa rahi e te hanahana no te faaoraraa e no te faateiteiraa<br />

o te tamarii a te Atua. . . . O taua tahoêraa maitai roa ra i roto i te Metua, te<br />

Tamaiti, e te Varua Maitai o te taamu nei ia ratou tootoru i roto i te hoêraa o te<br />

Atuaraa hanahana” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 69; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1986, 51).<br />

• No te aha e mea faufaa no te mau Aposetolo ia tahoê? (A hi◊o Ioane 17:22–23.)<br />

No te aha tatou e hinaaro ai ia tahoê e te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia? e i<br />

te tahi atu mau melo o te Ekalesia? e i rotopu i to tatou mau utuafare? E mea<br />

nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia faarahi te tahoêraa i roto i teie mau<br />

autaatiraa? (A hi’o Ioane 17:26; Mosia 18:21; PH&PF 35:2.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i ta ratou e ite i roto i te<br />

aau ia ite ana◊e ratou i te tahi taata ia pure no ratou. A ani manihini ia ratou ia<br />

feruri hohonu oia hoi, eaha pai to ratou mana◊o i roto ia ratou ahiri tei pihai iho<br />

ratou ia Iesu i te taime i pûpû ai oia i te pure aroha rahi. A haamaramarama e, e<br />

nehenehe te pure aroha rahi e tauturu ia tatou ia mauruuru rahi i te horo◊araa<br />

faufaa rahi o te ora mure ore ta te Faaora i pûpû no tatou. A faaite papu e, e<br />

haamaitaihia tatou a tutava ai tatou no te pee i te mau faaûrûraa a te Varua<br />

Maitai e ia riro mai ei hoê i pihai iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o i roto i te taime haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Titau-manihini-raa i te Varua<br />

No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto ia ratou e ia papu<br />

roa i te faaûrûraa o te Varua Maitai, a paraparau e te tahi pae o ratou na mua roa,<br />

ma te titau manihini atu ia ratou tataitahi ia maiti i te hoê o te mau faaiteraa<br />

ohipa i muri nei, ia rave i te reira ei tuhaa no te haapiiraa:<br />

a. Ia tai◊o i te hoê irava au-roa-hia o te papa◊iraa mo◊a.<br />

b. Ia faaite i te iteraa papu.<br />

Haapiiraa 24<br />

127


128<br />

c. Ia himene i te hoê himene pure e aore ra te hoê himene a te Paraimere<br />

no nia i te Faaora.<br />

d. Ia faaite i te here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia.<br />

e. Ia faaite atu i te hoê iteraa pae varua i tupu (mai te mea e tano).<br />

I roto i te piha haapiiraa, a ani atu i te melo ia faataa eaha to ratou mana◊o i te<br />

taime no te faaiteraa ohipa. A tai◊o i te faahitiraa a te Peresideni Boyd K. Packer i<br />

roto i teie haapiiraa, e a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite papu atu<br />

i te mau mana◊o e vai mai o te tae mai no ô mai i te Varua Maitai ra. A paraparau<br />

i to outou mana◊o ia farii ana◊e outou i te arata◊iraa no ô mai i te Varua Maitai.


“Ia Tupu râ to Oe<br />

Hinaaro, Eiaha To÷u”<br />

Mataio 26:36–46; Mareko 14:32–42; Luka 22:39–46<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haapuai i te mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

nehenehe ratou ia farii i te faaoreraa hara, te hau, e te ora mure ore no te<br />

Taraehara o Iesu Mesia.<br />

Haapiiraa<br />

25<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, o te<br />

horo◊a nei i te hoê aamu no te iteraa i tupu o te Faaora i roto i te Ô i<br />

Getesemane: Mataio 26:36–46, Mareko 14:32–42, e Luka 22:39–49.<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 2 Nephi 2:5–8; Alama 7:11–14; 34:8–16; 42:1–31; <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 19:15–24; Bible Dictionary [Ditionare o te<br />

Bibilia], “Atonement,” 617; “Gethsemane,” 680.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a o Iesu te pure nei i Getesemane (62175; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 227), a faaohipa i te reira i roto i te taime haapiiraa.<br />

4. A ani atu i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia haere mai i roto i te piha ma<br />

te ineine no te faaite haapoto noa mai i to ratou mau mana◊o no nia i te<br />

Taraehara o Iesu Mesia, na roto i te tai◊oraa i te hoê irava au-roa-hia o te<br />

papa◊iraa mo◊a no nia i te Taraehara e aore ra na roto i te faahitiraa mai i te<br />

tahi tau reni i roto i te hoê himene oro◊a mo◊a au-roa-hia atoa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua parau te Fatu, “Eiaha e titau i te faaite i ta÷u nei<br />

parau, ia na mua râ i te noaa i ta÷u parau” (PH&PF 11:21). No te haapii maitai<br />

roa na roto atu i te mau papa◊iraa mo◊a, e tia ia outou ia haapii e ia feruri<br />

hohonu i te reira i te mau mahana atoa. Ia faaamu tamau noa i to outou iteraa<br />

papu no te puai o te reira e no te parau mau hoi. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 10–11, 100–01.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

E rave rahi mau matahiti hou o Elder Orson f. Whitney i faatoro◊ahia ai ei<br />

Aposetolo, ua farii oia i te hoê orama no te Faaora i roto i te Ô i Getesemane. A<br />

tai◊o i te faahitiraa i muri nei, oia hoi te faataaraa a Elder Whitney no ta÷na orama:<br />

“E au ra vau e, tei roto i te Ô i Getesemane, ei ite i te mauiui rahi o te Faaora.<br />

Ua ite atu vau Ia÷na mai ta÷u e ite noa ra i te taata nei. <strong>Te</strong>i muri au i te hoê<br />

tumu raau i te tiaraa i te vahi ite-rahi-hia, ua ite atura vau ia Iesu, e Petero, e<br />

Iakobo, e Ioane, a tomo mai ai ratou na roto mai i te hoê . . . .uputa iti i to÷u<br />

pae atau. A faarue mai ai i na Aposetolo tootoru i te pae uputa, i muri a◊e i te<br />

parauraa ia ratou ia tuturi e ia pure, ua haere ê atura oia i te tahi pae mai o te ô,<br />

i reira Oia i tuturi atoa ai e ua pure atoa÷tura. Ta÷na pure hoê â ïa i tei itehia ra i<br />

129


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

130<br />

roto i te mau Bibilia atoa tei matauhia e te feia tai◊o buka: ‘E ta÷u Metua e, ia tia<br />

ra, e hopoi ê atu i teie nei au◊a, ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to÷u.’<br />

“A pure ai Oia ra, ua tae maira te mau roimata i nia i to÷na paparia, tei mua ia÷u<br />

te reira. Ua î roa to÷u aau i taua ohipa ra e ua ta◊i atoa÷tura vau, no to÷u aroha<br />

mau. Ua pûtapû to÷u aau atoa no÷na; ua here au ia÷na ma to÷u varua atoa, e ua<br />

titau ia parahi noa i pihai iho ia÷na a ore ai e titau i te tahi noa÷tu mea.<br />

“I taua taime ra, ua tia maira oia e ua haere maira i te vahi tei reira taua mau<br />

Aposetolo ra i te tuturiraa—tei vare◊a roa i te taoto! Ua ueue atura ia ratou ma<br />

te mârû roa, ua faaara ia ratou, e ma te reo faahapa mârû atoa, ma te ore e<br />

haape◊ape◊aroa-hia e te hoê a◊e faaiteraa o te riri e aore ra o te oreraa o te<br />

faaoroma◊i, ua ani noa’tura ia ratou, e nehenehe anei ratou e ara [tia÷i]e ona ra<br />

no te hoê hora. <strong>Te</strong>i reira Oia, e taua teimaha au ore ra o te hara a te ao nei i nia<br />

i to÷na na tapono, e te mau pe◊ape◊a o te taata atoa, te vahine atoa e te tamarii<br />

atoa o te patia nei i roto i to÷na varua mauiui ra—e aita i nehenehe ia ratou ia<br />

ara [tia◊i] e ona ra no te hoê noa hora iti!<br />

“A ho◊i atu ai i to÷na vahi, ua pûpû atura i taua pure nei â mai tei pure-noa-hia<br />

atura; i muri iho, ua ho◊i faahou maira e ua ite atu ia ratou i te taotoraa. Ua faaara<br />

faahou ia ratou, ma te titau faahou â ia ratou, e ua ho◊i faahou hoê a◊e taime e ua<br />

pure. Ua tupu te reira e toru taime” (Through Memory’s Halls [1930], 82).<br />

A faaite i te hoho◊a o Iesu o te pure nei i roto i te Getesemane. A ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i to ratou here no te Faaora e, eaha to<br />

ratou mana◊o ahiri ua ite atu ratou ia÷na i te pureraa i roto i te Ô i Getesemane i<br />

te rui hou to÷na Faasatauraahia. A ani i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaite i to ratou mau mana◊o.<br />

<strong>Te</strong>ie nei haapiiraa e te haapiiraa 26 no nia ïa i te Taraehara—te horo◊a-noa-raa a<br />

Iesu Mesia no te raveraa i nia ia÷na te pophe e te mau hara e te mau paruparu o te<br />

ao atoa nei. E hi◊o atu teie haapiiraa i te iteraa i tupu o te Faaora i roto i te Ô i<br />

Getesemane, area te haapiiraa 26 e aparau ïa no to÷na Faasatauroraa. E mea faufaa<br />

ia haamana◊o e, te Taraehara o te mauiui rahi ïa o te Faaora i na vahi e piti, oia<br />

hoi i roto i te ô e i nia i te satauro.<br />

Ua haapii te Peresideni Ezra Taft Benson e: “I roto i Getesemane e i nia i<br />

Kalavaria, ua rave atu oia i te taraehara hopea e te mure ore. O te reira te ohipa<br />

otahi rahi a◊e no te here i papa◊ihia i roto i te aamu. No reira ua riro Oia ei Faaora<br />

no tatou—ma te faaora ia tatou atoa i te pohe o te tino, e ma te faaora i te tahi o<br />

tatou i te pohe o te varua, o ratou ïa o te haapa◊o i te mau ture e te mau oro◊a o te<br />

evanelia” (The <strong>Te</strong>achings of Ezra Taft Benson [1988]. 14).<br />

1. <strong>Te</strong> rave nei te Faaora i nia ia÷na iho ta tatou mau hara e to tatou mau<br />

paruparu.<br />

A aparau i te Mataio 26:36–46; Mareko 14:32–42; e Luka 22:39–46. A ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia taio haapuai mai i te mau irava i maitihia mai<br />

• Eaha ta Iesu i ani atu i to÷na mau Aposetolo ia rave i roto i te Ô i Getesemane?<br />

(A hi◊o Luka 22:39–40.) No te aha o Iesu i ani ai i te mau Aposetolo ia pure?<br />

(A hi◊o Luka 22:40.) E mea nahea te pure i te haapuai ia tatou ia pato◊i i te<br />

faahemaraa?


• Eaha ta Iesu i ani ia Petero, Iakobo, e Ioane ia rave i roto i te Ô i Getesemane?<br />

(A hi◊o Mataio 26:38, 41. A faaite papu atu i teie faaohiparaa o te parau e ara,<br />

te auraa ra ia faaea taoto ore; a hi◊o i te papa◊iraa na◊ina◊i i raro roa 38b) E mea<br />

nahea te faaueraa e ara, e aore ra e faaea taoto ore, e tano ai ia tatou a tutava ai<br />

tatou i te ora i te evanelia? (A hi◊o 2 Nephi 4:28; Alama 7:22; 32:26–27.)<br />

• No te aha o Iesu i hinaaro ai ia na raro i te mauiui rahi ta÷na i ite, e farii oia i te<br />

reira i roto i te Ô i Getesemane? (A hi◊o Mataio 26:39, 42, 44.) Eaha ta tatou e<br />

haapii mai na roto mai i te pure a te Faaora i roto i Getesemane. E mea nahea<br />

to outou haamaitairaahia a na raro ai outou i te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra?<br />

• I muri a◊e i to Iesu parauraa e, e rave oia i te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra, “Ua<br />

fa maira te hoê melahi no te ra◊i mai, ua faaitoito maira ia÷na” (Luka 22:43).<br />

Eaha ta te reira e haapii nei ia tatou no nia i to tatou Metua i te Ra◊i ra? (I roto<br />

i te mau pahonoraa, oia hoi e faaitoito oia ia tatou a rave ai tatou i to÷na<br />

hinaaro ma te haehaa.)<br />

• Eaha ta te Faaora i ite mau i roto i Getesemane? (A hi◊o PH&PF 19:16–19; Luka<br />

22:44; Mosia 3:7; Alama 7:11–13.)<br />

Ua haapii o Elder James E. Talmage: “<strong>Te</strong> mauiui rahi o te Mesia i roto i te ô e<br />

ohipa fifi ia tatauhia e te feruriraa noa nei, i na pae e piti, i te puairaa e i te<br />

tumu. . . Ua tutava e ua uuru i te mauiui i raro a◊e i te teimaha aore â e taata atu<br />

o tei ora i nia i te fenua nei i nehenehe noa÷tu ia na reira. E ere i te mauiui i te<br />

pae tino, e ere atoa i pe◊ape◊a noa i te pae feruriraa, o te faatupu ia mauiui rahi<br />

oia mai te hamani-ino-raa ia tupu te taheraa mai o te toto na roto mai i te iri tino<br />

atoa; tera râ o te hoê mauiui i te pae varua no te varua oia hoi o te Atua ana◊e ra<br />

o te nehenehe e farii i te reira . . . I roto i taua hora pe◊ape◊a ra, ta te Mesia i farii e<br />

i tahiti atu i nia i te mau hamani ino atoa ta Satane, ‘te tamaiti arii o teie nei ao,’<br />

i rave i nia ia÷na. . . I te tahi huru ra, te ohipa riaria e tei vai i taua taime ra,<br />

noa÷tu e ore te taata e maramarama, ua rave râ te Faaora i nia Ia÷na iho te<br />

teimaha no te mau hara a te mau taata atoa mai ia Adamu e tae atu i te hopea o<br />

te ao nei” (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 613).<br />

Ua parau o Elder Neal A. Maxwell: “Ei tuhaa no To÷na taraehara aore e hopea, ua<br />

ite Iesu ‘ia au i te i◊o [tino] nei’ i te mau mea atoa e na roto atu tatou ia haere atu.<br />

(Alama 7:11–12). Ua amo oia i te mau hara, te mau mauiui upoo, te mau oto,<br />

e te mau . . . .mauiui tino o te tane atoa, te vahine atoa, e te tamarii atoa (a hi◊o<br />

2 Nephi 9:21)” (i roto Conference Report, Apr. 1987, 89; e aore ra Ensign, May<br />

1987, 72).<br />

2. E hinaaro tatou i te Taraehara o Iesu Mesia.<br />

• No te aha tatou e hinaaro ai i te Taraehara o Iesu Mesia?<br />

Haapiiraa 25<br />

a. No te Hi◊araa o Adamu raua o Eva, ua tia ia tatou ia pohe i te pae tino, oia<br />

hoi te faataa-ê-raa o te tino e te varua (Mose 6:48).<br />

b. Ia hara ana◊e tatou, e hopoi mai tatou i te pohe i te pae varua i nia ia tatou<br />

iho no te mea ua faataa ê tatou ia tatou iho i te Atua. Na ta tatou mau hara e<br />

faariro ia tatou ei feia mâ ore [viivii] e aore ïa e nehenehe e parahi i pihai<br />

iho i te Atua (1 Nephi 10:21).<br />

c. No te mea e, eita e nehenehe ia tatou iho ia tahiti atu i te pohe pae tino e te<br />

pohe pae varua, ua tono mai te Metua i te Ra◊i ra i ta÷na Tamaiti Fanau Tahi<br />

no te pûpû i te Taraehara (Ioane 3:16; 2 Nephi 2:5–9).<br />

131


132<br />

• Eaha te mau haamaitairaa e vai ra ia tatou no te tumu o te tusia taraehara o te<br />

Faaora? E mea nahea tatou e farii ai i taua mau haamaitairaa ra?<br />

a. No te mea ua vaiihohia te Faaora ia pohe e ua tia faahou mai oia, e tia faahou<br />

atoa mai tatou paatoa, ma te upooti◊a i nia i te pohe pae tino (Mosia 16:7–8).<br />

b. No te mea e, ua rave oia i nia ia’na iho i ta tatou mau hara, e nehenehe<br />

tatou e tatarahapa i ta tatou mau hara, e tia tatou paatoa i nia, ma te<br />

upooti’a i nia i te pohe o te tino nei (Mosia 16:7–8).<br />

c. No te mea e, ua rave oia i nia ia’na iho i to tatou mau paruparu, te taa nei<br />

oia i to tatou mau fifi e te ite nei e mea nahea ia tauturu ia tatou (Alama<br />

7:11–12). E farii tatou i te hau i roto ia’na a faahaehaa ai tatou no te pee atu<br />

ia’na (PH&PF 19:23).<br />

Ua haamaramarama o Elder Marion G. Romney e, na roto i te Taraehara, e<br />

faaorahia te mau taata atoa i te pohe pae tino e e faaora-atoa-hia ite hara taata<br />

tatarahapa e te taata haapa◊o maitai.<br />

“Na te taraehara o Iesu Mesia i faatahoê i te tino e te varua o te taata i roto i te<br />

tia-faahou-raa. E no reira, te ao atoa nei, te feia tiaturi e te feia tiaturi ore, ua<br />

tarahu atoa ïa i te Faaora no to ratou tia-faahou-raa papu, no te mea e, e vai aano<br />

mai te tia-faahou-raa mai te hi◊araa, o tei hopoi mai i te pohe i te taata atoa.<br />

“<strong>Te</strong> vai ra te tahi atu huru o te taraehara o te turai ia÷u ia here hau atu i te<br />

Faaora, e o te faaî i to÷u varua i te aau mehara hau atu i te nehenehe e faaite.<br />

Oia hoi, taa ê atu i te taraehara no te hara a Adamu, i hopoihia mai ai te tiafaahou-raa,<br />

ua aufau te Faaora na roto i to÷na mauiui rahi i te tarahu no ta÷u<br />

mau hara. Ua aufau i te tarahu no ta outou iho mau hara e no te mau hara a te<br />

varua atoa e ora nei, e aore â hoi e parahi nei i nia i te fenua nei e aore ra te<br />

feia e ore roa e parahi i roto i te tahuti nei i nia i te fenua nei. <strong>Te</strong>ra râ, ua rave<br />

oia i te reira ma te tumu. <strong>Te</strong> mau maitai o teie mauiui rahi no ta tatou mau<br />

hara tataitahi, eita te reira e fariihia e tatou ma te tumu ore, i roto i te hoê â<br />

auraa oia hoi, e farii tatou i te tia-faahou-raa noa÷tu i te mea o ta tatou e rave.<br />

Mai te mea e farii tatou i te mau haamaitairaa o te taraehara ia au i te mau<br />

huru o ta tatou mau hara tataitahi, e tia roa ia tatou ia haapa◊o i te ture.<br />

“. . . Ia rave ana◊e tatou i te hara, e taata ê tatou i te Atua e eita e tano ia tomo<br />

atu i [to’na tiahapa] i mua ia÷na. Aore e nehenehe i te mea mâ ore [viivii] ia<br />

tomo atu i [to’na tiahapa] i mua ia÷na. Aore e nehenehe ia tatou iho, noa÷tu i<br />

te huru o ta tatou e tamata, ia tamâ ê tatou iho i te tafetafeta e vai ra i nia ia<br />

tatou ei hopea no ta tatou mau hara. E tia roa ia horoi-ê-hia te tafetafeta na<br />

roto i te toto o te Faaora, e ua haamau oia i te rave◊a e nehenehe ai i taua<br />

tafetafeta ra ia horoi-ê-hia. Taua rave◊a ra o te evanelia ïa a Iesu Mesia. E titau<br />

te Evanelia ia tatou ia tiaturi i te Faaora, ia farii i to÷na taraehara, ia tatarahapa<br />

no ta tatou mau hara, ia bapetizohia na roto i te utuhia-roa-raa i raro i te pape<br />

no te faaoreraa o ta tatou mau hara, ia farii i te horo◊araa a te Varua Maitai na<br />

roto i te tuuraa o te mau pue rima, e ia tamau noa ia haapa◊o ma te tuutuu ore,<br />

e aore ia rave i te mea maitai a◊e ta tatou e nehenehe no te haapa◊o, i te mau<br />

parau tumu o te evanelia i te mau mahana atoa o to tatou oraraa” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1953, 35–36).<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa o tei faataahia na mua roa ia horo◊a i te<br />

mau faaiteraa ohipa o ta ratou i faaineine mai (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu no Iesu Mesia e a faaite atoa i to outou aau mehara no to÷na<br />

Taraehara. Mai te mea e tano, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

na reira atoa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

<strong>Te</strong> paeraa o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> Tahito,” e tuhaa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), o te haamaramarama ra, te<br />

auraa o te parau Getesemane o te “haaperehuraa [taumiraa] olive. “ Mai te mea e<br />

faaite outou i teie nei tuhaa, a aparau e mea nahea o Getesemane i riro ai ei i◊oa<br />

tano no te ô i reira te Faaora i te amoraa i ta tatou mau hara.<br />

2. “<strong>Te</strong> Arai”<br />

Haapiiraa 25<br />

Ua faaohipa o Elder Boyd K. Packer i te hoê parabole no te haapii no nia i to<br />

te Taraehara a Iesu Mesia faatiamâraa ia tatou i te hara a tatarahapa ai tatou e a<br />

haapa◊o ai i te mau faaueraa. E hinaaro paha outou i te faaite i teie parabole no<br />

te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te hinaaro no te<br />

Taraehara. E iteahia te parabole i roto i te mau buka tauturu i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> mau Parau Tumu no te Evanelia [1997], te mau ap¥ 75–83.<br />

b. “<strong>Te</strong> Arai,” e tuhaa no te Buka a Moromona, <strong>Te</strong> Mau Faaiteraa Hoho’a Video<br />

9539111).<br />

c. Conference Report, Apr. 1977, pages 79–80; e aore ra Ensign, May 1977, pages<br />

54–55.<br />

133


Haapiiraa<br />

26<br />

134<br />

“I Fanau mai ai Au”<br />

Mataio 26:47–27:66; Mareko 14:43–15:39; Luka 22:47–23:56; Ioane 18–19<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i te here o te Faaora no<br />

ratou e ia faarahi i to ratou here no÷na e to ratou aau mehara no to÷na tusia<br />

taraehara.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Mataio 26:47–75; Mareko 14:43–72; Luka 22:47–71; Ioane 18:1–27. E taime<br />

poto roa i muri a◊e i to÷na mauiui rahi i Getesemane, ua hoohia Iesu e Iuda, o<br />

tei faaite ia÷na i te mau feia tahu◊a, te mau Pharisea, e te mau faaehau. Ua<br />

vaiiho o Iesu ia÷na iho i raro a◊e i ta÷na feia haru, o te rave ê atu ia÷na mai roto<br />

atu i te ô e ua vaiiho ia÷na i raro a◊e i te haavaraa a te Ati Iuda. Ua uiuihia oia na<br />

mua e Ana, te hoê tahu◊a rahi i mairi a◊era, e i muri iho ua uiuihia e Kaiapha, te<br />

mono o Ana e ta÷na huno◊a tane. <strong>Te</strong> mau feia tahu◊a e te mau peresibutero e tia<br />

ra i reira, ua tuha i nia ia Iesu, ma te faaoooo ia÷na, ma te taamu ia÷na, e ma te<br />

pari ia÷na i te faahapa ino, te hoê ïa faahaparaa utu◊a pohe. I rapaeau i te aora◊i<br />

o Kaiapha, te huna ra o Petero e ia matau oia ia Iesu.<br />

b. Mataio 27:1–26; Mareko 15:1–15; Luka 23:1–25; Ioane 18:28–19:16. No te<br />

mea hoi e, aore e mana to te mau feia tahu◊a ia faautu◊a ia Iesu i te utu◊a<br />

pohe, no reira ua tono atura ia÷na ia haavahia e Ponotio Pilato, te faatere<br />

hau Roma i roto i Iudea (Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Pilate,”<br />

751). Na mua a◊e ia Pilato, ua parihia o Iesu i te riroraa ei enemi no Kaitara. I<br />

te iteraa e, no Galilea mai o Iesu, tono a◊enei o Pilato ia÷na ia Heroda, te<br />

faatere hau i nia i Galilea. <strong>Te</strong> pato◊i nei o Heroda ia haava ia Iesu e te faaho◊i<br />

nei ia÷na ia Pilato, o tei faaroo i te mau titauraa a te nahoa taata rahi ia<br />

faasataurohia o Iesu.<br />

c. Mataio 27:27–66; Mareko 15:16–39; Luka 23:26–56; Ioane 19:17–42. Ua<br />

papaihia e ua faasataurohia. I nia i te satauro, te ite nei oia i te mauiui rahi a<br />

pûpû ai oia ia÷na iho ei tusia no te taata i te ao nei.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Isaia 53; Mareko 15:39–47; Ioane 3:16; 15:13; 1 Nephi<br />

11:32–33; 19:7–9; 2 Nephi 9:21–22; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Crucifixion,” 651.<br />

3. A faaineine i na parau roroa e hitu i faataahia i nia i te apî 137–38 (e aore ra a<br />

faaineine ia papa◊i i te mau faahitiraa i nia i te tabula ereere).<br />

4. Mai te mea te vai ra teie mau materia, a faaohipa i te reira i roto i te taime<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a <strong>Te</strong> Hooraahia o Iesu (62468; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

228); <strong>Te</strong> Hunaraa o Petero (62177; Afata Hoho◊a no te Evanelia 229); e te<br />

Faasatauroraa (62505; Afata Hoho◊a no te Evanelia 230).<br />

b. “I Fanau mai ai Au,” te hoê tuhaa hoê ahuru minuti te roa no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,<br />

<strong>Te</strong> Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914).


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Mai te mea e mea hau te mau orometua e te mau<br />

melo o te piha haapiiraa, e titau te reira i te Varua ia vai mai. E mea tia i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia “vai tiamâ noa no te aparau, ia vai tiamâ no te<br />

paraparau, ia vai tiamâ no te rave i te ohipa i roto i te piha, tera râ eita roa te<br />

melo o te piha haapiiraa e faahuehue atu i te tahi atu melo e haapii ra na roto<br />

i te turairaa e aore ra na roto i te tahi mau parau huru ê e te au ore” (David O.<br />

McKay, Gospel Ideals [1954], 224). A horo◊a i te hi◊oraa haapa◊o i te Atua e te<br />

faatura i te melo tataitahi o te piha haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te vahi tei reira te hoho◊a<br />

fenua “Ierusalema i te tau o Iesu” (hoho◊a 17 i roto i te bibilia a te Feia Mo◊a i te<br />

Mau Mahana Hopea Nei o te nene◊iraa o te Bibilia King James Version).<br />

A haamaramarama e, e faaite teie haapiiraa i te Faasatauroraa o te Faaora e te mau<br />

ohipa i tupu i roto i te mau hora i mua noa iho i te reira. Ua tupu teie mau ohipa i<br />

te mau vahi e itehia ra i nia i te hoho◊a fenua. A tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia ite atu i te vairaa o te mau vahi i muri nei: (1) te Ô o Getesemane, (2)<br />

te fare o Kaitara, (3) te fare haavaraa o te Ati Edene, (4) <strong>Te</strong> Patu o Anatonia (te fare<br />

o Pilato), e (5)te Aivi o Golagota (Kalavaria).<br />

Ia ite ana◊e te mau melo o te piha haapiiraa i te Aivi o Golagota, a haamaramarama<br />

e, ua faasataurohia o Iesu i reira. A faaite i te hoho◊a o te Faasatauroraa. A ani i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te hoê tamarii na◊ina◊i o te hi◊o nei i te<br />

hoho◊a e o te ani nei, “No te aha o Iesu i titauhia ai ia pohe?” A ani i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia rave i te taime i roto i te haapiiraa ia feruri no nia i te mea o<br />

ta ratou e parau atu i te tamarii. A parau ia ratou e, e aparau outou i te mau uiraa i<br />

te pae hopea o teie haapiiraa.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu atu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te here ta te Faaora i faaite no<br />

ratou a faatia ai oia ia÷na iho ia hamani-ino-hia e ia faasataurohia.<br />

1. Ua hoohia o Iesu, ua haruhia [tapeahia], e ua parihia i te faaino rahi; te<br />

huna nei o Petero ia Iesu e toru taime.<br />

A aparau i te Mataio 26:47–75; Mareko 14:43–72; Luka 22:47–71; e Ioane<br />

18:1–27. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau<br />

irava i maitihia. E hinaaro paha outou ia haapoto noa mai i te aamu ia au i tei<br />

faanahohia i roto i te ohipa 1a o te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”. A faaite i te hoho◊a<br />

o Iesu a hoohia ai i roto i Getesemane.<br />

• E mea nahea to Petero pahonoraa i te mau tane o tei haere mai i roto i te Ô o<br />

Getesemane no te rave ê atu ia Iesu? (A hi◊o Ioane 18:10.) E mea nahea to Iesu<br />

pahonoraa i teie mau tane? (A hi◊o Luka 22:51–53; Ioane 18:11–12.) No te aha<br />

o Iesu i faatia ai ona iho ia rave ê-hia oia? (A hi◊o Mataio 26:53–54; Ioane<br />

135


136<br />

10:17–18. A haamaramarama e, e hinaaro no te Metua i te Ra◊i ra, ia horo◊a<br />

Iesu i to÷na ora no tatou.)<br />

• Ua pari te feia tahu◊a e te mau peresibutero o te Ati Iuda ia Iesu i te faaino rahi,<br />

o te hoê ofatiraa ture ïa e, e faautu◊ahia na roto i te pohe (Mareko 14:64). Eaha<br />

teie faaino rahi? (<strong>Te</strong> oreraa e faatura i te Atua e aore ra te parauraa e ua aifaito i<br />

te Atua.) Eaha ta Iesu i parau no te faainoraa rahi i te mana◊o o te feia tahu◊a e i<br />

te mau peresibutero? (A hi◊o Mareko 14:60–63.)<br />

• A arata◊i-ê-hia ai Iesu mai roto atu i te Ô, e rave rahi o ta÷na mau p¥p¥ “faarue<br />

ihora ia÷na i reira ra, horo atura” (Mataio 26:56). Area o Petero raua o Ioane, ua<br />

tamau noa ïa i te pee ia÷na (Mataio 26:58; Ioane 18:15; ua mana◊ohia e te p¥p¥<br />

aore e i◊oa i roto i te Ioane 18:15, o Ioane ïa). Eaha ta Petero i rave i te taime a<br />

parau ai te mau taata i rapaeau i te aorai o Kaitara e, ua ite oia ia Iesu? (A hi◊o<br />

Mataio 26:69–74.) Eaha ta Petero i rave a ite mau ai oia e ua huna oia ia Iesu e<br />

toru taime? (A hi◊o Mataio 26:75; a hi◊o atoa i te mau irava 33–35.)<br />

A faaite i te hoho◊a o Petero o te huna nei ia Iesu.<br />

• E mea nahea te tahi pae o tatou, mai ia Petero atoa hoi, i te huna i to tatou<br />

faaroo i te tahi mau taime? Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i te<br />

oraraa o Petero i muri a◊e a huna ai oia i te Fatu?<br />

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley e:<br />

“E faatae to÷u aroha ia Petero. E rave rahi o tatou mai ia÷na atoa te huru. E<br />

fafau tatou i to tatou parau tia roa, e haapapu i ta tatou faaotiraa ia riro mai ei<br />

taata itoito maitai; e tae noa÷tu i te faaiteraa tatou i mua i te mau taata i te tahi<br />

mau taime e, noa÷tu i te mea e tupu e rave tatou i te mea tia, e turu tatou i te<br />

tumu parau tia, e parau tatou i te parau mau ia tatou iho e ia vetahi ê.<br />

“I muri iho, e haamata te mau taumiraa o te ora i te patuhia. I te tahi taime, e<br />

mau taumiraa i te pae sotiare ïa. <strong>Te</strong> tahi atu taime, e mau hiaai o te taata iho. I<br />

te tahi atoa taime, e mau titauraa hape. E vai mai te hoê paruparu no te<br />

hinaaro. E vai mai te hoê haamarûraa o te faaititiaifaroraa. E vai mai te<br />

vaiihoraa ia tamatahia. E i muri a◊e ra, e vai mai te tatarahaparaa rahi, o te<br />

peehia e te faahaparaa-ia÷na iho e o te pee-atoa-hia e te mau roimata no te<br />

mauiui o te aau. . . .<br />

“. . . Mai te mea e, te vai ra te feia i roto i te Ekalesia, ua huna i te faaroo na<br />

roto anei i te parau e aore ra te raveraa, te pure nei au ia imi mai i te<br />

tamahanahana e te ravea mai roto mai i te hi◊oraa o Petero, o tei haere na raro<br />

i pihai iho ia Iesu i tera mahana e tera mahana, i roto i te hoê taime taiâ noa o<br />

to÷na ora, ua huna i te Fatu e i te iteraa papu atoa o ta÷na i mau i roto i to÷na<br />

iho aau. Ua tia râ oia i nia i te reira e ua riro oia ei paruru hope i te puai e ei<br />

paruru mana rahi. No reira, te vai atoa nei te hoê rave◊a no te taata atoa no te<br />

huri mai e ia amui mai i to÷na puai e te faaroo, i te puai e te faaroo o vetahi ê i<br />

roto i te paturaa i te basileia o te Atua? (“And Peter Went Out and Wept<br />

Bitterly,” Ensign, Mar. 1995, 2–4, 6).<br />

2. Ua faautu◊ahia o Iesu e ua faasataurohia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Mataio 27:1–26;<br />

Mareko 15:1–15; Luka 23:1–25; e Ioane 18:28–19:16. E hinaaro paha outou ia<br />

haapoto mai i teie aamu ia au i tei faanahohia i roto i te ohipa 1b o te tuhaa “<strong>Te</strong><br />

Faaineineraa”.


• I to Pilato iteraa mai e no Galilea mai o Iesu, ua tono atura ia÷na ia Heroda ra,<br />

oia te faatere hau i nia i Galilea (Luka 23:6–7). No te aha ua “oaoa roa a◊era” o<br />

Heroda ia hi◊o ia Iesu? (A hi◊o Luka 23:8.) E mea nahea ta te Faaora pahonoraa<br />

i te mau uiraa a Heroda? (A hi◊o Luka 23:9; a faaau atu teie irava i te tohuraa i<br />

roto i te Isaia 53:7.)<br />

• I muri a◊e i to Heroda e i ta to÷na mau taata pariraa e faaooooraa ia Iesu, ua<br />

tono faahou atu ia÷na ia Pilato ra (Luka 23:11). Eaha te haavaraa a Pilato ia<br />

Iesu? (A hi◊o Luka 23:13–17; a hi◊o atoa Luka 23:4.) No te aha o Pilato ia<br />

faautu◊a ai ia Iesu ia faasataurohia? (A hi◊o Mataio 27:15–24; Mareko 15:6–15;<br />

Luka 23:18–25; Ioane 19:1–16.) E mea nahea tatou, i te tahi mau taime ia<br />

tamata, mai ia Pilato, ia haapae i te hopoi◊a no te mau faaotiraa fifi?<br />

• I te hoê o ta Pilato mau uiraa no nia ia Iesu, e arii anei oia, ua pahono atu o<br />

Iesu e, “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau<br />

mau” (Ioane 18:37). I roto i te hea mau huru i riro ai o Iesu ei Arii? (A hi◊o<br />

Salamo 24:10; Isaia 44:6; Apokalupo 11:15; 15:3; 2 Nephi 10:14.) Eaha te auraa<br />

o te parau e, “E ere i to teie nei ao<br />

3. Ua papaihia o Iesu e ua faasataurohia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Mataio 27:27–66;<br />

Mareko 15:16–39; Luka 23:26–56; e Ioane 19:17–42. A faaite i te hoho◊a o te<br />

Faasatauroraa.<br />

• Eaha ta te mau taata i rave i nia ia Iesu i muri a◊e i to÷na faautu◊araahia ia<br />

faasataurohia? (A hi◊o Mataio 27:27–44; Luka 23:34–39.) No te eaha o Iesu i<br />

faatia ai i te mau taata ia hamani ino ia÷na? (A hi◊o 1 Nephi 19:9.)<br />

<strong>Te</strong> papa÷i ra te mau papa◊iraa mo◊a e hitu na faahitiraa ta Iesu i parau a vai ai oia i<br />

nia i te satauro. A tai◊o e a aparau i te mau irava i tapa◊ohia i raro nei. A aparau ai<br />

outou i te reira, a faaite i te mau papa◊iraa parau roroa no nia i te mau faahitiraa e<br />

aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere te mau faahitiraa.<br />

1. Luka 23:34. “E ta÷u Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta<br />

ratou e rave nei.”<br />

Haapiiraa 26<br />

• Na roto mai i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], e<br />

haapii mai tatou e, a parau ai Iesu i te reira, te tiaoro ra oia no te mau faaehau<br />

Roma o tei faasatauro ia÷na (Luka 23:34, papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 34c). Eaha<br />

ta teie e heheu nei no nia ia÷na? Eaha te rave◊a a te ao no te pahono i te mau<br />

taata o te haamauiui e aore ra o te faahapa mai ia tatou? E mea nahea tatou ia<br />

haamaitaihia ia pee ana◊e tatou i te hi◊oraa o Iesu?<br />

2. Luka 23:43. I te taata eiâ e tatarahapa ra: “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei<br />

â mahana, oia mau ta÷u e parau atu ia oe nei.”<br />

3. Ioane 19:26–27. I to÷na metua vahine, o Maria: “E teie nei vahine, a hi◊o na i to<br />

tamaiti!” Ia Ioane: “A hi◊o na i to metua vahine!”<br />

• No vai ma te hinaaro ta Iesu i mana◊o i roto i to÷na taime mauiui rahi? (A hi◊o<br />

Luka 23:43; Ioane 19:26–27.) Eaha ta tatou e haapii mai i roto i te reira? (Mai<br />

te mea e, e tupu mai te mau uiraa no nia i te faahitiraa a Iesu i roto i te Luka<br />

23:43, a hi◊o i te toruraa o te tahi atu mana◊o no te haapiiraa.)<br />

137


4. Mataio 27:46; Mareko 15:34. “E tau atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia÷u?”<br />

• Eaha ta Iesu i haapii mai i nia i te satauro o tei faatia ia÷na ia maramararma e ia<br />

tauturu ia tatou ia vai tatou o tatou ana◊e ra? No te aha e mea faufaa ia ite e, e<br />

nehenehe i te Faaora ia amo eiaha i ta tatou ana◊e mau hara tera râ i to tatou<br />

atoa mo◊emo◊e, te mauiui rahi e te taiâ?<br />

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland e: “No te mea e mea tia roa ia÷na ia<br />

taataahi na mua roa i te farii vine no te faaoraraa ona ana◊e ra, ua nehenehe<br />

anei ia÷na ia faaoroma◊i i taua taime pouri o ratou atoa ra, oia hoi te hauriria o<br />

te mauiui rahi atu? Aita te reira i tae mai i te mau raau putaputa e te mau<br />

naero, tera râ te riaria rahi o te iteraa e ona ana◊e: . . . ‘E tau atua, e tau Atua,<br />

eaha oe i faarue mai ai ia÷u?’ (Mareko 15:34). Ua nehenehe anei ia÷na ia amo i<br />

ta tatou atoa mau hara e i to tatou taiâ e te mo◊emo◊e atoa? Ua rave oia e te<br />

rave nei oia e e rave â oia” (i roto Conference Report, Oct. 1989, 32; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1989, 26).<br />

5. Ioane 19:28. “Ua poihâ vau.”<br />

• Noa÷tu i te taatoaraa o te mea i mauiuihia e Iesu, o tera noa ïa ta÷na parau o te<br />

au ore i te pae tino. Eaha tei horo◊ahia ia÷na a parau ai oia e, ua poihâ oia? (A<br />

hi◊o Ioane 19:29.)<br />

6. Ioane 19:30. “Ua oti.”<br />

• Ia au i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Ioseph Semita] ua parau o Iesu,<br />

“E ta÷u Metua, ua oti, ua haapa◊ohia to oe hinaaro” (Mataio 27:50, papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 50a). No te aha e mea tia i te Faaora ia pohe no te faaotiraa i<br />

te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra? (A hi◊o 2 Nephi 9:5; 3 Nephi 27:13–16. Mai<br />

te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaite i to ratou mau mana◊o e mea nahea ratou ia pahono i te<br />

uiraa a te tamarii.)<br />

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball e: “Ua titauhia ia pohe oia, ia<br />

nehenehe ia÷na ia iriti i te mau menema o te feia atoa mai to÷na ihora menema<br />

i iritihia. Aore ana◊e te pouri hohonu o taua hora o te faasatauroraa, aore atoa<br />

ïa e tau mahanahana no te haereraa mai te menema mai” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1975, 4; e aore ra Ensign, May 1975, 4).<br />

7. Luka 23:46. “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na. “<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “I Fanau mai ai<br />

Au,” a faaite i te reira i teie nei.<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, te mau parau ta te Faaora i papa◊i na mua hou teie oraraa,<br />

“<strong>Te</strong>ie au, a tono ia÷u” (Aberahama 3:27). I rotopu i ta÷na mau parau i te ao tahuti<br />

nei tei papa◊i matamuahia oia hoi, “Ia haapao vau i ta ta÷u Metua e tia◊i” (Luka<br />

2:49). I rotopu i te mau parau hopea o ta÷na i parau i roto i te ao tahuti nei, teie<br />

ïa “Ta÷u Metua, ua oti, ia haapa’ohia to oe hinaaro” (Joseph Smith Translation<br />

[Tatararaa a Iosepha Semita], Mataio 27:54; a hi◊o Mataio 27:50, te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 50a). Aita roa i mo◊ehia ia Iesu te hinaaro o to÷na Metua e aore<br />

ra ta÷na iho misioni. Ua nehenehe ia÷na ia pii i te nuu o te mau melahi ia faaora<br />

ia÷na, tera râ aita oia i na reira (Mataio 26:53–54). Noa÷tu â i te mauiui rahi, aita<br />

oia i ere i to÷na haehaa e i to÷na hinaaro ia faaoti i te Taeraehara mure ore<br />

138


A faaite papu no te mau parau mau i aparauhia i roto i teie haapiiraa. Mai te mea<br />

e tano, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa o te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> peeraa i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te mau taime fifi<br />

<strong>Te</strong> faaite nei te mau ohiparaa a te Faaora i roto i te mahana hopea o to÷na oraraa i<br />

te ao tahuti nei i te faaiteraa rahi o to÷na huru feruriraa. A hi◊o faahou i te tahi o<br />

te mau tamataraa ta Iesu i faaoroma◊i i taua mahana ra. I muri a◊e a ani i te mau<br />

uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te faaiteraa papu o te mau maitai o to Iesu huru i roto i teie taime fifi?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, ua hau atu to÷na feruriraa no vetahi ê<br />

ia÷na iho ra, e no reira ua faaore i te hara, ua vaiiho oia ia÷na i raro a◊e i te<br />

hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra, aita oia i faautu◊a ia vetahi ê no to ratou mau<br />

paruparu, e aita hoi i amuamu atu. A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia horo◊a i te mau ohipa taa ê ia papu ana◊e te mau mea maitatai.)<br />

• Eaha te mau mea maitatai tei ite pinepinehia i roto ia tatou i te mau taime o to<br />

tatou mau fifi rahi atu? E mea nahea tatou ia pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i<br />

taua mau taime fifi ra?<br />

2. “Ua hara vau, o vau i tuu i te taata hara ore nei” (Mataio 27:4)<br />

• Eaha ta Iuda i rave i roto i te tamataraa ia tatarahapa no te hooraa i te Faaora?<br />

(A hi◊o Mataio 27:3–5.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i to÷na iteraa i<br />

tupu no nia i te “aufauraa” ta te ao nei e horo◊a ia tatou ei tauiraa no ta tatou<br />

mau hara?<br />

3. “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei â mahana” (Luka 23:43)<br />

A hi◊o atu i te haamaramaramaraa i muri nei mai te mea e hinaaro outou ia<br />

haamaramarama i te mau parau a te Faaora i roto i te Luka 23:43.<br />

Haapiiraa 26<br />

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e, ua parau o Iesu i te taata eiâ, “I teie nei<br />

mahana, i pihai iho oe ia÷u i te ao varua ra: (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith,<br />

sel. Joseph Fielding Smith [1976], 309).<br />

No roto mai i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:36–37, e haapii mai<br />

tatou e, ua haere Iesu i te ao varua i roto i taua taime ra i rotopu i to÷na poheraa e<br />

te Tia-faahou-raa e i reira ua faaineine oia i te mau varua haapa◊o ia poro haere i<br />

ta÷na evanelia i te mau varua o tei ore i farii i te reira i nia i te fenua nei.<br />

139


Haapiiraa<br />

27<br />

140<br />

“Aore Oia i ∞nei,<br />

Ua Tia ïa i nia”<br />

Mataio 28; Luka 24; Ioane 20–21<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto i te aau te maruuru<br />

rahi no te Tia-faahou-raa o te Faaora e te mau haamaitairaa ta te reira e hopoi<br />

mai ia tatou ra.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

a. Mataio 28:1–15; Luka 24:1–12; Ioane 20:1–10. <strong>Te</strong> haere ra o Maria i Magadala<br />

e te tahi atu mau vahine i te menema o Iesu e te ite nei e, aore e taata. <strong>Te</strong><br />

faaite nei te mau Melahi e ua tia faahou mai o Iesu. <strong>Te</strong> haere nei o Petero e o<br />

Ioane e hi◊o i te menema aore e taata. <strong>Te</strong> fâ nei te Fatu i te mau vahine.<br />

b. Luka 24:13–35. <strong>Te</strong> haere nei o Iesu e te paraparau nei e na p¥p¥ toopiti i nia i<br />

te e◊a o Emausa. Aita raua i ite roa÷tu ia÷na maori râ a ofati ai oia i te pane na<br />

raua.<br />

c. Mataio 28:16–20; Luka 24:33–53; Ioane 20:19–31. <strong>Te</strong> fâ nei Iesu i ta’na mau<br />

aposetolo, te faaite atu nei ia ratou e, ua tiafaahou oia, e te faaue nei ia ratou<br />

ia poro i te evanelia i te mau nunaa atoa. Ua fafa o Toma i te puta i nia i na<br />

rima o Iesu, e to’na na avae e to’na aoao.<br />

d. Ioane 21. <strong>Te</strong> fâ faahou mai nei Iesu i te tahi atu mau aposetolo i te roto ra<br />

no Tiberia. <strong>Te</strong> faaue nei oia ia Petero ia “faaamu i ta’u mau mamoe”<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 16; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “<strong>Te</strong><br />

Tia-faahou-raa,” 761.<br />

3. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia faaineine ia haapoto mai i te aamu<br />

o Iesu e na p¥p¥ toopiti i nia i te e◊a i Emausa (Luka 24:13–32).<br />

4. Mai te mea e, te vai nei te mau hoho◊a, a faaohipa i te reira i roto i te taime<br />

haapiiraa: <strong>Te</strong> Tanuraa o Iesu (62180; Afata Hoho◊a no te Evanelia 231); <strong>Te</strong><br />

Menema o Iesu (62111; Afata Hoho◊a no te Evanelia 232) e aore ra <strong>Te</strong> Menema<br />

aore e Taata (Afata Hoho◊a no te Evanelia 245); Maria e te Fatu i Tia Faahou<br />

mai (62186; Afata Hoho◊a no te Evanelia 233); <strong>Te</strong> Faaite nei Iesu i To÷na mau<br />

Puta (62503; Afata Hoho◊a no te Evanelia 234); e O<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: <strong>Te</strong> faaueraa a te Fatu ia Petero, “A faaamu i ta÷u<br />

mamoe” (Ioane 21:16–17), e tano ïa i te mau orometua haapii atoa. Ma te pure<br />

a imi i te mau ravea ia faaau maitai i te maa pae varua o te mau papa◊iraa mo◊a<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia hinaaro ratou e tamaa maitai i te reira. (A<br />

hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 3.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A faatia i te aamu i muri nei i parauhia e Elder James M. Paramore:<br />

“E rave rahi mau matahiti i mairi a◊enei. . . .ua ani atu te hoê taata papa◊i ve◊a i te<br />

hoê uiraa faufaa roa, ‘Eaha te parau apî faufaa roa ta te ao nei e au ia farii?’”<br />

• E mea nahea outou ia pahono i teie nei uiraa?<br />

<strong>Te</strong> parau noa ra â o Elder Paramore e: “Ua feruri e ua feruri faahou te taata afa’i<br />

ve’a i nia i te uiraa, e ua paraparau i te mau taata e rave rahi, e ua tai◊o i te mau<br />

buka atoa o ta÷na i nehenehe ma te itoito ia imi i te hoê pahono no÷na iho. E i te<br />

pae hopea, ua nene◊i ihora i ta÷na pahono roa, “Ia ite e, te ora nei o Iesu i teie nei<br />

mahana o te reira ïa te parau apî faufaa rahi roa ta te ao e nehenehe e farii. Oia<br />

mau, ahiri te ora nei Oia i teie mahana, e ora atoa ia tatou i reira e amuri noa÷tu<br />

mai Ta÷na i parau’” (i roto Conference Report, Oct. 1990, 80; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1990, 64).<br />

A faaite i te mau hoho◊a i tabulahia i nia i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”. A<br />

haamaramarama e, te oto o te mau p¥p¥ i te poheraa o te Mesia ua monohia ïa i<br />

te oaoa rahi i to÷na Tia-faahou-raa. E nehenehe atoa tatou e oaoa i te iteraa mau<br />

e, ua tia faahou mai te Mesia.<br />

A vaiiho noa i te mau hoho◊a no te faaite atu. A faahi◊o i te reira ia tae i te taime<br />

tano o te haapiiraa.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i nia i to ratou iteraa no te Tia-faahou-raa e mea nahea te reira i te<br />

faahuru ê i to ratou oraraa i te mahana tataitahi. E mea maitai a◊e ia haapapu te<br />

hi◊oraa i nia i te mau iteraa papu o te Tia-faahou-raa i horo◊ahia i roto i te aamu<br />

tataitahi o te Evanelia, i te tamata ia faaoti i te mau ana◊iraa ohipa e haati ra i te<br />

Tia-faahou-raa (te horo◊a nei te taata papa◊i tataitahi no te Evanelia i t<br />

1. Ua riro o Maria Magadala e te tahi atu mau vahine ei mau ite no te Fatu i<br />

tia faahou mai.<br />

A aparau i te Mataio 28:1–15; Luka 24:1–12; e Ioane 20:1–10. A ani i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama<br />

e, i muri a◊e i to Iesu faasatauroraahia, ua puohuhia to÷na tino i roto i te mau ahu<br />

mâ roa e ua tuuhia atu i roto i te hoê menema o Iosepha no Arimataio te fatu, te<br />

hoê o te mau p¥p¥ a Iesu (Mataio 27:57–60; Luka 23:50–53; Ioane 19:38–42). Ua<br />

rave oioihia teie ohipa i te mea e, ua fatata maira te Sabati i te haamata. <strong>Te</strong> po◊ipo◊i<br />

a◊e i muri iho i te Sabati, ua ho◊i atu o Maria Magadala e te tahi atu mau vahine i te<br />

menema e te mau faanoanoa e te mau mono◊i no te faatavai maitai roa÷tu e no te<br />

faanoanoa i te tino o Iesu.<br />

• Eaha ta Maria Magadala e ta te tahi atu mau vahine i ite i te taime i tae atu ai<br />

ratou i te menema o Iesu? (A hi◊o Mataio 28:1–4; Luka 24:1–4. A faaara e, te<br />

Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], no Mataio 28, te faaite<br />

ra, a haa ai o Luka, te vai ra na melahi toopiti i reira. A hi◊o Mataio 28:2,<br />

papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 2a.) Eaha ta te mau melahi i parau atu i te mau<br />

vahine? (A hi◊o Mataio 28:5–7; Luka 24:5–8.)<br />

• Eaha te auraa o te parau a te mau melahi, a na ô ai ratou e, “Ua tia faahou<br />

a◊enei ïa”? (Ua tia faahou o Iesu.) Eaha te auraa no te parau ua tia faahou? (A<br />

hi◊o Alama 11:42–45; a hi◊o atoa i te Bible Dictionary [Ditionare o te Biblilia],<br />

141


142<br />

“Resurrection,” 761.) Eaha te mau haamaitairaa o ta tatou e farii ei tumu no te<br />

Tia-faahou-raa o Iesu? (A hi◊o 1 Korinetia 15:22, 50–58; Alama 11:42–45. E tia<br />

faahou tatou atoa e, e horo◊ahia ia tatou te mau tino tahuti ore.)<br />

• <strong>Te</strong> parau ra te Peresideni Howard W. Hunter e, te mau parau “Aore oia i μ<br />

nei, ua tia ïa i nia” (Luka 24:6) “tei roto te tia◊i atoa, te haapapu, e te tiaturi i<br />

titauhia no te paturu ia tatou i roto i te oraraa tamata rahi tei î rahi i te<br />

pe◊ape◊a i te tahi mau taime”<br />

• Eaha ta te mau vahine i rave i muri a’e i to te mau melahi otiraa i te parau? (A<br />

hi’o Mataio 28:8; Luka 24:8–9.) Eaha ta tatou e haapii mai, mai roto mai i to<br />

ratou hi’oraa maitai? (i roto Conference Report, Apr. 1986, 18; e aore ra Ensign,<br />

May 1986, 15–16).<br />

• Ua riro o Maria e te tahi atu mau vahine ei mau ite matamua i rotopu i te mau<br />

taata e rave rahi o tei ite atu ia Iesu Mesia i muri a◊e i to÷na tia-faahou-raa mai<br />

(a hi◊o atoa i te piti e i te toru o te tahi atu mau mana◊o no te haapiiraa). No te<br />

aha outou i mana◊o ai e, e mea faufaa ia fâ te Fatu i tia faahou mai i te mau ite<br />

o te fenua nei? (A hi◊o 2 Korinetia 13:1.)<br />

2. Ua riro na p¥p¥ toopiti i nia i te e◊a i Emausa ei na ite no te Fatu i tia faahou<br />

mai.<br />

A aparau i te Luka 24:13–35. A ani i te melo o te piha haapiiraa i faataahia ia<br />

faaite poto noa mai i te i<br />

• No te aha o Keleopa raua o to÷na hoa i oto ai a haere ai hoi raua na nia i te e◊a i<br />

Emausa? A hi◊o Luka 24:13–24.) Eaha ta te Fatu i tia faahou mai i haapii atu ia<br />

raua a haere noa ai ratou? (A hi◊o Luka 24:25–27.)<br />

• Eaha tei tupu i roto i te aau o na p¥p¥ toopiti a haapii ai hoi o Iesu ia raua? (A<br />

hi◊o Luka 24:32.) Eaha tei faatupu i teie huru i roto ia raua? (<strong>Te</strong> faaûrûraa o te<br />

Varua Maitai.) A ani i te mau melo o te piha haapiira ia faaite mai i te mau<br />

iteraa i tupu a farii ai ratou i te hoê iteraa no ô mai i te Varua a haapii ai ratou<br />

i te evanelia e aore ra a faaroo ai i te tahi taata ia haapii i te reira.<br />

3. Ua riro te mau Aposetolo ei mau ite no te Fatu i tia faahou mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Mataio 28:16–20; Luka<br />

24:33–53; e Ioane 20:19–31.<br />

• Eaha ta te mau Aposetolo i mana◊o a ite atu ai ratou e ua fâ mai te Faaora ia<br />

ratou i te taperaa mahana o te mahana i tia faahou mai ai oia? (A hi◊o Luka<br />

24:36–37.) E mea nahea to Iesu faahaapapuraa ia ratou e, ua tia faahou mai<br />

oia, eiaha râ ei varua noa? (A hi◊o Luka 24:38–43.)<br />

• E mea nahea to Toma pahonoraa i to te tahi atu mau Aposetolo iteraa papu e,<br />

ua tia faahou mai te Fatu? (a hi◊o Ioane 20:24–25.) E mea nahea to÷na tiaturiraa<br />

e, ua tia faahou mai te Fatu? (A hi◊o Ioane 20:26–29.) E mea nahea tatou ia<br />

faaite i te tahi mau taime i taua â paruparu ra mai ia Toma?<br />

Ua parau o Elder Gordon B. Hinckley e:<br />

“Aore a◊enei â outou i faaroo atura ia vetahi ê ia paraparau mai ta Toma i parau<br />

ra? <strong>Te</strong> parau ra ratou e, ‘A horo◊a ia matou,’ o ta ratou i parau, ‘i te mau mea<br />

papu’ ei faaiteraa. A faaite papu i mua i to matou mau mata, e i roto i to<br />

matou mau taria, e i to matou mau rima, aore ana◊e ra eita ïa matou e tiaturi.’


O tera te reo paraparau o te tau o ta tatou e ora nei. Ua riro o Toma te Taata<br />

Feapiti o te aau ei hi◊oraa no te mau tane o te mau huru matahiti atoa o tei<br />

pato◊i ia farii i te tahi atu maoti râ i te mea ana◊e o ta ratou e nehenehe e faaite<br />

papu e, e haamaramarama i te pae tino—mai te mea ra e, e nehenehe ia ratou<br />

ia faaite papu i te huru o te here, e aore o te faaroo, e tae noa÷tu i te huru pae<br />

tino mai te uira ra te huru. . . .<br />

“I te feia atoa e rae◊ahia ra i te haruru o to÷u nei reo, o te mana◊o feapiti nei, te<br />

faahiti nei â vau i te mau parau i horo◊ahia e Toma a fafa ai oia i na rima pepe<br />

o te Fatu: “Eiaha e faaroo taiata [tutaperepere], e faaroo râ’” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1978, 90; e aore ra Ensign, May 1978, 59).<br />

• E mea nahea tatou ia pee hau atu i te maitai i te titauraa a te Fatu oia hoi<br />

“eiaha e faaroo taiata, e faaroo râ”? (Ioane 20:27).<br />

4. <strong>Te</strong> ite faahou nei te tahi atu mau Aposetolo ia Iesu i te Roto i Tiberia<br />

(<strong>Te</strong> Roto i Galilea).<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Ioane 21.<br />

• Ua faaite faahou â te Fatu i tia faahou mai ia÷na iho i na Aposetolo toohitu a<br />

tautai ai ratou ra. E mea nahea ratou i taa ai e, o Iesu teie i te pae roto ra? (A<br />

hi◊o Ioane 21:4–7.) I muri a◊e i to ratou ra tamaaraa, eaha ta Iesu i ani atu ia<br />

Petero e i te tahi atu mau Aposetolo ia rave? (A hi◊o Ioane 21:15–17.) E mea<br />

nahea tatou e nehenehe ai ia faaamu i te mau mamoe a te Fatu?<br />

• Eaha ta Ioane tumu no te papa◊iraa i te tahi o te mau mea ta Iesu i tia faahou<br />

mai i parau na e i rave na hoi? (A hi◊o Ioane 20:30–31.) Eaha ta outou i<br />

haamaitaihia na roto i te haapiiraa i te mau aamu o te mau papa◊iraa mo◊a no<br />

te Tia-faahou-raa o Iesu?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua tia faahou mai o Iesu Mesia e no te reira tumu, e tia faahou<br />

atoa mai tatou. A faaite i te iteraa papu no te puai e no te tamahanahanaraa ta to<br />

outou iteraa no te Tia-faahou-raa i horo◊a ia outou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “Ua tia faahou a◊enei ïa” (Mataio 28:6)<br />

A faanaho no te hoê p∂p∂ iti himene na◊ina◊i ia himene mai “Ua Tia Mai te Fatu”<br />

(<strong>Te</strong> Mau Himene, numera 116) e aore ra “Tia Faahou mai Iesu” (<strong>Te</strong> Mau Himene,<br />

numero 117) i te pae hopea o te haapiiraa. E aore ra, a ani i te hoê p∂p∂ tamarii<br />

na◊ina◊i ia himene mai “Did Jesus Really Live again?” (Children’s Songbook, 64).<br />

2. “E tera ra vahine, eaha oe i oto ai?” (Ioane 20:15)<br />

Haapiiraa<br />

A faaite papu atu e, te Evanelia a Ioane o te Evanelia ana◊era tei roto te aamu o te<br />

fâraa mai o te Fatu ia Maria Magadala i muri noa iho i to÷na Tia-faahou-raa. A ani<br />

i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i teie aamu i roto ia Ioane<br />

20:11–18. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou<br />

mau mana◊o e to ratou huru i roto i te aau no nia i teie nei ohipa i tupu.<br />

143


144<br />

3. <strong>Te</strong> tahi atu mau ite no te Fatu i tia faahou mai<br />

• Taa ê atu i te mau ite e rave rahi tei faahitihia i roto i te mau Evanelia, o vai<br />

atu â tei ite i te Fatu i tia faahou mai? (<strong>Te</strong> tahi mau pahonoraa ua tabulahia ïa<br />

i raro onei.)<br />

Setephano (<strong>Te</strong> Ohipa 7:55)<br />

Hau atu i te 500 mau taeae (1 Korinetia 15:6)<br />

<strong>Te</strong> Aposetolo ra o Iakobo (1 Korinetia 15:7)<br />

<strong>Te</strong> Aposetolo ra o Paulo (1 Korinetia 15:8)<br />

2. 500 Feia Mo◊a i te Fenua Amerika i tahito ra (3 Nephi 11:8–15; 17:25)<br />

<strong>Te</strong> Peropheta Ioseph Semita (Iosepha Semita—Aamu 1:17; PH&PF 76:22–24)<br />

Sidney Rigdon (PH&PF 76:22–24)<br />

4. <strong>Te</strong> Mau Papa◊iraa Mo◊a no nia i te Tia-faahou-raa<br />

E rave rahi mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a, no roto mai i te Buka a<br />

Moromona e te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau o tei faarahi i to tatou<br />

iteraa [maramarama] no te Tia-faahou-raa. A aparau i nia i te mau tuhaa e rave<br />

rahi i muri nei mai te mea ua rava◊i te taime:<br />

a. Ua riro o Iesu ei taata matamua o tei tia faahou mai (2 Nephi 2:8), e no to÷na<br />

Tia-faahou-raa, e tia faahou mai te mau taata atoa (2 Nephi 9:22; Alama<br />

11:42–44)<br />

b. I muri a◊e ia Iesu Mesia, te feia o tei farii i te hoê hanahana tiretiera, o ratou ïa<br />

te tia faahou mai na mua, ma te peehia mai e te feia o tei farii i te hanahana<br />

teretetiera, te feia o tei farii i te hanahana tiretia, e i te pae hopea ra, o te mau<br />

tamaiti o te pohe ra (PH&PF 88:96–102).<br />

c. Ia tia faahou ana◊e tatou, e tahoêhia to tatou mau varua i to tatou mau tino,<br />

ia ore roa ia faataa-ê-faahou-hia (Alama 11:43, 45).<br />

d. <strong>Te</strong> noaaraa i te ite e i te maramarama i roto i teie oraraa nei “e tia ïa te reira<br />

e o tatou atoa i roto i te tia-faahou-raa” (PH&PF 130:18–19).<br />

e. <strong>Te</strong> mau varua o te feia pohe e hi◊o ïa i te taa-ê-raa o te tino ei faat¥t¥raa; e faatia<br />

te tia-faahou-raa ia tatou ia ite i te îraa o te oaoa (PH&PF 138:12–17, 50).


“O Matou Nei Â<br />

Hoi te Mau P¥p¥”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 1–5<br />

Haapiiraa<br />

28<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haamana◊o atu i te mau melo o te piha haapiiraa i ta ratou hopoi◊a ia riro ei<br />

mau ite no Iesu Mesia e no te tauturu ia ratou ia ite e mea nahea te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai ia tauturu ia ratou ia na reira.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 1. I muri a◊e i te ohipa pororaa evanelia i rotopu i to÷na mau p¥p¥<br />

no na mahana e 40, te maue nei te Fatu i tia faahou mai i nia i te ra◊i ra. O<br />

Matatia tei maitihia ia faaî atu i te vahi i vata ia Iuda i roto i te P∂p∂ o na<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 2. E tae mau atura i te mahana Penetekose, ua î te mau Aposetolo i<br />

te Varua Maitai e ua paraparau i roto i te mau reo e rave rahi. E rave rahi o<br />

tei faaroo ia ratou ua faafariuhia mai ïa.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 3–4. <strong>Te</strong> faaora nei o Petero e o Ioane i te hoê taata pirio◊i e te faaite<br />

nei e, ua faaorahia tera taata na roto i te mana o Iesu Mesia. <strong>Te</strong> pure nei te<br />

mau Aposetolo no te reira e te farii nei i te mana rahi na roto i te Varua<br />

Maitai.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 5:12–42. <strong>Te</strong> tamau nei te mau Aposetolo i te poro e i te faaora ma<br />

te mana rahi. Ua tapeahia ratou e ua tuuhia i te tapearaa tera râ ua faaorahia<br />

i te tapearaa e te hoê melahi. <strong>Te</strong> faaite nei ratou i te mau tahua rahi e, te<br />

haapa◊o nei ratou i te Atua eiaha râ i te taata nei. <strong>Te</strong> a◊o nei Gamaliela i te<br />

mau Pharisea ia ore ia taparahi pohe i te mau Aposetolo.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 16:19–20; Luka 24:49–53; Iosepha Semita—Aamu<br />

1:21–25.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a <strong>Te</strong> Maueraa o Iesu (62497; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 236), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faanaho ia haere mai e<br />

piti na taata i roto i te piha haapiiraa hou a haamata ai te piha haapiiraa, e a<br />

parahi noa ai hoi te mau melo o te piha haapiiraa. (Mai te mea e nehenehe, e<br />

mea tia ia anihia i na taata aita raua e haere tamau mai nei i roto i ta outou<br />

piha haapiiraa.) A ani ia raua ia tomo mai i roto i te piha haapiiraa, ia rave<br />

haapoto noa mai i te tahi ohipa (mai teie te huru, ia paraparau e oe [te<br />

orometua] e aore ra ia rave i te tahi ohipa i roto i te piha), e i muri iho ia<br />

faarue mai. Eiaha raua e paraparau atu i te mau melo o te piha haapiiraa e aore<br />

ra ia imi i te tahi rave◊a ia hi◊ohia mai raua.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E mea tia i te mau orometua ia faaite papu e, ta<br />

ratou e haapii nei e parau mau ïa. A faaite papu no Iesu Mesia, e no ta÷na<br />

evanelia i te mau taime atoa e faaûrû te Varua ia outou, eiaha i te pae hopea<br />

noa o te haapiiraa. E hopoi mai te iteraa papu i te mana i ta outou haapiiraa.<br />

(A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 12–13, 131–33.)<br />

145


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

146<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa, ua ite atu anei ratou i tera na taata<br />

toopiti o tei tomo mai i roto i te piha e ua faarue mai hou te haapiiraa i haamata<br />

ai (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”). Mai te mea ua ite atu te mau melo o te<br />

piha haapiiraa, a ani ia ratou ia faaite mai eaha ta ratou i ite mata atu i teie na<br />

taata, oia hoi o vai ma raua, eaha te ahu ta raua i oomo mai, e eaha ta raua ohipa<br />

i rave. A faaite atu e, te mau melo o te piha haapiiraa o te ite mata i teie na taata<br />

manihini ua riro ratou ei mau ite. (Mai te mea e, aita te hoê o ratou i ite atu i na<br />

taata manihini, a faaite ia ratou i te ohipa ta raua i rave e a haamaramarama e, ua<br />

riro oe [te orometua] ei ite. <strong>Te</strong> hoê taata o te ite mata e aore ra o te ite i te tupuraa<br />

o te hoê ohipa e, a faaite ai ia vetahi ê no nia i te reira, ua riro oia ei ite.<br />

A ani i te mau melo atoa o te piha haapiiraa o tei ore i ite i na taata manihini:<br />

• E tiaturi anei outou i te mea ta teie na ite i parau mai ia outou? No te aha<br />

outou e tiaturi ai e aore ra e ore ai e tiaturi?<br />

A haamaramarama e, te haapiiraa i teie nei mahana, no nia ïa i te mau Aposetolo<br />

i te matamua ra, o tei riro ei mau ite no Iesu Mesia i tia faahou mai. Ia faaite<br />

ana◊e ratou i te papuraa no÷na, e rave rahi mau taata tei tiaturi ia raua e ua<br />

bapetizohia raua i roto i te Ekalesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a haapapu i<br />

te faaroo e te mana ta te mau Aposetolo i faaite papu atu no te Fatu i tia faahou<br />

mai. A aparau e te mau melo o te piha haapiiraa e mea nahea ratou e riro atoa ai<br />

ei mau ite no Iesu Mesia.<br />

A haamaramarama e, ua riro te buka te Ohipa ei aamu no Luka no te mau ohipa<br />

faufaa i tupu i roto i te Ekalesia i roto i na matahiti e 30 e aore ra hau atu, i muri<br />

iho i te oraraa i te tahuti nei o Iesu Mesia. <strong>Te</strong> faaite nei o Luka i na mahana e 40<br />

no te ohipa pororaa a te Fatu i tia faahou mai e to÷na Maueraa. I muri iho, te<br />

faataa nei oia i te maitai rahi pae varua i te mahana no te Penekose, te faatereraa a<br />

Petero no te Ekalesia, te mau ohipa misionare a te mau Aposetolo i mutaa ihora, e<br />

te faafariuraa i tupu ia Paulo. <strong>Te</strong> piti o te afaraa o te buka, te faahi◊o ra ïa i te mau<br />

haaraa misionare a Paulo i rotopu i te mau Ati Edene.<br />

1. <strong>Te</strong> maue nei te Fatu i te ra◊i ra. Ua piihia o Matatia ia riro ei Aposetolo.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 1. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

haapuai i te mau irava i maitihia mai. A faaite i te hoho◊a o te Maueraa.<br />

• I muri a◊e i to Iesu tia-faahou-raa mai, ua faaea oia i pihai iho i ta÷na mau p¥p¥<br />

no na mahana e 40, e “te parau ra oia ia ratou i te parau o te basileia o te Atua”<br />

(<strong>Te</strong> Ohipa 1:3). Na mua noa iho i to÷na ho◊iraa i to÷na Metua i te Ra◊i ra, eaha<br />

ta÷na i fafau atu i to÷na mau Aposetolo e farii oioi ratou i te reira? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 1:4–5; a hi◊o atoa Luka 24:49. A faaite e, noa÷tu â e, ua farii te mau<br />

Aposetolo i te mau faaiteraa a te Varua Maitai, aita â râ ratou i farii atura i te<br />

horo◊araa a te Varua Maitai.)


Haapiiraa 28<br />

• Eaha ta Iesu i parau i te mau Aposetolo o te tia ia ratou ia rave i muri a◊e a farii<br />

ai ratou i te horo◊araa a te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1:8.) Eaha te huru o<br />

teie haamaramaramaraa ia faaauhia i te hopoi◊a i te tau i muri noa iho i te Tiafaahou-raa<br />

o Iesu? (A faaara, mai teie te huru, te tahi o te faaiteraa mana roa i<br />

papa◊ihia i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 2–5.) E mea nahea ta te mau Aposetolo faaîraa i teie<br />

hopoi◊a i teie mahana?<br />

• E mea nahea te horo◊araa a te Varua Maitai ia tauturu i te mau Aposetolo i roto<br />

i ta ratou hopoi◊a ia riro ei mau ite no Iesu Mesia? (A hi◊o Ioane 15:26–27; 1<br />

Korinetia 12:3.) Eaha te ohipa a te Varua Maitai i roto i ta tatou mau tautooraa<br />

ia haapii i te evanelia? (A hi◊o 2 Nephi 33:1; PH&PF 42:14.)<br />

• A hi◊o maite atu ai te mau Aposetolo ia Iesu ia maue atu i te ra◊i ra, ua tia mai e<br />

piti na taata i pihai noa’e. Eaha ta teie na taata i parau atu i te mau Aposetolo?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1:10–11.) A faaite papu e, te Tae Pitiraa Mai o te Mesia e riro<br />

te reira ei oro◊a mau. E ho◊i mai te Mesia i te fenua nei no te faaite mai ïa i te<br />

Mileniuma e no te faatere i nia i te fenua nei.<br />

• I muri a◊e i te Maueraa o te Fatu, ua maitihia te hoê Aposetolo apî ia faaî i te<br />

vahi vata i vaiihohia e Iuda i roto i te P∂p∂. E mea nahea to Matatia<br />

maitiraahia ei Aposetolo apî? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1:21–26.) E mea nahea te mau<br />

Aposetolo e te tahi atu feia faatere o te Ekalesia ia maitihia i teie nei mahana?<br />

(A hi◊o i te Hiroa Faaroo 1:5.)<br />

2. E tae mau atura i te mahana Penetekose, ua î roa te mau Aposetolo i te<br />

Varua Maitai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 2. A<br />

haamaramarama e, te Tamaaraa o te Penetekose ra, ua riro te reira ei<br />

faahanahanaraa i te ootiraa maa o te faatupuhia e 50 mahana i muri a◊e i te<br />

Tamaaraa o te Pasa. Ua haere mai te mau Ati Iuda mai te mau nunaa e rave rahi<br />

i Ierusalema no teie tamaaraa. (A hi◊o i te Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Feasts,” 673.)<br />

• Eaha te oro◊a faufaa roa tei tupu i taua mahana no te Penetekose ra, hoê<br />

hebedoma i muri a◊e i te Maueraa o te Faaora? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:1–4. A faaite<br />

e mea nahea te reira i te faatupuraa i te mau fafauraa a te Fatu i roto i te Ioane<br />

14:26, 15:26, e 16:7–14 e i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 1:5.)<br />

• Eaha ta te mau Aposetolo i rave i te taime i farii ai ratou i te Varua Maitai? (A<br />

hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:4.) Eaha te huru o te mau taata i te taime ratou i faroo ai i te<br />

mau Aposetolo ia paraparau i roto i te mau reo huru rau? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

2:5–13.) E mea nahea te pororaa i te evanelia i teie mahana i te aifaito i te<br />

pororaa i te mahana o te Penetekose? (A hi◊o PH&PF 90:11; 100:5–8.)<br />

• E mea nahea ta Petero pahono i te feia o te faaoooo ra i te mau Aposetolo no te<br />

paraparauraa i roto i te mau reo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:14–24, 36.) Eaha to outou<br />

mana◊o no nia i te pahonoraa a Petero? No te aha e mea faufaa ia farii i te hoê<br />

iteraa papu no Iesu Mesia e ta÷na misioni hanahana? No te aha e mea faufaa no<br />

tatou ia faaite i to tatou mau iteraa papu e vetahi ê? E mea nahea e nehenehe ai<br />

i te Varua Maitai ia tauturu ia tatou ia faaite i to tatou mau iteraa papu<br />

• E mea nahea te iteraa papu o Petero i te faataui i te feia o te faaroo ra i te reira?<br />

(A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 2:37.) Eaha ta Petero i haapii i te mau taata o tei tiaturi i to÷na<br />

iteraa papu (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:38.) A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

147


148<br />

faaau i <strong>Te</strong> Ohipa 2:38 i te maha o te hiroa faaroo e te 3 Nephi 27:19–20. A faaite<br />

atu e, te mau parau tumu niu e te mau oro◊a o te evanelia, hoê â huru i roto i te<br />

mau tau tuuraa evanelia atoa.<br />

• Mai te mea ra, 3,000 taata tei tiaturi i te mau parau a Petero e ua bapetizohia. E<br />

mea nahea ta teie mau taata faaiteraa e, ua faafariu-mau-hia ratou i te evanelia<br />

a Iesu Mesia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:41–47. A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.) E mea nahea tatou ia haapii<br />

mai i roto i to ratou mau hi◊oraa?<br />

3. <strong>Te</strong> faaora nei o Petero e o Ioane i te hoê taata pirio◊i na roto i te mana<br />

o Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 3–4. E hinaaro<br />

paha outou ia ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i <strong>Te</strong><br />

Ohipa 3:1–11.<br />

• Noa÷tu â aore ta Petero e ta Ioane e moni no te horo◊a i te taata pirio◊i i te uputa<br />

o te hiero, eaha ta raua i pûpû atu ia÷na? Na roto i taua mana ra i faaorahia ai<br />

taua taata ra? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 3:6, 12–13, 16; 4:10.) E mea nahea to outou<br />

iteraa i te mana faaora o Iesu Mesia i roto i to outou oraraa?<br />

• Ua faaohipa o Petero i teie semeio ei rave◊a maitai no te faaite papu no Iesu<br />

Mesia (<strong>Te</strong> Ohipa 3:12–26; 4:5–12). Eaha te mau rave◊a maitai ta tatou i farii no<br />

te faaite papu no te Mesia? E mea nahea to outou haamaitairaahia a riro ai<br />

outou ei ite (e aore ra a faaroo ai ia vetahi ê ia riro ei mau ite) no Iesu Mesia?<br />

• E mea nahea to te mau tahu◊a e to te mau Sakutea pahonoraa i te a◊o a Petero?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:1–3. Ua tapeahia o Petero raua o Ioane.) E mea nahea to te<br />

nahoa taata pahonoraa i te a◊o? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 4:4.) No te aha i to outou<br />

mana◊oraa ua pahono teie na p∂p∂ e piti i roto i te huru taa ê rahi i teie â<br />

a◊oraa? E mea nahea ta tatou pahonoraa i te mau parau a te feia faatere o te<br />

Ekalesia i te faaite no nia i te huru o to tatou aau?<br />

• A tia noa ai te taata i faaorahia ra, eita atura e nehenehe faahou i te mau<br />

tahu◊a e te mau Sadukea ia huna i taua semeio ra i tupu (<strong>Te</strong> Ohipa4:13–14, 16).<br />

No te mea aita e tumu no te tapea ia Petero raua o Ioane, eaha atu â ta ratou i<br />

rave? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 4:15–18. A faaite e, ua tiaturi te feia faatere faaroo o te<br />

Ati Iuda e, e mo◊ehia o Iesu e ta÷na mau haapiiraa i muri a◊e i te Faasatauroraa.<br />

I te taime i tamau ai te mau Aposetolo ia poro i te evanelia a Iesu Mesia, ua<br />

tamata te feia faatere o te Ati Iuda ia tapea [haafaea] ia ratou.)<br />

• E mea nahea to Petero e to Ioane pahonoraa i te ani a te mau tahu◊a e a te mau<br />

Sadukea ia tapea i te haapiiraa i te evanelia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:19–20.) Eaha<br />

atu â te tahi mau huru i roto i to outou oraraa o te titau paha i te itoito mai<br />

teie te huru i roto i te riroraa ei ite no Iesu Mesia?<br />

• I muri a◊e i to Petero raua o Ioane tuuraahia i rapae, ua ho◊i atu raua i te mau<br />

melo ra o te Ekalesia e ua pure e ratou (<strong>Te</strong> Ohipa 4:23–30). Eaha ta ratou i ani i<br />

roto i te pure? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:29–30.) Eaha tei tupu ei hopea no teie nei<br />

pure e te ohipa a te mau Aposetolo i rave? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:31–35; 5:12–16.)<br />

4. <strong>Te</strong> tamau nei te mau Aposetolo i te poro e i te faaora ma te mana rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 5:12–42.


• Ia tamau noa te mau Aposetolo ia poro e ia faatupu i te mau semeio, ua<br />

haruhia ratou e te mau tahu◊a e te mau Sadukea no te tuu atu i te tapearaa (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 5:17–18). E mea nahea to ratou matararaa mai i te fare tapearaa? (A hi◊o<br />

i <strong>Te</strong> Ohipa 5:19–20.) Eaha ta ratou i rave i muri a◊e i to ratou haamatararaahia?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:29–32.)<br />

• Eaha te a◊o ta Gamaliela i horo◊a i te feia faatere o te Ati Iuda o tei hinaaro i te<br />

taparahi pohe i te mau Aposetolo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:33–39.) Eaha te mau<br />

iteraa i tupu o te faaite ia outou i te parau mau o te mau parau a Gamaliela?<br />

• Eaha te tauiraa ta te horo◊araa i te Varua Maitai i hopoi i nia i te mau Aposetolo?<br />

(A faaau atu i te Mataio 26:4l7–56, 69–75 e <strong>Te</strong> Ohipa 4:5–21; 5:17–18, 26–42.)<br />

E mea nahea te mau hi◊oraa o te mau Aposetolo i te faaûrû ia tatou ia riro ei<br />

mau ite papu no te parau mau?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, i muri a◊e i to te mau Aposetolo fariiraa i te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai, ua riro mai ratou ei mau ite mana puai no Iesu Mesia. A farii ai te<br />

mau Aposetolo i te hoê piiraa taa ê ia riro ei mau ite no te Mesia, ua farii atoa te<br />

melo tataitahi o te Ekalesia i te hopoi◊a ia faaite i te iteraa no÷na ra. A faaite atu i<br />

te iteraa papu oia hoi, e nehenehe i te Varua Maitai ia tauturu ia outou ia ite<br />

anahea e, e mea nahea ia faaite papu no te Mesia. A pee ai tatou i te mau<br />

faaûrûraa o te Varua, e tupu i te rahi to tatou faaroo, e to tatou huru i te Varua e<br />

tupu atoa ïa, e e riro mai tatou ei mau ite maitai atu no te Fatu Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaiteraa a te Varua Maitai i te tomoraa o te Hiero i Kirtland<br />

Haapiiraa 28<br />

A haamaramarama e, te niniiraa o te Varua hoê â ïa huru i te hoê i tupu i roto i <strong>Te</strong><br />

Ohipa 2:1–4, mai tei tupu i te tomoraa o te Hiero i Kirtland i te 27 no Mati 1836.<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 109:36–37, te tuhaa o te pure tomoraa ta te Peropheta Iosepha<br />

Semita i titau ei ohipa niniihia mai. I muri iho, a ani i te tahi atu melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te faahitiraa i muri nei, o te faata nei e mea nahea taua titauraa<br />

ra i te horo◊ahia mai:<br />

“<strong>Te</strong> parau ra te Peropheta Iosepha Semita e, i roto i te hoê apooraa ahiahi i te<br />

mahana i tomohia ai te Hiero Kirtland, “ua tia maira te Taeae George A. Smith e<br />

ua haamata ihora i te tohu, e ua faaroohia te hoê maniania mai te ta◊i o te hoê<br />

mata◊i puai rahi, o tei faaî roa i te Hiero, e ua tia paatoa maira te amuiraa, ma te<br />

faatiahia e te hoê mana ite-ore-hia i te mata, e rave rahi o te haamata i te<br />

paraparau i roto i te mau reo e i roto i te tohuraa; ua ite atu vetahi pae i te mau<br />

orama hanahana, e oia mau â, ua î roa te Hiero i te mau melahi, o ta÷u i faaite<br />

papu atu i te amuiraa i taua ohipa ra. Ua horo amui maira te mau taata tupu e<br />

haati ra (ma te faaroo i te hoê ta◊i matau-ore-hia i reira, e ma te ite mai hoi i te<br />

marama anaana rahi mai te hoê pou mori ra i te faaearaa i nia i te Hiero), e ua<br />

maere matou paatoa i te mea e tupu ra” (History of the Church, 2:428).<br />

149


150<br />

2. “<strong>Te</strong> tau e tia÷i te mau mea atoa nei” (<strong>Te</strong> Ohipa 3:21)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 3:20–21.<br />

• Eaha ta Petero i ite i mua atu a tohu ai oia no te hoê “tau e tia◊i te mau mea<br />

atoa nei”? (Ua ite atu oia i te faahoiraa mai o te evanelia a Iesu Mesia i te mau<br />

mahana hopea nei na roto i te Peropheta Iosepha Semita.<br />

3. “Hoê atura aau e hoê hoi varua” (<strong>Te</strong> Ohipa 4:32)<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 4:32–5:11. A haamaramarama e, te mau melo o te Ekalesia i<br />

mutaa ihora “hoê aau e hoê hoi varua” (<strong>Te</strong> Ohipa 2:44; a hi◊o atoa <strong>Te</strong> Ohipa 4:32,<br />

34–3l7). Ua haamo◊a ratou i te mau mea atoa ta ratou i farii ia pahonohia te mau<br />

hinaaro o te mau taata atoa. (E hinaaro paha outou ia faaau i teie ohipa i te oire<br />

no Enosa [Mose 7:18], te mau huaai a Lehi (4 Nephi 1:1–3], e te mau melo i<br />

mutaa ihora o te Ekalesia i roto i teie nei tau tuuraa evanelia [PH&PF 42:30–34].)<br />

• Eaha ta Baranaba i pahono i teie huru no te ohipa haamo◊araa? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 4:36–37.) A mea nahea to Anania e to Saphira faahapa-ino-raa i teie<br />

huru ohipa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:1–2.) Eaha ta Petero i parau atu ia Anania raua<br />

o Saphira no nia i ta raua faaohiparaa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:3–4, 8–9.) E mea<br />

nahea e nehenehe ai ia tatou ia haapapu e, ua parau tia tatou e te Atua?<br />

• Noa÷tu â e, aita tatou e ora nei i raro a◊e i te hoê huru no te haamo◊araa, eaha<br />

tei anihia ia tatou ia horo◊a i te Atua e aore ra ia faaite i te tahi atu mau taata?<br />

(A hi◊o Omni 1:26; Mosia 4:16; PH&PF 4:2; 119:4 no te tahi atu mau hi◊oraa.) E<br />

mea nahea tatou i te tahi mau taime ia “huna i te hoê pae”?<br />

<strong>Te</strong>ie te parau a Elder Neal A. Maxwell:<br />

“O Anania raua o Saphira. . . ua ‘huna’ i te tahi pae aita râ i haamo◊a i ta raua<br />

atoa ra (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:1–11). Eita roa te tahi pae e hoo atu ia Iesu no te<br />

moni e 30 pene, tera râ eita ratou e horo◊a No÷na i ta ratou atoa ra!<br />

“. . . E rahi atu to tatou mana◊o i nia i te haamo◊araa ana◊era i roto i te parau no<br />

te faufaa fenua e te moni ihoa râ. <strong>Te</strong>ra râ te vai ra e rave rahi mau rave◊a e huna<br />

ai tatou i te tahi pae. E nehenehe ia horo◊ahia i te hoê te moni e te taime e e<br />

huna â oia i te tuhaa tano maitai no÷na iho. E nehenehe te hoê e faaite i te mau<br />

taleni no te haapurororaa e a tapea â ai i te hoê te◊ote◊o taa ê. E nehenehe i te<br />

hoê ia huna atoa na roto i te oreraa e tuturi i mua i te terono o te Atua e a pi◊o<br />

ai i mua i te tahi mau p∂p∂ atu. E nehenehe i te hoê ia farii i te hoê piiraa a te<br />

Ekalesia tera râ ua tuu hau atu i to÷na aau i roto i te tapearaa i te tahi tiaraa i<br />

roto i te ao nei” (i roto Conference Report, Oct. 1992, 90; e aore ra Ensign, Nov.<br />

1992, 66).{1}<br />

• E mea nahea tatou e faaore ai i te huru [paruparu] no te “huna i te tahi pae”?<br />

Eaha te mau haamaitairaa o te nehenehe e tae mai na roto i te horo◊araa ia<br />

tatou atoa i te Fatu?<br />

4. <strong>Te</strong> Ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

E hinaaro paha te mau orometua haapii o te feia apî ia faaohipa i te raveraa no te<br />

“titauraa haapiiraa” i roto i te mau tuhaa o te haapiiraa (ua faataahia teie raveraa<br />

i roto i te buka Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, te mau ≤pi 179–80). Mai teie te<br />

huru, e nehenehe outou e ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tamata i te<br />

faaoti i te parau tumu o te haapiiraa na roto i te aniraa i te mau uiraa o te<br />

nehenehe e pahono mai na roto i te “e” e aore ra te “aita. “


“E Rahi Roa÷tura<br />

Hoi te Mau P¥p¥”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 6–9<br />

Haapiiraa<br />

29<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite mau e, te ravehia nei te<br />

ohipa a te Ekalesia na roto i te mau taata e rave rahi, e horo◊a ratou atoa i to<br />

ratou mau taleni e to ratou mau iteraa papu no te haapuai i te Ekalesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 6:1–7. <strong>Te</strong> faatoro◊a nei na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i na taata<br />

toohitu no te faatere i te ohipa pae tino a te Ekalesia.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 6:8–7:60. Setephano, te hoê o na toohitu, te faaite nei ïa i mua i te<br />

Sanederina [Haavaraa Rahi a te Ati Iuda]. Na ta÷na mau parau i riri ai te mau<br />

taata o te faaroo nei, e te rave ê nei ia÷na i rapae i te oire e te taora nei ia÷na i<br />

te ofa◊i ia pohe.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 8:4–40. Philipi, te tahi o na pìpì e hitu, te poro nei e te rave nei i te<br />

mau semeio i roto i Samaria. <strong>Te</strong> haapii nei e te bapetizo nei i te hoê eunuta<br />

no Etiopia.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 8:1–3; 9:1–31. <strong>Te</strong> hamani ino nei o Saulo i te Ekalesia e tae noa’tu i<br />

te taime te farii nei oia i te hoê orama no Iesu Mesia. Ua faafariuhia o Saulo<br />

e ua bapetizohia e, te haamata nei ïa i te poro i te evanelia.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: <strong>Te</strong> Ohipa 22:1–16; 26:1–5, 9–18.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A haamana◊o e, te haapii nei outou i te hoê piha<br />

haapiiraa e taata tataitahi to roto. E nehenehe e vai mai te taa-ê-raa rahi i roto<br />

i te mau iteraa i tupu no te oraraa, te roaraa o te meloraa i roto i te Ekalesia, te<br />

maramarama no te parau haapiiraa e te mau parau tumu no te evanelia, te<br />

mau taleni e te mau aravihi, e te mau rave◊a maitai no te ite haapiiraa. A imi ia<br />

maramarama i te mau taa-ê-raa o te mau melo o te piha haapiiraa e a tauturu i<br />

te taata tataitahi ia maramarama maitai i te mau parau mau e haapiihia nei. (A<br />

hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 27–35; a hi◊o atoa 39–42.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamatai i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa:<br />

• Eaha te tuhaa o to outou tino ia mana◊o outou e mea faufaa rahi atu? No te aha?<br />

I muri a◊e i te pahonoraa a te mau melo e rave rahi o te piha haapiiraa, a ani atu:<br />

• O vai te melo o te Ekalesia o ta outou e mana◊o nei e melo faufaa rahi atu? No<br />

te aha?<br />

A vaiiho faahou â i te mau melo e rave rahi o te piha haapiiraa ia pahono mai.<br />

I reira, a ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o 1 Korinetia 12:14–21, e a<br />

151


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

152<br />

ani i te hoê atu melo o te piha haapiiraa ia tai◊o 1 Korinetia 12:12–13. A<br />

haamaramarama e, i roto i teie mau irava te faaau nei te Aposetolo Paulo i te<br />

mau melo o te Ekalesia i te mau tuhaa o te tino. Mai te avae, te rima, te taria,<br />

e te mata e faufaa nei i roto i ta ratou mau ohipa taa ê, mai te reira atoa te mau<br />

melo o te Ekalesia i te faufaa e to ratou mau aravihi e te mau taleni taa ê.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea e tano ai te reira i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu no te faatuati i te<br />

mau parau tumu o te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. Ua faatoro◊ahia na taata toohitu no te faatere i te ohipa pae tino<br />

o te Ekalesia.<br />

A tai◊o e a aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 6:1–7. A haamaramarama e, i raro a◊e i te arata◊iraa a<br />

te mau Aposetolo, ua tupu rahi oioi te Ekalesia, ma te faafariu i te mau taata i<br />

roto i te mau nunaa e rave rahi. Ua riro te reira ei oaoa rahi, tera râ ua faatupu<br />

atoa mai i te tahi mau tamataraa. A tupu ai te Ekalesia i te rahi, ua hinaaro rahi<br />

te mau Aposetolo i te tahi atu mau melo no te tauturu tia i te Ekalesia e no te<br />

paturaa i te basileia a te Atua.<br />

• A tupu ai te Ekalesia i te rahi, i te tahi mau taime, ua farii atoa te mau p∂p∂ i<br />

roto i te mau tahitohitoraa [marôraa] i te tahi e te tahi. No te aha te tahi mau<br />

melo Hereni i amuamu ai i te mau melo Hebera? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 6:1.) E mea<br />

nahea tatou, oia te mau melo o te Ekalesia ia faaore i te mau tahitohitoraa<br />

[marôraa] e te mau afâraa i rotopu ia tatou, ua faatumuhia anei te reira i nia te<br />

pae faaroo, te pae faufaa, te pae peu tumu, e aore ra i nia i te tahi atu mau taaê-raa?<br />

No te aha e mea faufaa no tatou ia faaore i taua mau afâraa ra? (A hi◊o i<br />

2 Nephi 26:33; PH&PF 38:26–27.)<br />

Ua parau te Peresideni Howard W. Hunter e: “E mea na roto i te maramaramaraa<br />

e te fariiraa i [te] huru metuaraa tane o te Atua i te ao nei, e nehenehe ai i te mau<br />

taata atoa o te fenua nei ia mauruuru hau atu i te mana◊ona◊o o te Atua no ratou<br />

e to ratou tuatiraa i te tahi e te tahi. <strong>Te</strong>ie te hoê parau poro◊i o te oraraa<br />

e o te here o te û afaro nei i nia i te mau peu tumu atoa i faatumuhia i nia i te<br />

hiroa, te reo, te tiaraa imiraa faufaa e aore ra te politita, te ana◊iraa pae haapiiraa,<br />

e aore ra te peu tumu i mutaa ihora, no te mea, hoê â tupuna pae varua to tatou<br />

atoa. E parau tuatapaparaa tupuna no te ra◊i mai to tatou; e tamarii pae varua na<br />

te Atua te taata tataitahi” (i roto Conference Report, Oct. 1991, 22; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1991, 18).<br />

• E mea nahea te mau huru rauraa i rotopu i te mau melo i te haamaitai e i te<br />

faaitoito i te Ekalesia? E mea nahea tatou ia taa ê i te tahi atu e, noa÷tu i te reira<br />

te vai tahoê nei â tatou?<br />

• Ua mana◊o te mau Aposetolo, te tiaraa ra, eiaha ratou e rave i te taime mai roto<br />

mai i te haapiiraa i te evanelia no te faatupu i te mau marôraa e no te haapa◊o i<br />

te tahi atu mau ohipa o te pae tino nei (<strong>Te</strong> Ohipa 6:2). E mea nahea to ratou<br />

faaoreraa i teie fifi? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 6:3–6.) No te aha e mea faufaa no te ohipa<br />

a te Ekalesia ia haaparerehia [faaitehia] i rotopu i te mau taata e rave rahi? E<br />

mea nahea to outou haamaitairaahia e te mau rave◊a maitai no te taviniraa i<br />

roto i te Ekalesia?


• Eaha te mau tauiraa i te pae faanahonahoraa ta te Fatu i faaûrû i te feia faatere o<br />

te mau mahana hopea nei o te Ekalesia ia rave a tupu ai te Ekalesia i te rahi? (I<br />

roto i te mau pahonoraa, e nehenehe e vai mai te tahi atu mau P∂p∂ o te Hitu<br />

Ahuru e aore ra te faanahonahoraa o te Ekalesia i roto i te mau retioni i<br />

faaterehia e te mau Peresideniraa Area.) E mea nahea teie mau tauiraa ia tauturu<br />

ia pahono i te mau hinaaro o te mau melo o te Ekalesia na roto i te ao nei?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Setephano i mua i te Sanederina [Haavaraa rahi a te<br />

Ati Iuda] e ua taorahia i te ofa◊i ia pohe.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 6:8–7:60. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• O Setephano, te hoê o na taata toohitu i piihia no te tauturu i na Aposetolo<br />

Hoê Ahuru Ma Piti, tei tapeahia i te auri no te mau pariraa hape o te mau<br />

parau faainoraa e tei afa◊ihia mai i mua i te Sanederina, oia hoi te haavaraa a te<br />

Ati Iuda (<strong>Te</strong> Ohipa 6:11–15; mai te mea e titauhia, a haamaramarama e, te riro<br />

nei te parau faaino ei ohipa tura ore i mua i te Atua e aore ra i mua i te mau<br />

mea mo◊a). Eaha ta Setephano i rave a tia ai oia i mua i te Sanederina? (A hi◊o<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 7:1–53. Ua tai◊o aau maira oia i te aamu o te Ati Iseraela.)<br />

• No te aha outou i mana◊o ai e, te haapapu nei o Setephano i te mau ohipa<br />

faufaa rahi a te Fatu i roto i te aamu o te Ati Iseraela? E mea nahea tatou ia<br />

haapapu e, aita tatou e haamo◊e nei i te mau ohiparaa a te Fatu i roto i to tatou<br />

mau oraraa? E mea nahea te haamana◊oraa i te mau haamaitairaa i mairi, mai<br />

te tautururaa te tautururaa a te Fatu ia tatou, e vai noa ai ma te haapa◊o-maitaihia<br />

i roto i teie nei tau?<br />

• No te aha outou e mana◊o ai e, ua haapapu atoa o Setephano i te mau<br />

haamo◊eraa e te mau haapa◊o ore pinepine a Iseraela i te Atua? Eaha te faaauraa<br />

ta Setephano i rave i rotopu i to÷na feia faaroo e te mau Iseraela haapa◊o ore i<br />

mua ra? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:51–53.) E mea nahea to te mau taata feruriraa i teie<br />

faaauraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:54.)<br />

• Eaha te orama ta Setephano i farii i muri a◊e i te otiraa ta÷na parauraa? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 7:55–56.) Eaha ta te mau taata i rave i te taime i parau ai oia ia ratou no<br />

ta÷na orama? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:57–58.) Eaha te mau parau hopea ta Setephano<br />

i faaite atu no nia i to÷na faatereraa ei p¥p¥? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:59–60.)<br />

3. <strong>Te</strong> poro nei o Philipa e te rave nei i te mau semeio i Samaria.<br />

Haapiiraa 29<br />

• O Philipa, te hoê atu o na taata toohitu tei maitihia no te tauturu i te mau<br />

Aposetolo, tei poro e tei rave i te mau semeio i roto i Samaria. E mea nahea to<br />

te mau taata o Samaria pahonoraa i te parau poro◊i a Philipa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

8:6–8, 12.) E mea nahea teie mau taata ia farii i te horo◊araa o te Varua Maitai?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:14–17.)<br />

• <strong>Te</strong> hoê o te mau taata faafariuhia no Samaria, o te hoê ïa taata tahutahu o<br />

Simona te i◊oa. Ia vai te haamana◊oraa ta Simona i horo◊a no te mau ohiparaa<br />

ta÷na i rave na roto i te tahutahu? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:9–11.) Ia vai ta te mau<br />

Aposetolo haamana◊oraa no te mau semeio ta ratou i rave? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

4:7–10.) No te aha teie taa ê-raa i te tano maitai? (A faaite e, e rave rahi mau<br />

taata o te tatau mai i to tatou haapao e te parau tia e na reira ïa no te<br />

faahanahana ia ratou iho. <strong>Te</strong> vahi taa ê râ, e horo◊a te mau tavini o te Atua i te<br />

153


154<br />

hanahana ia’na. Na roto i te maramaramaraa i teie taa-ê-raa, e tauturu te reira<br />

ia tatou ia hi◊opoa i te mau taa-ê-raa e rave rahi i roto i to tatou mau oraraa.)<br />

• Eaha ta Simona i rave i te taime i ite ai oia i te mau Aposetolo ia horo◊a i te<br />

horo◊araa o te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:18–19.) E mea nahea to Petero<br />

pahonoraa i ta Simona titauraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:20–23.) E mea nahea te<br />

hoê taata e riro ai ei taata maitai no te farii i te mana o te autahu◊araa? (A hi◊o<br />

Hebera 5:4; PH&PF 121:36.)<br />

Ua parau te Peresideni James E. Faust e: “<strong>Te</strong>ie mana rahi atu o te mau mana<br />

atoa, oia hoi te mana o te autahu◊araa, aita te reira e horo◊ahia mai te rave◊a e<br />

faaohipahia nei te mana i roto i te ao nei. Eita e nehenehe ia hoohia mai e<br />

aore ra ia hoohia atu. . . . <strong>Te</strong> mana o te ao nei e mea pinepine i te faaohipahia<br />

ma te rû rahi. Area râ, e faaohipahia te mana o te autahu◊araa na roto ana◊e ra i<br />

taua mau parau tumu ra o te parau tia a faaterehia ai te mana o te autahu◊araa”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1997, 59–60; e aore ra Ensign, May 1997, 43).<br />

• E mea nahea to Philipa farereiraa i te eunuka no Etiopia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

8:25–29.) Eaha te mau haamaitairaa i tae mai ia Philipa e i te mau taata Etiopia<br />

no to Philipa peeraa i te Varua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:30–38.) Eaha te mau<br />

haamaitairaa o te tae mai ia outou (e aore ra i te tahi taata o ta outou i matau)<br />

no te mea ua pee outou i te Varua?<br />

• E mea nahea to te taata Etiopia faaiteraa i te haehaa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

8:30–39.) E mea nahea te haehaa ia tauturu ia tatou ia maramarama e ia farii<br />

i te parau a te Atua?<br />

4. Ua faafariuhia e ua bapetizohia o Saulo e te haamata nei oia ia poro<br />

i te evanelia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 8:1–3 e 9:1–31. A<br />

haamaramarama e, e taata Pharisea o Saulo o tei hamani ino papu i te Feia Mo◊a i<br />

mutaa iho ra. <strong>Te</strong>i reira oia i te taime i taorahia ai o Setephano i te ofa◊i (<strong>Te</strong> Ohipa<br />

7:58) e ua riro oia ei tumu no te tapearaa i te auri e te poheraa o te mau melo e<br />

rave rahi o te Ekalesia (<strong>Te</strong> Ohipa 8:3; 22:4). Area râ, ua ite mata oia i te faafariuraa<br />

maere e ua riro mai ei misionare faahiahia.<br />

• Eaha tei faataui ia Saulo mai roto mai i te hoê taata hamani ino i te Feia Mo◊a ei<br />

tavini faahiahia i te Fatu? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 9:1–9, 17.) A faaite e, ua faafariuhia<br />

mai o Saulo i te taime i faaroo ai oia i te reo o te Fatu. E mea nahea tatou ia<br />

faaroo i te reo o te Fatu? (A hi◊o PH&PF 1:38; 6:23; 8:2; 18:34–36.) E mea nahea<br />

te faarooraa i to÷na reo ia tauturu ia tatou ia faafariuhia?<br />

A haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, e mea pinepine te faafariuraa<br />

e tupu mai ïa na roto i te hoê iteraa i tupu marû, e maa vahi iti i te taime, eita<br />

râ na roto mai i te iteraa i tupu taue, e te maere mai to Saulo. Ua parau o Elder<br />

Robert D. Hales, “I te ra taime e tera taime, e nehenehe te taata tataitahi e farii<br />

i te mau iteraa i tupu [mai to Saulo], tera râ no te pae rahi, e tupu mai te<br />

faafariuraa i roto i te roaraa o te hoê taime, a haapii ai, a pure ai, e a ite ai,<br />

e e tauturu te faaroo ia tatou ia tupu i te rahi i roto i to tatou iteraa papu e te<br />

faafariuraa” (i roto Conference Report, Apr. 1997, 111; e aore ra Ensign, May<br />

1997, 80).<br />

• Ua parau o Elder Ezra Taft Benson no nia i te uiraa a Paulo, “E te Fatu, eaha ta<br />

oe e hinaaro ia rave au nei?” o te uiraa faufaa rahi atoa ïa o ta tatou e


nehenehe e ani i roto i teie oraraa (i roto Conference Report, Oct. 1972, 53; e<br />

aore ra Ensign, Jan. 1973, 57). No te aha e mea faufaa rahi te reira ia ani atoa<br />

tatou i teie uiraa? E mea nahea to outou haamaitairaahia a vaiiho ai outou ia<br />

outou iho i raro a◊e i te hinaaro o te Atua ia outou?<br />

• No te aha o Anania i taere ai ia haere e farerei ia Saulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

9:10–14.) No te aha o Anania i haere ai noa÷tu i to÷na huru taiâ? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 9:15–16.) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i te ohiparaa a<br />

Anania? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, e nehenehe te Atua e horo◊a<br />

i te itoito ia tatou ia rave i te mea atoa ta÷na e ani ia tatou e eiaha roa tatou e<br />

otohe i mua i te hoê taata, noa÷tu i to tatou feruriraa, aita te tautururaa a te<br />

varua e manuïa.)<br />

• Eaha ta Anania i rave no Saulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 9:17–18.) Eaha ta Saulo i rave<br />

i muri a◊e i to÷na bapetizoraahia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 9:19–22, 26–29.) Eaha ta<br />

tatou mau hopoi◊a, ia oti tatou i te faafariuhia mai i te evanelia a Iesu Mesia?<br />

(A hi◊o Luka 22:32; Ioane 8:31; Mosia 18:8–10; PH&PF 88:81.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, te ora nei tatou, mai ia Setephano, ia Philipa, e ia Saulo, i roto i te hoê<br />

tau te tupu-rahi-oioi nei te Ekalesia. A faaite papu e, te hinaaro nei te Fatu ia<br />

tatou tataitahi ia tavini i roto i to÷na basileia a tupu ai te reira i te rahi. A faaitoito<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite maitai e ia mauruuru rahi i te mau aravihi<br />

maitai taa ê, te mau taleni, e te mau iteraa i tupu ta te melo tataitahi o te paroita<br />

e aore ra ta te amaa e hopoi nei i te ohipa a te Fatu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te mateira i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti atoa o na mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “E ore e tia ia oe ia tue i te tara” (<strong>Te</strong> Ohipa 9:5)<br />

• A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 9:5. Eaha te<br />

auraa o te parau “ia tue i te tara”? (Oia hoi ia ore e faaroo i te haapiiraa<br />

[haamaramaramaraa] e aore ra te arata◊iraa. I te tahi mau taime, ua<br />

faaohipahia te tapu raau oeoe no te tueraa o te animala no te faahaere<br />

vitiviti a◊e e aore ra no te faahere i te tahi pae [e hinaarohia ra]. Mai te mea<br />

e, e tue te animala i teie tapu raau a tairihia ai oia, e haamauiui hau atu te<br />

reira i te animala.) E mea nahea te mau ohipa ta Saulo i rave, hou ta÷na<br />

orama i te haamauiui ia÷na? E mea nahea tatou ia haamuiui ia tatou iho ia<br />

aro ana◊e tatou i te parau mau.<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 29<br />

A papa◊i te mau parau i muri nei i nia i te mau ≤pi parau roroa e aore ra i nia i te<br />

tabula ereere: Anania, mana, ino, mau mata, Varua Maitai, marama, poro, mau poa<br />

i◊a, parau ore, ruru, farii maitai, reo.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai’o i <strong>Te</strong> Ohipa 9:1–22 e ia faaoti i te<br />

auraa e te ana◊iraa o teie mau parau i roto i te aamu o te faafariuraa o Saulo. I<br />

reira a ani ia ratou ia faatia mai i te aamu, ma te faaohipa i teie mau parau atoa.<br />

155


Haapiiraa<br />

30<br />

156<br />

“E Ore te Atua e Haapao i te<br />

Huru o te Taata”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 10–14; 15:1–35<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite maitai e, no te mau taata<br />

atoa te evanelia, e te arata◊ihia nei te Ekalesia na roto i te heheuraa tamau.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 10:1–11:18. <strong>Te</strong> fâ nei te hoê melahi ia Korenelio i roto i te hoê<br />

orama e te parau nei ia÷na ia titau atu i te Aposetolo ra o Petero. <strong>Te</strong> haapii<br />

mai nei o Petero i roto i te hoê orama e, e mea tia ia porohia te evanelia i te<br />

mau Ati Edene (te mau taata e ere i te mau Ati Iuda). <strong>Te</strong> haere nei oia i<br />

Kaisarea no te haapii ia Korenelio, e to÷na utuafare e to÷na mau hoa. Ua tae<br />

maira te Varua Maitai i nia ia Korenelio e i nia ia vetahi ê, e ua bapetizohia<br />

ratou. Ua faaino te tahi mau melo o te Ekalesia ia Petero no te haapiiraa i te<br />

mau Ati Edene, area râ a parau atu ai oia no nia i ta÷na orama, ua farii ratou i<br />

te reira ei heheuraa no te Ekalesia.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 12. <strong>Te</strong> taparahi nei te Arii o Heroda ia Iakobo e te tapea nei i te auri<br />

ia Petero. <strong>Te</strong> pure nei te Feia Mo◊a ia tuuhia o Petero i rapae [ia haamatarahia<br />

mai ia Petero], e na te hoê melahi o te Fatu i haamatara [tatara] ia÷na. <strong>Te</strong><br />

tairihia nei o Heroda e te hoê melahi a te Fatu e te pohe nei.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 13–14. O Saula (tei itehia i teie nei i te i◊oa o Paulo) raua o Baranaba,<br />

te rave nei i to raua tere matamua no te ohipa misionare, ma te haamau i te<br />

Ekalesia i rotopu i te mau Ati Edene i roto i te mau oire e rave rahi.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 15:1–35. <strong>Te</strong> haapii nei te tahi Feia Mo◊a, oia hoi te mau Ati Edene o<br />

tei amui mai i te Ekalesia e mea tia roa ia haapa◊o i te ture a Mose, tae noa÷tu i<br />

te peritomeraa o te mau tane. <strong>Te</strong> faaoti nei te mau Aposetolo e, aita te reira i<br />

titauhia e te Fatu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Circumcision<br />

[<strong>Te</strong> Peritomeraa],” 646; “Cornelius,” 650.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a fenua no te tere misionare matamua a Paulo<br />

(hoho◊a 19 i roto i te nene◊iraa a te Ekalesia no te Bibilia King James), e hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te tai◊oraa: Ua parau o Elder Gordon B. Hinckley: “Ua hau atu i<br />

to outou ite o ta to outou mau melo haapiiraa e tia ia haapiihia. Ia haapiihia<br />

ratou e tia ai, e te poia nei hoi ratou i to outou faaûrûraa. <strong>Te</strong> hinaaro nei<br />

ratou i te hihi mahanahana o te mau autaatiraa o te taata iho. Ua riro noa te<br />

reira ei huru itehia no te hoê orometua faahiahia” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1965, 52; e aore ra Improvement Era, Dec. 1965, 1124). Ma te pure maite,<br />

a feruri e mea nahea outou e nehenehe ai ia faatupu e ia faaite i te here i te<br />

melo tataitahi o te piha haapiiraa. (A hi◊o Haapiiraa —Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu,<br />

6–7. 31-32, 202–03.)


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A horo◊a i te mau faaiteraa i muri nei, hoê i te taime hoê, e a ani i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaoti eaha te oro◊a au maitai i roto i te aamu o te Ekalesia ta<br />

ratou e hi◊o atu:<br />

1. Heheuraa<br />

2. 8 no Tiunu 1978<br />

3. <strong>Te</strong> Peresideni Spencer W. Kimball<br />

4. <strong>Te</strong> Autahu◊araa<br />

5. <strong>Te</strong> Faaiteraa Mana 2<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te Faaiteraa Mana 2 (tei<br />

tuuhia i te pae hopea o <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau) e a tai◊o i te piti<br />

o te paratarapha ia ratou iho (ma te haamata mai i te vahi “I roto i te mau<br />

mahana matamua o te avae tiunu”). A faaite e, ua papa◊ihia i roto i te Faaiteraa<br />

Mana 2, te vai ra te heheuraa o tei faaite i te autahu◊araa e vai ra no te mau melo<br />

tane tiamâ atoa o te Ekalesia.<br />

Mai te mea te haamana◊o ra te tahi mau melo o te piha haapiiraa i te mahana i<br />

faaitehia ai tera heheuraa, a ani manihini ia ratou ia faataa mai eaha tei tupu i<br />

roto i to ratou aau i to ratou iteraa [faarooraa] i te reira.<br />

• Na vai i faatia i te autahu◊araa ia mauhia e te mau melo tane tiamâ atoa no te<br />

Ekalesia? (Na te Fatu.) E mea nahea to te Fatu faaiteraa i to÷na hinaaro i to te<br />

Ekalesia? (Ua heheu oia i te reira i te peropheta, o te faaite atu i te reira i te<br />

mau melo o te Ekalesia.) Eaha tei tupu i nia i te Ekalesia na roto i teie<br />

heheuraa?<br />

A haamaramarama e, ua riro teie heheuraa ei hi◊oraa e mea nahea te Fatu ia tamau<br />

noa, na roto i te heheuraa i te arata◊i i ta÷na Ekalesia. E aparau teie haapiiraa i nia i<br />

te hoê â heheuraa o tei horo◊ahia i te mau melo o te Ekalesia i muri noa iho i te<br />

Tia-faahou-raa o Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa i muri nei, a haapapu i te<br />

faufaa o te heheuraa tamau noa na roto mai i te Fatu i ta÷na Ekalesia. A faaitoito i<br />

te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu no te<br />

heheuraa tamau noa.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei o Petero i roto i te hoê orama e, e mea tia i te evanelia ia<br />

porohia atu i te mau Ati Edene.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 10:1–11:18. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia maiti mai i te mau irava.<br />

• Eaha te huru o te taata ra o Koronelio? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:1–2, 30–31. Ua riro<br />

oia ei taata parau tia o tei tiaturi i te Atua, tera râ e Ati Edene oia, e ere atoa râ<br />

i te Ati Iuda.) Eaha te parau poro◊i a te melahi ia Koronelio? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa<br />

157


158<br />

10:3–6.) Eaha te huru o Koronelio i teie parau poro◊i? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:7–8,<br />

33.) No te aha e mea faufaa ia ohipa i tera ihora taime i nia i te mau<br />

haamaramaramaraa e aore ra i nia i te mau faaûrûraa no ô mai i te Atua ra?<br />

• A ratere ai te mau taata a Koronelio i Ioapa, ua farii o Petero i te hoê orama (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 10:9–16). Eaha ta Petero i ite i roto i teie orama? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

10:11–12.) Eaha tei parauhia ia Petero ia rave? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:13.) No te<br />

aha ua pato◊i o Petero? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:14. Aita oia i hinaaro ia amu i te<br />

mau animala o te ferurihia e mea repo i au i te ture a Mose.) E mea nahea te<br />

Fatu i te pahonoraa i te feruriraa o Petero? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:15–16.)<br />

• A farerei ai oia ia Koronelio, ua taa maitai atura ia Petero ta÷na moemoea. Eaha<br />

te auraa mau o te reira? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1`0:28, 34–35. Na te mau taata atoa te<br />

evanelia, e ere na te mau Ati Iuda ana◊era. A haamaramarama e, te auraa no te<br />

parau “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata” oia hoi, e horo◊a te Atua i te<br />

taata tataitahi i te rave◊a maitai ia farii i te mau haamaitairaa e vai ra na roto i<br />

te faanahoraa o te ora [faaoraraa].) No te aha ua faahi◊ohia te mau Ati Edene i<br />

roto i te moemoea i te mau animala mâ ore [reporepo]? (Ua mana◊o te Ati<br />

Edene e, e feia tiamâ ore i te pae varua e aore ra e feia mâ ore [repo], mai te<br />

mau animala ra no reira te ture a Mose i ore ai e faatia i te mau Ati Iuda ia<br />

amu. Na roto i te parauraa e, ua “mâ” te mau animala i roto i te moemoea i<br />

teie nei, te parau nei ïa te Fatu ia Petero e, e tia i te evanelia ia porohia i teie<br />

nei i te mau taata atoa.)<br />

• I muri a◊e i to Petero haamaramaramaraa i ta÷na moemoea, ua haamata oia i te<br />

haapii ia Koronelio e to÷na mau hoa. Eaha ta÷na i haapii ia ratou i roto i ta÷na<br />

a◊oraa matamua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:36–43.) Eaha tei tupu a poro ai o Petero?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:44, 46.) No te aha ua haapapu te reira ia Petero e, ua tia ia<br />

Koronelia e to÷na mau hoa ia bapetizohia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:47–48; a hi◊o<br />

atoa i <strong>Te</strong> Ohipa 11:15–17.)<br />

• Eaha te huru o te tahi mau melo o te Ekalesia a faaroo ai ratou e, ua haapii ana<br />

o Petero i te evanelia i te mau Ati Edene? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 11:1–3.) No te aha<br />

teie mau melo i huru ê ai? (Aita ratou i feruri ua riro te mau Ati Edene ei tuhaa<br />

no te mau taata maitihia a te Atua.)<br />

• E mea nahea te mau mana◊o o te mau melo o te Ekalesia i te tauiraa i muri a◊e i<br />

to Petero parauraa ia ratou no nia i ta÷na orama e te iteraa i te mea i tupu ia<br />

Koronelio? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 11:4–18.) Eaha te tia ia tatou ia rave ia farii ana◊e<br />

tatou i te mau haamaramaramaraa apî no ô mai i ta tatou feia faatere o te<br />

Ekalesia ra, noa÷tu â e, aita tatou e au mau nei i te mau haamaramaramaraa e<br />

aore ra te mana◊o nei tatou e mea fifi te reira ia maramarama maitai? (A hi◊o<br />

Ioane 7;17; 2 Nephi 28:30; PH&PF 6:11, 14–15.)<br />

• No te aha o Petero ïa te taata i farii i te heheuraa no te haapii i te Ati Edene i te<br />

evanelia? (O oia te taata faatere o te Ekalesia i taua taime ra.) O vai te farii nei i te<br />

heheuraa i teie mahana no te Ekalesia taatoa? No te aha e mea faufaa ia vai hoê<br />

taata ana◊era o te farii i te heheuraa no te Ekalesia taatoa? (A hi◊o PH&PF 43:2–6.)<br />

2. Ua matara o Petero i te fare tapearaa ma te maere rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 12.<br />

• Ua taparahi pohe te Arii Heroda i te Aposetolo Iakobo, i muri iho ua haru ia<br />

Petero i roto te fare tapearaa e ua tuu atu ia÷na i raro a◊e i te tia◊iraa teiaha (<strong>Te</strong>


Haapiiraa 30<br />

Ohipa 12:1–4). E mea nahea te mau melo o te Ekalesia ia pahono i te<br />

tapearaahia o Petero i te auri? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 12:5.) E mea nahea ta tatou<br />

mau pure ia tauturu i te peropheta e i te tahi atu feia faatere o te Ekalesia i teie<br />

nei mahana? (A hi◊o PH&PF 43:12; 93:51; 107:22.)<br />

<strong>Te</strong> faahiti ra te Peresideni Joseph F. Smith e, “Eiaha roa te hoê mahana ia mairi,<br />

e mea tia râ i te taatoaraa o te mau taata o te Ekalesia ia faateitei i to ratou mau<br />

reo i roto i te pure i te Fatu no te patururaa i ta÷na mau tavini” (Gospel Doctrine<br />

[<strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia], 5th ed. [1939], 223).<br />

• E mea nahea to Petero matararaa mai i te fare tapearaa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

12:6–10.) Eaha te tahi atu mau taime ua faaherehere te Fatu ma te maere rahi i<br />

te ora o te tahi taata e tae noa÷tu ua faaoti taua taata ra i ta÷na [te tane e aore ra<br />

te vahine] misioni i te fenua nei? (<strong>Te</strong> mau hi◊oraa mai roto mai i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, mai ia Daniela; Sekarada, Meseka, e Abede-nego; Abinadi;<br />

Alama e Amuleka; e Iosepha Semita.)<br />

• Eaha tei tupu i te Arii Heroda i muri a◊e i to Petero tapuniraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

12:21–23.) A faaau i te mea i tupu ia Heroda e te mea i tupu i te Ekalesia, ia au<br />

i tei faataahia i roto i te irava i mua mai (<strong>Te</strong> Ohipa 12:24). E mea nahea to<br />

outou iteraa i te Ekalesia ia ruperupe, noa÷tu i te mau itoito o te tahi mau taata<br />

ia haamou i te reira?<br />

3. O Saula (o Paulo i teie nei) raua o Baranaba te poro nei i te evanelia i te<br />

mau Ati Edene.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 13–14. Mai te<br />

mea te faaohipa nei outou i te hoho◊a fenua, a faaite atu i te mau vahi ta Paulo<br />

raua o Baranaba i hahaere a paraparau ai i te reira.<br />

• Eaha ta te piiraa o Saula raua o Baranaba e faaite nei no nia i te huru ia piihia<br />

te mau melo o te Ekalesia i roto i te ohipa taviniraa a te Atua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

13:1–3. A aparau i te hinaaro no te pure e no te haapaeraa i te maa, te<br />

heheuraa, e te mana o te autahu◊araa i roto i te piiraa o te mau melo ia tavini i<br />

roto i te Ekalesia.) Eaha te mau iteraa i tupu tei tauturu ia outou ia ite e, ua<br />

faaûrûhia te mau piiraa a te Ekalesia na roto i te Varua?<br />

• Ua titau manihini te mau faatere o te sunago i roto i Anatio ia Paulo ia<br />

paraparau i roto i te putuputuraa o te Sabati (<strong>Te</strong> Ohipa 13:14–15). Eaha te parau<br />

poro◊i rahi a Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 13:23–31, 38–41.) Eaha te pahono a te<br />

mau Ati Edene i Anatio i te mau misionare e i ta raua parau poro◊i? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 13:42–44, 48.) No te aha te tahi mau Ati Iuda i hamani ino ai ia Paulo<br />

raua o Baranaba? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 13:45–47.)<br />

• Eaha te huru o te mau taata i Lusekera i te taime i faaora ai o Paulo i te taata<br />

pirio◊i? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 14:8–13. A haamaramarama e, Dia [Jupiter] e o Hererae<br />

[Mercurius] e mau atua haavare ïa ta te mau taata e haamori ra.) E mea nahea ta<br />

Paulo raua o Baranaba pahonoraa i teie arueraa e teie haapa◊o maitairaa? (A hi◊o<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 14:14–18.) A faaite e, e imi tamau noa te mau orometua haapii mau i<br />

te parau a te Atua no te horo◊a i te hanahana i te Atua e e faahuri ê i te haapa◊o<br />

maitairaa a te taata ia ratou iho. E mea nahea to outou ite i taua huru ra ia<br />

faaitehia e te feia faatere o te Ekalesia i teie anotau?<br />

• I roto i te oire tataitahi ta Paulo raua o Baranaba i hahaere, ua iteahia ia raua te<br />

mau taata tei anaanatae ia farii i te evanelia, tera râ ua iteahia atoa ia raua te<br />

159


mau taata o te hamani ino ra ia raua e o te faahuehue ra i te tahi pae taata ia<br />

pato’i atu i te Ekalesia (<strong>Te</strong> Ohipa 13:43–45, 50; 14:1–6, 19). No te aha o Paulo<br />

raua o Baranaba i ho◊i ai i te mau oire tataitahi noa÷tu â ua hamani-ino-hia<br />

raua i reira? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 14:21–23. Ua faatia raua i te mau amaa o te<br />

Ekalesia i roto i te mau oire, e ua ho◊i faahou mai raua no te faaitoito e no te<br />

haapii i te mau melo apî o teie mau amaa.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no<br />

te paturu i te mau melo apî o ta tatou paroita e aore ra amaa?<br />

<strong>Te</strong> ite ra te Peresideni Gordon B. Hinckley e: “No te mau melo faafariu e tupu<br />

noa ra i te rahi, e mea tia roa ia faarahi atoa tatou i te itoito no te tauturu ia<br />

ratou a imi ai ratou i to ratou e◊a. E titau ratou atoa i na mea e toru: te hoê<br />

hoa, te hoê hopoi◊a, e te faaamuraa i “te parau maitai a te Atua ra” (Moroni<br />

6:4). <strong>Te</strong>i ia tatou te hopoi◊a e te rave◊a no te horo◊a atu i teie mau mea” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1997, 66; e aore ra Ensign, May 1997, 47).<br />

4. <strong>Te</strong> faaoti nei te mau Aposetolo e, aita i titauhia i te mau Ati Edene e<br />

haapa◊o i te ture a Mose.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 15:1–35.<br />

• Eaha te tama◊i ta Paulo raua o Baranaba ia haere i Ierusalema no te faaafaro<br />

[faaore] (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 15:1–2; a hi◊o atoa i te Bible Dictionary [Ditionare o<br />

te Bibilia], “Circumcision [Peritomeraa],” 646. A haamaramarama e, ua riro te<br />

peritomeraa ei tapa◊o no te taatoaraa o te ture a Mose. <strong>Te</strong> taata i peritomehia ra<br />

e taata ïa i haapa◊o i te ture. Noa÷tu â e ua haapa◊o o Iesu Mesia i te ture a Mose,<br />

ua faaohipa â te tahi pae o te mau Keretetiano Ati Iuda i te reira e ua hinaaro i<br />

te mau Ati Edene faafariu ia faaohipa atoa i te reira.) E mea nahea i te<br />

faaafaroraahia taua tama◊i ra? (I muri a◊e i te hoê aparauraa papu, ua faaoti te<br />

mau Aposetolo na roto i te faaûrûraa ia ore e titau i te peritomeraa.)<br />

• E mea nahea teie mau oro◊a i faataahia i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 15:6–31, ia faaite i te<br />

hoho◊a o te mau faaotiraa o te ravehia nei no nia i te mau ture arata◊i e te mau<br />

faaohiparaa a te Ekalesia?<br />

a. E farerei te feia faatere o te Ekalesia no te feruri maiteraa i te ohipa [fifi]<br />

(irava 6).<br />

b. E aparau maite ratou i nia i taua ohipa ra (mau irava 7–21).<br />

c. E rave ratou i te hoê faaotiraa mai te au i te hinaaro o te Fatu (mau irava<br />

19–21).<br />

d. Na te Varua Maitai e haapapu e ua afaro taua faaotiraa ra (irava 28).<br />

e. E faaitehia te faaotiraa i te Feia Mo◊a no te patururaa (mau irava 22–31).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua arata◊i-noa-hia te Ekalesia e te heheuraa o te ra◊i mai e taua<br />

heheuraa ra te tamau noa nei â i teie mahana. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia pee i te a◊o a te peropheta ora e a te tahi atu feia faatere o te Ekalesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

160


<strong>Te</strong> Ekalesia na te ao nei<br />

Haapiiraa 30<br />

No te faaiteraa i te mau melo o te piha haapiiraa e mea nahea te Ekalesia i te<br />

tupuraa, a faaite i te hoho◊a fenua o te ao nei. A faaite atu i te mau vahi tei reira te<br />

mau melo o te Ekalesia i te oraraa i te taime o Koronelia (te Iseraela o teie anotau,<br />

o Turquie, o Grece, e te mau vahi e haati nei). I muri iho a ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i te mau vahi tei reira te mau melo o te Ekalesia i te oraraa<br />

i teie mahana. A haamaramarama e, i te haamataraa o te matahiti 1998, tei nia<br />

atu i te ahuru milioni melo o te Ekalesia o te ora nei i roto 162 o taua mau fenua<br />

rarahi e te mau fenua na’ina’i ra. Ua hau atu i te 57.000 misionare e rave nei i roto<br />

116 fenua rarahi ra, e 45 mau reo rarahi e paraparauhia ra e, e te tahi atu mau reo<br />

riirii e rave rahi. (E nehenehe paha outou e imi i te tahi atu te mau tai◊oraa ohipa<br />

e vai nei i teie nei i roto i te mau ve◊a a te Ekalesia mau.)<br />

161


Haapiiraa<br />

31<br />

162<br />

“E Itoito Atura te Mau<br />

Ekalesia i te Faaroo”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 15:36–18:22; 1 e 2 <strong>Te</strong>salonia<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii, mai roto mai i te mau<br />

haapiiraa a Paulo oia hoi, e mea nahea ia faaite i te evanelia e e mea nahea ia ora<br />

ei Feia Mo◊a.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 15:36–41; 16; 17:1–15; 18:1–22. I muri a◊e i te faaafaroraahia o te<br />

tama◊i a te mau Ati Edene faafariu e te ture a Mose, te faaineine nei o Paulo<br />

raua o Baranaba i to raua tere piti no te ohipa misionare. Aita raua i afaro i te<br />

hoê hoa misionare e te faaoti nei ia faataa ê. <strong>Te</strong> rave nei o Paulo ia Sila raua o<br />

Timoteo e te haamata nei i te mau ohipa misionare i Makedonia e Grece. Ua<br />

hamani-ino-pinepine-hia ratou tera râ ua faafariu atoa e rave rahi mau taata.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 17:16–34. <strong>Te</strong> hahaere nei o Paulo i Ateno e te ite nei i te oire taatoa<br />

i te raveraa i te peu idolo. <strong>Te</strong> faaite papu nei i te mau philosopho o Ateno e te<br />

poro nei i nia i Areopago [Mars’Hill] no nia i te huru natura o te Atua, te<br />

tahoêraa o te taata ei tamarii na te Atua, e te Tia-faahou-raa.<br />

c. 1 e te 2 <strong>Te</strong>salonia. <strong>Te</strong> papa◊i nei o Paulo i na rata e piti i te Feia Mo◊a i<br />

<strong>Te</strong>salonia, te hoê oire i Makedonia. <strong>Te</strong> a◊o nei ia ratou no nia i te faaiteraa i<br />

te evanelia, te faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai e te oraraa ei Feia Mo◊a.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 1 Korinetia 2:4–5, 10–13; Bible Dictionary,[Ditionare o te<br />

Biblilia]”Pauline Epistles: Epistles to the Thessalonians,” [<strong>Te</strong> Mau Episetole ia<br />

Paulina: <strong>Te</strong> Mau Episetolo i te mau taata <strong>Te</strong>salonia],” 743.<br />

3. Mai te mea e, te vai ra te mau materia i muri nei, e hinaaro paha outou ia<br />

faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoê hoho◊a fenua no te tere misionare piti a Paulo (hoho◊a fenua 20 i roto i<br />

te nene◊iraa a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea nei o te Bibilia King James).<br />

b. “<strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai,” te hoê tuhaa e toru minuti o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te mau<br />

Faaiteraa Hoho’a Video (53914).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E hopoi◊a na te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

haere mai i te haapiiraa ma te faaineine ia ani atu i te mau uiraa, ia horo◊a i te<br />

mau mana◊o, ia faaite i te mau iteraa i tupu, e ia faaite atoa i te iteraa papu. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaineine no te piha haapiiraa na<br />

roto i te haapiiraa i te mau papa◊iraa mo◊a e na roto i te pureraa i te mahana<br />

tataitahi. A faaite i te anaanatae e te mauruuru rahi no te mau horo◊araa a te<br />

mau melo o te piha haapiiraa i te haapiiraa<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A faaite i te aamu i muri nei:<br />

A ora ai oia i roto i te utuafare o Heywood i Salt Lake City i roto i te mau<br />

matahiti 1800, ua moemoeahia o John Morgan i te hoê rui e, te ratere ra oia na<br />

nia i te poromu i Georgia. Ua mataro oia i te poromu no te mea ua pinepine oia<br />

i te faaohipa i te reira a riro ai oia ei faaehau i roto i te Tama◊i o te Mau Fenua<br />

Marite. Ua tae oia i te hoê maaraa o te poromu e ua ite atu ia Brigham Young i<br />

te tiaraa i reira. Noa÷tu â e, e arata◊i te maaraa atau i te oire i mua mai, ua parau<br />

maira te Peresideni Young ia÷na ia rave i te maaraa aui.<br />

E ere o Mr. Morgan i te melo no te Ekalesia i taua taime ra, ua faaite râ oia i te<br />

Tuahine Heywood i ta÷na taoto e ua ani eaha to÷na mana◊o i te reira. Ua parau<br />

atura oia e, te tiaturi ra oia e amui mai oia [Mr. Morgan] i te Ekalesia e e tavini<br />

oia i te hoê misioni i Marite pae apatoa e ia tae i te hoê mahana e ite oia ia÷na iho<br />

i nia i taua poromu ra ta÷na i ite i roto i te taoto. Ia tupu ana◊e te reira, e mea tia<br />

ia÷na ia haamana◊o i te a◊o a Brigham Young ia rave i te maaraa poromu aui.<br />

E rave rahi mau matahiti i muri a◊era, i muri a◊e i to John Morgan bapetizoraahia e<br />

piiraahia ei misionare i te mau fenua Marite apatoa, ua tae oia i te maaraa poromu<br />

o ta÷na i ite i roto i ta÷na taoto. Ua haamana◊o oia i te a◊o ia rave i te maaraa aui, e<br />

ua na reira oia. Hoê hora i muri a◊e, ua ite oia ia÷na iho i te hiti [otia] o Heywood<br />

Valley [Faa o Heywood]—te hoê vahi nehenehe e hoê â i◊oa i to te utuafare o ta÷na<br />

i ora na i te taime i moemoea ai oia i taua taoto ra tau matahiti i mairi a◊era.<br />

A haere ai oia na te faa no te poro, ua ite oia e, ua faaineine-maitai-hia te mau<br />

taata no te faaroo i te evanelia. I muri a◊e i te faarooraa ia÷na ia haapii, e rave rahi<br />

mau utuafare tei parau atu e, ua haere mai te hoê taata matau orehia na taua faa<br />

ra hoê ahuru mahana na mua mai, ma te ani i te parau faatia ia tapa◊o i ta ratou<br />

mau Bibilia. Ua parau atu teie taata matau orehia ia ratou e, e haere mai te hoê<br />

atu ve◊a e nana e haamaramarama ia ratou i te mau irava i tapa◊ohia. Ua<br />

haamaramarama o John Morgan i teie mau irava i tapa◊ohia a haapii ai oia i te<br />

evanelia. I roto i te mau hebedoma i muri mai, ua haapii o Elder Morgan e ua<br />

bapetizo i te taaotoaraa o te mau taata maori râ e toru i rotopu i na utuafare e piti<br />

ahuru ma toru i roto i te faa. (Bryant S. Hinckley, <strong>Te</strong> faith of Our Pioneer Fathers<br />

[<strong>Te</strong> Faaroo o To Tatou Mau Metua Omua Ohipa [1956], 242–44.)<br />

• Eaha te mea i faatupu i te manuïa o John Morgan ei misionare? (<strong>Te</strong>ie te tahi o<br />

te mau pahonoraa oia hoi, ua hinaaro oia ia rave puai i te ohipa, ia faaroo i te<br />

Varua, e ua faaineinehia te aau o te mau taata no te farii i te evanelia.)<br />

A haamaramarama e, no nia teie haapiiraa i te Aposetolo Paulo, o tei faaroo, mai<br />

ia John Morgan, i te Varua e ua riro ei misionare manuïa rahi. I roto i to÷na tere<br />

misionare piti, ua mauiui rahi o Paulo i te mau hamani-ino-raa e rave rahi area râ<br />

ua ite atoa oia e rave rahi mau taata o tei faaineinehia no te farii i te evanelia a<br />

Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou no nia i te tere misionare piti a Paulo, a aparau eaha ta tatou<br />

e nehenehe e haapii mai roto mai ia Paulo no nia i te haapiiraa i te evanelia, te<br />

faaineineraa ia tatou iho no te haapii mai i te evanelia, e te haapuairaa i to tatou<br />

mau iteraa papu.<br />

163


164<br />

1. O Paulo, o Sila, e o Timoteo o te poro nei na roto i Makedonia e Grece.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 15:36–41; 16; 17:1–15; 18:1–22. A ani manihini i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai. E hinaaro paha<br />

outou ia haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, ua papa◊ihia te buka o <strong>Te</strong><br />

Ohipa e Luka. Ua ratere atoa oia e Paulo no te tahi mau tere misionre a Paulo, no<br />

te mea e mea pinepine oia i te faaohipa i te parau matou ia faaau ana◊e i te mau<br />

ohiparaa a Paulo e to÷na mau hoa misionare (<strong>Te</strong> Ohipa 16:10).<br />

• I roto i te tere misionare piti, ua poro o Paulo i roto e rave rahi mau oire i<br />

Makedonia e i Grece, e tae noa÷tu i Philipi, i <strong>Te</strong>salonia, i Berea, i Korinetia,<br />

e i Ateno. (A faaite atu i teie mau oire i nia i te hoho◊a fenua.) E mea nahea<br />

te Varua i te arata◊i ia Paulo e to÷na mau hoa i roto i te tere? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

16:6–10; 18:9–11.) E mea nahea to te Varua arata◊iraa i to outou mau itoito<br />

ia tavini i te Fatu?<br />

• <strong>Te</strong> tapa◊ohia ra i roto i te mau papa◊iraa mo◊a e, ua faaroo o Lydia e ua tiaturi<br />

i te mau parau a Paulo no te mea ua haamatara te Fatu i to÷na aau (<strong>Te</strong> Ohipa<br />

16:14–15). No te aha e mea titauhia te “aau matara” no te faafariuraa i te<br />

evanelia? (A hi◊o Mosia 2:9; PH&PF 64:34.) A ani manihini i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaite no nia i te mau iteraa i tupu i te taime a haamatara<br />

ai te Fatu i to ratou aau (e aore ra i te aau o te tahi taata ta ratou i ite) i te<br />

evanelia.<br />

• No te aha o Paulo e to÷na mau hoa i mau ai i te fare tapearaa i Tiatira (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 16:16–24.) E mea nahea ratou i te haamatararaahia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

16:25–26.) E mea nahea to ratou faaohiparaa i teie iteraa i tupu ei rave◊a maitai<br />

no te ohipa misionare? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 16:27–34.) Eaha atu â te tahi mau<br />

hi◊oraa, no roto mai anei i te aamu o te Ekalesia e aore ra i roto i to outou iho<br />

oraraa, i te vahi ua matara mai te maitai na roto mai i te hamani-ino-raa?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i te mau taata i roto i <strong>Te</strong>salonia i te taime i horo◊a ai oia<br />

e toru Sabati i roto i te sunago e ratou ra? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:1–3.) Eaha te<br />

mau mea i noaa mai na roto i te mau haapiiraa a Paulo i <strong>Te</strong>salonia? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 17:4–10.)<br />

• E mea nahea to te mau taata i roto i te sunago i Berea, fariiraa i te mau haapiiraa<br />

a Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:10–12.) E mea nahea tatou ia faatupu i te hoê<br />

“ineineraa i te feruriraa” no te haapiiraa mai i te evanelia?<br />

2. <strong>Te</strong> poro nei o Paulo i Areopago [Mars’Hill] i te mau philosopho Ateno<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia no roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 17:16–34. A<br />

haamaramaram e, i muri a◊e i to Paulo faarueraa i Berea, ua tae atu oia i Ateno,<br />

tei riro ei pû no te mau peu tumu o te ao nei. Ua hi◊opoa te mau philosopho i<br />

reira i te Atua ei taata ite-ore-hia e aore ra mana ore, ei Metua mau no to tatou<br />

mau varua. Ua haamori ratou i te mau hamaniraa a te Atua i te Atua iho. Ua<br />

mono atu ratou i te heheuraa i te tumu e te marôraa, ma te haafaufaa i te paari o<br />

te taata hau atu i te mau parau mau a te Atua.<br />

• <strong>Te</strong> mau philosopho i Ateno ra, ua “haamau◊a i to ratou taime i te ohipa ore, ia<br />

faaite noa râ, e aore ra ia faaroo noa i te tahi mea apî” (<strong>Te</strong> Ohipa 17:21). E mea<br />

nahea te reira i te tupu mau i teie mahana? Eaha te mau fifi o te nehenehe e<br />

tupu mai i roto i te imi-noa-raa “i te tahi mea apî”?


• Eaha ta Paulo i haapii i te taata Ateno no nia i te Atua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

17:22–31; a hi◊o atoa i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita]<br />

no <strong>Te</strong> Ohipa 17:27 i roto i te papa◊iraa na◊ina◊i 27b) No te aha e mea faufaa ia<br />

ite e “o tatou te mau tamarii mau [a te Atua]”? (<strong>Te</strong> Ohipa 17:28). E mea nahea<br />

te maramarama maitairaa i te natura mau o te Atua e ta÷na ohipa ei Metua no<br />

tatou, ia tauturu ia tatou ia here e ia haamori ia÷na?<br />

• Ua pato◊i o Paulo i te tumu e te feruriraa noa a te mau philosopho, ma te ite<br />

papu e, o te Atua to tatou Metua. I roto i te haapiiraa i te evanelia, no te aha te<br />

iteraa papu ma te a◊o atoa i hau atu ai i te haapapu i te mana◊o noa e te tumu<br />

noa? (a hi◊o 1 Korinetia 2:4–5, 10–13.)<br />

• No te aha te mau philosopho i faaroo ai ia Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:18–21.)<br />

I to outou mana◊oraa e mea nahea teie ohipa i te tura◊i i roto i ta ratou pahono<br />

i te parau poro◊i a Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:32–33.) E mea nahea tatou e<br />

nehenehe ai ia faaineine ia tatou iho no te faaroo e no te maramarama i te<br />

mau parau a te feia faatere o te Ekalesia?<br />

3. <strong>Te</strong> papa◊i nei o Paulo i te mau rata a◊o i te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia.<br />

Haapiiraa 31<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 1 e te 2 <strong>Te</strong>salonia.<br />

• Ua haape◊ape◊a o Paulo no nia i te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia tera râ aita i nehenehe<br />

ia÷na ia ho◊i atu no te hahaere ia ratou, no reira ua tono oia ia Timoteo (1<br />

<strong>Te</strong>slonia 2:17–18; 3:1–2, 5–7). I muri a◊e i te ho◊iraa mai o Timoteo, ua papa◊i o<br />

Paulo e piti na rata ma te horo◊a i te a◊o tauturu e te faaitoitoraa i te Feia Mo◊a i<br />

<strong>Te</strong>salonia. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai roto mai i te mau itoito o<br />

Paulo no nia i te mau melo apî o te Ekalesia?<br />

• Eaha ta Paulo e haapii nei i roto i te 1 <strong>Te</strong>salonia 1:5 e te 2:2–13 no nia i te huru<br />

ia haapii i te evanelia ia vetahi ê? (A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.) E mea nahea te peeraa i teie mau<br />

parau tumu i te tauturu ia outou ia haapii i te evanelia?<br />

• Eaha te mau feruriraa pe◊ape◊a o te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia i iteahia i roto i te<br />

mau haamaramaramaraa a Paulo no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 1 <strong>Te</strong>salonia<br />

4:13–18; 5:1–3.) Eaha ta Paulo i parau i to <strong>Te</strong>salonia no nia i te mea e tupu hou<br />

te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 2 <strong>Te</strong>salonia 2:1–4.) E mea nahea teie tohuraa i te<br />

tupu-maitai-raa? (A hi◊o PH&PF 1:15–16; 112:23; Iosepha Semita—Aamu 1:19.)<br />

• Eaha ta Paulo i parau atu i te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia o ta ratou e tia ia rave no te<br />

faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 1 <strong>Te</strong>salonia 5:4–8.) Eaha te tia ia<br />

tatou ia rave no te faaineine no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 1 <strong>Te</strong>salonia 5:4–8.)<br />

Eaha te tia ia tatou ia rave no te faaineine no te Tae Pitiraa Mai?<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “<strong>Te</strong> Tae Pitiraa mai,”<br />

a faaite i te reira i teie nei. A aparau poto noa no nia i te a◊o tauturu a Elder<br />

Packer e a Elder Maxwell no nia i te faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai tera râ<br />

eiaha ia haape◊ape◊a roa ahea te reira e tupu ai.<br />

• Eaha te a◊o ta Paulo e horo◊a nei i to <strong>Te</strong>salonia no nia i te oraraa ei Feia Mo◊a?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong>salonia 4:9–12; 5:11–22.) A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. Ia au i ta te Varua e arata◊i, a aparau i<br />

te tahi o te mau a◊oraa ta outou i papa◊i atu. E nehenehe ia vai mai i roto i te<br />

aparauraa oia hoi, e mea nahea tatou ia pee hau atu i te maitai i te a◊o e, e mea<br />

nahea tatou ia haamaitaihia a rave ai tatou i te reira.<br />

165


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite i te iteraa papu no te mau parau mau ta Paulo i haapii no nia i te mau<br />

aravaihi ite e te tia ia vai i te mau misionare manuïa rahi, e i te Feia Mo◊a aroha o<br />

te Mau Mahana Hopea Nei. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi ia<br />

faatupu i teie mau aravahi ite ia nehenehe ia ratou ia tauturu ia faaineine ia<br />

ratou iho e ia vetahi ê no te Tae Pitiraa Mai o te Fatu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

166<br />

<strong>Te</strong> haapiiraa i te evanelia ma te huru afaro maitai<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o 1 <strong>Te</strong>salonia 2:2–3. A faaite e, ua<br />

parau o Paulo e mea tia i te evanelia ia haapiihia ma te parau hapa ore, e ma te<br />

haavarevare ore e aore ra ma te haavare ore. Ua na ô atoa o Elder James E. Talmage<br />

e, e tia ia tatou ia haapii i te parau mau ma te hapa ore, ma te ore te faaino e aore<br />

ra ma te faatito ore atu i te to te tahi atu mau taata tiaturiraa. A faaite i te aamu i<br />

muri nei no te faahoho◊a i te reira:<br />

I te taime e melo haapiiraa â oia, ua haafatata mai te hoê taata ia Elder Talmage<br />

no te hoo ia÷na te hoê mori lamepa maitai roa. E mori lamepa ta Elder Talmage,<br />

ta÷na i mana◊o ua rava◊i ïa, tera râ ua faatia oia i te taata hoo mori lamepa ia haere<br />

mai i roto i to÷na piha no te faaiteite.<br />

“Ua tomo maira maua i roto i to÷u piha, e ua faaama atura vau i to÷u mori lamepa<br />

nehenehe maitai. Ua rahi te faatiatia i to÷u taata manihini. O te mori lamepa hau<br />

atu i te maitai i to÷na huru, ta÷na i parau mai, e aita â oia i ite a◊enei i te hoê mori<br />

lamepa mai te reira te nehenehe maitai. Ua taviri te uiti i nia e i raro, e ua parau i<br />

te parau maitai roa no te uiti.<br />

“‘I teie nei,’ ua parau oia ‘ mai te mea e faatia oe, e faaama vau i ta÷u mori,’ mai<br />

te rave mai i te reira mai roto mai i ta÷na farii. . . .E mea anaana ta÷na marama e<br />

tae roa te maramarama i te poro atea roa o to÷u piha. <strong>Te</strong> ama anana o ta÷na mori e<br />

faariro ïa i ta÷u mori ei mori paruparu e te ama ore. E tae noa÷tu i taua taime ra no<br />

te faaiteiteraa papu aita â vau i ite a◊enei i tera huru pouri roa i roto i to÷u oraraa e<br />

ta÷u raveraa ohipa, ta÷u haapiiraa e ta÷u tutavaraa. “<br />

Ua hoo mai o Elder Talmage i te mori lamepa apî, e ua horo◊a i te mana◊o i muri<br />

a◊era e, te mea o ta tatou e nehenehe ia haapii mai i roto i te taata hoo mori<br />

lamepa a haapii ai tatou i te evanelia: “Aita te taata o te hinaaro ia hoo i ta÷na<br />

mori lamepa i faatea atu i ta÷u. Ua tuu noa maira oia i ta÷na mori ama rahi i pihai<br />

iho i ta÷u mori paruparu, e ua rû vau no te hoo mai i te reira.<br />

“Ua tono haerehia te mau misionare tavini o te Ekalesia a Iesu Mesia i teie nei<br />

mahana, e ere no te aro atu e ere atoa no te haamaau i te mau tiaturiraa o te<br />

taata nei, no te tuu atu râ i mua i to te ao nei i te hoê mori hau atu i te maitai, ia<br />

iteahia noa mai te mohimohi auauahi o te mau amaraa o te mau haamaniraa a te<br />

taata nei. E ohipa faahaere i mua ta te Ekalesia, e ere i te ohipa haamouraa: ( i<br />

roto Albert L. Zobell Jr., Story Gems [1953]. 45–48’ a hi◊o atoa The Parables of James<br />

E. Talmage, comp. Albert L. Zobell Jr. [1973]. 1–6).


“I Noaa Anei te Varua”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 18:23–20:38; Galatia<br />

Haapiiraa<br />

32<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i te mau faaûrûraa no<br />

o mai i te Varua Maitai e ia ape i te mau huru e te mau faaohiparaa o te tapea ê ia<br />

ratou i te fariiraa i teie mau faaûrûraa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai`o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa’iraa mo’a:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 18:23–19:41. <strong>Te</strong> haamata nei o Paulo i to’na tere misionare toru.<br />

<strong>Te</strong> haapii nei o Akuila e o Peresila i te evanelia i to Apolo. <strong>Te</strong> haapii nei o<br />

Paulo, te bapetizo nei, e te horo’a nei i te horo’araa o te Varua Maitai i te<br />

feia tiaturi i roto ia Ephesia. Ua faaahuehue [faatiarepu] o Demeterio e te<br />

tahi mau tahu’a ario i te mau taata o Ephesia ia aro ia Paulo.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 20. <strong>Te</strong> vaiiho nei o Paulo ia Ephesia e te poro nei i Makedonia e i<br />

Greece [Heleni]. I nia i te e’a no te ho’i atu i Ierusalema, te horo’a nei oia i te<br />

a’o hopea i te feia faatere o te Ekalesia no Ephesia, ma te faaara ia pato’i i te<br />

taivaraa.<br />

c. Galatia. <strong>Te</strong> papa’i nei o Paulo i te hoê rata ma te faaite ino i to Galatia ia ore<br />

ia ho÷i faahou i te ture a Mose. <strong>Te</strong> haamana’o nei ia ratou i te titauraa o te<br />

faaroo ia Iesu Mesia e te faaitoito nei ia ratou ia imi i te mau hotu o te Varua.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai’oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Holy Ghost,”<br />

704; “Pauline Epistles: Epistle to the Galatians,” 744–45.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho’a fenua no te tere misionare toru a Paulo (hoho’a<br />

fenua 21 i roto i te nene’iraa a te Feia Mo’a no te Bibilia King James), e hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: <strong>Te</strong> tahi o te mau aamu maitai roa e te mau hi◊oraa o<br />

te mau aamu o te noaa mai no roto mai i to outou iho oraraa. A tiaturi i nia i<br />

te Varua no te tauturu ia outou ia ite e, te hea te mau iteraa i tupu o te tano e o<br />

te faaohipa no te faaite i te mau melo o te piha haapiiraa. (A hi◊o Haapiiraa—<br />

Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 87, 127.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te hoê taleni e aore ra te hoê<br />

aravihi (mai te hautiraa i te hoê mauhaa upaupa, te niraraa i te ahu, te papa’iraa,<br />

e aore ra te hoê hautiraa haatuaro) o ta ratou i faatupu i te hoê taime tera râ aita<br />

ratou i faaohipa i te reira no te hoê taime roa. A ani:<br />

• E afaro maitai anei outou ia faaohipa i teie taleni e aore ra i teie aravihi i teie<br />

mahana? Eaha to outou manuïa ia na reira outou? Eaha ta outou e titau ia rave<br />

167


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

168<br />

no te faaohipa i teie taleni e aore ra teie aravihi, mai tei na reirahia i mairi<br />

a◊enei ra? (Mai te mea aita e melo o te piha haapiiraa e mana÷o ra i te hoê<br />

taleni e aore ra i te aravihi, a aparau i te hoê hi◊oraa no roto mai i to outou [oe]<br />

iho oraraa.)<br />

A faaite e, no te ite maitai i te mau faaûrûraa o te Varua Maitai, e nehenehe ia<br />

ferurihia mai te hoê taleni e aore ra aravihi i te pae varua. Ia rahi atu to tatou<br />

faaohiparaa i taua taleni nei, e rahi roa’tu to tatou maitai i te reira.<br />

• E mea nahea tatou ia faatupu i te aravihi no te ite maitairaa i te mau faaûrûraa<br />

o te Varua Maitai? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, na roto i te ora<br />

parau tia, na roto i te imiraa i te faaûrûraa na roto atu i te Varua Maitai, e na<br />

roto i te haapa◊oraa i te mau faaûrûraa ia fariihia ai te reira.) Eaha te tupu mai<br />

te mea e, e faatupu tatou i tera aravihi e i reira a haapa’o ore atu ai i te reira?<br />

A haamaramarama e, i roto i te aparauraa o teie mahana no nia i te tere<br />

misionare toru a Paulo, e i ta’na rata i to Galatia, e aparauhia ïa te mau huru, i<br />

reira e titauhia ai ia pee tatou i te faaûrûraa a te Varua Maitai e, e mea nahea<br />

tatou ia haamaitaihia na roto i te raveraa i te reira.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a e te mau uiraa o te<br />

pahono maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A aparau<br />

e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a i te tano i to tatou oraraa o te mahana<br />

tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau<br />

iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo, te bapetizo nei, e te horo’a nei i te Varua Maitai i te<br />

feia tiaturi i Ephesia.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 18:23–19:41. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, i muri iho i<br />

to Paulo ho◊iraa mai na to÷na tere misionare piti, ua faaea rii oia no te tahi tau i<br />

Anetiohia e i muri iho, ua reva atu no te misioni toru (<strong>Te</strong> Ohipa 18:22–23). I roto<br />

i ta’na misioni toru, to’na horo’a-rahi-raa i te pae rahi o to÷na taime—faatata i te<br />

toru matahiti—no te pororaa i Ephesia. (Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te<br />

hoho◊a fenua, a faaite i te vahi tei reira o Paulo i te mau taime tano a aparau ai<br />

outou i nia i to÷na tere misionare toru.)<br />

• E taata Ati Iuda o Apolo o te ite maitai i nia i te bapetizoraa ia au i tei<br />

haapiihia e Ioane Bapetizo tera râ aita oia i ite no nia i te horo◊araa a te Varua<br />

Maitai. I te taime o Akuila e o Peresila, na melo toopiti o te Ekalesia i faaea ai i<br />

Ephesia, ua faaroo o Apolo i te pororaa, ta raua i haapii ia÷na “ua faaite maite<br />

atura ia÷na i te parau a te Atua” (<strong>Te</strong> Ohipa 18:26). Eaha te mau aravihi o tei<br />

faariro ia Apolo ei taata o te farii ia haapiihia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 18:24–28.) E<br />

mea nahea teie mau aravihi i faariro atoa ai ia÷na ei orometua haapii maitai<br />

roa? (E mea nahea tatou ia faatupu i teie mau aravihi?)<br />

• Eaha te faaiteraa pae varua tei tupu i te taime a farii ai te tahi pae o te mau<br />

Ephesia i te horo◊araa o te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:6.) Eaha te tahi atu<br />

mau taime i tupu ai teie huru faaiteraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:1–4; 10:44–46. Ua<br />

paraparau te mau Aposetolo i roto i te mau reo i te taime i farii ai ratou i te<br />

horo◊araa a te Varua Maitai i te mahana Penetoke. Ua paraparau atoa e rave rahi<br />

mau Ati Edene i Kaisarea i roto i te mau reo i muri a◊e i to Petero fariiraa i te hoê<br />

orama e, e tia i te evanelia ia haapiihia i te mau Ati Edene.) Eaha te mau faaiteraa


Haapiiraa 32<br />

o te Varua Maitai o te itehia ra ia tupu pinepine i teie mahana? (A hi◊o PH&PF<br />

6:15, 23; 8:2 no te tahi atu mau hi◊oraa; a hi◊o atoa i te 1 Arii 19:12.)<br />

• No te aha o Paulo i faarue ai i te sunago i Ephesia e haamata ai i te haapii i<br />

roto i te fare haapiiraa o Turano? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:8–9. A faaara e, te auraa o<br />

te parau mârôraa i roto i teie mau irava, te pororaa ïa e aore ra te faaafaroraa te<br />

auraa.) E mea nahea tatou ia pahono i te mau taata o te faaino nei e aore ra o<br />

te pato◊i nei i te evanelia? (A hi◊o 3 Nephi 11:29–30.)<br />

Ua haapii o Elder Marvin J. Ashton e: “Ia ore ana◊e te tahi pae e afaro i to tatou<br />

tiaraa, eita e tia ia tatou ia mârô, ia parau mai to ratou ra mau huru, e aore ra<br />

ia tahitohito atu ia ratou. . . Ta tatou ohipa, o te haamaramaramaraa i to tatou<br />

tiaraa na roto i te haapiiraa i te tumu, te faaiteraa na roto i te hoaraa, e na roto<br />

i te mau ohipa afaro maitai. Ta tatou ohipa, o te tia-papu-raa ïa e te fati ore i<br />

nia i te mau ture morare o teie mahana, e te mau parau tumu mure ore o te<br />

evanelia, eiaha hoi e tahitohito e te tahi noa÷tu taata e aore ra Ekalesia. E patu<br />

te mârôraa i te mau papa◊i e e tuu atoa i te mau paruru aua. Na te here e iriti i<br />

te mau uputa. . . Aita roa te mârôraa e eita roa oia e hoa i te haereraa i mua” (i<br />

roto Conference Report, Apr. 1978, 10; e aore ra Ensign, May 1978, 7–8).<br />

• No te aha o Demeterio e te tahi mau tahu◊a ario i au ore ai i te pororaa a<br />

Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:23–28. <strong>Te</strong> hamani ra ratou e te hoo ra i te mau<br />

hiero riirii na Diana, te hoê atua vahine hape, e te haape◊ape◊a no nia i te<br />

ereraa te feia e hoo mai a tauturu ai hoi o Paulo i te mau taata ia fariu mai i te<br />

evanelia a Iesu Mesia.) E mea nahea to tatou mau feruriraa i nia i te mau tao◊a<br />

rahi materia e aore ra i nia i te tahi atu mau anaanatae o te ao nei i te faatupu i<br />

to tatou parau tia ore i te Atua? E mea nahea taua mau feruriraa ra i te faaino i<br />

to tatou aravihi ia faaroo i te mau faaûrûraa a te Varua?<br />

• A faaau i te mau huru o Demeterio e te mau tahu◊a ario i te huru o to te<br />

Ephesia o tei haamou i ta ratou mau buka tahutahu a haamata ana◊e ai ratou i<br />

te pee ia Iesu Mesia (<strong>Te</strong> Ohipa 19:18–19). E mea nahea tatou ia tapea i te<br />

feruriraa tano no nia i ta tatou mau faturaa o te tino nei [o te fenua nei]?<br />

2. <strong>Te</strong> horo◊a nei o Paulo i te a◊o hopea i te feia faatere o te Ekalesia i Ephesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 20. A<br />

haamaramarama e, ua faarue atu o Paulo i Ephesia e ua ratere na roto atu i<br />

Makedonia e Greece [Heleni], ma te poro i te evanelia. Ua opua ia ho◊i atu i<br />

Ierusalema no te Tamaaraa o te Penetoke. I nia i to’na e◊a i Ierusalema, ua tono<br />

oia i te hoê ve◊a ia ani i te feia faatere o te Ekalesia i Ephesia ia farerei mai ia÷na<br />

i Mileto. Ua horo◊a i te hoê a◊oraa hopea faaaueue e i muri iho ua haapoto maira<br />

i to’na tere.<br />

• Ma te tiaturi e, o tera ïa te taime hopea e paraparau ai oia i te mau peresibutero<br />

i Ephesia, eaha ta Paulo i haapapu puai i roto i ta÷na a◊o hopea [a faarue mai<br />

ai]? A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:28–35.) O vai ma te “mau uri tahae” ta Paulo e faaara<br />

ra? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:29. <strong>Te</strong> mau enemi o te Ekalesia.) O vai ma atoa ta Paulo<br />

i faaara atu? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:30. <strong>Te</strong> mau melo o te Ekalesia o te taiva e o te<br />

tamata ia arata◊i ê atu i te tahi atu mau melo.) E mea nahea tatou ia paruru ia<br />

tatou i nia i te taivaraa i roto i to tatou oraraa?<br />

• Eaha ta Paulo i parau atu i te mau peresibutero o Ephesia o ta ratou e tia ia rave<br />

no te tauturu ia paruru i te mau melo o te Ekalesia, i te feia o te tamata ia arata◊i<br />

169


170<br />

ê ia ratou i te Ekalesia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:28; a hi◊o atoa Ioane 21:15–17.) E<br />

mea nahea tatou ia tauturu ia paruru i te n≤n≤ a te Atua i te mau “uri tahae”?<br />

• Ua faaoti o Paulo i ta÷na a◊o i te mau taeae i Ephesia na roto i te haamana◊oraa<br />

ia ratou i te haapiiraa a te Fatu e “E mea maitai i te horoa’tu i te rave mai” (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 20:35). E mea nahea to outou iteraa i te reira i te riroraa ei parau mau i<br />

roto i to outou oraraa?<br />

3. <strong>Te</strong> tama◊i nei Paulo e te a◊o nei i te Feia Mo◊a i Galatia<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te episetole a Paulo i<br />

to Galatia. A haamaramarama e, a haere ai o Paulo i to÷na tere misionare toru, ua<br />

papa◊i oia i te rata i te Feia Mo◊a i Galatia, e rave rahi o ratou tei ho÷i i muri no te<br />

haapa◊o i te ture a Mose. Ua tama◊i oia ia ratou o tei tiaturi e, e nehenehe te ora<br />

[faaoraraa] e tae mai na roto i te mau ohipa e titauhia ra e te ture a Mose eiaha ra<br />

na roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia.<br />

• Eaha te tumu o te ture a Mose? (A hi◊o Galatia 3:23–26; Iakobo 4:4–5; Mosia<br />

13:29–30. Ua horo◊a te Fatu i te Ati Iseraela i teie ture no te tauturu ia ratou ia<br />

haamana◊o ia÷na e ia faaineine ia ratou no te farii i te ora [faaoraraa] na roto i<br />

to÷na Taraehara.) E mea nahea te ture a Mose i te faaîraahia? (A hi◊o 3 Nephi<br />

15:2–5; Alama 34:10; 3 Nephi 9:19. Ua faaoti roa o Iesu i te ture a Mose na<br />

roto i to’na Taraehara, o tei riro ei tapa◊o no te mau oro◊a o te ture e rave rahi.)<br />

• Ua maere o Paulo e ua ho◊i atu te Feia Mo◊a i Galatia i te ture a Mose i muri<br />

noa iho i te haapiiraa mai i te evanelia a Iesu Mesia (Galatia 1:6; 4:9). No te<br />

aha teie ho◊iraa i te ture a Mose i faaite ai i te hoê ereraa o te faaroo i roto i te<br />

Fatu? (A hi◊o Galatia 2:16; 3:1–5; 5:1–6.)<br />

• I roto i te mau mahana o Paulo, ua imi te tahi mau taata ia faaino, e aore ra ia<br />

taui, i te evanelia a Iesu Mesia (Galatia 1:7–8). Eaha te tahi mau faaiteraa papu<br />

o teie nei anotau no te reira? E mea nahea tatou ia pahono atu i te mau itoito<br />

no te faainoraa i te evanelia?<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te Galatia 1:11–12 no nia i te parau e<br />

mea nahea tatou ia farii i te hoê iteraa papu no te evanelia? No te aha e mea<br />

faufaa ia faatumuhia to tatou mau iteraa papu i nia i te heheuraa no o mai ia<br />

Iesu Mesia ra? (E hinaaro paha outou ia aparau e mea nahea teie mau iteraa<br />

papu o tei patuhia i nia i te tahi mau niu, mai te autaatiraa sotiare, e aore ra te<br />

faanahoraa maramarama a te taata, e mea pinepine eita e tia i mua i te mau<br />

tamataraa o te faaroo.)<br />

• Ua faaara o Paulo i to Galatia i nia i te raveraa o “te mau ohipa o te tino”<br />

(Galatia 5:19). Eaha te mau ohipa o te tino? (A hi◊o Galatia 5:19–21.) Eaha<br />

te mau faahopearaa na roto i te raveraa i taua mau ohipa ra? (A hi◊o Galatia<br />

5:21.) Noa÷tu i te faaararaa o te mau ohipa o te tino i roto i te ao nei i teie<br />

mahana, eaha te nehenehe ia tatou ia rave i teie hebedoma no te haamaitairaa<br />

i te huru pae varua ta outou e ora nei?<br />

• Ua faaitoito o Paulo i to Galatia ia imi i te mau hotu, e aore ra te mau hopearaa<br />

ohipa, na roto i te oraraa e te Varua (Galatia 5:16, 25). Eaha te tahi o teie mau<br />

hotu? (A hi◊o Galatia 5:22–23.) E mea nahea teie mau hotu i te faaiteraahia i<br />

roto i to outou oraraa? Eaha ta tatou e tia ia rave mai te mea te ite ra tatou e te<br />

mairi ra teie mau hotu i roto i to tatou oraraa?


• Eaha ta Paulo i haapii i te Feia Mo◊a i Galatia no nia i te huru ia haapa◊o i to<br />

tatou mau taata tupu? (A hi◊o Galatia 5:14; 6:2; a hi◊o atoa Mosia 18:8–10.) E<br />

mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia “tauturu . . . i te tahi i te tahi i te hopoi i<br />

ta [ratou] mau hopoia”? E mea nahea te raveraa i te reira ia haafatata ia tatou<br />

ia Iesu Mesia?<br />

• Eaha te auraa ta Paulo parau a na ô ai oia e “E ore te Atua e noaa i te haavare”<br />

(A hi◊o Galatia 6:7; a hi◊o atoa PH&PF 63:58. <strong>Te</strong> hoê auraa oia hoi, o ratou o te<br />

haapa◊o ore i te Atua e aita i tatarahapa, o ratou te haavare [faaoooo] nei ia÷na<br />

e e faautu◊ahia ratou.) E mea nahea to te mau taata haavareraa [faaooooraa] i<br />

te Atua i teie nei mahana?<br />

• Eaha te auraa o te parau ra “o ta te taata e ueue ra, o ta÷na â ïa e ooti mai”? (A<br />

hi◊o Galatia 6:7–9.) E mea nahea teie parau tumu i te tano i to tatou aravihi ia<br />

faaroo e ia pee i te mau faaûrûraa o te Varua Maitai? E mea nahea te reira e<br />

tano ai i to tatou mau autaatiraa e te tahi atu mau taata? E mea nahea te reira<br />

e tano ai i te tahi atu mau huru i roto i to tatou oraraa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te mau huru e te mau ohiparaa parau tia ore, mai te mârôraa,<br />

te mau mea o te ao nei, e te taivaraa, e paruru te reira ia tatou ia farii i te mau<br />

faaûrûraa no o mai i te Varua Maitai. Area râ, mai te mea e e tutava tatou no te<br />

ora ma te parau tia e e pee tatou i te mau faaûrûraa ta tatou e faarii papu, e<br />

faarahihia to tatou aravihi ia ite maite e ia pee i te mau faaûrûraa. A faaitoito<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi e ia pee i te mau faaûrûraa no ô mai<br />

i te Varua Maitai ra.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi mai te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Haapiiraa i te evanelia mai ta Paulo i na reira<br />

Haapiiraa 32<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai roto mai ia Paulo no nia i te haapiiraa i te evanelia?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:8–10; 21; 20:7–12, 18–24, 27, 31, 35–36. A hi◊o atoa i te<br />

aparauraa o te 1 <strong>Te</strong>salonia 1:5 e te 2:2–12 i roto i te haapiiraa 31.)<br />

A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula<br />

ereere, e a aparau e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia pee i te hi◊oraa o Paulo<br />

i roto i ta tatou haapiiraa.<br />

171


Haapiiraa<br />

33<br />

172<br />

“O te Hiero Outou<br />

o te Atua”<br />

1 Korinetia 1–6<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaûrûraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i te mau haamaitairaa o<br />

te tae mai na roto i te tahoêraa i te Mesia, te peeraa i te Varua, e te riroraa ei taata<br />

mâ noa i te pae morare.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Korinetia 1:10–13; 3:1–11. <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia<br />

haapae i te mârôraa e ia riro ei hoê i roto i te feruriraa e te haavaraa.<br />

b. 1 Korinetia 1:17–31; 2:1–16. <strong>Te</strong> a◊o nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia tiaturi i te<br />

Varua eiaha ra i te paari e te mau philosopho o te ao nei.<br />

c. 1 Korinetia 3:16–17; 5; 6:9–20. <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia vai<br />

mâ noa i te pae morare.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 1 Korinetia 7–10; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Pauline Epistles: Epistles to the Corinthians,” 743–44.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua a◊o maira o Elder Boyd K. Packer e: “E mea<br />

faufaa roa no te hoê orometua haapii ia maramaramara maitai e, e mea maitai<br />

ihoa te taata. E mea faufaa roa ia ite e, ta ratou e hinaaro ia rave ïa i te mea tia.<br />

I taua mana◊o teitei ra e tupu mai ïa te hoturaa o te faaroo. Na te reira e horo◊a<br />

i te taa-ê-raa ia tia ana◊e tatou i mua i ta tatou iho mau tamarii e aore ra ia<br />

haere tatou i mua i te hoê piha haapiiraa e mau taata apî no te haapii atu ia<br />

ratou” (<strong>Te</strong>ach Ye Diligently [1975], 73).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i te hoê poromu i nia i te tabula ereere, e a papa◊i i te hoê pereoo uira e<br />

aore ra te tahi atu huru pereoo i nia i te poromu. I muri iho a faaite i te iteraa i<br />

tupu i muri nei i faatiahia e Elder Joseph B. Wirthlin:<br />

“A ratere ai maua na nia i te hoê poromu mou◊a i te hoê taperaa mahana na roto<br />

atu te faahororaa i roto i te vero uâ rahi, tei haapapuhia e te mau haruru o te<br />

patiri e te mau anaparaa o te uira, e mea fifi roa ia maua o te Tuahine Wirthlin<br />

ia ite atu i te poromu, i mua anei ia maua e aore ra i te atau e i te aui. Ua hi◊o<br />

maite noa vau i te reni uouo i nia i taua poromu ra ma te haapa◊o maitai i tei ore<br />

â i na reirahia i mua ra. Na roto i te tapearaa i nia i te mau reni, ua tauturu te<br />

reira ia maua ia ore e haere ê atu i te poromu e topa atu ai i raro i te mau mato<br />

hohonu i te hoê pae, e ua tauturu atoa te reira ia maua ia ape atu i te û pereoo i<br />

te tahi pae. No te haere noa na nia i te reni anei, e nehenehe atoa e riro ei mea


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

fifi rahi. I muri iho ua feruri ihora vau, e tere anei te hoê taata feruriraa tia i te<br />

aui e aore ra i te atau i nia i te reni pereoo rahi mai te mea e, ua ite oia e fifi ino<br />

atu o te tupu mai i te hopea? Mai te mea e, e haafaufaa oia i to÷na ora i te tahuti<br />

nei, e mea papu e faaea oia i rotopu i teie mau reni.<br />

“Taua iteraa ra i tupu i roto i te ratereraa na nia i te poromu mou◊a ua riro ïa mai<br />

te oraraa nei. Mai te mea e, e faaea noa tatou i rotopu i te mau reni ta te Atua i<br />

tapa◊o, e paruru oia ia tatou, e e tapae atu tatou i te vahi i faataahia ma te maitai”<br />

(i roto Conference Report, Oct. 1990, 80; e aore ra Ensign, Nov. 1990, 64).<br />

A haamaramarama e, i te tau i papa◊i ai o Paulo i ta÷na episetole matamua i te<br />

Feia Mo◊a i Korinetia, ua haamata te tahi o ratou i te haere ê atu i te mau reni o te<br />

evanelia. E aparau teie nei haapiiraa i te mau titauraa a Paulo i te Feia Mo◊a ia<br />

tatarahapa i na rave◊a e toru ta ratou i haamata no te haere ê. A papa◊i e toru reni<br />

i nia i te tabula ereere o te faaite nei i te pereoo i atea i te reni. I te pae hopea o te<br />

reni matamua, a papa◊i Mârôraa e Tahoê-ore-raa. I te hopea o te reni piti a papa◊i<br />

Tiaturi i te paari o te ao nei. I te hopea o te reni toru a papa◊i Peu Taiata.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea<br />

te a◊o a Paulo e tano ai i to tatou anotau e e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia<br />

faatano i ta÷na mau haapiiraa i to tatou iho oraraa.<br />

1. A haapae i te mârôraa e ia tahoêhia.<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 1:10–13; 3:1–11.<br />

• Eaha te fifi ta Paulo i a◊o atu i roto i te 1 Korinetia 1:10–13? Eaha te auraa a<br />

parau ai te tahi o te Feia Mo◊a “na Paulo” ratou, te tahi pae “na Apolo,” te tahi<br />

atu “na Sepha [Petero],” e te tahi ra “na te Mesia” ïa? (Aita râ ratou i tahoê ei<br />

feia pee ia Iesu Mesia, ua vahi te tahi o te Feia Mo◊a ia ratou iho i roto i te mau<br />

p∂p∂ rii e aore ra te mau tuhaa rii i roto i te Ekalesia. E mea nahea tatou i te<br />

tahi mau taime i te rave atoa i taua â hape ra? Eaha te tahi mau faahopearaa<br />

no teie mau huru o te vahiraa? E mea nahea te mau vahiraa e te mârôraa ia<br />

faaino i te aupururaa ei mau p¥p¥ na te Mesia? (A hi◊o Mosia 18:21–22; 3 Nephi<br />

11:29–30; PH&PF 38:27.)<br />

• Eaha ta Paulo i a◊o i te Feia Mo◊a ia rave, ia riro ratou ei feia hau atu i te tahoê?<br />

(A hi◊o 1 Korinetia 1:10. A tai◊o mai ai te hoê melo o te piha haapiira i teie<br />

irava, a tapa◊o i te tuhaa tataitahi o te a◊o a Paulo i nia i te tabula ereere mai tei<br />

faaitehia i raro nei.) E mea nahea tatou ia faaohipa i teie a◊o i roto i te utuafare<br />

e i roto i te Ekalesia?<br />

a. “A paraparau i taua â mea nei.”<br />

b. Ia ore e vai mai “te vahiraa i rotopu ia outou.”<br />

c. “Ia amui maitai roa i roto hoê â feruriraa e i roto hoê â haavaraa. “<br />

• No te aha te Feia Mo◊a i Korinetia i farii ai i te “û” o te evanelia ana◊e ra? (A<br />

hi◊o 1 Korinetia 3:1–4.) No te aha te mârôraa i paruru ai ia tatou ia farii i te<br />

“ina◊i” o te evanelia? E mea nahea tatou ia faaineine ia tatou iho ia faaamuhia<br />

i te “ina◊i” o te evanelia?<br />

• Ua haapii o Paulo e, te vai ra e rave rahi mau orometua (mau tavini) o te<br />

evanelia tera râ o Iesu Mesia te niu papu ana◊era (1 Korinetia 3:5–11). No te aha<br />

e mea faufaa ia riro te Faaora ei niu no to tatou faaroo? (A hi◊o Helamana 5:12.)<br />

173


174<br />

2. A tiaturi i te Varua eiaha ra i te paari o te ao nei.<br />

A aparau i te 1 Korinetia 1:17–31; 2:1–16. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Ua haapii o Paulo e, na te paari o te Atua e faariro “ei mea maamaa” te paari<br />

o te ao nei (1 Korinetia 1:18–21). E mea nahea te paari o te Atua i te taa ê i te<br />

paari o te ao nei? (A hi◊o Isaia 55:8–9; PH&PF 38:1–2.) Eaha te tahi mau hi◊oraa<br />

o te paari o te Atua i roto i te faariroraa ei mea maamaa te paari o te ao nei?<br />

• I roto i te hea mau rave◊a e nehenehe ai i te haapiiraa a te hau ia riro ei<br />

haamaitairaa ia tatou? (Mai te mea e e titauhia, a haamaramarama e, te auraa o<br />

te parau a te hau , e ere i ta te faaroo [ekalesia].) I roto i te hea rave◊a e riro ai te<br />

reira ei ofa◊i tiavâ ia tatou? E mea nahea tatou ia faaaifaito i te haapiiraa i te<br />

pae a te hau e i te pae varua? (a hi◊o 2 Nephi 9:28–29.)<br />

Ua haapii te Peresideni Spencer W. Kimball e: “<strong>Te</strong> vai ra te rave◊a maitai ia noaa<br />

na [haapiiraa i te pae a te hau e i te pae varua] e piti atoa hoê â taime. . . Mai te<br />

mea e horo◊a tatou i to tatou mau mahana i te tahuti nei i roto i te putuputuraa i<br />

te ite a te hau ma te tuu i te hiti i te ite pae varua, i reira aita ïa tatou e faaineine<br />

ra ia haere i mua, no te mea o teie te taime no te taata ia faaineine no te farerei i<br />

te Atua; o teie te taime no te faaroo ia patuhia, no te bapetizoraa ia ravehia, no<br />

te Varua Maitai ia fariihia, no te mau oro◊a ia ravehia. Ma te apiti mai i teie<br />

faanahoraa, e nehenehe e tae atoa mai te ite a te hau, no te mea, i roto i te ao<br />

varua, e tamau noa â to tatou varua i te haapii mai” (The <strong>Te</strong>achings of Spencer W.<br />

Kimball, ed. Edward L. Kimball [1982], 390).<br />

• Eaha te auraa a na ô ai o Paulo e, ua maiti râ te Atua “i te mau mea maamaa o<br />

te ao nei, ei faahaama÷tu i te feia paari” e “i te mea paruparu o te ao nei, ei<br />

faahaamaraa’tu i te . . . feia puai”? (1 Korinetia 1:27). No te aha te Atua i maiti<br />

pinepine ai i te “mau mea paruparu o te ao nei” no te faaoti roa i ta÷na mau<br />

opuaraa?<br />

• Eaha te mau paruparu ta Paulo i farerei a haapii ai oia i te evanelia? (A hi◊o<br />

1 Korinetia 2:1–3.) E mea nahea to÷na mau paruparu i riro ai ei mau puai? (A<br />

hi◊o 1 Korinetia 2:2, 4–5.) E mea nahea to te Fatu tautururaa ia outou i te taime<br />

i mana◊o ai outou aita i afaro maitai e aore ra ua riaria rii ia rave i ta÷na ohipa?<br />

• Ia au i ta Paulo [parau], e mea nahea tatou ia ite i te “mau mea a te Atua”? (A<br />

hi◊o 1 Korinetia 2:10–13.) No te aha tatou i te tahi mau taime, e tiaturi hau atu<br />

ai i nia i to tatou iho paari e te ite eiaha ra i nia i te heheuraa na roto i te Varua?<br />

Eaha te mau taa-ê-raa o ta outou i ite mata i rotopu i te haapiiraa mai o te tae<br />

mai na roto i te Varua e te haapiiraa mai o te tae mai na roto i te ite noa nei?<br />

Ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e: “<strong>Te</strong> faaroo mau o te hoê ïa mea o te<br />

Varua e e ere râ i te ite noa nei, e to’na mau parau mau ra e mea tia ia<br />

hopoihia i roto i te aau o te feia taria faaroo na roto i te mana o te Varua, ahiri<br />

aita ra, eita ïa te varua taata e tauihia. . . e te taata imi na muri i te ora<br />

[faaoraraa] eita ïa e ora i te Mesia” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3<br />

vols. [1966–73], 2:318).<br />

• Ua haapii o Paulo e, eita e tia i te “taata natura” nei ia farii i te mau mea o te<br />

Atua (1 Korinetia 2:14). No te aha teie huru? Eaha ta tatou e tia roa ia rave no<br />

te upooti’a i nia i te taata natura? (A hi◊o Mosia 3:19.)


3. Ia mâ roa i te pae morare.<br />

Haapiiraa 33<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 1 Korinetia 3:16–17;<br />

5; 6:9–20.<br />

• Eaha ta Paulo i faaau atu i to tatou mau tino? (A hi◊o 1 Korinetia 3:16–17;<br />

6:19–20.) No te aha outou e mana◊o ai e, e faaauraa tano teie? Eaha te mau<br />

mea o te faaino i to outou mau tino? Eaha te tia ia tatou ia rave no te ravemaitai-raa<br />

i to tatou mau tino ei mau hiero?<br />

• I roto i to’na faaararaa i nia i te mau hara rahi e rave rahi o teie mahana, ua<br />

parau atu o Paulo i te mau hara apeni [taotoraa te tane e te vahine ma te<br />

faaipoipo ore] e rave rahi (1 Korinetia 6:9). Eaha te ture a te Atua no nia i te<br />

oraraa morare i te pae apeni [taotoraa te tane i te vahine ma te faaipoipo ore?<br />

(A hi◊o PH&PF 42:23; 59:6.)<br />

Ua parau o Elder Richard G. Scott e: “<strong>Te</strong> here rahi i rotopu i na taata i te pae<br />

apeni, i rapaeau i te mau otia o te faaipoiporaa—ta’u e parau nei, te mana◊o<br />

paraparau noa i te mau tuhaa mo◊a e no÷na iho i nia i te tahi noa÷tu tino, e ahu<br />

e aore ra aita e ahu to nia i te tino—e hara ïa e ua tap∂hia ïa e te Atua. Ua riro<br />

atoa ei hara ia faaô mai ma te mana◊o [opua] i teie mau huru au i roto i to<br />

outou iho tino” (i roto Conference Report, Oct. 1994, 51; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1994, 38).<br />

• No te aha te hara apeni [taotoraa] i riro ai ei hara rahi? (A hi◊o i te mau faahitiraa<br />

i muri nei.) Eaha te mau haamaitairaa no te vai mâraa i te pae morare?<br />

Ua haapii o Elder Joseph B. Wrthlin: “<strong>Te</strong> hoê o te mau oto papu i roto i teie<br />

mau matahiti nei o te iteraa e, ua riro te ino pae morare ei peu matarohia e tei<br />

fariihia e aita e mau faahopearaa ino. <strong>Te</strong> parau mau râ, ua riro te ino pae morare<br />

ei tumu papu no te mauiui rahi e no te mau fifi e rave rahi o te aano nei i teie<br />

mahana, ma te faaô mai i te ma◊i pee, te haamaruaraa aiu, te mau utuafare taahaere,<br />

te mau utuafare aore e metua tane e te mau metua vahine, o ratou iho ei<br />

mau tamarii atoa ïa (i roto Conference Report, Oct. 1994, 100–101; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1994, 76).<br />

Ua haapii o Elder Boyd K. Packer: “<strong>Te</strong> ite nei o [Satane] e aita te mana no te<br />

poieteraa i tupu noa aore e faanahoraa, no te mea o te taviri ïa e noaa ai te<br />

reira. <strong>Te</strong> ite nei oia, mai te mea e nehenehe ia’na ia haavare ia outou no te<br />

faaohipa i teie mana ma mua roa, ia faaohipa i te reira ma te oioi roa, e aore<br />

ra ia faaohipa hape i te reira noa÷tu te huru, e ere maua â outou i ta outou<br />

mau rave◊a maitai no te haereraa mure ore i mua” (i roto Conference Report,<br />

Apr. 1972, 137; e aore ra Ensign, July 1972, 112).<br />

• Ua a◊o o Paulo i te Feia Mo◊a “eiaha e amui atu [faahoa] i te taiata” (1 Korinetia<br />

5:9). E mea nahea e tano atoa ai teie a◊o ia tatou? (A aparau e mea nahea te<br />

mau hoa e te mau huru o te faaanaanataeraa o ta tatou e maiti e nehenehe ai e<br />

faaino i to tatou hinaaro e te aravihi ia vai mâ noa.) E mea nahea e nehenehe<br />

ai ia tatou ia haapae i te mau mana ino o te pae morare?<br />

• Eaha te mau raveraa ta Satane e faaohipa nei i roto i te tamataraa ia parau<br />

papu ia tatou e, te vai ra te mau mea taa ê i roto i te mau ture a te Atua no te<br />

pae morare? (A hi◊o i te faahitiraa i raro nei.) E mea nahea tatou ia pato◊i i teie<br />

mau faameharaa? Eaha te haapapuraa ta te 1 Korinetia 10:13 e horo◊a nei ia<br />

175


tatou a tutava ai tatou ia ore ia hema i te faahemaraa, oia hoi te raveraa i te<br />

hara apeni [taotoraa]?E mea nahea to outou haamaitairaahia a imi ai outou i<br />

te tauturu a te Fatu ia ore ia hema i te faahemaraa?<br />

Ua parau o Elder Richard G. Scott e: “<strong>Te</strong> faahema nei o Satane i te hoê taata no<br />

te tiaturi e, te vai ra te mau faito faatiahia no te apitiraa pae tino i rotopu i te<br />

mau taata tataitahi, o te faatia ia imi i te ravea puai ia faatupu te mana◊o ia<br />

horo◊a ia ratou, e mai te mea e tapeahia i rotopu i te mau otia, aore ïa e<br />

hamani ino e tupu mai. Ei ite no Iesu Mesia, te faaite papu nei au e, e mea<br />

hape roa te reira. A faaoti e rave outou e aore ra, aita. Ia tae ana◊e mai te<br />

faahemaraa, eiaha e taui i ta outou mau faatureraa” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1994, 51; e aore ra Ensign, Nov. 1994, 38).<br />

• Eaha te fafauraa ta te Taraehara o Iesu Mesia e pûpû nei ia ratou o te<br />

tatarahapa i te hara raveraa na roto i te taotoraa? (A hi◊o 1 Korinetia 6:11; Isaia<br />

1:18; PH&PF 58:42.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, mai ia Paulo, te tamau noa nei â te mau aposetolo e te mau<br />

peropheta o to tatou anotau i te haapii ia tatou i te mea o ta tatou e tia ia rave no<br />

te faaea i rotopu i te mau otia ta te Fatu i haamau. E hinaaro paha outou ia<br />

aparau poto noa i te hoê amuiraa i tupu noa a◊enei e i roto i taua amuiraa ra, ua<br />

parau te peropheta e aore ra te hoê o te mau aposetolo i nia i te hoê tumu parau<br />

ta Paulo i faahiti i roto i ta÷na rata i to Korinetia, oia hoi te haapaeraa i te<br />

mârôraa, te tiaturiraa i nia i te Varua, e aore ra te faaearaa mâ i te pae morare.<br />

Mai te mea e tano, a faaite e mea nahea to outou haamaitairaahia i to outou<br />

faaohiparaa i te a◊o mai roto mai ia Paulo e aore ra te hoê o te mau aposetolo e<br />

aore ra te mau peropheta o te mau mahana hopea nei.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o<br />

no te Haapii E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

176<br />

1. “O te mau mea o ta te Atua i vaiiho no te feia i hinaaro ia÷na ra”<br />

(1 Korinetia 2:9)<br />

• Eaha te mea maere rahi e aore ra te mea nehenehe roa o ta outou i ore a’enei i<br />

ite e aore ra i rave?<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 1 Korinetia 2:9. A faaite papu<br />

e, te mau haamaitairaa ta te Atua i faaineine no tatou mai te mea e hinaaro [e<br />

here] tatou ia÷na e e haapa◊o hoi i ta÷na mau faaueraa, e mau mea maere rahi i te<br />

mau mea atoa o ta tatou e nehenehe e feruri.<br />

2. “<strong>Te</strong> haava na hoi te tahi taeae i te tahi” (1 Korinetia 6:6)<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 6:1–8.<br />

• E mea nahea te Feia Mo◊a e rave rahi i roto i Korinetia ia faaore i ta ratou mau<br />

tama◊iraa? (A hi◊o 1 Korinetia 6:1–8.) E mea nahea tera mau tama÷iraa ia<br />

faatupu i te tahoê ore rahi? E mea nahea teie fifi i te iteahia atoa i teie<br />

mahana? Eaha ta tatou e haapii mai roto mai i te a◊o a Paulo?


“E te Tapea na Outou i te Poro◊i<br />

Ta÷u i Tuu atu ia Outou na”<br />

1 Korinetia 11–16<br />

Haapiiraa<br />

34<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite papu i te faufaa o te oraraa<br />

mai te au i te mau parau haapiiraa o te evanelia e ia farii i te mau oro◊a o te<br />

autahu◊araa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Korinetia 11:1–3, 11–12. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i te mau autaatiraa o te tane<br />

e te vahine i te tahi e te tahi e i te Fatu.<br />

b. 1 Korinetia 11:17–29. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e ua riro te oro◊a mo◊a ei tapa◊o<br />

no te tusia o te Faaora e e tia ia ravehia te reira na roto i te haamana◊oraa<br />

Ia÷na.<br />

c. 1 Korinetia 12–14. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, te vai nei te mau horo◊araa pae<br />

varua e rave rahi, e e mea faufaa paatoa i te Ekalesia. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, ua<br />

hau atu te faufaa o te aroha i te tahi noa÷tu horo◊a e aore ra aravihi. <strong>Te</strong><br />

haapii nei oia e, e mea tia ia faaohipahia taua mau horo◊araa pae varua ra no<br />

te maitai o te taatoaraa.<br />

d. 1 Korinetia 15. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, no Iesu Mesia, e tia faahou mai tatou<br />

atoa. <strong>Te</strong> paraparau atoa nei oia no te bapetizoraa no tei pohe e no na faito e<br />

toru o te hanahana.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 3 Nephi 18:1–14; Moroni 7:44–48; 10:8–18; <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46:1–26; 76:50–119; 88:27–32, 95–102.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te tahi o te reira i<br />

roto i te taime haapiiraa no te faaiteraa i te aroha: <strong>Te</strong> Tia◊iraa i To Tatou Taime<br />

(62316), <strong>Te</strong> Faaiteraa i te Pereoo Taataahi e Toru Huira (62317), <strong>Te</strong> Anaanatae o<br />

te Utuafare (62384), <strong>Te</strong> Haamaitairaa i te Ma◊i (62342; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 613), <strong>Te</strong> Hahaereraa Utuafare (Afata Hoho◊a no te Evanelia 614), <strong>Te</strong><br />

Taviniraa te Tahi i te Tahi (Afata Hoho◊a Evanelia 615).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: No te haapii i te evanelia ma te maitai roa, e hinaaro<br />

te mau orometua haapiiraa i te horo◊araa o te aau maramarama maitai. No te<br />

maramarama maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa, e<br />

mea tia i te mau orometua haapii ia farii i te aroha e ia arata◊ihia e te Varua<br />

Maitai. E mea tia i te mau orometua haapii ia feruri maite na roto i te pure i te<br />

mau hinaaro o te melo tataitahi o te piha haapiiraa e, e mea nahea ia tauturu ia<br />

pahono i taua mau hinaaro ra. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 27–28)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

177


178<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa, ua ite anei ratou eaha te hoê vahi tauiraa<br />

no te mau pereoo auahi. A papa◊i hoê i nia i te tabula ereere (ia au i tei faaitehia i<br />

nia i te ≤pi i mua mai), e a haamaramarama e, te hoê vahi tauiraa o te hoê vahi ïa<br />

i nia i te tereraa pereoo auahi ei reira te pereoo auahi e tauihia ai mai te hoê<br />

tereraa pereoo auahi haere atu i nia i te tahi..<br />

A faaite i te iteraa i muri nei i faatiahia e Elder Gordon B. Hinckley:<br />

“E rave rahi mau matahiti i mairi, ua rave na vau i te piha toro◊a faatere no te<br />

hoê o taua mau tereraa pereoo auahi ra. I te hoê mahana, ua farii au i te hoê<br />

niuniu mai te hoê vahi i raro mai i Newark, New Jersey, o te na ô maira e, ua tae<br />

mai te hoê pereoo auahi faauta ratere aita râ e tavere no te mau taihaa. Ua riri roa<br />

te mau fatu.<br />

“Ua ite atu matou e, ua hamani-maitai-hia te pereoo auahi i nia i Oakland,<br />

California, e ua tae maitai mai i St. Louis, e mai teie tapearaa ei reira e faaterehia<br />

atu ai i te vahi i faataahia oia hoi i te hitia o te râ o te fenua Marite. Area râ, i<br />

roto i te mau aua o St. Louis, ua iriti ê te taata taui feruri ore i te tereraa pereoo<br />

auahi i te hoê tapu iti auri e toru noa initi te roa. Taua tapu iti auri ra, o te hoê ïa<br />

o te mau vahi tauiraa, e te pereoo o te tia ia tae atu i Newark, New Jersey, ua tae<br />

atu ïa i New Orleans, Louisiana, hoê ahuru ma toru hanere maile i te atea” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1972, 106–7; e aore ra Ensign, Jan. 1973, 91).<br />

Ia oti ta oe faatiaraa i te aamu, e faaho÷i atu i te vahi tauiraa o te tereraa pereoo<br />

auahi i nia i te tabula ereere e a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• E mea nahea taua tauiraa iti noa ra i te faatupu i taua ohipa fifi ra i nia i te<br />

vahi tapaeraa o te pereoo auahi? Eaha te tahi mau vahi tauiraa e vai nei i roto i<br />

to tatou oraraa? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te mau oro◊a e tupu,<br />

te mau faaotiraa ohipa, te ite apî, e aore ra te tahi atu mea o te taui i te avei◊a o<br />

to tatou oraraa. E nehenehe te mau vahi tauiraa e riro ei mea ino mai te mea e,<br />

e arata◊i ê te reira ia tatou i te parau mau e aore ra e nehenehe e riro ei mea<br />

maitai mai te mea e faaho◊i te reira ia tatou i nia i te tereraa tia.)<br />

<strong>Te</strong> mau pene hopea o te episetole matamua a Paulo i to Korinetia, e paraparau ïa<br />

no na vahi tauiraa pae haapiiraa e maha i te vahi i haere ê ai to Korinetia i te<br />

parau mau. A haamaramarama e, a haapii ai tatou i te mau haapiiraa a Paulo i<br />

roto i teie mau pene, e nehenehe tatou e haapuai i ta tatou fafauraa ia pee i te e◊a<br />

o te parau tia o te arata◊i ia tatou i to tatou Metua i te Ra◊i ra.


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A haapii ai outou i te mau aamu pae papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea ia faaohipa i te reira i to tatou ora o te mahana tataitahi. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu no te tuati i te<br />

mau parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> mau autaatiraa o te tane e te vahine i te tahi e te tahi e i te Fatu<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 11:1–3, 11–12.<br />

• Eaha na autaatiraa e toru ta Paulo e paraparau ra i roto i te 1 Korinetia 11:3?<br />

No te aha i to outou mana◊oraa, ua amui mai o Paulo i taua mau autaatiraa<br />

atoa ra? Eaha te faufaa e vai ra i roto i te autaatiraa i rotopu ia Iesu Mesia e<br />

to÷na Metua Tane? (A hi◊o Ioane 5:20; 8:29; 17:21–22.) E mea nahea tatou ia<br />

faatupu i teie mau aravihi [maitai] i roto i to tatou autaatiraa e Iesu Mesia? E<br />

mea nahea te mau tane e te mau vahine ia faatupu i teie mau aravihi i roto i to<br />

ratou autaatiraa?<br />

• Eaha te auraa o te parau “”aita râ te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine<br />

i taa ê i te tane i te Fatu nei”? (1 Korinetia 11:11). No te aha te autaatiraa o te<br />

tane e te vahine e riro ai ei mea faufaa roa i roto i te basileia o te Atua? Eaha ta<br />

te reira e haapii nei ia tatou no nia i te mau huru o te tia i te mau tane e te<br />

mau vahine ia rave no te tahi e te tahi?<br />

Ua haapii te Peresideni Marion G. Romney e: “E mea tia i [te tane e te vahine]<br />

ia hoê i roto i te hoêraa, te faatura, e te feruriraa te tahi i te tahi. Eiaha roa ia<br />

faanaho e aore ra ia pee i te tereraa ohipa aore te tahi. E mea tia ra ia farerei<br />

raua, ia pure, e ia faaoti amui. . . A haamana◊o e, eita te vahine e eita te tane i<br />

te tîtî na te tahi o raua. Ua riro te tane e te vahine ei na hoa aifaito” (“In the<br />

Image of God,” Ensign, Mar. 1978, 2, 4).<br />

Mai te mea e faaohipa outou i te faahi◊oraa ohipa, a aparau e mea nahea teie mau<br />

autaatiraa e nehenehe ai e riro ei mau vahi tauiraa maitai e aore ra ei mau vahi<br />

tauiraa ino i roto i to tatou oraraa.<br />

2. <strong>Te</strong> tumu o te oro◊a mo◊a<br />

Haapiiraa 34<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 11:17–29. A haamaramarama e, e rave rahi Feia<br />

Mo◊a i roto i Korinetia aita ratou e haapa◊o ra i te tumu no te raveraa i te oro◊a<br />

mo◊a. Aita ratou i hi◊o rahi atu i nia i te oro◊a no te raveraa i te oro◊a mo◊a, ua mârô<br />

râ ratou i te tahi e te tahi i te amuraa e te inuraa rahi (1 Korinetia 11:18–22).<br />

• Eaha te tumu matamua o te pureraa oro◊a? (A hi◊o 1 Korinetia 11:20, te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa 20b, o te horo◊a ra i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha<br />

Semita] no teie irava: “E ere anei no te amu i te tamaaraa a te Fatu”)<br />

Ua haapii o Elder Jeffrey R. Holland e: “No te rahi roa i roaa mai, e mea tia ia<br />

ravehia [te oro◊a mo◊a] hau atu i te feruri-maite-raa i te rave noa i te tahi mau<br />

taime. E mea tia ia riro taua taime ra ei taime mana rahi, te tura, e te feruri<br />

mau. E mea tia ia faaitoitohia te mau mana◊o e te mau paraparauraa pae varua.<br />

I taua taime atoa ra, e mea tia ia ore e rûhia. Eita i te hoê mea o te ‘rave-noahia<br />

ia oti’ ia nehenehe ia faahaerehia te tumu mau o te pureraa oro◊a. O teie te<br />

tumu mau o te pureraa” (i roto Conference Report, Oct. 1995, 89; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1995, 68).<br />

• Ia au i ta Paulo parau, eaha te mau tumu o te oro◊a mo◊a? (A hi◊o 1 Korinetia<br />

11:23–26; a hi◊o atoa Luka 22:19–20.) E mea nahea tatou ia tapea maitai a◊e i to<br />

tatou feruriraa e to tatou aau i nia ia Iesu a rave ai tatou i te oro◊a mo◊a?<br />

179


180<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te faufaa o te raveraa i te oro◊a mo◊a ma te<br />

tiamâ? (A hi◊o 1 Korinetia 11:27–29.) Eaha te auraa ia rave ana◊e i te oro◊a mo◊a<br />

ma te tiamâ ore? (No te aha te hi◊opoaraa i to tatou tiamâ i riro ai ei tuhaa<br />

faufaa no te oro◊a mo◊a?<br />

• E mea nahea te raveraa i te oro◊a mo◊a ia haamaitai ia outou? E mea nahea<br />

tatou ia rave i teie oro◊a ia hau atu te auraa i roto i to tatou oraraa?<br />

Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a aparau e mea nahea e<br />

riro ai to outou huru i nia i te oro◊a mo◊a ei vahi tauiraa i roto i to outou oraraa.<br />

3. <strong>Te</strong> faufaa o te mau horo◊araa pae varua atoa<br />

A aparau i te 1 Korinetia 12–14. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, te horo◊a nei te rata a<br />

Paulo i te mana◊o e, ua tuu rahi roa paha te Feia Mo◊a i roto i Korinetia i te faufaa<br />

no te horo◊araa o te mau reo (1 Korinetia 14:2–14, 27–28). I roto i te mau pene<br />

12–14, te haamaramarama nei o Paulo e, e mea faufaa te mau horo◊araa atoa o te<br />

Varua, tera râ e mea tia i te Feia Mo◊a ia imi i te mau horo◊araa o te riro ei maitai<br />

no te taatoaraa.<br />

• Eaha te mau horo◊araa pae varua? (<strong>Te</strong> mau haamaitairaa pae varua e aore ra te<br />

mau aravihi i horo◊ahia na roto i te Varua Maitai. A hi◊o 1 Korinetia 12:7–11;<br />

PH&PF 46:11.) No te aha te Atua i horo◊a ai i te mau horo◊araa pae varua? (A<br />

hi◊o PH&PF 46:26.)<br />

• Eaha te mau horo◊araa o te Varua ta outou i ite i te tupuraa e aore ra ta outou i<br />

hi◊o maite atu? (E hinaaro paha outou ia tabula e ia aparau i te tahi o teie mau<br />

horo◊araa pae varua ia au i tei faahitehia i roto i te 1 Korinetia 12:8–10, Moroni<br />

10:8–17, e PH&PF 46:13–25.) E mea nahea teie mau horo◊araa i te haamaitai<br />

raa ia outou e aore ra ia vetahi ê?<br />

• No te aha i to outou mana◊oraa, ua faaau o Paulo i te mau melo o te Ekalesia i<br />

te mau tuhaa ≥ê o te tino? (1 Korinetia 12:12–25. No te faaite e, e mea faufaa te<br />

melo tataitahi i te tahi atu mau melo e i te Ekalesia ei taatoaraa.) E mea nahea<br />

tatou ia faaohipa i teie faaauraa i te mau horo◊araa ≥ê o te Varua?<br />

• <strong>Te</strong> tauturu nei te mau papa◊iraa mo◊a ia tatou ia imi i te mau horo◊araa pae<br />

varua (1 Korinetia 12:31; PH&PF 46:9. Mai te mea e titauhia, a haamaramarama<br />

e, no te faateitei e tia ïa ia patu, ia haapii, ia haamaitai, e ia haamaramarama.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii e, o te mea rahi a◊e ïa i te mau horo◊araa pae varua atoa?<br />

(A hi◊o 1 Korinetia 13. A faataa i te mau atiributi [huru] o te aroha tataitahi i<br />

faahitihia i roro i te mau irava 4–7, e a aparau e mea nahea e nehenehe ai ia<br />

faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. E hinaaro paha outou ia tabula i te<br />

mau atiributi i nia i te tabula ereere.) No te aha e mea faufaa rahi atu te aroha<br />

i te tahi noa÷tu horo◊araa pae varua? (A hi◊o 1 Korinetia 13:1–3, 8–13.)<br />

• E mea nahea outou i te haamaitairaahia e te tahi atu taata o te faaite mai i te<br />

aroha ia outou? E mea nahea outou i te faatupuraa i te aroha rahi atu? (A hi◊o<br />

Moroni 7:44–48.)<br />

Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a aparau e mea nahea te<br />

aroha e nehenehe ai e riro ei vahi tauiraa i roto i to outou oraraa.


4. <strong>Te</strong> Tia-faahou-raa e te mau faito o te hanahana<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 1 Korinetia 15. A<br />

haamaramarama e, e rave rahi o to Korinetia ua haamata i te tama◊i no nia i te<br />

huru mau o te Tia-faahou-raa (1 Korinetia 15:12).<br />

• Eaha te mau iteraa no te Tia-faahou-raa ta Paulo i faahiti? (A hi◊o 1 Korinetia<br />

15:5–8.) No te aha, i to outou feruriraa, ua faahiti o Paulo e rave rahi mau<br />

iteraa o te Tia-faahou-raa? (A hi◊o 2 Korinetia 13:1.) No te aha e mea faufaa ia<br />

outou te mau iteraa no te Tia-faahou-raa?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te autaatiraa i rotopu i te Hi◊araa o Adamu e te<br />

Tia-faahou-raa? (A hi◊o 1 Korinetia 15:20–23.)<br />

• E mea nahea to Paulo faaohiparaa i te parau haapiiraa o te bapetizoraa no tei<br />

pohe, no te haapii no nia i te Tia-faahou-raa? (A hi◊o 1 Korinetia 15:29. Aita e<br />

auraa no te oro◊a o te bapetizoraa no tei pohe aore ana◊e te Tia-faahou-raa.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te mau basileia hanahana? (A hi◊o 1 Korinetia<br />

15:35–44. E tia faahou mai tatou i roto i te mau basileia hanahana taa<br />

ê–tiretiera, teretetiera, e tiretia. A hi◊o atoa PH&PF 88:27–32.) E mea nahea to<br />

outou ite no te Tia-faahou-raa e no te mau basileia hanahana ia faaûrû ia<br />

outou i te huru o to outou oraraa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te faufaa no te peeraa i te mau parau haapiiraa o te arata◊i ia<br />

tatou i mua i to tatou Metua i te Ra◊i ra. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong><br />

Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o maite i to ratou<br />

iho oraraa no te mau vahi tauiraa—te mau huru e te mau ohiparaa, mai te mea<br />

e peehia, e nehenehe ïa e taui i te avei◊a o to ratou oraraa. A faaitoito ia ratou ia<br />

maiti i te mau avei◊a o te faatupu maitai i to ratou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haapiiraa<br />

E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na mana◊o atoa e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa” (1 Korinetia 14:33)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 1 Korinetia 14:33. I muri iho<br />

a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te tahi mau tumu parau [fâ] no nia i te vahi tei reira te anoiraa rahi e te<br />

mârôraa rahi i roto i te ao nei? No te aha, i to outou mana◊oraa, te vai nei teie<br />

anoiraa rahi mau i roto i te ao nei? No te aha o te Atua i riro ai ei “tumu . . .<br />

no te hau”?<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 34<br />

Hou te haapiiraa, a feruri na i te mau huru e rave rahi i roto i te oraraa o te<br />

mahana tataitahi o te apîraa, te vai ra te mau rave◊a maitai no te faaite i te aroha<br />

(mai teie te huru, ia ite ana◊e i te hoê taata o te hinaaro ra i te tauturu i te fare<br />

haapiiraa anei, e te oreraa e afaro e te taeae e aore ra e te tuahine, e aore ra te<br />

fariiraa i te hoê hoa o te mo◊emo◊e ra ona ana◊e ra, e aore ra, aore oia e auhia ra?)<br />

A vauvau atu i teie mau huru i te feia apî, e a ani e mea nahea ratou ia faaohipa<br />

i te mau atiributi [huru] o te aroha, ia au i tei haapiihia e Paulo i roto i te<br />

1 Korinetia 13, no te haamaitai te huru.<br />

181


Haapiiraa<br />

35<br />

182<br />

“E Faafaaite Outou<br />

i te Atua”<br />

2 Korinetia<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia riro ei mau p¥p¥ mau na Iesu<br />

Mesia na roto i te faaohiparaa i te a◊o a Paulo i roto i te 2 Korinetia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 2 Korinetia 1:3–11; 4; 6:1–10; 11:21–33; 12:1–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo no<br />

nia i te upootiaraa i nia i te ati.<br />

b. 2 Korinetia 2:5–11. <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia faaore i te<br />

hara a te tahi e te tahi.<br />

c. 2 Korinetia 7:8–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo no nia i te huru o te oto e au i te<br />

Atua ra no te mau hara.<br />

d. 2 Korinetia 5:17–21. <strong>Te</strong> titau nei o Paulo no te Feia Mo◊a ia faafaaite i te Atua ra.<br />

2. Mai te mea te vai ra te <strong>Faufaa</strong> Api, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), a<br />

faaite i “<strong>Te</strong> Oto e Au i te Atua,” e te hoê tuhaa hoê ahuru ma hoê minuti, i roto<br />

i te taime haapiiraa.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te tahi maa<br />

one [tahatai] no te haapiiraa.<br />

4. Mana◊o no te haapiiraa: A vaiiho i te taime i te hopea o te haapiiraa no te<br />

aparau haapoto mai i te mea o ta outou i haapii. E nehenehe te hoê haapotoraa<br />

faanaho-maitai-hia e tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faanahonaho<br />

e ia haamaramarama i te mea o ta ratou i haapii mai e ia feruri maite e mea<br />

nahea ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, apî 95, no te tahi atu mau huru raveraa no te haapotoraa.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa i te one [tahatai] o ta outou i afa◊i mai<br />

no te haapiiraa.<br />

• Mai te mea e horo◊a mai te tahi taata o ta outou i tiaturi i te one ma te fafau<br />

mai e, te vai ra te auro i roto, eaha te ohipa ta outou e rave?<br />

A faatia i te mau melo o te piha haapiiraa ia pahono i te uiraa. I muri iho a tai◊o<br />

atu i ta Elder Henry B. Eyring faahitiraa i muri nei, no nia i te fariiraa i te a◊o no ô<br />

mai i te mau peropheta ra:<br />

“Eiaha e haapa◊o ore atu i te a◊o, area râ a mau maite mai i te reira. Ahiri te hoê<br />

taata ta outou i tiaturi ua horo◊a mai oia i te one noa ma te fafau e te vai ra te


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

auro, e mau maite outou i te reira i roto i to outou rima no te tahi taime, ma te<br />

ueue marû rii noa. I te mau taime atoa ua rave au i taua ohipa ra ma te a◊o no ô<br />

mai i te hoê peropheta, ua haamata mai te mau hu◊ahu◊a auro i te fâ mai i muri<br />

mai e ua mauruuru rahi vau” (i roto Conference Report, Apr. 1997, 35; e aore ra<br />

Ensign, May 1997, 26).<br />

• Eaha te auraa o te faahitiraa a Elder Eyring?<br />

A haamaramarama e, i roto i te buka no te 2 Korinetia te vai ra te a◊o tohu o te<br />

tano i to tatou anotau. Hoê â huru te mau haapiiraa a Paulo i roto i teie rata, i te<br />

mau haapiiraa ta tatou i faaroo pinepine i roto i te amuiraa rahi. Ua hi◊o maite o<br />

Elder Eyring, “Mai te mea e, e tapitihia te faahiti i te mau parau no te mau<br />

peropheta, e tia ia faahuri oioi i to tatou hi◊oraa i nia i [te reira]” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1997, 32; e aore ra Ensign, May 1997, 25). A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia farii i te a◊o i roto i teie haapiiraa e ia “mau maite<br />

mai i te reira. “<br />

Ua tatufaahia teie haapiiraa i roto e maha tuhaa o te faahi◊o atu i nia i te mau<br />

tumu parau faufaa i roto i te 2 Korinetia. Na roto i te pure, a maiti o tehea o teie<br />

mau tumu parau no te aparau e te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> upooti’araa i te ati<br />

A tai◊o e a aparau i te 2 Korinetia 1:3–11; 4; 6:1–10; 11:21–33; 12:1–10. A ani i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua papa◊ihia te rata a Paulo i to Korinetia i muri a◊e i te hoê taime hamani-inoraa<br />

rahi i te taime “aita roa [Paulo raua o Timoteo] i mana◊o e e ora” (2 Korinetia<br />

1:8). No te aha o Paulo raua o Timoteo i nehenehe ai ia ape i te mana◊o e, e ora i<br />

roto i te taime e fifihia, e pe◊ape◊ahia, e haamani-ino-hia, e topahia i raro? (A hi◊o<br />

2 Korinetia 1:3–5; 4:5–15.) No te aha te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i riro ai<br />

ei na tauturu au rahi no te tamahanahana ia tatou?<br />

Ua haapapu o Elder Neal A. Maxwell ia tatou e, te tauturu nei o Iesu Mesia ia<br />

tatou na roto i to tatou mau ati:<br />

“Ia rave tatou i te suko a Iesu i nia ia tatou, e faatia te reira ia tatou i te mea ta<br />

Paulo i parau, te aupururaa i to te [Mesia] mau ati (Philipi 3:10). I roto anei i te<br />

ma◊i e aore ra te mo◊emo◊eraa, te parau tia ore e aore ra te pato◊iraa, . . . to tatou<br />

mau ati faito na◊ina◊i ia faaauhiara, mai te mea e mârû tatou, e topa atu ia te<br />

reira i roto i te hohonuraa o to tatou varua ra. No reira, e tia ia tatou ia<br />

mauruuru eiaha i te mau ati ana◊e o Iesu no tatou, tera râ no To÷na huru<br />

feruriraa, tei faahaere ia tatou i roto i te haamoriraa rahi e tae noa÷tu i te peeraa.<br />

“Ua faaite o Alama e, ua ite Iesu e mea nahea ia horo◊a i te tauturu i rotopu i to<br />

tatou mau mauiui e mau ma◊i ihoa ra no te mea e, ua amo a◊ena Iesu i to tatou<br />

mau mauiui e to tatou mau ma◊i (a hi◊o Alama 7:11–12). Ua ite oia i te reira na<br />

mua roa; no reira to’na aroha i noaa ai. Oia mau â, aita tatou e maramarama roa<br />

hau atu i ta tatou e maramarama nei, e mea nahea To÷na amoraa i te mau hara<br />

tahuti nei atoa, tera râ ua vai mai To÷na Taraehara ei faaora e ei haapapu-mauraa”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1997, 13; e aore ra Ensign, May 1997, 12).<br />

• E mea nahea to te Metua i te Ra◊i ra e to Iesu Mesia tautururaa ia outou i roto i<br />

te taime ati?<br />

183


184<br />

• Ua faaite o Paulo i te hinaaro ia tauturu ia vetahi ê ia farii hoê â<br />

tamahanahanaraa ta÷na i farii mai te Atua mai ra (2 Korinetia 1:4). E mea<br />

nahea tatou ia tauturu ia vetahi ê ia farii i te tamahanahanaraa no ô mai<br />

i te Atua ra?<br />

• Ua haamauruuru o Paulo i te Feia Mo◊a o tei pure no÷na e no Timoteo i roto i<br />

to raua taime ati (2 Korinetia 1:11). No te aha e mea faufaa no tatou ia pure no<br />

te tahi e te tahi? E mea nahea te mau pure a vetahi ê i te haamaitairaa ia outou<br />

e aore ra i te tahi taata o ta outou i matau? E mea nahea tatou ia haamaitaihia<br />

ia pure ana◊e tatou no vetahi ê ra?<br />

• E mea nahea te mau haapiiraa i roto i te 2 Korinetia 4:17–18, ia tauturu ia<br />

tatou i roto i te mau ati? (A hi◊o atoa PH&PF 121:7–8.) No te aha e mea<br />

maitai ia ite i to tatou mau tamataraa i roto i te mau hi◊oraa mure ore? E mea<br />

nahea tatou ia haapii mai ia hi◊o i to tatou mau tamataraa i roto i te hi◊oraa<br />

mure ore?<br />

• Ua faaite o Paulo i to Korinetia i te mau tamataraa o ta÷na e ta te Feia Mo◊a e<br />

rave rahi i faaoroma◊i no to ratou tiaturi ia Iesu Mesia (2 Korinetia 6:4–5;<br />

11:23–33). Eaha te mau huru o ta Paulo i haapii o te tia ia faatupu no te<br />

tauturu ia tatou ia faaoroma◊i i te mau tamataraa? (A hi◊o 2 Korinetia 6:4, 6–7.)<br />

E mea nahea hoê e aore ra hau atu o teie mau huru i te tauturu ia outou i roto<br />

i te taime tamataraa?<br />

• Ua parau o Paulo e, ua horo◊a te Fatu i te hoê paruparu ia÷na—te hoê “tara i roto<br />

i te tino” (2 Korinetia 12:7). No te aha te Fatu i horo◊a ai i teie paruparu ia Paulo?<br />

(A hi◊o 2 Korinetia 12:7.) Eaha ta Paulo i haapii mai i te taime aita te Fatu i iriti i<br />

ta÷na “tara i roto i te tino” mai ta÷na i ani atu? (A hi◊o 2 Korinetia 12:8–10.) E<br />

mea nahea to tatou mau paruparu i te tauturu ia tatou ia farii i te puai no ô mai<br />

ia Iesu Mesia ra? (A hi◊o Etera 12:27.) E mea nahea to outou iteraa i te parau mau<br />

no ta Paulo faahitiraa e “ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira”?<br />

2. <strong>Te</strong> Faaoreraa i te hara a vetahi ê<br />

A tai◊o e a aparau i te 2 Korinetia 2:5–11.<br />

• <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia faaore i te hara a te tahi e te tahi (2<br />

Korinetia 2:5–8). No te aha e mea faufaa ia faaore tatou i te hara a vetahi ê? (A<br />

hi◊o Mataio 6:14–15; 2 Korinetia 2:7–8; PH&PF 64:9–10. A aparau, eaha te mea e<br />

tupu i nia ia tatou—e vetahi ê—ia faaore tatou e ia ore tatou ia faaore i te hara.)<br />

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley e:<br />

“<strong>Te</strong> ite nei tatou i te hinaaro no te [faaoreraa i te hara] i roto i te mau utuafare<br />

o te mau taata, ua riro te mau tama’iraa na◊ina◊i noa ei mau mârôraa. E ite<br />

tatou i te reira i rotopu i te mau taata tupu, i reira te mau taa-ê-raa au ore e riro<br />

ai ei tama÷i au ore aore e hopea. E ite tatou i te reira i rotopu i te mau taata imi<br />

faufaa o te tama◊i e o te pato◊i ia faaafaro e ia faaore i te hara, ahiri i te pae rahi<br />

o te taime, ïa te vai ra te hinaaro ia parahi amui e ia aparau mârû te tahi i te<br />

tahi, e nehenehe te fifi e faaafarohia, e riro mai ïa ei haamaitairaa no te<br />

taatoaraa. Aita râ, te haamau◊a nei ratou i te mau mahana no te faaamu i te<br />

mau mana◊o auraa ore e te faanahoraa i te faautu◊araa. . . .<br />

“Mai te mea e, te vai ra te hoê taata o te faaamu ra i roto i te aau i te mana◊o<br />

taero no te enemiraa i te tahi e te tahi, te ani haehaa nei au ia outou ia ani i te<br />

Fatu i te puai no te faaore i te hara. E riro teie faaiteraa no te hinaaro ia rave ei


tao◊a mau no to outou tatarahaparaa. Eita paha te reira i te mea ohie, e eita<br />

paha te reira tae oioi noa mai. <strong>Te</strong>ra râ, mai te mea e imi outou i te reira ma te<br />

haehaa i te aau e a faaohipa maitai ai i te reira, e tae mai ïa te reira. . .<br />

“ . . . Aita e hau ia feruri noa i nia i te mauiui o te mau pepe tahito. <strong>Te</strong>i roto<br />

noa te hau i te tatarahapa e te faaoreraa hapa e te faaoreraa i te hara <strong>Te</strong>ie te<br />

hau au mau o te Mesia, o tei na ô mai e, ‘E ao to tei faatupu i te parau hau ra; e<br />

parauhia ratou i te tamarii na te Atua.’ (Mataio 5:9.)” (“Of You It Is Required to<br />

Forgive,” Ensign, June 1991, 2, 5).<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe ia rave ia riro mai ei feia hau atu i te faaore i te hara?<br />

3. O te oto hoi e au i te Atua ra no ta tatou mau hara<br />

A tai◊o e a aparau i te 2 Korinetia 7:8–10.<br />

• I muri a◊e i te faarooraa e, na te hoê o teie mau episetolo i “faatupu i te oto i<br />

[to Korinetia],” ua oaoa o Paulo (2 Korinetia 7:8–9). No te aha o Paulo i<br />

pahono ai mai teie te huru i te oto o to Korinetia? (A hi◊o 2 Korinetia 7:9–10.)<br />

Eaha te auraa ia farii i te “oto ia au i te Atua ra” no ta tatou mau hara?<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “<strong>Te</strong> Oto ia Au i te<br />

Atua ra,” a faaite i te reira i teie nei.<br />

• Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te oto ia au i te Atua ra e “te oto o te ao nei”? No te<br />

aha te oto ia au i te Atua ra i riro ai ei tuhaa faufaa no te tatarahaparaa?<br />

Ua haamaramarama te Peresideni Spencer W. Kimball e: “Mai te mea e, te oto<br />

noa nei te taata no te mea ua ite te tahi taata i ta÷na hara, aita ta’na<br />

tatarahaparaa i oti maitai. E faatupu te oto ia au i te Atua i te taata ia hinaaro<br />

ia tatarahapa, noa÷tu â ïa aita oia i noaahia i te hararaa e vetahi ê, e faaoti ïa<br />

oia ia rave i te maitai noa÷tu i te mea e tupu. Na teie huru oto e hopoi mai i te<br />

parau tia e te faaohiparaa ia tae i te faaoreraa o te hara” (Repentance Brings<br />

Forgiveness [pamphlet, 1984], 8).<br />

4. <strong>Te</strong> faafaaiteraa i te Atua<br />

A tai◊o e a aparau 2 Korinetia 5:17–21.<br />

Haapiiraa 35<br />

• Ua a◊o o Paulo raua o Timoteo i to Korinetia ia “faafaaite i te Atua” (2 Korinetia<br />

5:20). Eaha te auraa ia faafaaite i te Atua?<br />

Ua haapii o Elder Bruce R. McConkie: “<strong>Te</strong> faafaiteraa o te hoê ïa rave◊a no te<br />

faaora i te taata mai to’na huru hara e te pouri pae varua e ia faahoi ia÷na i te<br />

hoê huru au e te tahoê i te Atuaraa. . . . <strong>Te</strong> taata, i vai na i ta te tino nei e i ta te<br />

ino i mutaa ihora, o tei ora na mai te mau peu o te tino nei, ua riro oia ei taata<br />

apî i te Varua Maitai; ua fanau-faahou-hia mai oia; e, mai te hoê tamarii iti ra,<br />

e ora oia i roto i te Mesia”(Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols.<br />

[1965–73], 2:422–23).<br />

• E mea nahea tatou e faafaaite ai i te Atua? (A hi◊o 2 Korinetia 5:17–19, 21; 2<br />

Nephi 25:23; Iakoba 4:10–11.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te mau parau mau o ta outou i aparau. A faaitoito i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia<br />

185


<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

186<br />

1. <strong>Te</strong> “taata i rapae au” e te “taata i roto” (2 Korinetia 4:16)<br />

• Ua paraparau o Paulo no te “taata i rapae au” e te “taata i roto” (2 Korinetia<br />

4:16). Eaha te auraa no teie na pereota e piti? E mea nahea te “taata i roto” ia<br />

faapîhia i tera mahana e tera mahana”? (2 Korinetia 4:16).<br />

2. “<strong>Te</strong> mau ve◊a no te Mesia” (2 Korinetia 5:20)<br />

• Ua parau o Paulo e, ua riro raua o Timoteo ei “ve◊a na te Mesia” (2 Korinetia<br />

5:20). Eaha te hoê ve◊a? (<strong>Te</strong> hoê ve◊a o te hoê ïa tia mana o te paraparau ei<br />

mono no te hoê taata faatere no te hoê fenua e aore ra no te hoê<br />

faanahonahoraa. E rave te hoê ve◊a i te ohipa no te haamau i te mau autaatiraa<br />

i rotopu i te mau taata o ta÷na e tia nei e te tahi atu mau taata.) E mea nahea e<br />

nehenehe ai i te taata tataitahi ia riro ei ve◊a no Iesu Mesia?


“E Tamarii na te Atua, e<br />

Parauhia Outou e Taata No÷u”<br />

Roma<br />

Haapiiraa<br />

36<br />

<strong>Te</strong> Tumu Ia haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa, e mau tamarii ratou na te Atua e<br />

ia faaitoito ia ratou ia ora tiamâ no ta ratou faturaa hanahana.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Roma 2–5. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e tiahia te taata atoa i to◊na faaroo ia<br />

Iesu Mesia, o tei faaitehia na roto i te mau ohipa parau tia.<br />

b. Roma 6; 8. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e nehenehe i te mau tamarii a te Atua e<br />

fanau-faahou-hia e ia riro mai ei feia tufaa [ai’a] e te Mesia.<br />

c. Roma 12–13; 15:1–7. <strong>Te</strong> a’o nei o Paulo i to Roma ia ora ei feia mo’a.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Grace,” 697;<br />

“Pauline Epistles: Romans,” 745.<br />

3. E hinaaro paha outou ia ani i te hoê taata ia himene, e aore ra te hoê p∂p∂<br />

na◊ina◊i ia himene mai e aore ra ia hauti “E tamarii Au na te Atua ra” (<strong>Te</strong> Mau<br />

Himene, numera 185, e aore ra Children’s Songbook, 2–3) e aore ra “I Feel My<br />

Savior’s Love” (Children’s Songbook, 74–75). Mai te mea e, eita e nehenehe ia na<br />

reira, e hinaaro paha oe ia faaineine ia himene hoê e aore ra e piti atoa o teie<br />

na himene e te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I roto i ta’na episetole i to Roma, ua faahaamana◊o o<br />

Paulo i te mau orometua haapii i te faufaa no te oraraa i te mau parau tumu ta<br />

ratou i haapii (Roma 2:21–22). E nehenehe to oe hi◊oraa e haapii i te mau melo<br />

tataitahi o te piha haapiiraa hau atu i ta oe mau parau. A faaite i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa e, to oe iteraa papu no te mau parau tumu o te evanelia no<br />

roto mai ïa i te haapa’oraa i taua mau parau tumu ra i te mau mahana atoa<br />

(Ioane 7:17). (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 9, 104–105.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i te haapiiraa<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai Roma 3:10. A haamaramarama<br />

e, i roto i teie irava aita o Paulo e parau ra e, aita roa e taata e rave nei i te mau<br />

ohipa parau tia; teie râ, te faaite nei oia e, aita e taata parau tia hope roa i nia i te<br />

fenua nei. O te Mesia ana◊e ra o tei ora na i te oraraa hara ore roa. Ua rave te tahi<br />

atu mau taata atoa i te tahi hara (a hi◊o atoa Roma 3:23).<br />

• Ia hara ana◊e tatou, eaha te tia ia tatou ia rave no te riroraa ei taata mâ faahou?<br />

(A faaohipa i te faaro i te Mesia e a tatarahapa i ta tatou mau hara ia nehenehe<br />

ia farii i te mana tamâraa o to÷na Taraehara.)<br />

187


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

188<br />

A haamaramarama e, ia rave ana◊e tatou i te hara, eita tatou e mâ i ta tatou hara<br />

na roto ia tatou iho. E aparau teie nei haapiiraa e mea nahea tatou e mâ mai ai<br />

na roto i te Taraehara o Iesu Mesia, te hoê rave◊a ta Paulo i parau e, e faaafaroraa.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a e te mau uiraa o<br />

te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu no<br />

te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu i aparauhia i roto i te haapiiraa.<br />

1. E tiahia tatou na roto i te faaroo ia Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Roma 2–5. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, na Paulo i papa◊i i te<br />

mau melo o te Ekalesia i roto i te mau vahi e rave rahi o tei ho◊i faahou i roto i<br />

te faaohiparaa i te ture a Mose, ma te tiaturi hoi e, e mea titau rahihia te haapa◊o<br />

etaeta roa o taua ture ra no te faaoraraa. Noa÷tu â e, e mea itoito te Feia Mo◊a i<br />

Roma i roto i te evanelia (Roma 1:8), ua papa◊i o Paulo i teie episetole no te<br />

haapapu i taua tiaraa ra e taua faaoraraa ra o te tae mai na roto mai i te faaroo i<br />

te Mesia, eiaha ra na roto i te mau ohipa o te ture a Mose.<br />

• I roto i ta÷na rata, ua tamata o Paulo ia tauturu i te Feia Mo◊a o Roma ia<br />

maramarama i te parau haapiiraa no te tiaraa [afaro maitai]. Eaha te auraa o te<br />

parau ia tiahia? (Ia faafaitehia i te Atua, ia faaorehia i te faautu◊araa no te hara,<br />

e ia faaitehia te parau tia e te hara ore.)<br />

• No te aha tatou e titauhia ai ia tiahia? (A hi◊o Roma 3:10–12, 23; a hi◊o atoa<br />

Alama 7:21. Ua faahapa tatou atoa i te Atua e ua mâ ore ïa tatou na roto i te<br />

hara. No te mea hoi e, eita roa te hoê ohipa mâ ore e parahi i pihai iho i te<br />

Atua, e mea tia roa ia tiahia tatou ia nehenehe ia ho◊i faahou ia÷na ra.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii e mea nahea tatou e tiahia ai? (A hi◊o Roma 3:24, 28;<br />

5:1–2; a hi◊o atoa 2 Nephi 2:6. Ua tiahia tatou na roto i te aroha [faito ore] o<br />

Iesu Mesia e to tatou faaroo ia÷na.) Eaha te aroha [faito ore]? <strong>Te</strong> tauturu no te<br />

ra◊i mai e aore ra te puai; a hi◊o atoa Bible Dictionary, “Grace,” 697.) E mea<br />

nahea teie tauturu no te ra◊i mai i vai mai ai no tatou? (A hi◊o Roma 5:8–11; 2<br />

Nephi 2:7–8. Ua vai mai te aroha [faito ore] o Iesu Mesia ia tatou na roto i to÷na<br />

Taraehara.) No te aha e mea titauhia ia tatou ia noaa te faaroo no te farii-roa-raa<br />

i te aroha [faito ore] o te Faaora?<br />

• Ua haamaramarama o Paulo e, e tiahia tatou na roto i te aroha faito ore o Iesu<br />

Mesia, eiaha râ na roto i te “mau raveraa o te ture” (Roma 3:20, 24, 28).No te<br />

aha eita tatou e farii rahi ia tiahia e ia faaorahia na roto i ta tatou mau ohipa?<br />

(See Mosiah 2:20–21; Alma 22:14.)<br />

• E rave rahi mau taata o tei tatara i te mau papa◊iraa a Paulo ma te parau e, eita<br />

tatou e tiahia na roto ana◊e i te faaroo aore te mau ohipa maitai. Eaha te<br />

autaatiraa i rotopu i ta tatou mau ohiparaa (e aore ra mau ohipa) e te tiahia<br />

na roto i te aroha faito ore o te Mesia? (A hi◊o Roma 3:31; Iakobo 2:14–18, 24;<br />

2 Nephi 25:23; PH&PF 88:38–39.)<br />

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita: “Ia tiahia i mua i te Atua, e mea tia roa<br />

ia here te tahi i te tahi: e mea tia roa ia tatou ia upooti’a i nia◊e i te ino; e mea<br />

tia roa ia tatou ia hahaere i te otare e te ivi i roto i to ratou ati, e e mea tia roa<br />

hoi ia tapea ia tatou ia ore ia tafetafeta i te mau mea o te ao nei: no te mea


taua mau viritu [huru viiriiore] ra, e tahe mai na roto mai i te punavai rahi o te<br />

faaroo mau, te puai o to tatou faaroo na roto i te amuiraa mai i te maitai atoa<br />

ia here i te mau tamarii a Iesu tei haamaitaihia. E nehenehe tatou e pure i roto<br />

i te tau no te pure, e nehenehe tatou e here i to tatou taata tupu mai ia tatou<br />

iho, e ia haapa◊o i roto i te ati, ma te ite e, te utu◊a maitai no taua ohipa ra e<br />

mea rahi atu ïa i roto i te basileila o te ra◊i ra. Auê ïa faaitoitoraa! Auê ïa oaoa!”<br />

(<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith [1976], 76).<br />

2. E nehenehe tatou e fanau-faahou-hia e ia riro mai ei feia tuhaa i te Mesia ra.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Roma 6 e 8.<br />

Haapiiraa 36<br />

• Ua faaau o Paulo i te bapetizoraa i te pohe, te tanuraa, e te tia-faahou-raa. E<br />

mea nahea te bapetizoraa e riro ai mai te pohe, te tanuraa, e te tia-faahou-raa<br />

(fanauraa apî)? (A hi◊o Roma 6:3–4; PH&PF 76:50–52.) E mea nahea i riro ai te<br />

bapetizoraa ei fanauraa apî no outou?<br />

A haamaramarama e, te bapetizoraa na roto i te utuhi, e tapa◊o ïa no to tatou<br />

fanau-faahou-raa i te pae varua. Ia haere tatou i raro i te pape, e tapa◊o ïa te<br />

tanu nei tatou i to tatou huru tahito i roto i te menema. Ia haere mai tatou i<br />

nia mai raro mai i te pape, e tapa◊o ïa ua mâ i te horoihia. Ua riro tatou ei taata<br />

apî o tei fafau ia pee i te Mesia.<br />

• E mea nahea tatou ia tapea i te mâraa e te “apîraa o te ora” (Roma 6:4) o ta<br />

tatou i ite i te tupuraa i te bapetizoraa? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia<br />

hoi, na roto i te faaapîraa i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa a rave ai<br />

tatou i te oro◊a mo◊a i te hebedoma tataitahi, na roto i te tatarahaparaa e te<br />

imiraa i te faaoreraa hara no ô mai i te Fatu ra, e na roto i te haamataraa i te<br />

mahana tataitahi ma te faapî i te faaotiraa ia tavini i te Atua.)<br />

• Eaha te auraa te parau ra ia au “i ta te tino ra”? (A hi◊o Roma 8:5–6.) Eaha te mau<br />

hopearaa no te auraa i ta te tino? (A hi◊o Roma 8:6–8, 13.) E mea nahea tatou ia<br />

faaore roa i to te tino mai roto atu i to tatou mau feruriraa e to tatou aau? E mea<br />

nahea to outou haamaitairaahia i te taime i maiti ai outou ia au i to te varua?<br />

• Ua faaite papu o Paulo “e mau tamarii tatou na te Atua” (Roma 8:16). Eaha to<br />

outou huru na roto i te iteraa e, e tamarii outou na te Atua? Eaha te tupu no<br />

nia i to tatou mau huru e te mea e vai ra ia tatou?<br />

Ua parau o Elder Dallin H. Oaks: “A feruri i te puai o te mana◊o i haapiihia i roto<br />

i ta tatou himene auhia ‘E Tamarii Au na te Atua’ (<strong>Te</strong> Himene, numera 185). . . .<br />

<strong>Te</strong>ie te pahonoraa i te hoê o ta tatou mau uiraa rahi o te oraraa, ‘O vai au nei? E<br />

tamarii au na te Atua no roto mai i te opu varua o na metua i te ra◊i ra. Na taua<br />

metuaraa ra e faataa i to tatou huru mure ore. Taua mana puai rahi ra e raau tera<br />

no te oto. E nehenehe e haapuai ia tatou tataitahi ia rave i te mau maitiraa parau<br />

tia e ia imi i te mea maitai a◊e e vai ra i roto ia tatou. A haamau i roto i te feuriraa<br />

o te hoê taure◊are◊a te mana◊o puai rahi, e tamarii oia, te tamaroa e aore ra te<br />

tamahine, na te Atua, e ua horo◊ahia ia ratou te faatura ia ratou iho, e te itoito ia<br />

haere i mua i nia i te mau fifi o te oraraa” (i roto Conference Report, Oct. 1995,<br />

31; e aore ra Ensign, Nov. 1995, 25).<br />

Mai te mea e, e faaafaro outou ia himenehia “E Tamarii Au na te Atua” e aore<br />

ra ia hautihia ei pehe taa ê, a ani i te hoê taata himene, e aore ra te hoê p∂p∂<br />

na◊ina◊i ia faaite mai i te reira i teie nei. E aore ra a himene te reira e te mau<br />

melo o te piha haapiiraa (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).<br />

189


190<br />

• Eaha te fafauraa rahi ta Paulo i parau i te mau tamarii a te Atua e farii ratou? (A<br />

hi◊o Roma 8:17.) Eaha te auraa ia riro ei fatu tuhaa e te Mesia ra? (A hi◊o PH&PF<br />

76:50, 54–70.) Eaha te tia roa ia tatou ia rave no te farii i teie faturaa rahi? (A<br />

hi◊o PH&PF &^:51–53.)<br />

• E mea nahea te iteraa e, e tamarii tatou na te Atua e e feia fatu tuhaa e te Mesia,<br />

ia tauturu ia tatou ia faaoroma◊i i te mau tamataraa o teie ao? (A hi◊o Roma 8:18,<br />

28, 31; a hi◊o atoa Roma 5:3–5.) E mea nahea outou i te iteraa e “te faatupu nei<br />

te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua”? (Roma 8:28).<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i to Roma 8:35–39 no te here o Iesu Mesia? E mea<br />

nahea to outou iteraa i te here o te Faaora i roto i to outou oraraa? Eaha te taaê-raa<br />

ta to’na here i faatupu i roto i to outou oraraa?<br />

Mai te mea e, ua faanaho outou ia himenehia “I Feel My Savior’s Love” e aore<br />

ra ia hautihia ei pehe taa ê, a ani i te taata himene otahi e aore ra te hoê p∂p∂<br />

ia faaite mai i te reira i teie nei. E aore ra ia himene i te reira e te mau melo o te<br />

piha haapiiraa (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).<br />

3. E mea tia ia ora tatou ia riro mai ei Feia Mo◊a.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Roma 12–13; 15:1–7.<br />

• Ua titau u◊ana o Paulo i te Feia Mo◊a i Roma ia faaite ia ratou iho ei “tusia ora,<br />

e te mo◊a , e te au hoi i te Atua ra” (Roma 12:1). E mea nahea tatou ia faaite ia<br />

tatou iho ei tusia ora i te Atua ra? (A hi◊o 3 Nephi 9:20; PH&PF 59:8.)<br />

Ua haamaramarama o Elder Bruce R. McConkie, “<strong>Te</strong> horo◊a [ia÷na iho] ei tusia<br />

ora o te faaiteraa ïa i te aau oto e te varua taiâ na roto i te haapa◊oraa” (Doctrinal<br />

New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols. [1966–73], 2:292).<br />

• Ua a◊o o Paulo i te Feia Mo◊a i Roma e “eiaha e faaau atu i t eie nei ao” (Roma<br />

12:1). Eaha te tahi mau rave◊a o ta tatou e tamata nei ia faaau i te ao nei i teie<br />

mahana? E mea nahea tatou ia upooti’a [manuïa] i nia i teie peu? (A hi◊o<br />

Roma 12:2.)<br />

• <strong>Te</strong> tabula nei te Roma 12 e 13 i te mau atiributi [huru]e rave rahi o te Feia Mo◊a<br />

mau. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi maite i teie mau atiributi, e<br />

a papa◊i i te reira i nia i te tabula ereere. (E hinaaro paha outou ia vahi i te piha<br />

i roto i te mau p∂p∂ na◊inai e ia faataa i te p∂p∂ tataitahi ia imi i te tahi tuhaa<br />

o te hoê pene.) I muri iho, a aparau i te mau uiraa i muri nei no nia i teie mau<br />

atiributi e rave rahi: No te aha e mea faufaa i teie atiributi ia faatupu maitai?<br />

Eaha ta tatou e nehenehe ia rave i teie hebedoma no te faahaere i mua te<br />

faatupuraa i teie atiributi?<br />

• E mea nahea to Paulo haapiiraa ia tatou i to tatou huru aupuru i to tatou mau<br />

enemi? (A hi◊o Roma 12:19–21.) Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai i roto i<br />

to tatou oraraa ia au i to tatou huru i nia i te enemi? Eaha te mau hi◊oraa o ta<br />

outou i ite i te tahi taata o te faaohipa i te mârû no te manuïa i nia i te ino e<br />

aore ra te hinaaro ino?<br />

• Eaha te faaueraa ta Paulo i parau, tei roto te tahi mau faaueraa atoa? (A hi◊o<br />

Roma 13:8–9.) E mea nahea teie faaueraa i te faaô mai i te tahi atu? (A hi◊o<br />

Roma 13:10.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te mau melo puai i roto i te faaroo, o te tia ia<br />

pahono i te mau melo paruparu i roto i te faaroo? (A hi◊o Roma 15:1–7.) E mea<br />

nahea te hoê taata puai i roto i te faaroo ia tauturu i te hoê taata paruparu?


<strong>Te</strong> Faahopearaa A haapapu e, e mea na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te oraraa parau tia e<br />

nehenehe ai ia tatou ia tiahia— i faaitehia te parau tia e i faafaaitehia i te Atua.<br />

A faaite papu e, e mau tamarii tatou na te Atua e te vai ra te maitai ia riro ei feia<br />

tuhaa e te Mesia mai te mea te vai ra te faaroo ia÷na, e te ora nei ia au i ta’na i<br />

faaue ia tatou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “Aore hoi au i haama i te evanelia o[a] te Mesia ra”<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Roma 1:16.<br />

• E mea nahea tatou ia faaite e, aore tatou e haama i te evanelia a Iesu Mesia? (A<br />

hi◊o 1 Petero 3:15 no te hoê mana◊o. A tabula i te mau pahono a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere, e a faaitoito i te melo tataitahi o te<br />

piha haapiiraa ia rave hoê a◊e o teie mau mea i roto i te hebedoma i mua nei.)<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 36<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa i te hoê ap¥ iti parau e te hoê peni<br />

e aore ra peni tara. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia papa◊i i nia i ta<br />

ratou mau parau riirii te uiraa i muri nei mai roto mai i te Roma 8:31:<br />

“Ahiri te Atua tei pihai iho ia tatou, o vai te nehenehe e aro mai ia tatou?” (E<br />

hinaaro paha outou ia faaohipa i te parauraa no roto mai i te Joseph Smith<br />

Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], o te horo◊a nei i te tuhaa hopea o te<br />

parau oia hoi “o vai te nehenehe e upooti’a i nia ia tatou?”<br />

A aparau e mea nahea teie faaiteraa e nehenehe ai e haapuai i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i roto i to ratou oraraa. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tuu i teie parau i te vahi e nehenehe ratou e hi◊o pinepine atu i te reira.<br />

191


Haapiiraa<br />

37<br />

192<br />

Iesu Mesia: “<strong>Te</strong> Papa◊i e te<br />

Faaoti o to Tatou Faaroo”<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, e tae mai te faaoraraa na<br />

roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te haapa◊oraa i ta÷na mau faaueraa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

Hebera<br />

a. Hebera 1–4. <strong>Te</strong> haapapu nei o Paulo e, o Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a<br />

te Metua i te Ra◊i ra, o to tatou ïa Faaora.<br />

b. Hebera 5; 6:20; 7. <strong>Te</strong> haamaramarama nei o Paulo e, ua riro te Autahu◊araa<br />

Melehizedeka ei tuhaa no te îraa o te evanelia.<br />

c. Hebera 8:1–10:18. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e fafauraa tahito te ture a Mose i<br />

rotopu i te Atua e ta÷na mau tamarii, area te evanelia a Iesu Mesia ra, e<br />

fafauraa apî ïa. Ua riro te fafauraa tahito ei huru, e aore ra ei hoho◊a, no te<br />

fafauraa apî, tera râ tei te fafauraa apî te mana no te faaora.<br />

d. Hebera 10:19–11:40. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Pauo i te feia mo’a ia faaite i te faaroo<br />

ia Iesu Mesia, i reira hoi ratou e farii ai i te hoê parahiraa i roto i te basileia o<br />

te Atua.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Hebera 6: 12–13; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Pauline Epistles: Epistle to the Hebrews,” 746–47.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A haapa◊o maitai eiaha ia riro ei taata orero parau. I<br />

te tahi mau taime, e hinaaro oe ia parau orero haapoto noa no te vauvau atu i<br />

te haamaramarmaraa, tera râ e mo◊ehia te maitai rahi o te ohipa i roto i te<br />

orero parau mai te mea o te reira ana◊e ra te rave◊a haapiiraa e faaohipahia. I<br />

muri iho a horo◊a ai oe i te haamaramarmaraa e aore ra a faataa ai i te hoê<br />

parau tumu, a haapapu ia horo◊a i te mau rave◊a maitai no te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia pahono mai e ia horo◊a [i te mana◊o]. (A hi◊o Haapiiraa—Aore<br />

e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 152.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faataa i te mau huru i muri nei, e a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi<br />

i te hoê papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto hoê o te mau huru.<br />

(Ua mana◊ohia mai te tahi tau papa◊iraa mo◊a tei tuuhia i roto i te mau paruru.)<br />

1. <strong>Te</strong> hoê tamarii o ta outou i matau, ua haapii noa maira i roto i te Paraimere e,<br />

ua hamani Iesu Mesia i te ao nei e te hinaaro nei oia ia ite tei hea teie mea i te<br />

haamaramaramaraahia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. (Hebera 1:2; Ioane<br />

1:1–3, 10; Ephesia 3:9; Mosia 3:8)


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

2. <strong>Te</strong> farii nei te hoê hoa i te tahi mau fifi, e te feruri nei e mea nahea te Faaora ia<br />

haapa◊o o’na iho ia÷na e aore ra e maramarama anei oia i te mea ta’na e fifi nei.<br />

(Hebera 2:6–8, 18; 2 Nephi 1:15; Alama 7:11–12)<br />

3. <strong>Te</strong> maere ra te hoê melo ore oia hoi, e mea titau-roa-hia anei no te hoê taata ia<br />

farii i te autahu◊ara no te faatere i te mau bapetizoraa e te tahi atu mau oro◊a.<br />

(Hebera 5:1, 4; Exodo 28:41; Ioane 15:16)<br />

A ani hoê e aore ra e piti melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau papa◊iraa mo◊a<br />

o ta ratou i maiti no te huru tataitahi. A faaite papu atu e, tei roto i te rata a<br />

Paulo i to Hebera te mau papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto i na<br />

huru tataitahi e toru. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaroo i taua mau<br />

papa◊iraa mo◊a ra a aparau ai outou i te buka Hebera.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea<br />

ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te<br />

papa◊iraa mo◊a.<br />

A haamaramarama e, na roto i to÷na mau tere misionare, ua imi Paulo ia faafariu<br />

i te mau melo o te Ekalesia, oia hoi, eiaha ratou e faaohipa faahou i te ture a<br />

Mose. A haapiihia ai hoi te mau Keretetiano Ati Iuda e, e tae mai te faaoraraa<br />

[ora] na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, ua tiaturi â e rave rahi o ratou e, e mea<br />

faufaa rahi te haapa◊oraa i te ture a Mose no to ratou faaoraraa [ora]. Ua papa◊i o<br />

Paulo i te episetole i to Hebera no te haapapu faahou â e, ua faatupuhia te ture a<br />

Mose i te Mesia.<br />

1. O Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua i te Ra◊i ra, oia to tatou<br />

Faaora.<br />

A aparau i te Hebera 1–4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau<br />

irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iesu Mesia mai roto mai i te Hebera 1 (A<br />

tabula i te mau pahono a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula<br />

ereere. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, mai te mau mea i tabulahia i<br />

raro nei.)<br />

a. Ua hamani oia i te ao nei (mau irava 2, 10).<br />

b. E hoho◊a oia no te Atua te Metua (irava 3).<br />

c. Ua pohe ei taraehara no ta tatou mau hara (irava 3).<br />

d. O oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua te Metua (mau irava 5–6).<br />

e. E mea mure ore e te taui ore to’na hanahana e to÷na mana (mau irava 6–6).<br />

• Ua parau o Paulo e, te Tamaiti a te Atua, o tei hamanihia “e maitai hau ê hoi<br />

to÷na i to te mau melahi” (Hebera 1:4), o tei “faahaehaa-[atoa]-hia i raro iti a◊e i<br />

te mau melahi” (Hebera 2:9). I roto i te hea rave◊a Iesu i “faahaehaahia ai i raro<br />

iti a◊e i te mau melahi”? (A hi◊o Mosia 13:34–35. Ua haere mai oia i te fenua<br />

nei ei taata tahuti e ua ite oia i te mauiui e te pohe.) No te aha e mea titauhia<br />

te reira? (A hi◊o Hebera 2:9–10, 16–18; 4:15–16; a hi◊o atoa Mataio 23:10–11.)<br />

• Ua faaitoito o Paulo i te Feia Mo◊a ia ora ma te parau tia ia nehenehe ia ratou<br />

ia tomo i roto i te faafaaearaa o te Atua (Hebera 3:7–19; 4:1–11). Eaha te auraa<br />

193


194<br />

o te parau ia tomo i roto i te faaearaa o te Atua? (A hi◊o PH&PF 84:23–24; 3<br />

Nephi 27:19.) Eaha ta Paulo i haamaramarama no nia i te tumu te tahi o te<br />

mau tamarii o Iseraela i ore ai, i te tau o Mose, i nehenehe ia ratou ia tomo i<br />

roto i te faaearaa o te Atua? (A hi◊o Hebera 3:7–11, 16–19; 4:1–2.) E mea nahea<br />

tatou ia tauturu i te tahi e te tahi ia tiamâ no te tomo i roto i te faaearaa o te<br />

Atua? (A hi◊o Hebera 3:13–14; 4:11; Alama 13:12–13, 16.)<br />

2. Ua riro te Autahu◊araa Melehizedeka ei tuhaa no te îraa o te evanelia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Hebera 5; 6:20; 7.<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te fariiraa e te faaohiparaa te hoê taata i te mana<br />

o te autahu◊araa? (A hi◊o Hebera 5:1–4.) No te aha e mea tia roa i te hoê taata o<br />

tei mau i te autahu◊ara ia “piihia e te Atua” eiaha râ “i rave i teie hanahana<br />

no÷na iho”?<br />

• Eaha te mana autahu◊araa o te apee i te ture a Mose? (<strong>Te</strong> Autahu◊araa Aarona, o<br />

te pii-atoa-hia te autahu◊araa ati Levi, tei iti a◊e, e aore ra no te faaineineraa. A<br />

hi◊o PH&PF 84:25–27.) Eaha te mana autahu◊araa ta Iesu i mau? (A hi◊o Hebera<br />

5:5–6; 6:20.) A haamaramarama e, i te taime i haere mai ai o Iesu e i faaî ai i te<br />

ture a Mose, ua faatia atoa oia i te Autahu◊araa Melehizedeka. No te aha e mea<br />

titauhia te reira? (A hi◊o Hebera 7:11. Aita e mana to te Autahu◊araa Aarona no<br />

te faatere i te mau oro◊a i titauhia no te faaoraraa [ora].)<br />

“Aore te ture a Mose, e aore atoa te autahu◊araa Aarona o te faatere i te reira,<br />

e nehenehe ia hopoi i te mau tamarii a te Atua ia maitai roa. Ua riro te<br />

Autahu◊araa Aarona ei mana iti a◊e, e e faatere te reira i te evanelia faaineineraa<br />

ana◊e ra. Area te Autahu◊a Melehizedeka e autahu◊araa teitei a◊e ïa, i faaauhia<br />

no te faatere i te mau oro◊a o te evanelia i roto i te îraa o te reira e, e nehenehe<br />

ia haamaitai roa i to tatou oraraa ia nehenehe ia tatou ia haere i mua i te aro<br />

o te Fatu” (The Life and <strong>Te</strong>achings of Jesus and His Apostles [Church Educational<br />

System manual, 1979], 385–86; a hi◊o atoa PH&PF 107:18–20).<br />

• No te aha tatou e pii ai i te Autahu◊araa Melehizedeka te autahu◊araa teitei atu?<br />

(A hi◊o PH&PF 107:2–4.) E mea nahea te mau melo o te Ekalesia i teie mahana<br />

i te haamaitaihia na roto i te fariiraa i te Autahu◊araa Melehizedeka e te<br />

Autahu◊araa Aarona atoa hoi? E mea nahea te autahu◊araa i te haamaitai i to<br />

outou oraraa?<br />

3. Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei fafauraa apî i rotopu i te Atua e ta÷na<br />

mau tamarii.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Hebera 8:1–10:18.<br />

A haamaramarama e, ua faahaamana◊o o Paulo i te mau melo o te Ekalesia e,<br />

te haamoriraa i raro a◊e i te ture a Mose, ua faaite papu ïa i te Fatu Iesu Mesia.<br />

• Ia au i te Hebera 8:5, eaha ta te Fatu i faaite ia Mose ia rave a hamani ai oia i te<br />

sekene ia faaohipahia e te Ati Iseraela no te haamoriraa? (A haamaramarama e,<br />

ua riro te mau oro◊a i roto i te sekene ei tapa◊o no te “mau mea o te ra◊i,” ia au<br />

hoi i tei faanahohia i raro nei.)


<strong>Te</strong> oro◊a i roto i te sekene: Eaha te faahoho’araa:<br />

Haapiiraa 37<br />

a. Ua pûpû te mau tahu◊a i te mau Ua pûpû oia ia’na iho ei tusia no ta<br />

animala ei tusia no te Atua tatou mau hara (Hebera 9:26–28;<br />

(Hebera 10:1–4, 11). 10:4–12).<br />

b. Ua tuu te mau tahu◊a i te toto To Iesu toto, tei tahe i roto i te<br />

o te mau animala i faatusiahia Taraehara, ua horoi e ua tamâ roa ia<br />

i nia te fata ei tapa◊o no te horoi tatou i te hara (Hebera 9:11–15).<br />

e te tamâraa o te mau<br />

taata (Hebera 9:6–7, 19–23).<br />

c. Ua haere te tahua rahi na roto i O Iesu, te tahu◊a rahi teitei, ua<br />

te paruru i roto i te [vahi] Mo◊a o haere i te ra◊i ra na roto i te paruru<br />

te mau vahi Mo◊a ra [te vahi Mo◊a (Hebera 9:24).<br />

Roa ra] (Hebera 10:1–4, 11).<br />

• Ua haamaramarama o Paulo e, o te ture a Mose te fafauraa tahito [i mutaa ihora]<br />

i rotopu i te Atua e to’na mau taata (Hebera 8:9; a hi◊o atoa Galatia 3:24–25).<br />

Eaha te fafauraa apî i afa◊ihia mai e Iesu Mesia? (A hi◊o Hebera 8:6–8, 10–13. <strong>Te</strong><br />

îraa o te evanelia.) A faaite papu atu e, ua faataahia te fafauraa tahito i roto i te<br />

<strong>Faufaa</strong> Tahito o te Bibilia, ua faataahia hoi te fafauraa apî i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

• No te aha te fafauraa tahito i ore ai i nehenehe ia haamaitai roa i to’na mau<br />

taata? (A hi’o Hebera 10:1–4.) No te aha te fafauraa apî e horo’a rahi a’e ai ia<br />

tatou i te tiaturiraa no te haamaitairaa roa? (A hi’o Hebera 10:9–10.)<br />

4. <strong>Te</strong> feia o te faaohipa i te faaroo i roto ia Iesu Mesia, e farii ïa i te hoê vahi<br />

i roto i te basileia o te Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Hebera 10:19–11:40.<br />

A faaite papu atu e, i muri a◊era i to Paulo haamaramaraa i te mau rave◊a e riro ai<br />

te îraa o te evanelia ei ohipa teitei atu, ei ture hau atu i te î o te mono i te ture a<br />

Mose, ua titau oia i te Feia Mo◊a ia pee i teie “rave◊a apî e te ora” na roto i te<br />

tuuraa i to ratou faaroo i roto ia Iesu Mesia (Hebera 10:19–22).<br />

• Eaha te parau tumu matamua, e aore ra te parau tumu i te tumu roa no te<br />

evanelia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Mau Hiroa Faaroo 1:4.) Eaha te faaroo? (A hi◊o Hebera 11:1;<br />

Alama 32:21; Etera 12:6.) E mea nahea te faaroo i hau atu ai i te tiaturiraa? No<br />

te aha te faaroo ia Iesu Mesia i riro ai ei ohipa faufaa no to tatou faaoraraa [ora]?<br />

• Ua horo◊a o Paulo i te mau hi◊oraa e rave rahi no te mau taata o tei rave faaoti<br />

i te mau mea rarahi na roto i te faaroo ia Iesu Mesia. O vai ta÷na i faahiti?<br />

(A hi◊o Hebera 11:4–12, 17–34.) A papa◊i i nia i te tabula ereere i te mau i◊oa o<br />

te feia i faahitihia, e a aparau e mea nahea te mau ohiparaa a te taata tataitahi<br />

ia titau i te faaroo.<br />

E hinaaro paha outou ia tuu i te mau melo o te piha haapiiraa i roto i te mau<br />

p∂p∂ na◊ina◊i no teie aparauraa. A faataa i te p∂p∂ tataitahi no te feruri maite<br />

i te tahi tau taata i faahitihia i roto i te Hebera 11. A horo◊a i te mau p∂p∂ i te<br />

tahi tau minuti no te aparau e mea nahea te mau ohiparaa a te mau taata i titau<br />

ai i te faaroo, e i muri iho a ani i te p∂p∂ tataitahi ia vauvau haapoto noa i ta<br />

ratou mau faahopearaa ohipa i te piha haapiiraa.<br />

195


• Ua haapii atoa o Paulo e, e nehenehe i te faaroo ia tauturu ia tatou i roto i te<br />

mau taime no te ati e aore ra no te pato÷iraa (Hebera 11:32–38). E mea nahea<br />

te faaroo ia tauturu ia outou ia ohipa e te ati? Eaha te tahi atu mau<br />

haamaitairaa ta outou (e aore ra ta te tahi atu taata ta outou i matau) i farii na<br />

roto i te faaohiparaa i te faaroo ia Iesu Mesia?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu atu e, ua haamaitaihia tatou ia ora i roto i te hoê taime te vai nei te<br />

îraa o te evanelia. A faaite papu e, e tae mai te faaoraraa [ora] na roto i te faaroo<br />

ia Iesu Mesia e na roto i te haapa◊oraa i ta÷na mau faaueraa. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiira ia haapa◊o i te mau fafauraa e te mau faaueraa o te<br />

evanelia i faaho◊ihia mai.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore i teie na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

196<br />

1. E tape◊a [haapa◊o] te Atua i ta÷na fafauraa<br />

• Eaha ta te Hebera 6:10–19 e haapii nei no nia i te mau fafauraa a te Atua i<br />

Ta÷na mau tamarii? Eaha ta te irava 15 e haapii nei no nia i te autaatiraa i<br />

rotopu i te mau tamataraa e tia ia faaoroma◊hia e te fariiraa i te mau fafauraa<br />

no ô mai i te Atua ra? (A hi◊o atoa PH&PF 82:10.) Eaha te mau iteraa i tupu o<br />

ta outou i farii i te Atua ra i roto i te faatupuraa i teie mau fafauraa no outou?<br />

2. “O ta te Fatu e here ra, o ta÷na ïa e a◊o mai” (Hebera 12:6)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Hebera 12:5–11.<br />

• E mea nahea te Fatu ia a◊o ia tatou? E mea nahea i riro ai te a◊o no ô mai i te Fatu<br />

ra ei “faufaa no tatou”? (A hi◊o Hebera 12:10; PH&PF 61:8; 95:1; 101:5.) E mea<br />

nahea tatou ia faaohipa i te a◊o ei rave◊a maitai no te haapii mai e no te faatupu<br />

ia tatou? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai no nia i te mau<br />

taime ta te Fatu i a◊o ia ratou e eaha te mea ta ratou i haapii mai na roto mai i<br />

taua iteraa ra i tupu.


“Mai Ta Oe i Faaite<br />

i te Parau No÷u”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 21–28<br />

Haapiiraa<br />

38<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee i te hi◊oraa o Paulo e ia<br />

riro ei mau ite haapa◊o maitai no Iesu Mesia noa÷tu â ïa tei rotopu i te mau<br />

tamataraa e te ati rahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 21:1–22:21. Noa÷tu â te mau pato◊iraa a to÷na mau hoa, o tei taiâ<br />

no to÷na ora, te ratere nei o Paulo i Ierusalema. <strong>Te</strong> faaite nei oia i to÷na mau<br />

tere misionare i te mau taeae i reira. <strong>Te</strong> haere nei oia i te hiero e ua<br />

haruhia÷tu e te hoê p∂p∂ taata ino i riri roa. <strong>Te</strong> tape◊a nei te tapena raatira<br />

ia÷na tera râ te faatia nei ia÷na ia paraparau i te mau taata. <strong>Te</strong> faaite nei o<br />

Paulo i te mau taata no nia i to÷na faafariuraahia i te evanelia a Iesu Mesia.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 22:22–23:35. <strong>Te</strong> pato◊i nei te mau taata iino ia Paulo e te imi nei ia<br />

iriti i to÷na ora. <strong>Te</strong> faaatea nei te tapena raatira ia Paulo mai roto atu i te mau<br />

taata ino e ua tape◊a ia÷na i roto i te hoê pare paari. I te mahana i muri iho, te<br />

arata’i nei te tapena raatira ia Paulo i mua i te Sanederena. <strong>Te</strong> tupu faahou<br />

nei te mau haatafifiraa rahi, e te faaatea ê faahou nei te tapena raatira ia<br />

Paulo e ia afa◊ihia oia i te tahi pare. I taua pô nei, te fâ nei te Fatu ia Paulo e<br />

te parau nei ia÷na e, ua piihia oia no te faaite i te iteraa papu i Roma e i<br />

Ierusalema atoa. Ua hau atu i te 40 Ati Iuda o te opua ia taparahi pohe ia<br />

Paulo, e ua afa◊ihia oia ia Felisi, te tavana, no te parururaa.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 26. I muri a◊era i te mau matahiti e rave rahi o te hamani-ino-raa i<br />

te fare tape◊araa, ua afa◊ihia mai o Paulo no te faaite papu i mua i te Arii<br />

Ageripa. <strong>Te</strong> pato◊i nei o Ageripa i te iteraa papu o Paulo e te tono nei ia÷na i<br />

Roma no te hi◊o ia Kaisarea.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 27–28. Ua iri te pahi o Paulo i nia i to÷na tere i Roma i muri a◊e i to<br />

te tapena o te pahi faaroo oreraa i ta÷na a◊o. A tae ai i Roma, ua mau oia i te<br />

fare tape◊araa, tera râ te poro nei oia i te taatoaraa o te faaroo mai.<br />

2. Mai te mea e, te vai nei te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i<br />

te taime haapiiraa:<br />

a. “O Paulo—<strong>Te</strong> Hoê Ve◊a i Maitihia,” te hoê tuhaa hoê ahuru ma hoê minuti<br />

o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> Mau Faaiteraa hoho’a Video (53914). A hi◊o na mua i teie<br />

tuhaa, mai te mea e nehenehe, ia ite oe i te vahi e faaea ai te video no te<br />

aparau atu.<br />

b. <strong>Te</strong> hoê hoho’a fenua no te tere o Paulo i Roma (hoho’a fenua i roto i te King<br />

James Bible a te Ekalesia).<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “E mea faufaa no te feia o te haapii ia faaamuhia, e<br />

haapiihia ratou i te tahi mea. I te taime atoa, e haere mai ratou i reira, e tia ia<br />

vai mai hoê a◊era mana◊o, hoê tumu parau, hoê faaûrûraa no ratou iho, no to<br />

ratou taeraa mai i te piha haapiiraa. E nehenehe o te hoê noa mana◊o iti, te<br />

hoê mana◊o noa—oia ïa, ia rahi atu i te tumu iho, e rahi atu atoa o ta outou e<br />

rave faaoti” (Boyd K. Packer, <strong>Te</strong>ach Ye Diligently [1975], 154).<br />

197


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

198<br />

• <strong>Te</strong> vai ra anei te hoê taata i roto i te mau papa◊iraa mo◊a o ta outou e mana◊o<br />

nei e nehenehe outou e faaauhia i nia ia’na, no te mea hoê â mau mana◊o,<br />

mau iteraa, e aore ra mau huru e to outou? No te aha outou e mana◊o ai i te<br />

hoê fatataraa taa ê i teie nei taata?<br />

A vaiiho i te mau melo e rave rahi o te piha haapiiraa ia horo◊a i te mana◊o no te<br />

aparau. I muri iho a faaite atu e, i roto i te hi◊oraa faahou i te mau iteraa i tupu ia÷na,<br />

i muri a◊era i te Orama Matamua, ua ite mai te Peropheta Iosepha Semita e, hoê â<br />

huru teie mau iteraa i tupu i to te Aposetolo Paulo. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te Joseph Smith—History 1:23–25 no te ite i te tumu i tupu ai..<br />

A haamaramarama e, te tiaraa atu te Aposetolo Paulo i mua i te Arii Ageripa, o te<br />

hoê ïa o te mau mea o te aparauhia i roto i teie nei haapiiraa. I roto i teie huru e na<br />

roto i to÷na mau tere misionare, noa÷tu â i te pato◊iraa e te hamani-ino-raa, ua mau<br />

papu o Paulo i te faaro e ma te itoito rahi ua faaite i te iteraa papu no Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea e nehenehe ai ia faatupu i te itoito e te faaroo ia puai mai to Paulo. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite no nia i te mau taime i faaite<br />

itoito ai ratou i te iteraa papu na roto i ta ratou mau parau e aore ra te mau<br />

ohiparaa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaite nei o Paulo no nia i to÷na mau tere e te aro nei i te hoê p∂p∂<br />

taata iino i roto i Ierusalema.<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “Paulo—<strong>Te</strong> Hoê Ve◊a<br />

i Maitihia,” a faaite i te tuhaa matamua i teie nei. A faaea i te video i muri a◊e i to<br />

te taata parau na ôraa e, “Ua faatupu oia i te mau parau a te Fatu, oia hoi e faaite<br />

oia i te iteraa no To÷na i◊oa i mua i te mau arii e te mau faatere ture” (i roto i teie<br />

mau parau, te arata◊ihia nei o Paulo i roto i te hoê aroâ e te mau faaehau e rave<br />

rahi).<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 21:1–22:21. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, i muri a◊e i na tere misionare<br />

e toru o tei afa◊i ia÷na na roto i te aora◊i Roma, ua ho◊i atu o Paulo i Ierusalema,<br />

noa÷tu ua ite oia e mea fifi roa ia na reira.<br />

• No te aha te mau hoa o Paulo i tamata ai ia tapea mai ia÷na ia ore e ho◊i i<br />

Ierusalema? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:10–12.) E mea nahea to Paulo pahonoraa i te<br />

mau huru feruriraa o to÷na mau hoa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:13.) E mea nahea teie<br />

ohipa i te faaiteraa i te fafauraa a Paulo i te Mesia?<br />

• Eaha ta Paulo i rave i te mahana i muri a◊e a tae ai oia i Ierusalema? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 21:17–19.) E mea nahea teie ohipa i te tueâraa i te mea ta te mau<br />

misionare e rave i teie mahana i muri a◊e i te ho◊iraa mai i ta ratou mau<br />

misioni? (E faaite ratou i te mau iteraa i tupu i roto i ta ratou misioni i te<br />

peresideni t¥t¥ e te apooraa teitei e, e mea pinepine atoa i te mau melo o te


paroita e aore ra amaa i roto i te pureraa oro◊a.) E mea nahea outou ia<br />

haamaitaihia na roto i te faaoaoaraa i te mau iteraa misionare o vetahi ê?<br />

• Aita te mau Ati Iuda e rave rahi i au ia Paulo no te haapiiraa e, e tae mai te<br />

ora na roto ia Iesu Mesia, eiaha râ i te ture a Mose (<strong>Te</strong> Ohipa 15:1–35). No te<br />

faaoaoa i teie mau taata, ua ani te mau taeae i Ierusalema ia Paulo ia haere i<br />

te hiero e ia rave i te tamâraa matauhia ei faaiteraa e, te haapa◊o noa râ â oia<br />

i te ture (<strong>Te</strong> Ohiopa 21:20–25). Eaha te mea i tupu a tae ai o Paulo i te hiero?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:26–30. Ua haruhia oia e te hoê p∂p∂ taata ino o tei pari<br />

ia÷na i te haapiiraa faahapa i te ture a Mose e te faareporaa i te hiero na roto i<br />

te afa◊iraa mai i roto i te hoê taata e ere i te Ati Iuda.) E mea nahea to Paulo<br />

faaoraraahia i teie p∂p∂ taata ino? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:31–36.) Eaha ta Paulo<br />

i rave i to te tapena raatira faatiaraa ia÷na ia paraparau i te mau taata? (A hi◊o<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 21:37–22:21.) No te aha teie ohipa i titau ai i te itoito?<br />

E hinaaro paha outou ia haamata i te hoê tabula i nia i te tabula ereere no te<br />

mau taime atoa i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 21–28 ua faaite o Paulo i te itoito rahi i roto i<br />

te riroraa ei ite papu no Iesu Mesia. A amui atu te tabula i roto i te haapiiraa ia<br />

tano ana◊e.<br />

• I nahea to outou faaiteraa i to outou iteraa papu i roto i te hoê huru o te titau<br />

i te itoito? E mea nahea te noaaraa te itoito ia rave i te reira? E mea nahea te<br />

haapiiraa no nia i te mau ohiparaa a Paulo i te tauturu ia tatou ia farii i te<br />

itoito hau atu no te faaite i to tatou mau iteraa papu ia vetahi ê ra.<br />

2. Ua arata◊i-ê-hia o Paulo i mua i te Sanederina<br />

Haapiiraa 38<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 22:22–23:35.<br />

• E mea nahea te nahoa taata i rapaeau i te hiero i te pahonoraa i te aamu o<br />

Paulo no to÷na faafariuraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 22:22.) Eaha te opuaraa a te tapena<br />

raatira i roto i te faaatearaa ia Paulo i te p∂p∂ taata ino? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 22:24.)<br />

E mea nahea o Paulo i nehenehe ai ia ape i te haamauiuihia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

22:25–26. Ua faaite oia e, e taata ai◊a oia no Roma. Na te reira i horo◊a ia÷na i te<br />

mau tiaraa taa ê e te mau rave◊a maitai i roto i te aora◊i Roma, e ua riro hoi o<br />

Ierusalema ei tuhaa no te reira aora’i.)<br />

• Eaha te ohipa matamua ta Paulo i parau i te taime i afa◊ihia ai oia i mua i te<br />

Sanederina (te apooraa Ati Iuda)? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 23:1; a hi◊o atoa <strong>Te</strong> Ohipa<br />

24:16. A hi◊o PH&PF 135:4 no te hoê â faahitiraa a te Peropheta Iosepha<br />

Semita.) E nahea outou ia feruri i to Paulo “feruriraa maitai i mua i te Atua” ia<br />

tauturu hoi ia÷na i taua taime ra? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

feruri maite eaha te mau tauiraa ta ratou e hinaaro ia rave i roto i to ratou iho<br />

oraraa ia farii i te hoê “feruriraa maitai i mua i te Atua.”<br />

• Eaha ta te Fatu i parau i te taime i fâ atu ai oia ia Paulo i muri iho i te<br />

tamataraahia o Paulo na te Sanederina? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 23:11.) E mea nahea<br />

to te Fatu tautururaa ia outou “ia oaoa” i roto i te mau taime fifi?<br />

• I te mahana i muri a◊e i to te Fatu fâraa ia Paulo, hau atu i te 40 Ati Iuda o tei<br />

opua ia taparahi pohe ia Paulo, ma te horeo ia ore e tamaa e aore e inu e tae<br />

noa÷tu ua manuïa ratou (<strong>Te</strong> Ohipa 23:12–15). E mea nahea to Paulo parururaahia<br />

i ta ratou opuaraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 23:16–35. E hinaaro paha outou ia faaite e,<br />

o teie ïa te toru o te taime i roto noa i na mahana rii i paruruhia ai o Paulo i te<br />

pohe.)<br />

199


200<br />

3. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Paulo ia Ageripa, tera râ ua pato◊ihia to÷na iteraa papu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 26. E hinaaro<br />

paha outou ia haapoto noa mai i te haamaramaramaraa i muri nei no roto mai i<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 24–25: Ua tonohia o Paulo ia Felisi, te tavana, e ua faaite papu ma te<br />

te◊ote◊o [haamâ ore] i mua ia÷na. Ua faaea o Paulo ei taata mau auri no na matahiti<br />

e piti a tiaturi ai o Felisi ia farii i te moni no te tatara ia÷na. I te taime i monohia ai<br />

o Felisi ei tavana na Phetiso, ua ani te mau Ati Iuda ia Phetiso ia tono ia Paulo i<br />

Ierusalema no te haavaraa. Ua pato◊i o Paulo ia haere, ma te ite eita oia e farii i te<br />

hoê haavaraa tano i reira. <strong>Te</strong>ra râ, ua faataehia o Paulo i mua ia Kaisarea, ia au i<br />

to÷na tiaraa ei taata ai◊a no Roma. Ua faatia o Phetiso ia tonohia o Paulo i Roma,<br />

tera râ e mea tia ia Paulo ia tia÷tu i mua ia Heroda Ageripa, te faatere ture Roma i<br />

faataahia no Iudea.<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite i te tuhaa<br />

piti i teie nei. A tapea te video i muri a◊e i te faahitiraa a Paulo, “To÷u ïa hinaaro i<br />

te atua, eiaha o oe ana◊e ra, o te feia atoa râ e faaroo mai ia÷u i teie nei mahana, ia<br />

fatata, e ia faito roa mai ia’u nei, eiaha râ teie nei tapea” (na mua noa iho i to<br />

Paulo arata◊iraahia mai te vahi haavaraa o te Arii Ageripa).<br />

• Eaha te haapûtapû nei ia outou no nia i te mau parau a Paulo i te Arii Ageripa?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 26:2–27.) E mea nahea ta Ageripa pahono i te mau parau a<br />

Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 26:28.) Eaha tei tapea ia Ageripa i ore ia riro ei<br />

Keretetiano? Eaha te mau huru e aore ra eaha te tahi atu mau fifi o te tapea<br />

i te mau taata i teie mahana ia ore e farii i te evanelia a Iesu Mesia?<br />

• Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te huru o Phesito e to Ageripa, i nia ia Paulo? E<br />

mea nahea ratou i hoê â ai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 26:24, 28. A faaite e, maoti ra te<br />

horo’araa atoa e farii te Fatu eiaha râ ia iti mai. Noa÷tu â e, ua ite o Ageripa i<br />

te poro◊i a Paulo tei fatata i te tiaturi-atoa-hia a pato÷i afaro ai o Phesito i te<br />

reira, aore e piti atoa i manuïa i roto i te tamataraa o te faaroo o ta Paulo i<br />

pûpû ia raua.)<br />

4. Ua iri te pahi o Paulo i nia i to’na tere i Roma.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 27–28. A<br />

haamaramarama e, ua hinaaro o Ageripa ia tuuhia o Paulo i rapae (<strong>Te</strong> Ohipa 26:32),<br />

tera râ ua tia atu o Paulo i mua ia Kaisarea e no reira ua tonohia i Roma. A aparau ai<br />

outou no te tere o Paulo i Roma, a hohora atu i te hoho◊a fenua e a faaite i te mau<br />

vahi faahiahia, mai ia tiataroraa maitai [Fair Havens] i te oire i Lasea, i te vahi ta<br />

Paulo i a◊o i te mau taata ia faaea no te tau to◊eto◊e, e i Melita, te vahi i au atu ai te<br />

mau horo pakete o te pahi i iri i tatahi.<br />

• Eaha tei tupu i te taime i pato’i ai te fatu o te pahi i te faaararaa a Paulo oia<br />

hoi e mea fifi ino roa ia taie atu na te vahi tiataroraa maitai {Fair Havens]?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 27:7–20.) Eaha tei faatupu ia ore te faaehau ia haapa◊o i te a◊o<br />

a Paulo. (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 27:11–12.) No te aha te tahi pae o tatou e haapa◊o<br />

ore ai i tera taime e tera taime i te a◊o a te feia faatere o te Ekalesia? E mea<br />

nahea to outou haapiiraa mai i te faufaa no te peeraa i te a◊o a te feia faatere o<br />

te Ekalesia?<br />

• E mea nahea to Paulo iteraa e, e tae paatoa te mau horo pakete i nia i te fenua<br />

ma te paruruhia, noa÷tu â e ino roa te pahi i roto i te vero? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

27:21–26.) E mea nahea teie tohuraa i te tupuraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 27:27–44.)


• E mea nahea to Paulo faaohiparaa i te mana o to’na autahu◊araa a faaea ai oia i<br />

te motu no Lelita? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 28:7–9.) Eaha ta teie ohipa i tupu e faaite nei<br />

no nia i te tumu o te mana o te autahu◊araa? E mea nahea te faahanahanaraa i<br />

te autahu◊araa ia tauturu ia tatou ia tavini ei mau ite no te Mesia?<br />

• I muri a◊era e rave rahi mau ava◊e, inaha ua tae atura o Paulo i Roma, te vahi<br />

oia i mau faahou ai i te fare tapearaa. E mea nahea teie taereraa i te faahuriraa<br />

ei maitai no’na (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 28:16–31. Ua horo◊ahia ia÷na te tiamâraa e au,<br />

ia nehenehe ia÷na ia horo’a i to÷na taime i te haapiiraa i te evanelia e i te faaitepapu-raa<br />

no te Mesia.) Eaha te nehenehe ia tatou ia haapii mai na roto mai ia<br />

Paulo, no nia i te riroraa ei ite haapa◊o maitai no Iesu Mesia? (Mai te mea ua<br />

papa◊i outou i te hoê tabula i nia i te tabula ereere no te mau tau ta Paulo i<br />

faaite i te itoito i roto i te riroraa ei ite haapa◊o maitai, a faahi◊o i te reira.)<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite i te toe◊a i<br />

teie nei.<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, te mana◊o nei te mau taata papa◊i aamu e, ua pohe o Paulo i<br />

te pohe hamani ino i Roma mai te mau matahiti 65 A. D. [i muri a◊e i te poheraa<br />

o te Mesia]. Na roto i to’na oraraa, ua rave faaoti oia i ta’na hopoi◊a ei Aposetolo<br />

ia “haere e haapii i te mau fenua atoa” (Mataio 28:19). Ua rave faaoti atoa oia i te<br />

tohu a te Fatu oia hoi ia poro oia i te evanelia “i mua i te aro o te mau Etene ra,<br />

e i te hui arii ra, e i te tamarii hoi a Iseraela ra” (<strong>Te</strong> Ohipa 9:15). Ua riro oia ei ite<br />

haapa◊o maitai no te Mesia noa÷tu â i te mau faainoraa na roto i te parau e i te<br />

pae tino, te tapearaa hape i te fare tapearaa, e te mau ati rahi o te natura.<br />

A faaite papu e, ia pee ana◊e tatou i te hi◊oraa o Paulo na roto i te riroraa ei mau<br />

ite haapa◊o maitai no Iesu Mesia i roto i te mau huru atoa ra, e horo◊a oia ia tatou<br />

i te puai no te faaoroma◊iraa i to tatou mau tamataraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mana◊o no te Haapiiraa<br />

Haapiiraa 38<br />

E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

A hi◊opo◊a i te<br />

oraraa o Paulo No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maururu i te huru no to Paulo<br />

faaotiraa i ta÷na misioni o te faaite-papu-raa no te Mesia, a ani ia ratou ia huri mai<br />

i te vahi “Paulo” i roto i te Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia] (pages 742–43).<br />

A ani i te melo tataitahi o te piha haapiiraa ia maiti i te hoê ohipa i roto i te oraraa<br />

o Paulo i te taime i faaite ai oia no te Mesia. (E nehenehe atoa ia faaohipahia te<br />

mau ohipa i ore i tabulahia i roto i te Bible Dictionay.) A ani i te melo tataitahi ia<br />

faaite i to÷na maitiraa i te piha haapiiraa, e ia tabula i te mau oro◊a atoa i nia i te<br />

tabula ereere. I muri iho a ani i te mau melo o te piha haapiiraa i muri atu i te<br />

mau hoho◊a o te mau tere o Paulo (te mau hoho◊a 19–22 i roto i te Bibilia a King<br />

James) e a hi◊o maite i te vahi i tupu ai te oro◊a tataitahi. A tauturu i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia hi◊opoa i te mau papa◊iraa mo◊a i tano, mai te mea e titauhia<br />

ia faaoti i te vahi o te oro◊a.<br />

201


Haapiiraa<br />

39<br />

202<br />

“Ei Faaau i te Feia Mo◊a<br />

ia Tupu i te Maitai”<br />

Ephesia<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia mararamarama e, te<br />

faanahoraa no te “Faaau i te Feia Mo’a . .. .ia tupu i te maitai” (Ephesia 4:12) e<br />

titauhia ïa ia tatou ia faarahi i to tatou faaroo i roto i te Mesia, ia pee i te mau<br />

haapiiraa a te mau aposetolo e a te mau peropheta, e ia paruru ia tatou iho i te<br />

ino o te ao nei.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ephesia 1:9–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, te tumu no te tuuraa parau no te<br />

îraa o te mau tau, e “amui ai oia i te mau mea atoa i te Mesia ra. “<br />

b. Ephesia 2:12–22; 4:1–16. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, o Iesu Mesia to tatou ofa◊i<br />

tihi. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, ua horo◊a te Fatu ia tatou i te mau aposetolo e te<br />

mau peropheta no te tauturu ia tatou ia tupu i te maitai roa e ia riro tatou<br />

atoa nei i “te faaroo hoê.”<br />

c. Ephesia 5:22–29; 6:1–4. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i te hinaaro no te tahoêraa i<br />

rotopu i te tane e te vahine e i rotopu i te mau metua e te mau tamarii.<br />

d. Ephesia 4:21–32; 6:10–18. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e tia ia tatou “ia faataa<br />

apî” e “ia ahu i te haana tama◊i atoa a te Atua ra” no te paruru ia tatou i te<br />

ino o te ao nei.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Ioane 17:11; Mosia 18:21–22; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 27:15–18; 38:25–27; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Dispensations,” 657–58.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i te ohipa faahi’oraa, a afa◊i mai i te piha haapiiraa<br />

te hoê maa tauraa nira ahu (mai te mea ra 1 e tae atu i te 3 avae te roa) e te hoê<br />

maa taura orarahi [ropiani] o te fatata hoê â roa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E tauturu te tapa◊oraa i te mau papa◊iraa mo◊a i te<br />

mau orometua e i te mau melo o te piha haapiiraa, ia tapa◊o ratou i te mau<br />

parau, te mau mana◊o, te mau taata, e te mau oro◊a faufaa. E nehenehe outou e<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapa◊o i ta ratou mau papa◊iraa<br />

mo◊a na roto i te faaiteraa i te mau parau tumu, ma te horo◊a i te hoê<br />

faahororaa, e aore ra na roto i te faaiteraa i te mea ta outou i papa◊i i te hiti o ta<br />

outou mau papa◊iraa mo◊a.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa i te taura nira ahu e te taura orarahi (a<br />

hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

• Eaha te vahi i tueâ ai te taura nira ahu e te taura orarahi? (Ua hamanihia na<br />

mea e piti atoa i te taura raau e aore ra i te mau taura ahu.) Eaha to raua taa-êraa?<br />

(Hoê noa ave no te taura nira ahu, e te taura orarahi ua hamanihia ïa i te<br />

mau ave e rave rahi tei firi-amui-hia.) O tehea o teie na ohipa e mea paari a◊e?<br />

A haamaramarama e, mai te taura iti ra, e mea paruparu tatou ia tiaturi ana◊e<br />

tatou ia tatou iho. Area râ, mai te taura orarahi, e nehenehe tatou e paari atu ia<br />

tahoê ana◊e tatou e vetahi ê i roto i te faaroo e te parau tia. I roto i ta’na episetole<br />

i to Ephesia, ua haapapu Paulo i te faufaa ia “tupu . . . [te feia mo◊a] i te maitai” e<br />

tae atu i te “tahoêraa o te faaroo” (Ephesia 4:12–13). E aparau teie haapiiraa e<br />

mea nahea tatou ei mau utuafare e ei Ekalesia e nehenehe ai e rave i te ohipa no<br />

te faatupu i te maitai e te tahoêraa na roto i te tiaturiraa i roto i te Faaora, te<br />

peeraa i te mau aposetolo e te mau peropheta, te faatupuraa i te mau utuafare<br />

puai, e te ahuraa i te haana tama◊i atoa o te Atua.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a e te mau uiraa o te<br />

pahono maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A faaitoito<br />

i te mau melo o te piha ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau<br />

tumu o te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> tau tuuraa parau o te îraa o te mau tau<br />

A tai◊o e a aparau i te Ephesia 1:9–10.<br />

• I roto i te pene hoê o te Ephesia, ua paraparau o Paulo no “te tau tuuraa parau o<br />

te îraa o te mau tau: (Ephesia 1:10). Eaha te hoê tau tuuraa parau o te evanelia?<br />

(<strong>Te</strong> hoê tau ta te Fatu i farii hoê tavini noa i nia i te fenua nei o tei mau i te mau<br />

taviri o te autahu◊araa e tei haamanahia no te faatere i te evanelia. A hi◊o Bible<br />

Dictionary, “Dispensations,” 657–58.)<br />

• Eaha te tau tuuraa parau o te îraa o te mau tau? (<strong>Te</strong> tau tuuraa parau i haamata<br />

i te faaho◊iraa mai o te evanelia e te faatiaraa o te Ekalesia na roto ia Iosepha<br />

Semita.) No te aha to tatou tau tuuraa parau i faaauhia ai ei îraa no te mau<br />

tau?<br />

Ua haapii te Peresideni Gordon B. Hinckley: “O outou e o vau atoa hoi, te ite<br />

nei tatou i te mau haamaitairaa hohonu e te maere o te [tau] tuuraa parau no<br />

te îraa o te mau tau. I roto i teie nei mahana, e teie tau hoi, ua faaho◊ihia mai i<br />

nia i te fenua nei te mau parau tumu, te mau mana, te mau taviri atoa o te<br />

mau tau tuuraa parau atoa i mua ra” (i roto Conference Report, Apr. 19992, 98;<br />

e aore ra Ensign, May 1992, 70).<br />

• Eaha ta Paulo i parau o ta to tatou Metua i te Ra◊i ra e rave i roto i teie tau<br />

tuuraa parau? (A hi◊o Ephesia 1:9–10.) Eaha to outou mana◊o te auraa e “amui<br />

oia i te mau mea atoa i te Mesia ra”? Eaha te tahi mau mea o tei amuihia i teie<br />

nei mahana to tatou? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, te mau melo o te Ekalesia, te mau parau tuataparaa o te feia<br />

pohe, e te mau utuafare o tei taatihia i roto i te hiero.) E mea nahea tatou ia<br />

tauturu i roto i teie raveraa no te amuiraa?<br />

2. O Iesu Mesia to tatou ofa◊i tihi<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Ephesia 2:12–22<br />

e 4:1–16.<br />

203


204<br />

• A faaau i te Ephesia 2:12 e 2:19. E mea nahea to Paulo faataaraa i te mau tauiraa<br />

o tei tupu i roto i te feia o tei farii e o tei pee i te Faaora? E mea nahea to outou<br />

iteraa i teie â mau tauiraa i roto ia outou iho e aore ra i roto ia vetahi ê ra?<br />

• Eaha te auraa ta Paulo e parau ra, na roto i te haapiiraa e, o Iesu Mesia ia te “ofa◊i<br />

tihi rahi” o te Ekalesia? (Ephesia 2:20). (Mai te mea e titauhia, a haamaramarama<br />

e, te hoê ofa◊i tihi o te hoê ïa ofa◊i niu i tuuhia i te hoê poro i te vahi e tuati ai e<br />

piti na papa◊i fare. E mea faufaa roa te ofa◊i tihi no te puai e no te tahoêraa o te<br />

hamaniraa.) E mea nahea o Iesu Mesia i riro ai ei ofa◊i tihi no to tatou faaroo?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i te Ephesia 2:20 e 4:11–14 no nia i te faufaa o<br />

te mau aposetolo e te mau peropheta? No te aha te mau aposetolo e te mau<br />

peropheta ora i riro ai ei mea faufaa no te Ekalesia mau? Eaha te tahi mau<br />

haapiiraa mai roto mai i te mau aposetolo e te mau peropheta o te mau<br />

mahana hopea nei, o te tauturu ia tatou ia haere i mua ia tupu i te maitai roa<br />

e te tahoêraa? (E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.)<br />

Ua haapii te Peresideni Boyd K. Packer: “E arata◊i tamau noa te ohipa a te mau<br />

peropheta e a te mau aposetolo ia ratou i te fare e i te utuafare. . . . <strong>Te</strong> titauraa<br />

hopea o te mau mea atoa o ta tatou e haapii nei no te tahoêraa ïa i te mau<br />

metua e te mau tamarii i roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, oia hoi ia oaoa<br />

ratou i te utuafare, ia taatihia i roto i te faaipoiporaa mure ore, ia taamuhia i to<br />

ratou mau u◊i, e ia haapapuhia te faateiteiraa i mua i te aro o to tatou Metua i te<br />

Ra◊i ra” (i roto Conference Report, Apr. 1995, 8; e aore ra Ensign, May 1995, 8).<br />

• Eaha te auraa ta Paulo e parau ra, na roto i te haapiiraa e “hoê hoi fatu, hoê<br />

faaroo, hoê bapetizo”? (Ephesia 4:5). No te aha e mea faufaa ia tahoêhia tatou<br />

i roto i to tatou iteraa e te haapiiraa i te mau haapiiraa tumu o te Ekalesia?<br />

3. <strong>Te</strong> tahoêraa i rotopu i te tane e te vahine e i rotopu i te mau metua e te<br />

mau tamarii<br />

A tai◊o e a aparau i te Ephesia 5:22–29; 6:1–4.<br />

• Eaha te faaauraa ta Paulo i faaohipa i te taime a faataa ai oia i te autaatiraa i<br />

rotopu i te tane e te vahine? (A hi◊o Ephesia 5:22–29.) Eaha ta te mau tane e ta<br />

te mau vahine e nehenehe e haapii mai i roto i teie faaauraa no te tautururaa<br />

ia ratou ia faatupu i te here rahi e te tahoêraa i roto i to ratou faaipoiporaa?<br />

(A aparau i te mau rave◊a taa maitai ta Iesu i faaite i to÷na here no te Ekalesia e<br />

e mea nahea te rave◊a tataitahi e nehenehe ai e faatanohia i te faaipoiporaa.<br />

E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i nia i te tabula ereere.)<br />

Ua haapii te Peresideni Spencer W. Kimball: “E nehenehe anei outou e imi i<br />

roto i te mau papa◊iraa mo◊a atoa i te vahi te Fatu Iesu Mesia i ore ai i manuïa i<br />

roto i ta÷na ekalesia?. . .Ua haapa◊o maitai anei oia? Ua parau mau anei oia? <strong>Te</strong><br />

vai ra anei te tahi mea maitai e te faufaa o ta÷na i ore i horo◊a? I muri iho, o te<br />

reira ïa o ta tatou e ani—o te mea ïa ta÷na e ani i te hoê tane faaipoipo. . .<br />

“. . .E nehenehe anei ia outou ia feruri e mea nahea oia i here ai i te Ekalesia?<br />

O to÷na mau hutiraa aho atoa e mea faufaa ia÷na. O to÷na mau tupuraa atoa, o<br />

to÷na huru taata atoa, e mea faufaa rahi ia÷na. Ua horo◊a oia i taua mau taata ra<br />

i to÷na puai atoa, i to÷na mana atoa, i to÷na anaanatae atoa. Ua horo◊a i to÷na


ora—eaha atua â o ta te taata e nehenehe e horo◊a?” (Men of Example [a◊oraa i<br />

horo◊ahia i te feia haapii no te pae faaroo, 12 Sept. 1975], 4–5).<br />

• Eaha ta Paulo a◊o i te mau tamarii i roto i te Ephesia 6:1–3? No te aha teie a◊o i<br />

faufaahia ai i teie nei mahana? E mea nahea to outou haamaitairaahia no te<br />

faaturaraa i to outou mau metua?<br />

• Eaha ta Paulo auraa a a◊o ai oia i te mau metua ia aupuru i te hoê tamarii “e<br />

haapii râ ia ratou e ia paari ma te a◊o a te Fatu ra”? (Ephesia 6:4). E mea nahea<br />

te mau metua ia haapii i te tamarii i te pae varua? E mea nahea te mau metua<br />

ia pee i te hi◊oraa o te Fatu ia a’o i te mau tamarii?<br />

• E mea nahea ta Paulo a◊o i te mau metua e te mau tamarii ia tauturu ia haapuai<br />

i te mau autaatiraa o te utuafare e ia tapea i te tahoê i roto i te utuafare? Eaha<br />

te a◊o ta te mau aposetolo e ta te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i<br />

horo◊a ia tatou no nia i te mau utuafare? A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia aparau i te a◊o i mairi noa iho nei i horo◊ahia i roto i te mau<br />

amuiraa rahi, i roto i te tahi atu mau pureraa e aore ra mau putuputuraa pae<br />

auahi, e i roto i te mau ve◊a a te Ekalesia.<br />

I roto “<strong>Te</strong> Utuafare: E Poro◊i i to te Ao nei,” ua haapii te Peresideniraa Matamua e<br />

te P∂pu no te Ahuru Ma Piti Aposetolo e, “te oaoa i roto i te oraraa utuafare, e<br />

faaotihia te reira i te pae rahi ia patu-ana◊e-hia i nia i te mau haapiiraa a te Fatu<br />

Iesu Mesia. E haamauhia te mau faaipoiporaa e te mau utuafare manuïa rahi e e<br />

tapeahia i nia i te mau parau tumu no te faaroo, te pure, te tatarahapa, te<br />

faaoreraa hara, te faatura, te here, te aroha, te ohipa, e te mau ohipa faaoaoaraa<br />

taatoa” (Ensign, Nov. 1995, 102).<br />

4. <strong>Te</strong> “faataata apîraa” e te “ahuraa i te haana tama◊i o te Atua”<br />

A tai◊o e a aparau i te Ephesia 4:21–32 e te 6:10–18.<br />

Haapiiraa 39<br />

• Eaha ta Paulo auraa i te taime i faaitoito ai oia i to Ephesia ia “faataata apî”?<br />

(Ephesia 4:24). Eaha atu â te tahi mau huru o te mau taata o tei “faataata apî”<br />

na roto i te Taraehara o Iesu Mesia? (A hi◊o Ephesia 4:21–32.)<br />

• A titau ai oia i te Feia Mo◊a ia ahu i te haana tama◊i o te Atua, ua faaara o Paulo<br />

ia ratou i te mau huru mana ino e rave rahi (Ephesia 6:10–12). Eaha te tahi o<br />

te mau mana ino i roto i teie oraraa?<br />

• Eaha te mau tuhaa o te mea ta Paulo e parau ra te haana tama◊i o te Atua?<br />

Eaha ta te tuhaa tataitahi e tia nei? (A hi◊o Ephesia 6:13–18; PH&PF 27:15–18.<br />

E hinaaro paha outou ia tabula te mau pahonoraa i nia i te tabula ereere i raro<br />

a◊e i te upoo parau Haana Tama◊i e Faaauraa.) E mea nahea te tuhaa tataitahi o<br />

te haana tama◊i o te Atua e paruru ai ia tatou i te mana o Satane? Eaha te tia ia<br />

tatou ia rave no te ahu i teie haana tama’i i te mahana tataitahi?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua haamau te Fatu i ta÷na Ekalesia, e te mau aposetolo e te mau<br />

peropheta, no te tauturu ia tatou ia riro mai, mai ia÷na te huru e ia ho◊i e ora i<br />

pihai iho ia÷na. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia tutava amui no te<br />

“tupuraa i te maitai roa o te feia mo◊a” na roto i te peeraa i te mau haapiiraa a<br />

Paulo i roto i te Ephesia.<br />

205


<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

206<br />

1. “A ahu i te haana tama◊i a te Atua (Ephesia 6:11)<br />

A faaite “<strong>Te</strong> Haana Tama◊i Taatoa o te Atua,” te hoê tuhaa video hoê ahuru ma<br />

toru minuti te roa no roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> mau Faaineineraa (53914). I<br />

muri iho a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te mau fifi rahi ta te mau faaehau i roto i te faaiteraa hoho’a video i farerei?<br />

Eaha te mau fifi ta te mau taata apî i farerei? E mea nahea te mau melo o te p∂p∂<br />

tataitahi i te haamaitairaahia na roto i te ahuraa i to ratou haana tama◊i?<br />

2. <strong>Te</strong> pureraa no te feia faatere o te Ekalesia<br />

• A tai◊o i te Ephesia 6:18–20. No te aha outou i mana◊o ai e, ua ani o Paulo i to<br />

Ephesia ia pure no÷na? eaha te taime i haapuaihia ai outou na roto i te mau<br />

pure a vetahi ê ra? No te aha e mea faufaa ia pure tatou no te tahi e te tahi e,<br />

no te feia faatere o te Ekalesia?<br />

3. “Ia ora hoi outou i te aroha mau i te faaroo” (Ephesia 2:8)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i te Ephesia 2:8–9 no nia i te huru e farii ai te hoê<br />

taata i te faaoraraa? No te aha eita e nehenehe ia tatou ia faaora ia tatou iho na<br />

roto i ta tatou mau ohipa? (A hi◊o Roma 3:23; Mosia 3:17; Alama 22:14. E<br />

hinaaro paha outou ia faaite atu e, e mea pinepine o Paulo ia faahamana◊o i te<br />

Feia Mo◊a Ati Iuda, e te mau ohipa no te ture a Mose, eita ïa e nehenehe e<br />

faaora ia ratou.


“E Tia Ia÷u te Mau Mea<br />

Atoa nei i te Mesia”<br />

Philipi; Kosa; Philemona<br />

Haapiiraa<br />

40<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te mau huru o te<br />

feia pee mau ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Philipi. <strong>Te</strong> haamauruuru nei o Paulo i te Feia Mo◊a i roto i te Philipi no te<br />

tauturu ta ratou i haapono no÷na, e te faaitoito nei ia ratou ia tahoê, ia riro<br />

ei feia haapa’o maitai i te pee i te Mesia.<br />

b. Kolosa 1. <strong>Te</strong> faahaamana◊o nei o Paulo i te Feia Mo◊a i Kolosa e, e tae mai te<br />

faaoraraa na roto ana◊e ra ia Iesu Mesia.<br />

c. Kolosa 2:1–8, 16–23; 3; 4. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i te Feia Mo◊a i Kolosa no nia<br />

i te mau mea o ta ratou e tia ia rave, e te mau atiributi [huru e tano] o te tia<br />

ia ratou ia faatupu ei feia i maitihia e te Atua ra.<br />

d. Philemona. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Paulo i to Philemona ia faaore i te hara a<br />

Onesimo, te hoê tamaiti i horo ê.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Pauline Epistles:<br />

Epistle to the Philippians,” 745–46; “Pauline Epistles: Epistle to the<br />

Colossians,” 746; e “Pauline Epistles: Epistle to Philemon,” 746.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I roto i te hoê faanahoraa haapiiraa e aore ra i roto i<br />

te hoê amuiraa papa◊iraa mo◊a, e nehenehe e vai mai hau atu te materia i te<br />

taime o ta outou e faaohipa i roto i te piha haapiiraa. A faaineine ai outou i te<br />

haapiiraa tataitahi, a faaoti na roto i te pure o te hea te mau parau haapiiraa e te<br />

mau parau tumu o te faaohipa-rahi-hia no ta outou piha haapiiraa. A faanaho ia<br />

haapii i teie na mua, e tae noa÷tu i te tahi atu mau tuhaa o te haapiiraa mai te<br />

mea e, e taime te vai ra. Area râ, a haapii ai outou, ia vai araara noa i te Varua e<br />

ia ohie noa’toa outou i te tamârûraa no te taui i ta outou faanahoraa mai te mea<br />

e, e faaûrûhia outou ia na reira. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 113.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i nia i te tabula ereere i te mau parau e rave rahi ei taviri mai roto mai<br />

i te hiroa faaroo ahuru ma toru, mai te parau mau, te parau tia, te viivii ore, e te<br />

tiamâ no te arue atu.<br />

• <strong>Te</strong>i roto i te hea hiroa faaroo teie mau parau? (Mai te mea aita te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i ite, a ani ia ratou ia hi◊o i te mau Hiroa Faaroo, o te itehia<br />

i te hopea o te Poe Tao◊a Rahi.)<br />

207


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

208<br />

Ia pahono afaro ana◊e mai te mau melo o te piha haapiiraa, a ani i te hoê melo o<br />

te piha haapiiraa ia faahiti mai e aore ra ia tai◊o mai i te hiroa faaroo ahuru ma<br />

toru. I muri iho, a ani i te melo o te piha haapiiraa ia faahiti faahou mai i te afa<br />

matamu o te hiroa faaroo, tae atu i te “titauraa a Paulo.”<br />

• Eaha te “titauraa a Paulo”? I hea roa e itehia ai?<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te Philipi 4:8 e ia faaau i te<br />

reira i te hiroa faaroo ahuru ma toru. A haamaramarama e, i te taime i faahiti ai<br />

Iosepha Semita i te titauraa a Paulo i roto i te hiroa faaroo ahuru ma toru, te<br />

parau ra oia i te Philipi 4:8, oia te hoê tuhaa o te hoê rata ta Paulo i papa◊i i te<br />

Feia Mo◊a i Philipi. E puohu te haapiiraa o teie mahana i teie rata e te mau rata a<br />

Paulo i to Kolosa e i to Philemona, ua papa◊i-atoa-hia i roto i te taime i mau ai o<br />

Paulo i te fare tapearaa i Roma. E aparau teie mau rata i te mau atiributi [mau<br />

huru tano] o te tia ia tatou ia imi no te faatupu ia tatou ei feia pee ia Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea ia faatano i te reira ia tatou i teie mahana mai te au hoi i ta te reira i<br />

faatano i te Feia Mo◊a i roto i te tau o Paulo. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaite i te iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te pae varua.<br />

1. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Paulo i te Feia Mo◊a i Philipi ia pee ia Iesu Mesia.<br />

A aparau i te episetole a Paulo i to Philipi. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua mau o Paulo i te fare tapearaa i Roma i te taime i papa◊i ai oia i to Philipi.<br />

Eaha te mana◊o o te tahi mau melo o te Ekalesia i te mauraa o Paulo i te fare<br />

tapearaa? (A hi◊o Philipi 1:12–18.) Ua tauturuhia anei outou na roto i te iteraa e<br />

aore ra te faarooraa no nia ia vetahi ê o tei itoito roa i roto i te taviniraa i te Fatu?<br />

• I roto i te Philipi 2:2–3, eaha ta Paulo i titau i te mau melo o te Ekalesia ia rave?<br />

I roto i te hea rave◊a e tia ai i te mau melo o te Ekalesia i te “tahoê-maite-raa to<br />

[ratou] mana◊o”? (A hi◊o Philipi 1:27; 2:14–15.) No te aha tatou e rave ai i te tahi<br />

mau taime i te mau mea “eiaha no÷na iho”? No te aha i to outou mana◊o, i a◊o<br />

ai o Paulo ia ore e turu i te reira? No te aha e mea faufaa ia ore tatou e mana◊o e,<br />

e mea maitai a◊e tatou i te tahi atu mau taata? (A hi◊o PH&PF 38:24–26.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia ia Iesu i roto i te Philipi 2:5–8? E mea nahea Iesu<br />

i te haamau raa i te hi◊oraa maitai roa i roto i te haehaa e te fariiraa i te hinaaro<br />

a to÷na Metua? (A hi◊o Ioane 8:29.) E mea nahea tatou e riro mai ai hau atu te<br />

haehaa e te fariiraa i te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra?<br />

• I to outou mana’oraa, eaha te auraa o te parau a Paulo a parau ai oia i to Philipi,<br />

“e rave faaoti hua i to outou ora ma te m≤ta◊u e te rurutaina”? (Philipi 2:12).<br />

Ua haamaramarama te Peresideni David O. McKay: “‘A rave faaoti i to outou iho<br />

ora o te hoê ïa titauraa o te faaitehia na roto i te ohiparaa, te mana◊o, te itoito ia<br />

faatura, o te vai-mau-raa ïa o te faaroo. <strong>Te</strong>ra râ, e mea tia ia ravehia te reira ma<br />

te feruriraa papu e, te tiaturiraa ana◊era ia÷na iho e nehenehe e hotu mai te<br />

te◊ote◊o e te paruparu o te hopoi mai i te hi◊araa. Ma te ‘mâta◊u e te rurutaina, o<br />

ta tatou ïa e imi i te puai e te aroha rahi o te Atua no te faaûrûraa ia noaa te rê<br />

hopea” (i roto Conference Report, Apr. 1957, 7).


• Ua a◊o tamau noa o Paulo i to Philipi ia “oaoa i te Fatu” (Philipi 3:1; 4:4).<br />

E mea nahea tatou e oaoa ai i te Fatu?<br />

Haapiiraa 40<br />

• Ua parau o Paulo i to Philipi e, ua faatusia oia i te mau mea atoa no te Mesia<br />

(Philipi 3:7–8). Eaha ta Paulo i faatusia? No te aha e mea faufaa ia rave i te mau<br />

faatusiaraa no te Mesia? (A hi◊o Philipi 3:9–12.)<br />

Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita: “Ia ore te hoê faaroo e titau i te tusia o<br />

te mau mea atoa, aita ïa to’na mana e rava◊i no te faahotu i te faaroo i titauhia<br />

i roto i te oraraa e te faaoraraa; no te mea, mai te omuaraa o te oraraa o te<br />

taata nei, te faaroo i titauhia i roto i te oaoa o te oraraa e te faaoraraa, aita ïa e<br />

nehenehe e noaa ma te ore te tusia o te mau mea atoa o te fenua nei” (Lectures<br />

on Faith [1985], 69).<br />

• E mea nahea e noaa ai ia tatou te “hau o te Atua” i faahitihia i roto i te Philipi<br />

4:7? (A hi◊o Philipi 4:6–7.) I nahea to outou iteraa i te hau o te Atua?<br />

• E mea nahea tatou ia faaohipa i te a◊o a Paulo i roto i te Philipi 4:8? (A hi◊o<br />

atoa i te mau Hiroa Faaroo 1:13.) E mea nahea to outou haamaitairaahia ia pee<br />

ana◊e outou i teie titauraa?<br />

• Ua faaite papu o Paulo, “E tia ia÷u te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu<br />

mai ia÷u ra” (Philipi 4:13). E mea nahea i to outou mana◊oraa i noaa ai ia Paulo<br />

teie iteraa papu no te Mesia? E mea nahea to outou iteraa e, e “tia [ia outou] te<br />

mau mea atoa nei i te Mesia”?<br />

2. <strong>Te</strong> haamana◊o nei o Paulo i to Kolosa e, e tae mai te faaoraraa na roto noa<br />

i te Mesia.<br />

A aparau Kolosa 1. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te<br />

mau irava i maitihia. A haamaramrama e, te Feia Mo◊a i Kolosa, oia te hoê oire<br />

iti i te pae hitia o te râ no Ephesia, tei raro a◊e ïa ratou i te mau mana o te mau<br />

haapiiraa o te faaiti mai i te faufaa o te Faaora e, tei nia te mana◊o puai i te<br />

noaaraa te maitai roa na roto i te haapa÷oraa i te mau oro◊a e, na roto i te<br />

haamoriraa i te mau melahi. I roto i ta÷na rata i to Kolosa, ua faaara Paulo no teie<br />

mau haapiiraa, ma te titau i te Feia Mo◊a ia tamau noa i te “tamau i te tatumu e ia<br />

mau maite” (Kolosa, 1:23; a hi◊o atoa Kolosa 2:5–7) i roto i te iteraa e, e tae mai te<br />

faaoraraa na roto ana◊era ia Iesu Mesia.<br />

• Eaha te mau parau mau no Iesu Mesia ta Paulo i haapii i to Kolosa? (A hi◊o<br />

Kolosa 1:12–22. A tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa<br />

i nia i te tabula ereere.) No te aha e mea faufaa no to Kolosa ia maramarama i<br />

teie mau parau mau? E mea nahea to outou iteraa e, to outou iteraa papu no<br />

Iesu Mesia, ua faahuru ê i te huru o ta outou e ora nei?<br />

• Eaha te “tuhaa i te ai◊a o te feia mo◊a” o ta tatou e nehenehe e farii no ô mai i<br />

to tatou Metua i te Ra◊i ra? (A hi◊o Kolosa 1:12; 2 Nephi 9:18; PH&PF 50:5.) Na<br />

vai e faatupu i teie tuhaa ai◊a? (A hi◊o Kolosa 1:12–14.) Eaha ta tatou e tia roa ia<br />

rave no te farii i teie tuhaa ai◊a? (A hi◊o Kolosa 1:10–12; 2 Nephi 9:18; Alama<br />

5:51; PH&PF 50:5.)<br />

• Eaha te auraa o te parau a Paulo a titau ai oia i to Kolosa ia “tamau i te tatumu<br />

e ia mau maite” i te evanelia? (A hi◊o Kolosa 1:23.) Eaha te faatupu i te tahi<br />

209


210<br />

mau taata ia “tamau maite i te faaroo”? (Kolosa 1:23). Eaha te nehenehe ia<br />

tatou ia rave no te haapuai i to tatou mau iteraa papu?<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i to Kolosa i te mea o te tia ia ratou ia rave ei feia<br />

maitihia no te Atua.<br />

A aparau i te Kolosa 2:1–8, 16–23; 3; 4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua hinaaro o Paulo i te Feia Mo◊a ia “au-tahi-maite i te aroha” to ratou aau e i<br />

roto i te ite o te Atua te Metua e Iesu Mesia (Kolosa 2:2–3). E mea nahea tatou<br />

ia rave faaoti i teie ohipa i roto i to tatou iho paroita e amaa?<br />

• Eaha te auraa o te parau “ia aahia e ia patuhia” i roto i te Mesia? (A hi◊o Kolosa<br />

2:7.) E mea nahea tatou e aahia ai i roto i te Mesia? E mea nahea teie huru “ia<br />

aahia e ia patuhia” i roto i te Mesia ia tauturu ia tatou i roto i te mau taime no<br />

te tamataraa? (E hinaaro paha outou e faaau atu i te hoê tumu raau e te mau<br />

aa potopoto i te vahi papau, i te hoê tumu raau e te mau aa roroa, i te vahi<br />

hohonu. A aparau eaha te tumu raau ia hi◊ohia e ora i te mau tamataraa mai te<br />

mau vero anei e aore ra mai te mau pa◊ura.)<br />

• Eaha te mau atiributi [huru tano] o te taata “maitihia o te Atua” tei tabulahia i<br />

roto i te Kolosa 3:12–15? (A tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i nia i te tabula ereere.) E mea nahea to Iesu Mesia faaiteraa i te hi◊oraa<br />

maitai i roto i teie mau atiributi? (A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

feruri i te mau huru taa maitai o ta Iesu i faahi◊o atu i te atiributi tataitahi.) E<br />

mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faatupu maitai roa÷tu i teie mau atiributi?<br />

• E mea nahea tatou ia vaiiho i te parau o te Mesia ia vai i rotopu ia tatou, ia au i<br />

ta Paulo i a’o mai? (A hi◊o Kolosa 3:16–17; a hi◊o atoa PH&PF 1:37; 18:34–36.)<br />

E mea nahea te mau himene pure ia haapuai i to tatou ite e te iteraa papu no<br />

te parau a te Mesia? E mea nahea tatou ia faaohipa maitai a’e i te mau himene<br />

pure e te tahi atu mau pehe mo◊a?<br />

Ua parau o Elder Dallin H. Oaks: “E mea tia ia tatou ia faaohipa hau atu i ta<br />

tatou mau himene [pure] no te faaaifaito ia tatou i nia i te Varua o te Fatu, no<br />

te tahoê ia tatou, e no te tauturu ia tatou ia haapii atu e ia haapii mai i ta tatou<br />

parau haapiiraa. E mea tia ia tatou ia faaohipa maitai a◊e i ta tatou mau<br />

himene [pure] i roto i te haapiiraa misionare, i roto i te mau piha haapiiraa<br />

evanelia, i roto i te mau putuputuraa a te mau p∂p∂ [autahu◊araa], i roto i te<br />

mau pô utuafare, e i roto i te mau hahaereraa utuafare. Ua riro te pehe ei rave◊a<br />

maitai roa no te haamori i to tatou Metua i te Ra◊i ra e i ta÷na Tamaiti, o Iesu<br />

Mesia. E mea tia ia faaohipa tatou i te mau himene [pure] ia hinaaro ana◊e<br />

tatou i te puai pae varua e te faaûrûraa” (i roto Conference Report, Oct. 1994,<br />

13; e aore ra Ensign,<br />

• Ua tataipiti o Paulo i te haapapuraa i te faufaa ia haamarururu atu (Kolosa 2:7;<br />

3:15, 17). No te aha e mea faufaa ia haamauruuru tatou? E mea nahea tatou ia<br />

faaite i te aau mehara [mauruuru] i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia i roto i<br />

te mau huru atoa?<br />

4. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Paulo ia Philemona ia faaore i te hara a Onesimo.<br />

A aparau i te episetole a Paulo ia Philemona. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, ua


papa◊i o Paulo i te hoê rata na’na iho ia Philemona, te hoê melo o te Ekalesia i<br />

Kolosa, no nia i te taata tîtî a Philemona o Onesimo. Ua eiâ o Onesimo ia<br />

Philemona, e ua horo ê atu i Roma, i reira hoi oia i te fareireiraa ia Paulo e a<br />

faafariuhia mai ai i roto i te Ekalesia. Ua ani o Paulo ia Philemona ia faaore i te<br />

hapa o Onesimo, e ia farii ia’na ei taeae i roto i te evanelia.<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Paulo na roto mai i ta÷na rata<br />

ia Philemona.<br />

• E mea nahea o Paulo ia faaite i te faatura no te tiamâraa o Philemona? (A hi◊o<br />

Philemona 1:14.) E mea nahea o Paulo ia faaite i ta’na fafauraa i te ohipa<br />

tautururaa ia Onesimo?<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia i teie episetole no nia i te mana o te evanelia<br />

ia taui i te mau autaatiraa o te taata nei? (A hi◊o Philemona 1:16.) E mea nahea<br />

te evanelia ia faahuru ê i to outou mau autaatiraa e te mau taata e haaati ra ia<br />

outou?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu no te faufaa o te faatupuraa i te mau atiributi [huru tano] o te<br />

tauturu ia tatou ia riro atu mai ia Iesu Mesia, oia hoi mai tei faahitihia i roto i te<br />

mau rata a Paulo i to Philipi, to Kolosa, e to Philemona. A ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia tai◊o i te Philipi 4:8 e te Kolosa 3:12–15 e a maiti i te hoê<br />

atiributi mai roto mai i taua mau irava ra no te haamaitai i teie hebedoma.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> mau autaatiraa i rotopu i te mau metua e te mau tamarii<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Kolosa 3:20–21.<br />

• Ia au ia Paulo, eaha te titauraa a te hoê tamarii i to’na na metua? Eaha te<br />

titauraa a te metua i te hoê tamarii? E mea nahea outou ia haamaitai i te<br />

autaatiraa i rotopu i na metua e te mau tamarii i roto i to outou utuafare?<br />

2. “<strong>Te</strong> tavini nei hoi outou i te Fatu ra i te Mesia” (Kolosa 3:24)<br />

Haapiiraa 40<br />

• E mea nahea tatou ia pee i te haapiiraa a Paulo i roto i teie mau irava? (A hi◊o<br />

atoa Mataio 25:34–40.) Eaha te taa-ê-raa ta teie huru e faatupu i nia i te huru o<br />

ta tatou taviniraa?<br />

211


Haapiiraa<br />

41<br />

212<br />

“Ua Oti Ta÷u Hororaa”<br />

1 e 2 Timoteo; Tato<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai e ia haapii atu hoi<br />

i te parau haapiiraa mau e ia riro ei hi◊oraa parau tia ia vetahi ê ra.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Timoteo 4; 2 Timoteo 1–4; Tito 1. <strong>Te</strong> faataa nei o Paulo i te mau tapa◊o no<br />

te taivaraa. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, te haapiiraa mai e te haapiiraa atu i te parau<br />

haapiiraa mau e tauturu ïa ia paruru atu i te taivaraa.<br />

b. 1 Timoteo 4:12. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e mea tia ia riro tatou “ei haapa◊oraa<br />

râ [tatou] na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi].<br />

c. 1 Timoteo 6; Tito 2–3. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e mea tia ia “tapi [pee] râ i te<br />

parau tia” e ia huna i tei ore i te huru atua ra.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Pauline Epistles:<br />

1 Timothy,” 747; “Pauline Epistles: 2 Timothy,” 748; “Pauline Epistles: Epistle<br />

to Titus,” 747; “Timothy,” 785; “Titus,” 785–86.<br />

3. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaineine i te mau<br />

parau roroa no te mau faahitiraa i muri nei, e aore ra a faaineine ia papa◊i i te<br />

reira i nia i te tabula ereere:<br />

No te faaoti i ta÷u hororaa, e mea tia roa ia÷u:<br />

Ia haapii mai e ia haapii atu i te parau haapiiraa mau<br />

Ia riro ei haapa◊oraa [tatou] na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi].<br />

Ia tapi [pee] râ i te parau tia e ia huna i te ore i te huru atua ra.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A taui-haere te mau materia e te mau huru raveraa<br />

o ta outou e faaohipa i roto i te haapiiraa. Mai teie te huru, e nehenehe outou<br />

e faaohipa i te mau hoho◊a e aore ra i te mau materia faaiteiteraa, te hoê<br />

aparauraa rave-taa-ê-hia, e aore ra te hoê faanahoraa parahiraa taa ê. E<br />

nehenehe te huru rauraa e tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapea i<br />

te anaanatae i roto i te mau haapiiraa. A hi◊o Haapiiraa–Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu,<br />

te mau ap¥ 66–67 e 112–113, no te mau materia e te mau huru raveraa o te<br />

tano paha no ta outou mau haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

• Eaha te hororaa hopea no te tatauraa o ta outou i tatau atu i roto e aore ra o ta<br />

outou i mata◊ita◊i atu? Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te rêraa e te faaoti-noa-raa i te<br />

hoê hororaa no te tatauraa? Ehia rahiraa taata i rê [upootia] i roto i te hoê<br />

hororaa matauhia? Eaha ta outou e tia ia rave no te noaaraa te rê.


<strong>Te</strong> aparauraa i te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa<br />

• E mea nahea te haere◊a o to outou oraraa i riro ai mai te hoê hororaa no te<br />

tatauraa? E mea nahea e ore ai e riro mai te hoê hororaa no te tatauraa? (E<br />

nehenehe te mau taata atoa e rê i te “hororaa” o te oraraa.) Eaha te tia roa ia<br />

tatou ia rave no te faaoti i te hororaa o te oraraa ma te manuïa rahi?<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 2 Timoteo 4:7. (E hinaaro paha<br />

outou ia faaite atu e, te hoê “tata’uraa”, e nehenehe atoa ia parauhia te hoê<br />

“hororaa.”) A haamaramarama e, ua ora na te Aposetolo Paulo i te atea ê, e no<br />

reira ua nehenehe ia÷na ia rave i teie faaiteraa i te pae hopea o to÷na oraraa. E<br />

aparau teie nei haapiiraa i te mau haapiiraa e rave rahi a Paulo no te tauturu ia<br />

tatou a tutava ai tatou ia faaoti i ta tatou hororaa ma te manuïa rahi.<br />

A faaite i te parau roroa No te faaoti i ta÷u hororaa, e mea tia roa ia÷u:<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e mea nahea ia<br />

faatano i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaite i te mau iteraa o te tuati i te mau parau tumu pae varua.<br />

A haamaramarama e, ua riro o Timoteo raua o Tito ei na hoa tiaturihia no Paulo<br />

o tei tauturu ia÷na i roto i te pororaa i te evanelia. I muri a◊era i te mauraa<br />

matamua o Paulo i te fare tapearaa, ua haapoto mai oia i te mau tere misionare.<br />

I Ephesia ua vaiiho atu oia ia Timoteo ia faatere i te Ekalesia, e i Kereta ua vaiiho<br />

atu oia ia Tito e te hoê â faataaraa ohipa. A tamau atu ai o Paulo i to÷na tere, ua<br />

papa◊i oia i te mau rata no te haapuai i teie mau taeae e no te a◊o ia ratou i roto i<br />

ta ratou mau hopoi◊a ei mau orometua a◊o e aore ra ei mau tia◊i mamoe i nia i te<br />

Feia Mo◊a. Mai te reira taime mai, ua parau-pinepine-hia teie mau rata, te mau<br />

episetole a te mau orometua a◊o.<br />

1. A haapii mai e a haapii atu i te parau haapiiraa mau.<br />

A aparau i te 1 Timoteo 4; te 2 Timoteo 1–4; e te Tito 1. A ani i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Eaha te mau tapa◊o o te taivaraa o ta Paulo i faataa i roto i ta÷na mau rata ia<br />

Timoteo raua o Tito? (A hi◊o 1 Timoteo 4:1–3; 2 Timoteo:1–7, 13; 4:3–4; Tito<br />

1:10–11.) E mea nahea teie mau tapa◊o o te taivaraa i papu ai i teie anotau?<br />

(A hi◊o 2 Nephi 28:3–9; PH&PF 1:15–16.) E mea nahea tatou e nehenehe ai<br />

e paruru ia tatou iho i nia i teie mau ino?<br />

• No te aha te tahi mau taata “e te tamau-noa-raa hoi i te haapii, aore roa râ i<br />

noaa te ite i te parau mau”? (2 Timoteo 3:7). E mea nahea tatou e nehenehe ai<br />

e haapapu e, e afa◊i ta tatou arata’i ia tatou i te hoê ite o te parau mau?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii ia Timoteo no nia i te mau hopoi◊a o te mau taata o te<br />

haapii atu i te evanelia? (A hi◊o 1 Timoteo 4:6–7, 13–16; 2 Timoteo 2:16,<br />

23–25; 3:14–17; 4:2, 5. E hinaaro paha outou ia tabula i teie mau hopoi◊a i nia<br />

i te tabula ereere.) Eaha te mau rave◊a maitai te vai ra ia tatou no te haapii i te<br />

evanelia? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi te haapiiraa i te mau melo<br />

o te utuafare, te rave-faaoti-raa i te mau piiraa i roto i te Ekalesia, e te<br />

aparauraa i te evanelia e te mau hoa e te feia i matauhia. A faaite e, o tatou<br />

tataitahi e orometua haapii tatou i te tahi huru, no te evanelia.) E mea nahea<br />

tatou ia haapii i te evanelia ia hau atu i te maitai?<br />

213


214<br />

• Ua haapapu o Paulo i te faufaa o te haapiiraa atu e o te haapiiraa mai i te parau<br />

haapiiraa mau (1 Timoteo 1:3; 4:6, 13; Tito 2:1). E mea nahea te haapii mai i te<br />

parau haapiiraa mau ia tauturu ia tatou ia paruru ia tatou i nia i te taivaraa?<br />

Eaha te tahi mau fifi rahi o te mau haapiiraa hape? E mea nahea te haapiiraa<br />

mai i te mau parau haapiiraa mau o te evanelia ia haamaitai i to outou oraraa?<br />

A paraparau ana◊e ai i te mana o te parau haapiiraa mau, ua parau o Elder Boyd<br />

K. Packer: “<strong>Te</strong> parau haapiiraa mau, ia maramaramahia, e taui ïa i te mau huru<br />

e te peu. Na te haapiiraa i te mau parau haapiiraa o te evanelia e haamaitai<br />

vitiviti a’e i te huru [o te taata] eiaha ra na te haapiiraa i te huru [o te taata] e<br />

haamaitai a’e i te huru [o te taata]. . . .No reira, te haapuai rahi nei matou i te<br />

haapiiraa o te mau parau haapiiraa o te evanelia” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1986, 20; e aore ra Ensign, Nov. 1986, 17).<br />

• E mea nahea e nehenehe ai tatou e papu maitai e, te mea o ta tatou e haapii<br />

nei e parau haapiiraa mau ïa? (A hi◊o Mosia 18:19–20; PH&PF 52:9.)<br />

Ua a◊o o Elder Joseph B. Wirthlin: “Ua heheu mai te Atua i te mau mea atoa i<br />

titauhia no to tatou faaoraraa [ora]. E mea tia ia tatou ia haapii e ia faaea i nia i<br />

te mau mea o tei heheuhia mai; e ia faaea i te tuatapapa i te mau mea e paraurahi-hia<br />

ra, e mau mea hohonu. Ta÷u a◊o i te mau orometua haapii i roto i te<br />

Ekalesia, o te haapii nei i roto i te mau paroita e te mau t¥t¥, i roto i te mau fare<br />

haapiiraa a te Ekalesia, no te haapiiraa teitei atu, i roto i te mau fare haapiiraa<br />

evanelia o te faaroo, te mau seminare, e tae noa÷tu i te mau metua i roto i to<br />

ratou mau utuafare, ia faatumu i ta ratou mau haapiiraa i nia i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a e te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1994, 101; e aore ra Ensign, Nov. 1994, 77).<br />

• Eaha ta Paulo i a◊o mai ia tatou ia rave i te taime ihoa ua farii tatou i te hiroa<br />

parau haapiiraa? (A hi◊o 2 Timoteo 1:13; Tito 1:9.) I to outou mana◊o, eaha te<br />

auraa o te parau ia “mau maite’? (A hi◊o 1 Nephi 15:23–24.)<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite i te parau roroa A<br />

haapii mai e a haapii atu i te parau haapiiraa mau.<br />

2. “Ia riro. . . ei haapa◊oraa na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi]”.<br />

A tai◊o e a aparau 1 Timoteo 4:12.<br />

• Eaha to outou mana◊o i te auraa o te parau “Ia riro. . . ei haapa◊oraa na tei<br />

faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi]”? (1 Timoteo 4:12). E mea nahea to outou<br />

faaûrûraahia e te hoê taata tei “riro. . . ei haapa◊oraa na tei faaroo ra [ei hi◊oraa<br />

na te feia tiaturi]”?<br />

A tabula i te mau rave◊a tataitahi ta Paulo i titau ia Timoteo ia riro ei hi◊oraa. A<br />

ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faataa e mea nahea e nehenehe ai ia<br />

ratou ia riro ei hi◊oraa i roto i teie mau rave◊a tataitahi.<br />

Aparauraa (e nehenehe atoa te auraa, te peu e aore ra te huru)<br />

Aroha<br />

Varua<br />

Faaroo<br />

Mâraa [viivii ore]<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite i te parau roroa Ia<br />

riro ei haapa◊oraa na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi].


3. “A tapî [pee] râ i te parau tia” e ia huna hoi i tei ore i te huru atua ra.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te 1 Timoteo 6<br />

e Tito 2–3.<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te here o te moni? (A hi◊o 1 Timoteo 6:7–10.) I<br />

roto i tehea auraa i riro ai te here o te moni ei “aa no te mau ino atoa”? E mea<br />

nahea tatou ia haapapu e, aita tatou e hi◊o rahi roa ra i nia i te moni e i nia i te<br />

tahi mau tao◊a rahi materia? (A hi◊o 1 Timoteo 6:17–19; Iakoba 2:18–19.)<br />

Ua haapii o Elder Dallin H. Oaks: “E ere no te moni te ino. Ua faaohipa te<br />

Taata Samaria i taua â mau pene ra no te tavini i to÷na taata tupu, o ta Iuda<br />

atoa i faaohipa no te hoo i te Fatu. O te ‘here i te moni tei riro ei aa no te mau<br />

ino atoa.’ (1 Timoteo 6:10; papa◊iraa opa tei tuuhia÷atu.) <strong>Te</strong> taa ê-raa fifi o te<br />

faito ïa no te pae varua ta tatou e faaohipa i roto i te hi◊oraa, te hi◊opoaraa, e te<br />

faatereraa i te mau mea o teie nei ao” (i roto Conference Report, Oct. 1985, 78;<br />

e aore ra Ensign, Nov. 1985, 63).<br />

• I roto i ta÷na mau rata ia Timoteo raua o Tito, ua horo◊a o Paulo i te mau<br />

haamaramaramaraa [haapiiraa] e rave rahi no nia i te oraraa ma te parau tia.<br />

Eaha te a◊o ta Paulo i horoa i roto i te mau irava i muri nei: 1 Timoteo 6:11–12;<br />

2 Timoteo 2:22; Tito 2:1–8, 12; 3:1–2, 8? (A haapoto te mau pahono a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. A aparau i te auraa o teie mau<br />

haamaramaraa [haapiiraa] e mea nahea ia faatano i te reira i to tatou mau<br />

oraraa.)<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite i te parau roroa A<br />

tapî [pee] râ i te parau tia” e ia huna hoi i tei ore i te huru atua ra.<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, ua ite Paulo e, ua fatata roa te taime e hamani-ino-hia oia<br />

no to÷na iteraa papu no Iesu Mesia. <strong>Te</strong>ra râ ua ite atoa oia e, no te mea ua ora<br />

oia i te evanelia, “te vaiihohia ra no÷na te korona o te parau tia” (2 Timoteo 4:8).<br />

A faite i te iteraa papu no te faufaa o te raveraa i te mau mea tia i te mau mahana<br />

atoa e ia faaea noa i nia i te haere◊a ia nehenehe ia tatou ia parau mai ia Paulo,<br />

I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to÷u hororaa, i mau maite na vau i te parau”<br />

(2 Timoteo 4:7).<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa o te 1 Timoteo<br />

• Eaha te a◊o ta Paulo i horo◊a no nia i te pure i roto i te 1 Timoteo 2:1–3? No te<br />

aha e mea tia ia tatou ia pure no te mau taata atoa? E mea nahea tatou ia rave<br />

i te reira ma te au maitai? No te aha e mea tia ia tatou ia pure no te feia faatere<br />

ihoa ra o te mau nunaa?<br />

• I roto i te 1 Timoteo 3:1–7 ua haamau o Paulo i te mau aravihi no te hoê<br />

episekopo. No te aha teie mau aravihi i riro ai ei mea faufaa no te hoê<br />

episekopo?<br />

Haapiiraa 41<br />

215


216<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i te 1 Timoteo 5:8 no nia i te haapa◊o-maitai-raa i<br />

to tatou mau utuafare? No te aha outou i mana◊o ai e, ua puai roa ta Paulo<br />

parau i nia i te feia o tei ore i rave faaoti i taua hopoi’a ra?<br />

2. “E ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai no tatou” (2 Timoteo 1:7)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 2 Timoteo 1:7.<br />

• Eaha te tahi mau mea ta te mau taata e taiâ i roto i teie nei ao i teie mahana?<br />

Eaha te haapapuraa ta Paulo i horo◊a ia Timoteo no nia i te “varua taiâ”? E mea<br />

nahea to outou iteraa i teie haapapuraa ia riro ei parau mau i roto i to outou<br />

oraraa?<br />

3. <strong>Te</strong> riroraa ei feia rave ohipa maitai<br />

A tai◊o e a aparau i te Tito 2:9–10.<br />

• E mea nahea ta Paulo a◊o i te feia tavini i roto i teie mau irava, e tano atoa ai i<br />

te feia rave ohipa? (A faaite e, te parau eiaha e rave huna noa i te tao◊a, te auraa<br />

ra te eiâraa, e aore ra te raveraa ani ore.) E mea nahea te feia rave ohipa i te eiâ<br />

i te tahi mau taime na roto mai i to ratou mau fatu ohipa? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te<br />

mau pahonoraa, oia hoi, te faaohipa-huna-raa i te moni, te raveraa i te mau<br />

ohipa no ta ratou iho faaohiparaa, e aore ra te oreraa e rave i te ohipa no te<br />

hoê mahana atoa.)<br />

• Eaha ta Paulo i parau e mea tia ia tatou ia rave eiaha ra ia rave huna noa i te<br />

tao◊a? (A faaite “ei haapa’o maitai roa râ,” e aore ra ia haapa◊o maitai e ia<br />

tiaturihia.) Eaha te mau faahopearaa o ta outou i ite i roto i te faaiteraa i te<br />

“haapa◊o maitai roa” i roto i te vahi raveraa ohipa?


“O te Paieti Mau”<br />

Iakobo<br />

Haapiiraa<br />

42<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te mau huru o<br />

ta tatou e tia ia faatupu no te ora i ta tatou faaroo ma te maitai roa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Iakobo 1:1–4; 5:10–11. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia<br />

faaoroma◊i rahi i te mau ati.<br />

b. Iakobo 1:5–7; 4:8. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia pure i te<br />

Atua i roto i te faaroo.<br />

c. Iakobo 1:19–20, 26; 3:2–18. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia<br />

tapea maite i to tatou mau arero e ia haere maine [marû] i te riri.”<br />

d. Iakobo 1:22–25, 27; 2:14–26; 4:17. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia<br />

tatou ia riro “ei feia rave i te parau,” ma te faaite i to tatou faaroo na roto<br />

i ta tatou mau ohipa.<br />

2. <strong>Te</strong> Tahi Atu Tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “James,” 709;<br />

“James, Epistle of,” 709–10.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “A haapii i te vai-mau-raa o te aparauraa a te taata<br />

iho na ô mai e i te Atua ra. A tauturu i te taata tataitahi ia maramarama e mea<br />

nahea ia pure ma te tiamâ e e mea nahea ia farii e ia ite maitai i te mau<br />

pahonoraa mai ô mai i te Atua” (Richard G. Scott, “Four Fundamentals for<br />

Those Who <strong>Te</strong>ach and Inspire Youth,” in CES Old <strong>Te</strong>stament Symposium<br />

Speeches, 1987 [1987], 3).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i te parau o te faaroo paieti mau i nia i te tabula ereere, e a ani i te mau<br />

uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te auraa o te parau paieti? (I roto i te mau pahonoraa, e nehenehe e vai<br />

mai te mau parau, oia mau, maitai, î maitai, maitai roa.) Eaha te auraa o te parau<br />

faaroo? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi te taviniraa e te haamoriraa i<br />

te Atua, te hoê faanahoraa no te mau tiaturiraa e te mau faaohiparaa, e te hoê<br />

fafauraa e aore ra te horo◊araa i te taime atoa i te hoê huru taa-ê-raa o te oraraa.)<br />

• E mea nahea outou ia faataa i te parau o te paieti mau?<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Iakobo 1:27. A haamaramarama<br />

e, e aparau teie nei haapiiraa e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i te<br />

mau haapiiraa a Iakobo no te tauturu ia tatou ia ora ma te “paieti mau” e ia riro ei<br />

taata “paieti i mua i te Atua. “<br />

217


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

218<br />

A aparau ai outou i te mau haapiiraa i roto i te buka a Iakobo, a tabula i te reira i<br />

nia i te tabula ereere i raro a◊e i te upoo parau O te paieti mau. A aparau e mea<br />

nahea te mana◊o tataitahi i haapiihia e Iakobo e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia<br />

ora i te hoê paieti mau.<br />

A haamaramarama e, ua mana◊ohia e, te taata papa◊i i te buka a Iakobo o te taeae<br />

ïa o Iesu Mesia. I muri a◊e i te tia-faahou-raa mai Iesu, ua tavini atu o Iakobo ei<br />

Aposetolo e ua riro ei taata faatere faufaa i roto i te Ekalesia i mutaa ihora (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 12:17; 15:13–20).<br />

1. E mea tia ia tatou ia faaoroma◊i rahi i te ati.<br />

A tai◊o e a aparau i te Iakobo 1:1–4; 5:10–11.<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te tiaraa i mua i te mau tamataraa o to tatou<br />

faaroo? (A hi◊o Iakobo 1:2–3 e te papa◊iraa na◊ina◊i roa 2a, o te faaite ra e, i roto<br />

i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], te pereota te mau<br />

faahemaraa huru rau, ua tauihia ïa te mau ati e rave rahi.) E mea nahea te mau<br />

tamataraa ia tauturu ia tatou ia faatupu i te faaoroma◊i? E mea nahea tatou ia<br />

haamaitaihia ia faaoroma◊i rahi ana◊e tatou i te mau ati? (A hi◊o Iakobo 1:4;<br />

Roma 5:3–5; Alama 36:3.)<br />

Ua papa◊i o Elder Orson F. Whitney: “Aore e mauiui o ta tatou e oto nei, aore e<br />

tamataraa o ta tatou e ite ia tupu mai, ua mau◊a ïa. E faatere te reira i to tatou<br />

ite haapiiraa, i te faatupuraa i te mau aravihi mai te faaoroma◊i, te faaroo, te<br />

oroma◊i e te haehaa. <strong>Te</strong> mau mea atoa o ta tatou e oto, e te mau mea atoa o ta<br />

tatou e faaoroma◊i, i te taime ihoa ra ia faaroma◊i rahi tatou i te reira, e faatupu<br />

ïa i to tatou mau huru, e tamâ maitai i to tatou aau, e faaaano i to tatou varua,<br />

e e faariro ia tatou ia hau atu te mârû e te aroha, hau atu te tiamâ ia piihia ei<br />

mau tamarii a te Atua” (faahitihia i roto i te buka a Spencer W. Kimball, Faith<br />

Precedes the Miracle [1972], 98).<br />

• O vai ta Iakobo i faahiti e, e mau hi◊oraa maitai no te faaoroma◊i i roto i te ati?<br />

(A hi◊o Iakobo 5:10–11.) E mea nahea to outou iteraa i te mau peropheta o te<br />

mau mahana hopea nei ia faaite i teie faaoroma◊i? E mea nahea to ratou hioraa<br />

i te tauturu ia outou?<br />

2. E mea tia ia tatou ia pure i te Atua na roto i te faaroo.<br />

A tai◊o e a apara i te Iakobo 1:5–7 e te 4:8.<br />

• Eaha te a◊o ta Iakobo i horo◊a i te feia o te “ere i te ite [paari]” (A hi◊o Iakobo<br />

1:5–6.) Eaha ta te Metua i te Ra◊i ra e rave, mai te mea e ani tatou na roto i te<br />

faaroo? Eaha te mau iteraa i tupu o ta outou i roaa ma te farii atoa i te mau<br />

pahonoraa i te pure?<br />

• E mea nahea to te Peropheta Iosepha Semita faaûrûraahia e te a◊o i roto i te<br />

Iakobo 1:5? (A hi◊o Iosepha Semita—Aamu 1:11–13.) Eaha ta tatou e nehenehe<br />

e haapii mai i roto i teie iteraa i tupu? E mea nahea te faaotiraa a Iosepha ia pee<br />

i te a◊o i roto i te Iakobo 1:5 e faahuru ê ai ia tatou? (A hi◊o Iosepha Semita—<br />

Aamu 1:14–20.)<br />

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball: “No te mea ua haere atu te hoê<br />

tamaiti ahuru ma maha matahiti i roto i te uru raau no te pure, i muri iho i te<br />

tai◊oraa i te mau papa◊iraa mo◊a, . . . no te mea ua ora i te mau heheuraa no ô<br />

mai i nia râ, ua farii tatou i <strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau


Haapiiraa 42<br />

Mahana Hopea nei. Ua farii tatou i te mau haamaitairaa atoa o te nehenehe e<br />

faariro ia tatou ei mau taata oaoa a◊e i roto i te ao atoa nei, no te mea e, ua<br />

haere atu te hoê tamaiti ahuru ma maha matahiti i roto i te mau uru raau no<br />

te pure” (i roto Conference Report, Melbourne Australia Area Conference<br />

1976, 23).<br />

Mai te mea te haapii nei outou i te feia apî, a faaite papu e, te aniraa i te Atua<br />

na roto i te faaroo e te fariiraa i te paari, aita ïa i taotiahia i te matahiti e aore<br />

ra i te tahi atu mau huru. Ua 14 matahiti to Iosepha Semita i tamata maitai roa<br />

ai oia i te mau parau a Iakobo e ua farii i te Oroma Matamua. Ua 17 matahiti<br />

to÷na a haere mai ai te melahi Moroni e farerei ia÷na e ua faaite mai i te vahi tei<br />

reira te mau papaa parau auro i te vai paruru-raa-hia.<br />

• E mea nahea to Iakobo faataaraa i te feia o te pure ma te ore te faaroo? (A hi◊o<br />

Iakobo 1:5–7.) Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te haapuai i to tatou faaroo?<br />

• Ua haapii o Iakobo, “E haafatata atu i te Atua, e na÷na e haafatata mai ia outou<br />

na” (Iakobo 4:8). E mea nahea te pure aau tae ia haafatata ia tatou i te Atua?<br />

3. E mea tia ia tatou ia tapea maite to tatou arero e ia “haere maine [marû] i te riri.”<br />

A aparau i te Iakobo 1:19–20, 26; 3:2–18. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua haapii o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia “rû i te faaroo, ia haere maine i te<br />

parau” (Iakobo 1:19). Eaha te mau iteraa i tupu i roto i to outou oraraa o tei<br />

haapapu i te paari o teie a◊o? E mea nahea tatou e riro ai ei mau taata faaroo<br />

maitai a◊e e ei mau taata parau ma te feruri hau atu?<br />

• Ua haapii atoa o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia “haere maine i te riri” (Iakobo<br />

1:19). Eaha te tahi mau hopearaa o te parauraa e aore ra te ohiparaa i roto i te<br />

riri? Eaha te mau iteraa i tupu i roto i to outou oraraa o tei haapapu i te paari o<br />

te a◊o a Iakobo? E mea nahea tatou ia upootia e aore ra ia tapea i to tatou mau<br />

mana◊o riri?<br />

• Ua haapii o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia tapea i to tatou mau arero (Iakobo<br />

1:26). Eaha te tumu no te tavaha o te hoê puaahorofenua? (no te arata◊i e no te<br />

tapea i te puaahorofenua.) E mea nahea tatou ia faaohipa i te a◊o a Iakobo ia<br />

“tapea” to tatou mau arero (A hi◊o Iakobo 4:11. I roto i te mau pahonoraa, e<br />

nehenehe e iteahia, na roto i te haapaeraa i te faaino, te haavare, te tama◊i, te<br />

tuhi, e te mau parau riri. <strong>Te</strong>ie râ, e mea tia ia tatou ia faaohipa i to tatou mau<br />

arero no te parau i te mau parau mârû, no te parau i te parau mau, no te pure, e<br />

no te faatupu i te hau.)<br />

• A tai◊o Iakobo 3:3–5. Eaha ta Iakobo i faaau i te arero i roto i teie mau irava?<br />

(<strong>Te</strong> auri i nia i te hoê tavaha puaahorofenua e te hôe o te hoê pahi. E hinaaro<br />

paha outou ia haamaramarama e, taua auri ra o te tuhaa ia o te tavaha o te<br />

tuuhia i roto i te vaha o te puaahorofenua.) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii<br />

mai, mai roto mai i teie mau faaauraa? E mea nahea te haapiiraa ia tapea i ta<br />

tatou mau parau e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia tapea i te tahi atu mau<br />

huru o to tatou oraraa?<br />

• A tai◊o Iakobo 3:9–13. Eaha ta Iakobo i haapii i roto i teie mau irava no nia i te<br />

faatanoraa i ta tatou paraparauraa? (A aparau i te mau faaohiparaa o teie a◊o e te<br />

mau melo o te piha haapiiraa. Mai teie te huru, mai te mea e, te vai ra te tahi<br />

mau melo o te piha haapiiraa e mau tahu◊a, e nehenehe outou e aparau i te<br />

219


faufaa no te tapea-mâ-raa i ta ratou paraparauraa i roto i te hebedoma ia<br />

nehenehe ia ratou ia vai tiamâ no te haamaitai i te oro◊a mo◊a i te Sabati. E<br />

nehenehe te hoê â faaohiparaa ia ravehia no te feia o te haapii nei i te evanelia.)<br />

• E mea nahea te tapearaa i to tatou mau arero ia tauturu ia arata◊i i te hau?<br />

(A hi◊o Iakobo 3:16–18.) No te aha e riro ai te tapearaa i to tatou mau arero<br />

ei tuhaa faufaa no te faaroo paieti mau?<br />

4. E mea tia ia tatou ia riro ei “feia rave i te parau,” ma te faaite i to tatou<br />

faaroo na roto i ta tatou mau ohipa.<br />

• Eaha te auraa ia riro ei “feia faaroo noa” no te parau? (Iakobo 1:22). I roto i<br />

tehea auraa e faahapa ai te “feia faaroo noa” ia ratou iho? (A hi◊o Iakobo<br />

1:22–25; 4:17.) Eaha te mau haamaitairaa no te riroraa “ei feia rave i te parau”?<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te autaatiraa i rotopu i te faaroo e te mau ohipa?<br />

(A hi◊o Iakobo 2:14–26.) No te aha te faaroo aore e ohipa e pohe ai? E mea nahea<br />

te mau ohipa maitai ia haapuai i to tatou faaroo ia Iesu Mesia?<br />

• Eaha ta Iakobo i haapapu o te tia ia tatou ia rave no te ora i te paieti? (A hi◊o<br />

Iakobo 1:27 e aore ra a faahaamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa no <strong>Te</strong><br />

Faahi’oraa Ohipa.) No te aha outou e mana◊o ai e, te hahaereraa e te tautururaa<br />

i te mau taata i roto i te hepohepo e tuhaa ïa no te paieti mau?<br />

• Eaha te nehenehe ia tatou ia rave ia vai noa “eiaha ia viivii i teie nei ao”?<br />

(Iakobo 1:27; a hi◊o PH&PF 59:9). E mea nahea te haereraa i te pureraa e te<br />

raveraa i te oro◊a mo◊a i te hebedoma tataitahi ia tauturu ia tatou ia faaea,<br />

eiaha ia viivii i teie nei ao”?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te parau mau no te mau haapiiraa a Iakobo. A haapapu e,<br />

e nehenehe ia tatou ia ora i ta tatou faaroo hau atu i te paieti, na roto i te<br />

faaoroma◊i i roto i te ati, te pure i te Atua i roto i te faaroo, te faatere-maite-raa<br />

ia tatou iho, e te raveraa i te mau ohipa maitai.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

220<br />

1. <strong>Te</strong> mau faaiteraa ohipaa te mau melo o te piha haapiiraa<br />

<strong>Te</strong> hebedoma na mua i teie haapiiraa e haapiihia ai, a ani e pae na melo o te piha<br />

haapiiraa ia haapii tataitahi i te hoê pene taa maitai o te Iakobo. I te haamataraa<br />

o te piha haapiiraa (i muri noa iho i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, mai te mea e faaohipa<br />

outou i te reira), a ani i teie mau taata ia faaite i to ratou mau mana◊o no te mau<br />

pene o ta ratou i haapii mai.<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

A tai◊o i te Iakobo 1:27 e i muri iho, a faaite i te hoê tuhaa video e ono minuti<br />

“E Hiero te Tino,” mai roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video<br />

(53914). A aparau eaha ta teie faaiteraa hoho’a video e haapii nei no nia i te<br />

tapearaa ia tatou iho eiaha ia viivii i teie nei ao.


3. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa no te buka a Iakobo<br />

Haapiiraa 42<br />

• I roto i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita] no Iakobo 1:12;<br />

te parau faaoroma◊i, ua tauihia ïa i te parau ◊eta◊eta [paari] (a hi◊o te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 1:12b). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te parau, faaoroma◊iraa i te<br />

faahemaraa e te etaeta [paari] i te faahemaraa? Eaha te mau fafauraa i te feia o te<br />

eta◊eta [paari] i te faahemaraa? (A hi◊o Iakobo 1:12; 4:7.)<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te haavaraa ia vetahi ê? (A hi◊o Iakobo 2:1–9.)<br />

No te aha te tahi mau taata e haava ai ia vetahi ê na roto i to ratou mau tiaraa i<br />

te fenua nei e aore ra na roto i te mau tao◊a materia e fatuhia ra? E mea nahea<br />

tatou ia haapii mai ia hi◊o atu na nia atu i te huru rapaeraa e i roto hoi i te aau o<br />

te taata, mai ta te Atua e na reira nei? (A hi◊o 1 Samuela 16:7; PH&PF 38:24–27.)<br />

• Eaha ta Iakobo e haapii nei no nia i te mau tupuraa o te nounou e te titau<br />

rahi? (A hi◊o Iakobo 3:16; 4:1–6.) E mea nahea tatou ia upootia i nia i te mau<br />

mana◊o nounou e aore ra titau rahi? (A hi◊o Iakobo 4:7–10.)<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te haamaitairaa i te feia ma◊i (A hi◊o Iakobo<br />

5:14–15.) E mea nahea to outou haamaitairaahia e aore ra iteraa ia vetahi ê ia<br />

haamaitaihia e te mana faaora o te autahu◊araa?<br />

• Ua haapapu o Iakobo i te faufaa o te tautururaa i te taata o tei “hahau ê i te<br />

parau mau” (Iakobo 5:19–20). E mea nahea tatou ia rave i te reira?<br />

221


Haapiiraa<br />

43<br />

222<br />

“E U◊i Maitihia râ Outou”<br />

1 e te 2 Peteo; Iuda<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ora i roto i te mo◊araa e ia riro<br />

ei u◊i maitihia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Petero 1; 2:1–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Petero e, e mea tia roa ia farii i te faaroo<br />

e ia ora i roto i te mo◊araa. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, ua riro te Feia Mo◊a ei u◊i<br />

maitihia, i piihia no te faaite i te mau arueraa a te Faaora.<br />

b. 1 Petero 2:19–24; 3:13–17; 4:12–19. <strong>Te</strong> haapii nei o Petero e, e mea tia roa ia<br />

pee tatou i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa<br />

e te mau hamani-ino-raa.<br />

c. 2 Petero 1. <strong>Te</strong> titau nei o Petero ia tatou ia noaa te huru Atua e ia imi maite<br />

ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia.<br />

d. 2 Peter 2–3; Iuda. <strong>Te</strong> faaara nei o Petero raua o Iuda i nia i te mau orometua<br />

haapii hape e te feia o te huna nei i te Tae Pitiraa Mai. <strong>Te</strong> titau nei raua i te<br />

feia pee i te Mesia ia faaea noa ma te haapa◊o maitai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊ora: 1 Ioane 3:2–3; 3 Nephi 12:48; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 122:7–8.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A haapii atu i te haapiiraa tataitahi ia nava◊i maitai<br />

ia nehenehe ia outou ia haapii i te reira ma te ore e hi◊o pinepine rahi roa i te<br />

buka. Na te ite-maitai-raa i ta outou materia haapiiraa, e faatia ia outou ia hi◊o<br />

atu te mata e te mata i te mau melo o te piha haapiiraa a haapii ai outou. Na te<br />

hi◊o-tamau-raa te mata e te mata e haamaitai i te ohiparaa e te huru o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa, e e tauturu te reira ia outou ia faatae i to outou here<br />

e te feruriraa no ratou. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 126–27).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te aamu i muri nei i faatiahia e te Episekopo Vaughn J. Featherstone:<br />

“E rave rahi matahiti i mairi a◊e nei, ua faaroo vau i te aamu no te tamaiti a te<br />

Arii Louis XVI no te fenua Farani. Ua iritihia te Arii Louis i to÷na terono e ua<br />

tamauhia i te fare tapearaa. Ta÷na râ tamaiti apî roa, oia te tamaiti hui arii, ua<br />

rave-ê-hia atu ïa e te feia o tei iriti i te arii i te terono. Ua mana◊o ratou e, a vai<br />

noa ai te tamaiti a te arii ei tia no te terono, e mai te mea e, ua nehenehe ia ratou<br />

ia faaino roa ia÷na i te pae morare, eita roa oia e tia atu i te vahi rahi e te<br />

faahiahia i faataahia, oia hoi ta te oraraa i tuu i nia ia÷na.


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

“Ua afa◊i ratou ia÷na i te hoê oire atea roa, e i reira ua vaiiho ratou i te tamaiti ra<br />

i te mau mea faufau e te hairiiri atoa o ta te oraraa e nehenehe e pûpû. . . .No na<br />

maororaa hau atu i te ono ava◊e, o tera ïa te huru raveraa i nia ia÷na—area râ, aita<br />

roa hoê taime, ua hema te tamaiti apî ra i te faateimaharaa. I te pae hopea, i muri<br />

a◊era i te mau faahemaraa rahi, ua ui atura ratou ia÷na. No te aha aita oia i vaiiho<br />

ia÷na i raro a’e i teie mau mea—no te aha oia aita i rave i te reira? E horo◊a taua<br />

mau mea ra i te oaoa rahi, te mâha o to÷na mau hiaai, e e mea hinaaro-roa-hia;<br />

na’na teie mau mea atoa. Ua parau atura te tamaiti, ‘Aita e nehenehe ia÷u ia rave<br />

i te mea ta outou e ani no te mea e, ua fanauhia vau ia riro ei arii’” (The King’s<br />

Son,” New Era, Nov. 1975, 35).<br />

<strong>Te</strong> parau ra te Episekopo Featherstone:<br />

“E arii to tatou Metua e mai te tamaiti a te arii i tuuhia i mua i te mau mea hairiiri<br />

atoa e te faufau atoa o teie oraraa, mai te reira atoa tatou i te tuuhia i te rahiraa o<br />

te hairiiri e te mau hi◊araa o to tatou u◊i. <strong>Te</strong>ra râ, outou pai. . . ua fanauhia ia riro ei<br />

mau arii tane e ei mau arii vahine, ei mau tahu◊a tane e ei mau tahu◊a vahine”<br />

(New Era, Nov. 1975, 35).<br />

• Ei mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ra◊i ra, eaha ta outou hi◊oraa i mua<br />

nei? E mea nahea te iteraa o te hi◊oraa hanahana i mua nei ia faaûrû i te rave◊a<br />

o ta outou e ora nei?<br />

A haapapu e, ei mau tamarii na to tatou Metua i te Ra◊i ra, e nehenehe ia tatou ia<br />

riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te mau mea atoa e vai ra ia÷na. <strong>Te</strong> pûpû nei te<br />

mau episetole a Petero e a Iuda i te mau haapiiraa faufaa no te tauturu ia tatou ia<br />

ora ma te tiamâ ei mau tamarii na te Atua.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa moa, te mau uiraa, e te tahi<br />

atu materia no te haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a e tano ai<br />

i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau parau tumu o te papa◊iraa<br />

mo◊a.<br />

1. A ora i roto i te faaroo e te mo◊araa ei u◊i maitihia.<br />

A aparau i te 1 Petero 1 e te 2:1–10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta Petero i haapii i roto i te pene 1 no nia i te misioni a Iesu Mesia? (A<br />

hi◊o 1 Petero 1:3–4, 18–21.) E mea nahea te iteraa i te misioni e te tusia a te<br />

Faaora e faahuru ê ai i ta tatou mau ohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o<br />

1 Petero 1:8, 13–16, 22–23; 2:5. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau<br />

pahonoraa a te mau melo o te piha haapiira i nia i te tabula ereere.)<br />

• No te aha te faaroo i “rahi roa ai te maitai . . .i to te auro,” ia au i ta Petero i<br />

parau? (A hi◊o 1 Petero 1:7; Hebera 11:6; 1 Nephi 7:12.) Eaha i to outou mana◊o<br />

te auraa, ia vaiiho i to tatou faaroo ia tamatahia e te auahi? Eaha te tumu mau<br />

o to tatou faaroo? (A hi◊o 1 Petero 1:5, 9.)<br />

• Ua haapii o Petero e, te mau peropheta o tei faaite papu no Iesu Mesia, ua<br />

“uiui e ua imi papu maite” ïa (1 Petero 1:10; a hi◊o atoa i te irava 11). E mea<br />

nahea te pure maite e te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a ia haapuai i to tatou mau<br />

iteraa papu no te Faaora?<br />

223


224<br />

• O vai te u◊i maitihia o ta Petero e parau ra? (A hi◊o 1 Petero 2:9–10 e te<br />

faahitiraa i raro onei.) Eaha ta tatou hopoi◊a ei u◊i maitihia? (A hi◊o 1 Petero<br />

2:9.) E mea nahea tatou ia rave faaoti i teie hopoi◊a? (A hi◊o Mataio 5:16.)<br />

Ua faataa o Elder Bruce R. McConkie i te hoê u◊i maitihia, “eiaha te feia o te<br />

ora nei i roto i te hoê tau e aore ra matahiti taa ê maitai, tera râ. . . te fare o<br />

Iseraela i mutaa ihora, i roto i te afa tia o te mau tau, e i teie nei hoi i roto i te<br />

mau mahana hopea nei. . . [<strong>Te</strong>i roto atoa] te mau melo haapa◊o o te Ekalesia o<br />

tei rave i nia ia ratou iho te i◊oa o te Mesia e o tei faaamuhia i roto i to÷na<br />

utuafare” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols. [1966–73], 3:294).<br />

2. A pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa<br />

e te hamani-ino-raa.<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Petero 2:19–24; 3:13–17; 4:12–19.<br />

• Ua papa◊i o Petero e “i pohe atoa hoi . . . te Mesia iho no outou, ua vaiiho hoi i<br />

te haapaoraa na outou [ua mauiui rahi. . . te Mesia no tatou, ma te vaiiho mai i<br />

te hoê hi◊oraa]” (1 Petero 2:21). Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te pee i te<br />

hi◊oraa o te Faaora i roto i te pahonoraa i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa?<br />

(A hi◊o 1 Petero 2:19–23.) Eaha te mau hi◊oraa o ta outou i ite no te mau taata o<br />

tei riro mai te huru o te Mesia i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa? E mea<br />

nahea tatou ia haamaitaihia a pee ai tatou i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te<br />

pahonoraa i te mau tamataraa?<br />

• Eaha te taime outou (e aore ra te tahi atu taata o ta outou i matau) i hamaniino-hia<br />

ai na roto i te raveraa i te hinaaro o te Fatu? E mea nahea ta Petero a◊o<br />

ia tatou ia pahono i taua mau huru ra? (A hi◊o 1 Petero 3:13–17; 4:12–19. E<br />

hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i nia i te tabula ereere.) I roto i tehea mau rave◊a e horo◊a ai te mau<br />

tamataraa ia tatou i te hoê rave◊a maitai ia haafatata i te Fatu e ia faahanahana<br />

ia÷na?<br />

3. Ia noaa ia outou te huru Atua e ia tamata ia itea-mau-hia to outou<br />

parauraahia e te maitiraahia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 2 Petero 1.<br />

• Eaha te mau atiributi ta Petero i faataa ei tuhaa no te huru Atua? (A hi◊o<br />

2 Petero 1:4–7. A tabula i te mau atiributi i nia i te tabula ereere.) No te aha<br />

e mea faufaa ia faatupu tatou i teie mau aravihi? (A hi◊o 2 Petero 1:8.) E mea<br />

nahea outou ia hi◊o i teie mau atiributi i faaitehia e vetahi ê?<br />

• Ua titau o Petero i te Feia Mo◊a “e faaitoito, ia itea-mau-hia to outou<br />

parauraahia e te maitiraahia” (2 Petero 1:10). Eaha te auraa ia itea-mau-hia to<br />

outou parauraahia e te maitiraahia? (Ia farii mai te Fatu mai te haapapuraa e<br />

aore ra te fafauraa o te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. No te hoê taata,<br />

ua haapapuhia to÷na parauraahia e to÷na maitiraahia, e ite oia, ua taatihia÷tu<br />

oia no te ora mure ore, na roto hoi i te heheuraa e te varua no te tohu”<br />

[PH&PF 131:5]. Ua farii o Iosepha Semita i teie fafauraa mai ô mai i te Fatu, ia<br />

au i tei papa◊ihia i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:49.)<br />

• Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia haapapuhia to tatou parauraahia e te<br />

maitiraahia?


Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita: “I muri a◊e a farii ai te hoê taata i te<br />

faaroo i te Mesia, e tatarahapa oia i ta÷na mau hara, e e bapetizohia oia no te<br />

matararaa o ta÷na mau hara e e farii oia i te Varua Mo◊a (na roto i te tuuraa o te<br />

mau rima), . . .i muri iho e vaiiho oia ia÷na ia tamau noa ia faahaehaa ia÷na iho<br />

i mua i te Atua, ma te poiâ e te poiha i te parau tia, e ma te ora i te mau parau<br />

atoa a te Atua, e e parau oioi mai te Fatu ia÷na, ta÷u Tamaiti, e faateiteihia oe.<br />

Ia faaite roa mai ana◊e te Fatu ia÷na, e a ite ai oia e, ua faaoti taua taata ra ia<br />

tavini Ia÷na i te mau huru atoa, i reira e ite ai te taata e itea-mau-hia oia i te<br />

parauaraahia e te maitiraahia” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph<br />

Fielding Smith [1976], 150).<br />

4. Ia ◊eta◊eta i te mau orometua haavare, e i te feia o te huna i te Tae<br />

Pitiraa Mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 2 Petero 2–3 e te Iuda.<br />

A haamaramarama e, e tamaiti o Iuda na Iosepha raua o Maria e, e teina ïa no Iesu.<br />

• Ua faaara o Petero raua o Iuda e, e vai mai te mau orometua haavare i rotopu i<br />

te mau melo o te Ekalesia. Eaha ta raua i parau no te tahi mau huru o te mau<br />

orometua haavare? (A hi◊o 2 Petero 2:1–3, 10, 12–19; Iuda 1:4, 8, 10–13, 16,<br />

18–19.) E mea nahea tatou e ite roa ai i te mau orometua haavare i teie mahana?<br />

• Eaha te a◊o ta Petero raua o Iuda i horo◊a, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia<br />

pato◊i i te mau haapiiraa hape [haavare] e ia faaea noa ma te haapa◊o maitai a<br />

faaineine ai tatou no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 2 Petero 3:11–14, 17–18; Iuda<br />

1:3, 20–21; a hi◊o atoa Moroni 7:12–17; PH&PF 45:57; 46:7–8.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te mau parau mau o ta outou i aparau. A faaitoito i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia pee i te mau haapiiraa a Petero raua o Iuda a tutava ai ratou<br />

ia ora i roto i te faaroo e te mo◊araa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o<br />

no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai.E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na piti atoa o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa no te 1 Petero<br />

Haapiiraa 43<br />

• I roto i te 1 Petero 1, eaha te mau taa-ê-raa ta Petero i faaite i rotopu i te tuhaa<br />

ino e aore ra te maheahea e eaha te tuhaa ino ore, e aore ra mure ore? (A hi◊o 1<br />

Petero 1:4, 7, 18–19, 23–25. A tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i nia i te tabula ereere i raro a◊e i na upoo parau: Tuhaa ino e aore<br />

ra te Maheahea e te Tuhaa ino ore e aore ra Mure Ore.) Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

haapii mai i roto i teie mau taa-ê-raa?<br />

• Ua haapii o Petero e, ua “haapao-atea-hia [Iesu] hou te tumu o teie nei ao” ia<br />

riro ei Faaora (1 Petero 1:20; a hi◊o atoa Apokalupo 13:8). No te aha e mea<br />

faufaa teie parau mau? Eaha ta te mau papa◊iraa mo◊a e faaite mai i roto i te<br />

mau mahana hopea nei, tei amui mai i to tatou ite no te haapao-atea-raa-hia o<br />

te Faaora? (A hi◊o Mose 4:1–4; Aberahama 3:27–28.)<br />

225


226<br />

• Eaha te a◊o ta Petero i horo◊a no nia i te mau ture o te fenua? (A hi◊o 1 Petero<br />

2:13–15.) Eaha te a◊o ta te Fatu i heheu mai i roto i teie mau mahana hopea nei<br />

no nia i te mau ture o te fenua? (A hi◊o PH&PF 58:21–22; 98:4–10; 134:5; <strong>Te</strong><br />

Mau Hiroa Faaroo 1:12.)<br />

• Eaha ta Petero i haapii no nia i te ohipa no te pororaa i te evanelia i te feia<br />

pohe? (A hi◊o 1 Petero 3:18–20; 4:6.) I nahea to Iesu haereraa i te ao varua no<br />

te faanahonaho i te pororaa o te evanelia i rotopu i te feia pohe? (A hi◊o<br />

PH&PF 138:27.) No te aha oia i rave ai i te reira? (A hi◊o PH&PF 138:29–37.)<br />

Eaha ta te ohipa pororaa evanelia a te Faaora i roto i te ao varua i faaite mai no<br />

nia i te ohipa a te Atua? (I roto i te mau pahonoraa, e nehenehe e vai mai, no<br />

te haavaraa maitai roa e te aroha rahi o te Atua, te mau taata atoa i ora na i nia<br />

i te fenua nei, e farii ratou i te hoê rave◊a maitai ia farii i te evanelia e ia oaoa i<br />

to÷na mau haamaitairaa atoa.)<br />

• Eaha te a◊o ta Petero i horo◊a i te feia faatere o te Ekalesia i roto i te 1 Petero<br />

5:1–4? E mea nahea te feia faatere o te Ekalesia “e faaamu ai i te n≤n≤ a te<br />

Atua”? (1 Petero 5:2; a hi◊o 2 Petero 1:12–15; PH&PF 42:12–14). E mea nahea<br />

to outou haamaitairaahia e te feia faatere o te Ekalesia o tei pee i teie a◊o?<br />

2. “ I roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa. . . te mea imihia e te taata nei<br />

[Aore. . .e papa◊iraa mo◊a i riro ei tatararaa na te taata iho]” (2 Petero 1:20)<br />

• A tai◊o 2 Petero 1:20–21. Eaha ta Petero i haapii i roto i teie mau irava no nia i<br />

te tumu i noaa mai ai te mau papa◊iraa mo◊a? Eaha ta Petero i haapii no nia i te<br />

tatararaa i te mau papa◊iraa mo◊a? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia haapapu<br />

e, te tatara afaro nei tatou i te mau papa◊iraa mo◊a? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, na roto i te imiraa i te mau tatararaa faaûrûhia a te feia<br />

faatere o te Ekalesia e na roto i te imiraa i te arata◊iraa a te Varua Mo◊a.) E mea<br />

nahea te mau haapiiraa a te feia faatere o te Ekalesia e aore ra te arata◊iraa a te<br />

Varua ia tauturu ia outou ia maramarama i te hoê papa◊iraa mo◊a taa-ê maitai?


“E Aroha Hoi te Atua”<br />

1, 2, e te 3 Ioane<br />

Haapiiraa<br />

44<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e mea nahea te<br />

Metua e te Tamaiti ia faaite i to raua here no tatou e e mea nahea tatou ia faaite i<br />

to tatou here no raua e tia ai.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Ioane 2:28–29; 3:1–2; 4:7–19; 5:1, 11–15. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, te faaite<br />

nei to tatou Metua i te Ra◊i ra i to÷na here no tatou na roto i te horo◊araa i te<br />

hoê rave’a no tatou ia riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te ora mure ore.<br />

b. 1 Ioane 1:7–9; 2:1–2; 3:5–8, 16; 5:11–13. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, ua faaite o<br />

Iesu i to÷na here no tatou na roto i to÷na tusia taraehara, o te faatia ia tatou<br />

ia riro mai to tatou Metua i te Ra◊i ra.<br />

c. 1 Ioane 2:3–17; 3:9–24; 4:4–21; 5:1–10; 2 Ioane; 3 Ioane. <strong>Te</strong> haapii nei o<br />

Ioane e, te faaite nei tatou i to tatou here no to tatou Metua i te Ra◊i ra, e ia<br />

Iesu Mesia na roto i to tatou haapa◊o e to tatou here i te tahi e te tahi.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Moroni 7:48; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

45:3–5.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te hoê hoho◊a<br />

o te utuafare e aore ra hoê o te mau hoho◊a i muri nei: <strong>Te</strong> Hoê Utuafare o te<br />

Rave Amui nei i te Ohipa (62313), <strong>Te</strong> Arearea o te Utuafare (62384), e aore ra<br />

<strong>Te</strong> Tahoêraa o te Utuafare (<strong>Te</strong> Afata Hoho◊a no te Evanelia, 616).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “<strong>Te</strong> here, te aupuru, te horo◊araa i te taime no te<br />

ohipa, te pipiri ore, te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a, e te pure, e horo◊a te reira i<br />

ta outou haapiiraa i te niu pae varua. Na roto i te amuiraa i teie mau tuhaa a<br />

faaineine ai outou i te mau haapiiraa, e tauturu te reira ia outou ia faatupu i te<br />

mau haapiiraa i te pae varua i roto i to outou feruriraa e i roto i te aau hou<br />

outou a haapii ai i te reira i ta outou mau melo o te piha haapiiraa”<br />

(Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, iii).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te hoê hoho◊a o te hoê utuafare.<br />

• Eaha te tahi o te mau rave◊a ta te mau metua no te faaite i te here no ta ratou<br />

mau tamarii? E mea nahea te mau tamarii ia faaite i te here no to ratou mau<br />

metua, mau taeae, e mau tuahine?<br />

• I roto i tehea rave◊a e riro ai tatou ei mau melo no te hoê â utuafare?<br />

227


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

228<br />

A haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, hau atu i te riroraa ei utuafare i<br />

te fenua nei, e tamaiti varua e aore ra e tamahine varua tatou tataitahi na to tatou<br />

Metua i te Ra◊i ra, o tei here ia tatou e o te hinaaro ia haamaitai ia tatou. I roto i<br />

ta÷na mau episetole, ua tamau noa o Ioane i te haapapu e mea nahea te Metua e te<br />

Tamaiti ia faaite i to raua here no tatou e, e mea nahea tatou e nehenehe ai ia<br />

faaite i to tatou here no raua.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e mea nahea te reira<br />

ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te<br />

papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> Mau Faaiteraa no te Here o te Metua i te Ra◊i ra no Tatou<br />

A aparau i te mau irava i tabulahia i raro nei. E hinaaro paha outou ia haapoto i<br />

te aparauraa na roto i te tabularaa i nia i te tabula ereere te mau faaiteraa no te<br />

here [aroha] o te Atua.<br />

• Ahiri e faaohipa outou hoê parau no te faataa i te Metua i te Ra◊i ra, eaha ïa<br />

taua parau ra? Eaha te parau ta Ioane i faaohipa no te faataaraa i te Metua i te<br />

Ra◊i ra i roto i te 1 Ioane 4:8, 16? No te aha e parau tano tera?<br />

• A tai◊o 1 Ioane 3:1–2. Eaha te faaiteraa no te here o te Atua ta Ioane i faahiti i<br />

roto i teie mau irava? (E pii te Atua ia tatou ta÷na mau tamaroa e e faariro oia ia<br />

tatou mai te Mesia—ia faahanahanahia, ia faateiteihia, ia fatu ai◊a apiti e o÷na;<br />

a hi◊o atoa Roma 8:14–17.) Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia piihia, ei mau<br />

tamaiti a te Atua? (A hi◊o 1 Ioane 2:28–29; 4:7; 5:1; Galatia 3:26–27; Mosia<br />

5:5–9; Moroni 7:48. A haamaramarama e, a riro noa ai tatou atoa ei mau<br />

tamarii varua na te Atua, te faaohiparaa o te mau parau “te mau tamaiti a te<br />

Atua” i roto i te 1 Ioane 3:1–2 ei faaau ïa no te feia o te rave i nia ia ratou iho<br />

te i◊oa o te Mesia na roto i te bapetizoraa e, o te faahanahana i to÷na i◊oa na<br />

roto i te faaroo e te parau tia.)<br />

• A tai◊o i te Ioane 4:9–10. Eaha te faaiteraa no te here [aroha] o te Atua ta Ioane<br />

i faahiti i roto i teie mau irava? (A hi◊o atoa Ioane 3:16; 1 Ioane 5:11; 2 Nephi<br />

9:10. A haamaramarama e, te parau ei taraehara [tamârû] i roto i te 1 Ioane<br />

4:10 ei faaau ïa no te tusia taraehara o Iesu Mesia.) E mea nahea te tonoraa i<br />

ta÷na Tamaiti ia taraehara no ta tatou mau hara ia faaite i te here o te Metua i<br />

te Ra◊i ra no tatou?<br />

• A tai◊o 1 Ioane 4:13. Eaha te faaiteraa no te here o te Atua ta Ioane i faahiti i<br />

roto i teie irava? E mea nahea te Varua i te riroraa ei horo◊a faufaa i roto i to<br />

outou oraraa?<br />

• Ua haapii o Ioane e, e pahono mai te Metua i te Ra◊i ra i ta tatou mau pure mai<br />

te mea e, e ani tatou ia au i To÷na hinaaro (1 Ioane 5:14–15). E mea nahea te pure<br />

i te tautururaa ia outou ia ite i te here o te Metua i te Ra◊i ra? No te aha e mea<br />

faufaa rahi te pure no tatou ia riro mai to tatou Metua i te Ra◊ira te huru?<br />

• Ua haapii o Ioane e, “<strong>Te</strong> hinaaro nei tatou ia÷na, no te mea oia na tei hinaaro<br />

mai na ia tatou nei [te here nei tatou i te [Atua], no te mea ua here oia ia tatou<br />

na mua roa” (1 Ioane 4:19). Eaha te tahi o te mau rave◊a, ua faaite te Atua i<br />

to÷na here no tatou? Eaha to outou huru ia feruri ana◊e i te mau rave◊a ta te<br />

Atua i faaite mai i to÷na here no outou?


Ua parau te Peresideni Thomas S. Monson e: “<strong>Te</strong>i roto i te faanahoraa [opuaraa] a<br />

to tatou Metua i te Ra◊i ra te mau faaiteraa tumu no te here mau. <strong>Te</strong> mau mea<br />

atoa ta tatou e tapea au nei—mai to tatou mau utuafare, to tatou mau hoa, to<br />

tatou oaoa, to tatou ite, to tatou mau iteraa papu—e mâ atoa ïa ahiri aita e vai ra<br />

to tatou Metua e Ta÷na Tamaiti, te Fatu Iesu Mesia. . . . Aita â te ao nei i ite papu<br />

a◊enei i te horo◊a rahi atu, aita hoi i ite a◊enei i te here mure ore rahi atu”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1993, 77; e aore ra Ensign, May 1993, 62–63).<br />

2. <strong>Te</strong> mau faaiteraa no te here o te Faaora no tatou<br />

A aparau i te mau irava i papa◊ihia i raro nei.<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 3:16. Eaha te faaiteraa no te here o te Faaora ta Ioane i<br />

faahiti i roto i teie irava? Eaha te mau haamaitairaa te nehenehe ia tatou ia<br />

farii, no te tumu o te tusia taraehara o te Faaora? (A hi◊o 1 Ioane 1:7–9;<br />

5:11–13; 2 Nephi 9:11–13; Alama 11:40–44. E hinaaro paha outou ia papa◊i i te<br />

mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere a<br />

aparau ai outou i teie mau irava.)<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 2:1–2. Eaha te faaiteraa no te here o te Faaora ta Ioane i<br />

faahiti i roto i teie mau irava? (Eaha te hoê arai? (<strong>Te</strong> hoê taata o te paruru i te<br />

tahi taata.) Eaha ta Iesu, ei arai, i rave no tatou? (A hi◊o PH&PF 45:3–5.)<br />

• Ua haapii o Ioane e, ua haere mai te Tamaiti a te Atua no te haamou i te mau<br />

ohipa a te diabolo (1 Ioane 3:8). E mea nahea te oraraa e te mau haapiiraa a te<br />

Faaora ia haamou i te mau ohipa a te diabolo?<br />

3. <strong>Te</strong> faaiteraa i to tatou here no te Metua i te Ra◊i ra, ia Iesu Mesia, e ia<br />

vetahi ê<br />

Haapiiraa 44<br />

A aparau i te mau irava i papa◊ihia i raro nei. E hinaaro paha outou ia haapoto i<br />

te aparauraa na roto i te papa◊iraa i nia i te tabula ereere, i te mau rave◊a ta tatou e<br />

nehenehe e faaite i te here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia.<br />

• A tai◊o i te Ioane 2:3–6. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i teie mau<br />

irava no nia i te huru ia faaite i to tatou here no te Atua? (A hi◊o Ioane 14:15;<br />

1 Ioane 3:24; 5:3; 2 Ioane 1:6.) E mea nahea te haapa◊o ia faaite i to tatou here<br />

no te Atua?<br />

• A tai◊o i te 2 Ioane 1:4 e te 3 Ioane 1:4. E mea nahea to tatou haapa◊o maitai ia<br />

hopoi i te oaoa i to tatou Metua i te Ra◊i ra?<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 2:15–17. Eaha te nehenehe ia tatou ia haapii mai i roto i teie<br />

mau irava no nia i te huru ia faaite i to tatou here no te Atua? E mea nahea tatou<br />

i te tahi taime, ia faaite i te here no te ao nei ma te faaite ore i te here no te<br />

Atua? E mea nahea tatou ia faahuru-ê-hia ia faaite ana◊e tatou i te here no te ao<br />

nei? E mea nahea tatou ia upootia i nia i te here no te mau mea o teie nei ao?<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 4:7–8, 11. Eaha ta tatou e nehenehe ia haapii mai i roto i<br />

teie mau irava no nia i te huru ia faaite i to tatou here no te Atua? (A hi◊o atoa<br />

1 Ioane 3:11, 23; 4:21.) E mea nahea ta Ioane faataaraa i te feia o te parau nei<br />

ia here i te Atua, tera râ aita e “here nei i te tahi e te tahi”? (A hi◊o 1 Ioane 2:9,<br />

11; 3:14–15, 17; 4:20.) No te aha te here ia vetahi ê i riro ai ei faito no to tatou<br />

here i te Atua? E mea nahea e nehenehe ai ia ite e ia faaite atu i te here rahi atu<br />

no te tahi e te tahi? E mea nahea to outou haamaitairaahia na roto i te here o<br />

te tahi atu taata ia outou?<br />

229


Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite faahou atu i te<br />

hoho◊a o te utuafare e a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te mau haamaitairaa no te oraraa i roto i te hoê utuafare, e mea here anei<br />

te mau melo i te tahi e te tahi e te here atoa ra anei i te Atua? E mea nahea<br />

tatou e nehenehe ai ia tauturu ia vetahi ê ia oaoa i taua â mau haamaitairaa ra<br />

ei tuhaa no te utuafare o te Atua?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te here rahi o ta te Metua i te Ra◊i ra e Iesu Mesia i farii no tatou.<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamana◊o i te mau haapiiraa a<br />

Ioane a tutava ai ratou ia faaite i to ratou here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu<br />

Mesia e no te tahi atu mau taata.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o<br />

no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

230<br />

1. “Ia haere râ tatou na te maramarama” (1 Ioane 1:7)<br />

A tai◊o i te 1 Ioane 1:6–7.<br />

• Eaha te auraa no te parau “ia haere i roto i te pouri”? Eaha te auraa no te parau<br />

“ia haere i roto i te maramarama”? (Ei tuhaa no ta oe aparauraa no teie mau<br />

uiraa, e hinaaro paha oe e ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia himene mai<br />

“Haapii Ia÷u ia Ite i te Maitai.” A hi◊o <strong>Te</strong> Mau Hime, numera 189, e aore ra<br />

Children’s Songbook, 177.)<br />

2. <strong>Te</strong> faaara nei o Ioane i nia i te varua no te aneti-Mesia<br />

• I roto i teie mau episetole, ua tataipiti te faaararaa a Ioane i te Feia Mo◊a ia<br />

pato◊i i te mau aneti-Mesia. Eaha ta Ioane i parau, oia hoi eaha ta te aneti-<br />

Mesia e tamata ia rave? (A hi◊o 1 Ioane 2:22–23; 4:1–3; 2 Ioane 1:7.) No te aha<br />

outou e mana◊o ai e, te tamata nei te enemi ia haamou i to tatou mau iteraa<br />

papu no te Faaora? Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te tapea puai i to<br />

tatou mau iteraa papu?<br />

Ua haapii o Elder M. Russel Ballard: “<strong>Te</strong> iteraa papu o te taata iho, te iteraa<br />

papu o te taata tataitahi no te parau mau o te evanelia, no nia ihoa ra i te<br />

oraraa hanahana e te misioni a te Fatu Iesu Mesia, e mea faufaa rahi ïa no to<br />

tatou oraraa mure ore. . . Ua tohuhia te ora mure i nia i to tatou iho ite, oia<br />

hoi to te taata iho e to te taata tataitahi ite, no to tatou Metua i te Ra◊i ra e no<br />

Ta÷na Tamaiti Mo◊a. Na roto noa i te iteraa no nia i te reira, eita e rava◊i. E mea<br />

tia roa râ ia tatou ia farii i te mau iteraa i tupu i te pae varua, te iteraa o te taata<br />

iho no te tutau ia tatou. E tae mai te reira na roto i te imiraa i roto i taua â<br />

rave◊a aano, e te feruriraa hoê mai ta te hoê taata poiâ e imi i te maa” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1996, 111; e aore ra Ensign, May 1996, 80).<br />

3. “Aita e taata i hi◊o i te Atua” (1 Ioane 4:12)<br />

Mai te mea e, te maere nei te mau melo o te piha haapiiraa, oia hoi te auraa no<br />

te 1 Ioane 4:12, eita te taata e hi◊o i te Atua, a ani ia ratou ia hi◊o i te mau irava<br />

i roto i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], o te na ô ra e,


“Aita te taata i hi◊o i te Atua i te mau taime atoa, maori râ o ratou o te tiaturi”<br />

(1 Ioane 4:12, papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 12a). A faaite e, e rave rahi mau<br />

peropheta tei hi◊o i te Atua. (A hi◊o Exodo 33:9–11; Ioane 6:46; <strong>Te</strong> Ohipa<br />

7:55–56; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 67:10–12; Mose 1:1–2;<br />

Aberahama 3:11; Joseph Smith—History [Iosepha Semita—Aamu] 1:16–17.<br />

4. <strong>Te</strong> aparauraa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

A pee atu i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa ma te aparau faahu◊ahu◊a hau atu oia hoi, e mea<br />

nahea te feia apî e nehenehe ai ia faaite hau atu i te here no to ratou mau metua.<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee na roto i to ratou mau mana◊o,<br />

e a ani ia ratou ia ineine no te faaite i to ratou mau iteraa i te hebedoma i mua nei.<br />

5. <strong>Te</strong> mau himene no nia i te here<br />

Haapiiraa 44<br />

A maiti i te hoê himene no nia i te here (a hi◊o i raro a◊e “Here” i roto i te mau<br />

“Tumu Parau” oia te faaiteraa o te buka himene). A faanaho ia noaa te hoê p∂p∂<br />

na◊ina◊i o te mau melo o te piha haapiiraa no te himene mai, e aore ra a himene<br />

[oe] i te himene a tai◊ohia ai te mau parau, e aore ra a hautihia ai te hoê<br />

haruharuraa no te reira.<br />

231


Haapiiraa<br />

45<br />

232<br />

“O <strong>Te</strong>i Riro Ia÷na te Rê ra,<br />

No÷na te Mau Mea Atoa ra”<br />

Apokalupo 1–3; 12<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te tahi o te mau<br />

haamaitairaa o te tae mai i te feia o te upooti◊a i nia i te mau tamataraa o te<br />

tahuti nei na roto i to ratou iteraa papu no Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Apokalupo 1:1–3, 9–20. Ua haapiihia o Ioane ia papa◊i i te apokalupo ta÷na i<br />

farii mai ô mai i te Fatu na roto mai i te hoê melahi. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane i roto<br />

i te apokalupo i te mau tapa◊o e rave rahi o te tia nei ei mau tuhaa no te<br />

Ekalesia a Iesu Mesia.<br />

b. Apokalupo 2–3. Na roto ia Ioane, te haapii nei te Fatu i te mau amaa e hitu<br />

o te Ekalesia i Asia, no nia i te mau haamaitairaa rahi o te tia◊i ra ia ratou o<br />

te upooti◊a i nia i te mau tamataraa e te mau faahemaraa o te tahuti nei.<br />

c. Apokalupo 12. <strong>Te</strong> hi◊o nei o Ioane i te hoê orama no te Tama◊i i te Ra◊i e te<br />

tama◊i-tamau-raa i nia i te fenua nei. <strong>Te</strong> haapii mai nei oia e, e upooti◊a te<br />

Feia Mo◊a i nia ia Satane na roto i te Taraehara o te Faaora e na roto i to<br />

ratou mau iteraa papu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Apokalupo 21:7; Bible Dictionary, [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Revelation of John,” 762–63.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaineine ia faaohipa<br />

i te mau hoho◊a i nia i te ap¥ 238. E hinaaro paha outou ia papa◊i i te mau<br />

faahoho◊araa rahi atu no teie mau hoho◊a i nia i te tabula ereere e aore ra i nia<br />

i te hoê ap¥ parau rahi maitai ia nehenehe i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

ite atu i te reira.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa. Ua riro te mau orometua maitai ei mau taata faaroo<br />

maitai. I roto i te faaroo eita i te faaroo noa area râ o te tamataraa atoa ïa ia<br />

maramarama i te mea e parauhia ra. <strong>Te</strong> mau orometua o te faaroo maitai roa, e<br />

faaite ratou e te maramarama ra ratou e, te haafaufaa ra i te melo tataitahi o te<br />

piha haapiiraa. (A hi◊o Haapiiraa- Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 204–07).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te mau tapa◊o ta te Fatu i faaohipa<br />

i roto i ta÷na haapiiraa i roto i ta÷na ohipa pororaa evanelia i nia i te fenua nei.<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te miti papaa, te sitona e te zitania, te<br />

pane, e te mau tumu olive.)


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

• No te aha e mea maitai ia faaohipa i te mau tapa◊o i roto i te haapiiraa? (E<br />

tauturu te reira i te taata i haere mai e haapii ia maramarama e ia haamana◊o,<br />

na roto i te faaauraa i te mau mana◊o matau-ore-hia e aore ra te mau mea i te<br />

feia o tei matau rahi atu; e nehenehe te reira e faaite mai i te mau faito taa ê<br />

no te auraa, e nehenehe te reira e faaitoito i te taata i haere mai e haapii ia<br />

feruri hau atu te hohonu i nia i te mea e haapiihia ra.)<br />

A haamaramarama e, ua faaohipahia te mau tapa◊o na roto i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a, i roto ihoa râ i te buka o te Apokalupo. A faaite i te mau hoho◊a i nia i te<br />

ap¥ 238, e a parau maite atu e, e faaite teie mau hoho◊a i te mau tapa◊o o tei<br />

aparauhia i roto i te pene 1 o te Apokalupo. E aparauhia teie mau tapa◊o tataitahi<br />

i roto i teie haapiiraa.<br />

E hinaaro paha outou ia haamaramarama e, te Aposetolo Ioane, oia te taata<br />

papa◊i i te buka o te Apokalupo, no roto mai oia i te hoê [nunaa ta ratou] peu<br />

tumu o te faaohiparaa rahi roa i te tapa◊o i roto i to÷na reo e te tai◊oraa i te buka.<br />

E farii pinepine te feia tai◊o buka o teie anotau i te fifi i te [faaauraa] tapa◊o i roto i<br />

te mau papa◊iraa a Ioane. Mai te mea e tatara noa tatou i te mau hoho◊a, e<br />

nehenehe ia huru ê e te ano◊ino◊i te buka o te Apokalupo. Mai te mea te<br />

haamana◊o nei tatou e, ua riro te mau hoho◊a e rave rahi ei tapa◊o e ei tia no te<br />

mau taata, te mau mea, e aore ra te mau ohiparaa ua matau a◊ena ïa tatou, e mea<br />

ohie a◊e ïa ia maramarama i roto i te buka.<br />

Na roto i te pure, a feruri maite eaha te mau irava o te papa◊iraa mo◊a e te mau<br />

uiraa i roto i teie haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. A rave i te pae rahi o te taime o te haapiiraa no te<br />

aparauraa i teie mau irava e te mau uiraa. A tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia ite e, e mea tano e, e mea maitai te buka o te Apokalupo no tatou<br />

i teie mahana.<br />

1. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane i te mau tapa◊o e rave rahi o te tia nei ei mau tuhaa<br />

no te Ekalesia a Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Apokalupo 1:1–3, 9–20.<br />

A hi◊opoa e te piha haapiiraa i te haamaramaramaraa rahi i muri nei no nia<br />

i te buka o te Apokalupo.<br />

Ua riro na o Ioane te hoê o te mau Aposetolo tumu a te Faaora. Ua tiahi-ê-hia oia e<br />

te hau Roma i Patamo, te hoê motu iti i rapae i te pae apatoa o te fenua Turkey i<br />

teie nei mahana, no te faaiteraa i te iteraa papu no Iesu Mesia. A parahi ai oia i<br />

reira, ua haere mai te hoê melahi e farerei ia’na e ua horo◊ahia ia◊na te hoê<br />

heheuraa o ta÷na i papa◊i i roto i te mau rata i na amaa e hitu o te Ekalesia i te fenua<br />

Asia (Apokalupo 1:1, 9–11). Ua riro mai teie mau rata, te buka o te Apokalupo.<br />

Ua papa◊ihia te buka o te Apokalupo i te pae rahi i roto i te reo tapa◊o. <strong>Te</strong> tumu<br />

parau, oia hoi “e vai mai te hoê upooti◊araa mau o te Atua i nia i teie nei fenua, i<br />

nia i te diabolo; te rê aueue ore o te maitai i nia i te ino, o te feia mo◊a i nia i to<br />

ratou feia hamani-ino, o te basileia o te Atua i nia i te mau basileia o te taata e o<br />

Satane. . .<strong>Te</strong> faahu◊ahu◊araa no nia i te mau mea ora, te mau tama◊i, te mau<br />

melahi, te taata nei, e te tahi atu., e tauturu ïa i te faatupuraa o teie nei tumu<br />

parau. Na roto i te hoê haapiiraa iti, e nehenehe i te tumu parau ia ite-maitai-hia,<br />

noa÷tu aita te mau faahu◊ahu◊araa i matara roa i tei faataahia” (Bible Dictionary,<br />

“Revelation of John,” 762).<br />

233


234<br />

I roto i na pene e toru o te omuaraa o te buka, ua papa◊ihia te iteraa papu o Ioane<br />

no te parau mau o te heheuraa, te mau haapiiraa a Ioane no ô mai i te Fatu ra, e<br />

te a◊o a Ioane i na amaa e hitu o te Ekalesia i te fenua Asia. I roto i te pene 4, ua<br />

papa◊ihia te orama a Ioane no te ra◊i, e na roto i te mau pene 5 e tae atu i te 20, o<br />

ta÷na ïa orama no te hopea i mua i te upooti◊araa hopea o te basileia o te Atua. <strong>Te</strong><br />

faaite nei teie orama i te mau aroraa i nia i te basileia o Satane, te haamouraa o te<br />

basileia o Satane, e te hoho◊a hopea i roto i te aamu o teie nei ao. I muri a◊e i te<br />

reira, o te hoê orama ïa no te mau ra◊i apî e te fenua apî—te ao i roto i to÷na huru<br />

tiretiera (Apokalupo 21:1–5). <strong>Te</strong> faaoti ra te buka o te Apokalupo na roto i te<br />

iteraa papu o te melahi e te tahi atu a◊o no ô mai i te Fatu ra.<br />

• Eaha te hoho◊a matamua, e aore ra te tapa◊o, ta Ioane i ite i roto i teie heheuraa?<br />

(A hi◊o Apokalupo 1:12.) Eaha ta te mau mori hinu e tia nei? (A hi◊o Apokalupo<br />

1:20.) No te aha te mau mori hinu i riro ai ei tapa◊o tano no te mau amaa o te<br />

Ekalesia? (A hi◊o 3 Nephi 18:24 e te faahitiraa i raro nei.) E mea nahea te mau<br />

paroita e te mau amaa i teie nei mahana ia ohipa ei mau mori hinu?<br />

Ua parau o Elder Bruce R. McConkie e: “E hopoi te mau mori hinu i te<br />

maramarama; aita ratou e hamani ra i te reira. Ta ratou ohipa o te faaineine-raa<br />

ïa, e ere râ i te hopoiraa i te taata nei. No reira na roto i te faaohiparaa i na mori<br />

hinu e hitu no te faahoho◊a i na ekalesia e hitu o ta Ioane e horo◊a nei i teie nei i<br />

te a◊o, te faaite nei ïa te Fatu e, e mea tia i ta÷na mau amuiraa taata i nia i te fenua<br />

nei ia hopoi i to÷na iho maramarama i to te ao nei” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament<br />

Commentary, 3 vols. [1966–73], 3:442).<br />

• I tehea vahi te Faaora i tuati ai i na mori hinu e hitu? (A hi◊o Apokalupo 1:13.)<br />

Eaha te huru o te Faaora i rotopu i ta÷na Ekalesia i teie nei mahana? No te aha<br />

e mea faufaa no tatou ia ite e, tei rotopu oia i to÷na mau taata?<br />

• Eaha ta te Faaora i tapea na i roto i to÷na rima atau i te taime i tia ai oia i<br />

rotopu i na mori hinu e hitu? (A hi◊o Apokalupo 1:16.) Eaha ta te mau fetia e<br />

hitu i tia atu? (A hi◊o Apokalupo 1:20 e te papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 20b; a<br />

hi◊o atoa i te Apokalupo 2:1, te papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 1a, Apokalupo 3:1,<br />

papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 1a. Na roto i te Joseph Smith Translation [Tatararaa<br />

a Iosepha Semita] no te Apokalupo 1–3, ua tauihia te parau mau melahi ei mau<br />

tavini, ei haamaramaramaraa i te reira, te tia nei te mau fetia no te feia faatere<br />

o na amaa e hitu o te Ekalesia.) E mea nahea te feia faatere o te Ekalesia i riro<br />

ai mai te mau fetia ra? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, e vai tamau<br />

noa mai ratou e e horo◊a hoi i te arata◊i ia ratou o tei imi i te reira.)<br />

• Eaha tei mahuti mai, mai roto mai i te vaha o te Faaora i roto i teie orama? A<br />

hi◊o Apokalupo 1:16.) Eaha ta teie parau i tia mai? (A hi◊o PH&PF 6:2.) I roto<br />

i tehea mau rave◊a e riro ai te parau a te Fatu mai te hoê o◊e? (A hi◊o Hebera<br />

4:12; Helamana 3:29.)<br />

• Eaha te tahi atu tapa◊o i vai i te Fatu i roto i teie heheuraa? (A hi◊o Apokalupo<br />

1:18.) Eaha ta te Faaora e rave i teie mau taviri? (E faaora oia i te mau taata<br />

atoa i te pohe pae tino, e e faaora oia i te feia parau tia mai te pohe pae varua.<br />

A hi◊o 2 Nephi 9:10–13.)<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei te Fatu i na amaa e hitu i roto i te fenua Asia no nia i te mau<br />

haamaitairaa i fafauhia ia ratou o te upootia mai.<br />

A aparau i te Apokalupo 2–3. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai<br />

mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, te mau pene 2 e te 3, te vai ra


te mau parau a te Fatu i na amaa tataitahi e hitu o te Ekalesia i te fenua Asia. Ua<br />

hi◊o faahou te Fatu i te tahi o te mau puai e te mau paruparu i roto i te aamaa<br />

tataitahi e ua faaara i te Feia Mo◊a ia faaafaro i to ratou mau paruparu.<br />

• Mai ta te Fatu i faaue e i faaafaro i te mau melo o te Ekalesia i Asia, te faaue nei<br />

e te faaafaro atoa nei oia ia tatou i teie nei mahana. Eaha ïa ta te Fatu e faaue ia<br />

tatou? Eaha ta te Fatu i parau ia tatou ia faaafaro?<br />

A haamaramarama e, i roto i ta’na haamaramaramaraa i te mau amaa o te Ekalesia<br />

i Asia, ua fafau atoa te Fatu i te mau haamaitairaa rahi i te feia o te upootia i nia i<br />

te mau tamataraa e te mau faahemaraa o te tahuti nei. A papa◊i i nia i te tabula<br />

ereere Mau Fafauraa i te Feia o te Upootia. A paraparau ai outou i te fafauraa<br />

tataitahi, a papa◊i i te reira i nia i te tabula ereere i raro a◊e i teie upoo parau.<br />

Ia Ephesia (Apokalupo 2:1–7)<br />

• Ua faaara te Fatu i to Ephesia i to ratou titauraa ia tatarahapa, ua fafau atoa râ<br />

oia, “<strong>Te</strong> riro ia÷na te re ra, e faaamu ïa vau ia÷na i te raau ra o te ora. “ Eaha ta te<br />

raau o te ora e tia nei (A hi◊o 1 Nephi 11:21–22.) No te aha i riro ai te reira, te<br />

mea hinaaro-roa-hia o te mau haamaitairaa atoa?<br />

Ia Semurina (Apokalupo 2:8–11)<br />

• Ua faaara te Fatu i te Feia Mo◊a i Semurina e, e mauiui ratou i te mau ati rahi,<br />

area râ ua fafau atoa oia, “O te riro ia÷na te re ra, e ore roa oia e ino i te piti o<br />

te pohe. “ Eaha te piti o te pohe? (A hi◊o Alama 12:16, 32; Helamana 14:18.)<br />

E mea nahea e nehenehe ai i te fafauraa a te Fatu i te Feia Mo◊a i Semurina ia<br />

tauturu ia tatou ia ite i to tatou mau ati rahi i roto i te hi◊oraa tano?<br />

Ia Peregamo (Apokalupo 2:12–17)<br />

• Ua faahapa te Fatu i te tahi o te mau taata i Peregamo no te peeraa i te parau<br />

haapiiraa a Balaama, oia te hoê peropheta o te <strong>Faufaa</strong> Tahito o tei hinaaro i te<br />

mau hanahana e te mau haamauruururaa o te fenua nei hau atu i ta÷na i titau<br />

ia pee i te hinaaro o te Fatu. Eaha te mau hanahana e te mau haamauruururaa<br />

o te fenua nei o ta tatou e tia ia haapae roa no te haapa◊o i te hinaaro o te Fatu?<br />

• I te Feia Mo◊a i Peregamo, ua fafau te Fatu, “<strong>Te</strong> riro ia÷na te re ra, e faaamu ïa<br />

vau ia÷na i te mâna i moe ra,” (<strong>Te</strong> auraa o te parau moe i roto i teie parau , oia<br />

hoi e mea mo◊a, e aore ra, eita e itea-noa-hia i te taata atoa.) Eaha ta te mâna<br />

moe e nehenehe e tia? (A hi◊o Ioane 6:35, 49–51.)<br />

Ia Tuatira (Apokalupo 2:18–29)<br />

Haapiiraa 45<br />

• I roto i ta÷na mau parau i te Feia Mo◊a i Tuatira, eaha ta te Fatu i fafau ia ratou<br />

o te upooti◊a? (Apokaupo 2:26–28. A haamaramarama e, e faaauhia teie mau<br />

fafauraa i te mau haamaitairaa o te faateiteiraa e te ora mure ore, ia tae i te<br />

taime e faatere ai te feia parau tia i nia i te mau basileia o te ra◊i ra.) Eaha te<br />

tapearaa auri o ta te feia parau tia e faatere i nia i te mau nunaa? (A hi◊o<br />

1 Nephi 11:25; Joseph Smith Translation, Apokalupo 2:27.) E mea nahea<br />

tatou ia faaohipa i te parau a te Atua no te faatere i to tatou iho oraraa?<br />

• O vai te fetia po◊ipo◊i i faahitihia i roto i te Apokalupo 2:28? (A hi◊o<br />

Apokalupo 22:16.) Eaha te auraa i parauhia e riro e horo◊ahia te fetia po◊ipo◊i?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, ia farii i te Mesia i roto i to tatou<br />

oraraa e ia farii i te mau haamaitairaa no to÷na Taraehara.)<br />

235


236<br />

Ia Saradi (Apokalupo 3:1–6)<br />

• Eaha te mau haamaitairaa ta te Fatu i fafau i te Feia Mo◊a i Saradi? (A hi◊o<br />

Apokalupo 3:5.) E mea nahea te ohiparaa i roto i te mau oro◊a o te hiero ia<br />

faaineine ia tatou ia riro ei [feia] “ahuhia i te oaoa” e amuri noa÷tu? Eaha te<br />

buka o te oraraa? (A hi◊o PH&PF 128:7; a hi◊o atoa Exodo 32:33; Alama 5:58;<br />

Bible Dictionary, “Book of Life,” 626–27.) Eaha te mea e tupu mai i te feia to<br />

ratou mau i◊oa ua papa◊ihia i roto i te buka e aita râ i tumâhia no te ino rahi?<br />

(A hi◊o Apokalupo 21:10, 23–27; Alama 5:58; PH&PF 88:2.)<br />

Ia Philadelephia (Apokalupo 3:7–13)<br />

• Eaha ta te Fatu i parau e rave oia no te Feia Mo◊a i Philadelephia, no te mea<br />

“ua mau papu [ratou] i [ta÷na] parau, e. . . aore i huna i [to÷na] i◊oa”? (A hi◊o<br />

Apokalupo 3:10.) E mea nahea te oraraa parau tia ia faaohie a◊e ia pato◊i i te<br />

faahemaraa?<br />

• Ua fafau te Fatu i te feia o te upooti◊a, “E papai au i te i◊oa o tau Atua i nia iho<br />

ia÷na, e te i◊oa no te oire o tau Atua ra. “ Eaha te auraa ia farii i te i◊oa o te Atua<br />

e te i◊oa o to÷na oire, ia papa◊ihia i nia ia tatou? (E riro ïa tatou mai te Atua te<br />

huru e riro tatou ei feia ai◊a i to÷na basileia mure ore.)<br />

Ia Laodikea (Apokalupo 3:14–22)<br />

• Ua faautu◊a te Fatu i te Feia Mo◊a i Laodikea o tei “ore i toetoe, aore hoi i<br />

mahanahana” (Apokalupo 3:15–16). E mea nahea tatou i te tahi mau taime ia<br />

“ore e toetoe” i te pae varua? E mea nahea e nehenehe ai ia faarahi i ta tatou<br />

fafauraa i te evanelia a Iesu Mesia?<br />

• Ua fafau te Fatu i to Laodikea, “O te riro ia÷na te re ra, e haaparahi au ia÷na ia÷u<br />

nei i nia i to÷u nei terono, mai tei riro atoa mai te re ia÷u ra, e te parahi nei au e<br />

tau Metua atoa i nia iho i to÷na ra terono” (Apokalupo 3:21). Eaha te mau<br />

haamaitairaa tei riro ei tapa◊o na roto i te fafauraa ia parahi e te Fatu i nia iho i<br />

to÷na ra terono” (A hi◊o Roma 8:16–17.)<br />

A hi◊o atu i te tabula no te mau fafauraa i nia i te tabula ereere, e a<br />

haamaramarama e, ia feruri maite-ana◊e-hia teie mau fafauraa atoa, te faataa ra te<br />

reira i te hopea mure ore i mua no te feia parau tia. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 132:20 ei haapotoraa<br />

o teie mau fafauraa.<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, ia re [upooti◊a] te Feia Mo◊a i nia ia Satane na roto<br />

i te Taraehara o Iesu Mesia e na roto i to ratou mau iteraa papu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Apokalupo 12. A<br />

haamaramarama e, ei tuhaa no ta÷na heheuraa, ua ite o Ioane i te hoê orama<br />

tapa◊o [faahoho◊araa] no te Tama◊i i te Ra◊i ra e i to÷na tamauraa i nia i te fenua nei.<br />

A haamaramarama e, te vahine i faataahia i roto i te Apokalupo 12:1–2, 5 te tia<br />

nei ïa no te Ekalesia a te Atua. <strong>Te</strong> tamarii ta÷na i hopoi i mua, te tia nei ïa no te<br />

basileia o te Atua—te hau o te vai i nia i te fenua nei i roto i te faatere mileniuma<br />

o Iesu Mesia. (A hi◊o Joseph Smith Translation, Revelation 12:7; a hi◊o atoa<br />

Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, comp. Bruce R. McConkie, 3 vols.<br />

[1954–56], 1:229.)


• O vai ta te teni e tia nei i roto i te Apokalupo 12? (A hi◊o Apokalupo 12:9.)<br />

Eaha tei tupu i te teni e to÷na feia apee i roto i te Tama◊i i te Ra◊i ra? (A hi◊o<br />

Apokalupo 12:3–4, 7–9.) Eaha ta te teni i rave i muri a◊e i to÷na huriraahia i<br />

rapae? (A hi◊o Apokalupo 12:17.) O vai ta Satane e aro nei i teie nei mahana?<br />

(A hi◊o Apokalupo 12:12.)<br />

Ua parau te Peresideni Wilford Woodruff: “E piti na mana i nia i te fenua nei<br />

e i rotopu i te mau taata e parahi nei i te fenua nei—te mana o te Atua e te<br />

mana o te diabolo. . . I te taime te Atua i tuu ai te hoê nunaa i te fenua nei,<br />

aita e pe◊ape◊a i te matahiti, ua aro o Lucifero, te tamaiti o te po◊ipo◊i, e te<br />

rahiraa milioni o te mau varua i hi◊a o tei hurihia i rapae i te ra◊i, i te Atua, i te<br />

Mesia, i te ohipa a te Atua, e i te mau taata o te Atua. E aita ratou i pouri i<br />

roto i te raveraa i te reira i roto i to tatou nei anotau e u◊i. I te vahi atoa e tuu<br />

te Fatu i To÷na rima no te rave i te tahi ohipa, e haa atoa taua mau mana ra no<br />

te faatahuri i te reira” (i roto Deseret Evening News, 17 Oct. 1896, 9; faahitihia<br />

e Gordon B. Hinckley, i roto Conference Report, Oct. 1986, 56; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1986, 43).<br />

• E mea nahea te Ekalesia e te basileia o te Atua ia re i te pae hopea i nia ia<br />

Satane? (A hi◊o Apokalupo 12:11.) E mea nahea te Taraehara o te Mesia e to<br />

tatou iteraa papu no te reira e tauturu ai ia tatou i roto i ta tatou tutavaraa<br />

tataitahi i nia ia Satane?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te feia o te re i nia i te mau faahemaraa e te mau tamataraa o te<br />

ao nei, e farii ratou i te mau haamaitairaa o te ora mure ore. A haamana◊o i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa e, e horo◊a te Taraehara o te Faaora i te hoê rave◊a<br />

no tatou ia re, mai te mea e tatarahapa tatou e e haapa◊o maitai tatou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia haapiiraa i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai.<br />

E hinaaro paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

“Inaha, te tia noa nei au i te uputa” (Apokalupo 3:20)<br />

Haapiiraa 45<br />

A faaite i te hoho◊a o Iesu i te Uputa (62170; Afata hoho◊a no te evanelia 237).<br />

• Eaha ta te Apokalupo 3:20 e haapii nei no nia i te Fatu? (A hi◊o atoa Apokalupo<br />

22:17.) E mea nahea to outou iteraa i te reira ei parau mau?<br />

237


“E Parahi Oia i Roto ia Ratou<br />

ra, e Ei Taata Ratou No÷na”<br />

Apokalupo 5–6; 19–22<br />

Haapiiraa<br />

46<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia tia atu i mua nei ma te tiaturi<br />

no te mea, ua ite ratou e, e upooti◊a ratou i nia i te mau puai o te ino, e e faatere<br />

te Faaora ma te manuïa rahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

a. Apokalupo 5:1–5; 6. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane na roto i te heheuraa te hoê buka tei<br />

taatihia e na tapao taati e hitu e te hi◊o maite nei oia i te tahi o te mau<br />

tupuraa ohipa o na tapao taati matamua e ono, e aore ra te mau tau. <strong>Te</strong> ite<br />

nei oia e, ua aro Satane i te feia parau tia i roto i te mau tau atoa.<br />

b. Apokalupo 19:1–9; 20:1–11. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane e, e taamuhia o Satane<br />

e e faatere te Mesia ma te manuïa rahi i roto i te Mileniuma.<br />

c. Apokalupo 20:12–22:21. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, i muri a◊e a tupu<br />

ai te haavaraa hopea, e parahi mai te feia parau tia e te Atua.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 77; Bible<br />

Dictionary, “Revelation of John,” 762–63.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “I nia i te mau mea atoa, te faaineineraa hau atu i<br />

te faufaa oia hoi o outou [oe] iho ïa. A faaineine ia farii i te mana o te Varua<br />

Maitai” (Boyd K. Packer, <strong>Te</strong>ach Ye Diligently [1975], 219). E mea tia ia tatou<br />

tataitahi ia tutava ia ora mai ta te Faaora i ora na e ia haapii ia au i ta÷na i<br />

haapii atu. Na roto i te pure, a feruri maite i te mea o ta outou e nehenehe e<br />

rave no te haapapu e, te haapii nei outou e te mana o te Varua Maitai. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 9, 13.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A hohora atu i te hoê ve◊a apî roa, e a faaite e piti e aore e toru o te mau papa◊iraa<br />

oto rahi, mai te mau aamu o te taparahiraa taata e aore te mau ati rahi o te natura.<br />

• Eaha te tupu i roto ia outou ia tai◊o ana◊e outou i te mau ati mai te reira te<br />

huru? (Eiaha e aparau no te mau ati o te taata tataitahi ma te faahu◊ahu◊a roa.)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 2 Timoteo 3:1.<br />

A faaite e, te ora nei tatou i roto i te mau mahana hopea nei, i roto i te mau taime ta<br />

te Aposetolo Paulo i faataa ei tau “fifi rahi.” A haamaramarama e, te hoê o te mau<br />

titauraa o te oraraa i roto i teie mau mahana hopea nei o te haapiiraa mai ïa ia aro i te<br />

taiâ e te oto rahi,ia nehenehe ia re i te mau tamataraa e te mau faahemaraa. E aparau<br />

teie haapiiraa e mea nahea tatou ia imi i te tiaturi e te itoito na roto i te ramaramaraa<br />

no te mau tupuraa ohipa o te tae mai i roto i te mau mahana hopea nei.<br />

239


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

240<br />

A aparau e mea nahea te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei e nehenehe<br />

ai e tauturu ia tatou ia farii i te tiaturiraa ia tia ana’e tatou i mua i te mau fifi<br />

o te mau mahana hopea nei. A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

maramarama e, eiaha te feia parau tia e taiâ i te Tae Pitiraa Mai.<br />

1. <strong>Te</strong> aro nei o Satane i te feia parau tia.<br />

A aparau i te Apokalupo 5:1–5; 6. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, teie na pene e toru o te<br />

buka o te Apokalupo, no nia ïa i te tau o Ioane (a hi◊o i te haapiiraa 45). <strong>Te</strong> toe◊a<br />

o te buka, e faataa ra ïa i te mau tupuraa ohipa i te tau i mua nei ia Ioane, mai te<br />

Taivaraa o te tupu i muri a◊e i te poheraa o te mau Aposetolo e tae atu i te Tae<br />

Pitiraa Mai o Iesu Mesia, e te haavaraa hopea.<br />

A haamaramarama e, te faaohipa nei te mau pene 5 e te 6 o te Apokalupo i te<br />

mau tapa◊o o te hoê buka “i taatihia e na tapa◊o taati e hitu” (Apokalupo 5:1). <strong>Te</strong><br />

tia nei te tapa◊o taati tataitahi no te hoê tau hoê tauasini matahiti i nia i te oraraa<br />

pae tino, i te fenua nei (PH&PF 77:6–7); te ora nei tatou i roto i te mau tau o te<br />

tiahia nei e na tapa◊o taati e ono. (A hi◊o i te toruraa o te tahi atu mana◊o o te<br />

haapiiraa, no te haamaramaramaraa hau atu no nia i na tapa◊o taati e hitu.) I<br />

roto i te pene 6, na te Arenio (Iesu Mesia) e iriti i na tapa◊o taati matamua e ono,<br />

ma te faaite i te tahi o te mau tupuraa ohipa tei au e te tau tataitahi.<br />

• Hoê mea ta tatou e haapii mai i roto i te pene 6, oia hoi ua aro Satane i te feia<br />

parau tia i roto i te roaraa o te aamu o te fenua nei. Ia au i te Apokalupo<br />

6:4–11, eaha te tahi mau raveraa ta’na i faaohipa no te reira? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te<br />

mau pahonoraa, oia hoi, te mau mea i papa◊ihia i raro nei.)<br />

a. <strong>Te</strong> ino e te tama’i (Apokalupo 6:4, 8)<br />

b. <strong>Te</strong> poia e te o’e (Apokalupo 6:5–6, 8. A haamaramara e, te moni pene a to<br />

Roma o te hoê ïa aufauraa tia no te mahana ohipa e, te hoê faito no te<br />

sitona o te hoê ïa mahana faufaa no te maa na te hoê taata; te faaite nei te<br />

irava 6, e noaa noa ia hoo mai i te hoê mahana ohipa i faufaahia te hoe<br />

mahana i faufaahia no te maa a te hoê taata.)<br />

c. <strong>Te</strong> hamani-ino-raa (Apokalupo 6:9–11)<br />

• Eaha te mau raveraa na murimuri ta Satane e faaohipa nei i teie nei mahana<br />

no te tamata ia<br />

“Taua tama◊i ra, auê te maramara, te u’ana, ua tupu noa, e aita roa â i faaea<br />

atura. O te tama◊i ïa i rotopu i te parau mau e te hape, i rotopu i te tiamâraa e<br />

te faaheporaa, i rotopu i te feia pee i te Mesia e te feia o tei huna Ia÷na. Ua<br />

faaohipa to÷na mau enemi i te mau huru raveraa atoa i roto i taua tama◊i ra. Ua<br />

faatia i te haavare. Ua faaohipa i te moni e te tao◊a rahi. Ua haavarevare i te<br />

feruriraa o te taata nei. Ua taparahi haapohe ratou e ua haamou e ua faaô<br />

ratou iho i roto i te tahi mau faaohiparaa faufau e te viivii no te paruru i te<br />

ohipa a te Mesia. . . .<br />

“Ua itehia te [pato◊iraa] i roto i te mau itoito pohe ore o te mau taata e rave<br />

rahi, i roto i na pae e piti, oia hoi i roto e i rapae mai i te Ekalesia, no te<br />

haamou i te faaroo, no te haafaufaa ore, no te faatura ore, no te faaite i te<br />

iteraa hape, no te faahema e te faarû e no te faatupu i te mau faaohiparaa papu<br />

ore i to tatou mau taata i te mau haapiiraa e te mau ture arata◊i o teie ohipa a<br />

te Aua. . .


“<strong>Te</strong> tamau noa nei â te tama◊i. Ua riro te reira ei aroraa i te ao nei i nia i te mau<br />

ohipa o te tiamâraa e o te faaheporaa. Ua riro te reira ei aroraa na te hoê nuu<br />

faaehau misionare i nia i te mau ohipa o te parau mau e o te hape. Ua riro te<br />

reira ei aroraa i roto i to tatou iho mau oraraa, i tera mahana e tera mahana, i<br />

roto e i rapae hoi, i roto i to tatou mau utuafare, i roto i ta tatou mau ohiparaa,<br />

i roto i ta tatou mau autaatiraa o te fare haapiiraa; ua riro hoi te reira ei aroraa i<br />

nia i te mau uiraa o te here e te faatura, o te parau tia e te haavare ore, o te<br />

haapa◊o maitai e te paieti. <strong>Te</strong>i roto ana◊e tatou paatoa i te reira” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1986, 55–58; e aore ra Ensign, Nov. 1986, 42, 44–45).<br />

• I muri a◊e i te paraparauraa i te mau ohipa i faahitihia i nia nei, te parau<br />

faahou ra te Peresideni Hinckley, “<strong>Te</strong> [upooti◊a] nei tatou [i te tama◊i i nia ia<br />

Satane], e aita roa te tau i mua nei i hi◊o teatea a’enei” (i roto Conference<br />

Report, Oct. 1986, 58; or Ensign, Nov. 1986, 45). E mea nahea tatou ia tapea<br />

noa i te tiaturiraa e te hi◊oraa maitai a aro ai tatou i te tama◊i i nia ia Satane?<br />

Eaha te mau tautururaa ta tatou e vai nei no te haapuai ia tatou i nia i te puai<br />

o Satane e ta÷na feia pee? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e te mau haapiiraa a te mau peropheta ora, te mana<br />

autahu◊araa, te mau hiero, e te autaatiraa e te tahi atu mau melo o te Ekalesia.)<br />

2. E taamuhia o Satane, e e faatere te Mesia ma te upooti◊a i roto i te<br />

Mileniuma.<br />

A tai◊o e a aparau i te Apokalupo 19:1–9 e te 20:1–11.<br />

Haapiiraa 46<br />

• Ua ite atu o Ioane i te mau ma◊i e rave rahi, te mau tama◊i, e te mau haavaraa o<br />

te tupu hou te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia (Apokalupo 8–16). I muri iho, i<br />

roto i te Apokalupo 19, ua faataa oia i te taeraa mai o te Fatu, tei faaauhia i te<br />

tamaaraa o te faaipoiporaa (Apokalupo 19:7–9). Eaha ta te vahine a te Arenio e<br />

tia ra? (<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia.) Eaha ta te tapa◊o o te tamaaraa o te<br />

faaipoiporaa, e te Mesia ei tane faaipoipo e te Ekalesia ei vahine faaipoipo, e<br />

horo◊a nei i te mana◊o no nia i te autaatiraa i rotopu i te Fatu e ta÷na Ekalesia?<br />

• Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia titau manihinihia tatou i teie taamaraa o te<br />

faaipoiporaa?<br />

• Ua haamaramarama o Elder Bruce R. McConkie: “<strong>Te</strong> faatae nei te mau<br />

peresibutero o Iseraela i teie nei i te titauraa manihini i te tamaaraa o te<br />

faaipoiporaa a te Fatu; i te feia o te tiaturi nei e o te haapa◊o nei i te evanelia, e<br />

no reira e farii ïa i te titauraa manihini e e parahi i te vahi i faataahia. . . . i te<br />

tamaaraa o te faaipoiporaa” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols.<br />

[1966–73], 3:563–64).<br />

• E haamata te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia i te Mileniuma, te hoê tau hoê<br />

tauasini matahiti, ei reira te Mesia e faatere ai oia iho i nia i te fenua nei. Eaha<br />

te tupu ia Satane i roto i te Mileniuma? (A hi◊o Apokalupo 20:1–3.) Eaha te<br />

huru o te oraraa ia taaamu-ana◊e-hia o Satane? (A hi◊o 1 Nephi 22:26; PH&PF<br />

45:55, 58.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia taotia i te mana o Satane i<br />

roto i to tatou oraraa i teie nei ihoa?<br />

• I muri a◊e i te Mileniuma, e haamatarahia o Satane no te hoê tau, e e arohia te<br />

hoê tama◊i rahi hopea i rotopu i te mau nuu o te Atua e te mau nuu o Satane<br />

(Apokalupo 20:7–8; PH&PF 88:111–13). E parau atoa-hia te reira te tama◊i o<br />

Goga e Magoga. Eaha te hopea o teie tama◊i rahi i te hopea o te Mileniuma?<br />

241


242<br />

(A hi◊o Apokalupo 20:9–11; PH&PF 88:114–15.) No te mea hoi e, ua ite<br />

a◊enahia te hopea o te tama◊i, eaha ta outou hopoi◊a no nia i teie re?<br />

• Ua parau te Peresideni Ezra Taft Benson: “I te mahana tataitahi, te tihepu nei<br />

te mau puai o te ino e te mau puai o te maitai i te mau taata apî. I te mahana<br />

tataitahi, te rave nei tatou iho i te mau faaotiraa e rave rahi ma te faaite i te<br />

tumu ta tatou e paturu. E mea papu te hopea—e re te mau puai o te parau tia.<br />

<strong>Te</strong>ra râ, o te toe mai ia hi◊ohia atu ra, eaha te vahi ta tatou e tia atu, tatou<br />

tataitahi iho, i teie nei anei e i te tau i mua anei, i roto i teie tama◊i—e eaha te<br />

teitei o ta tatou e tia atu. E parau tia anei tatou i roto i to tatou mau mahana<br />

hopea, e e rave faaoti anei tatou i ta tatou mau misioni i parauhia i tera ao ra?”<br />

(“In His Steps,” Ensign, Sept. 1988, 2).<br />

3. I muri a◊e i te haavaraa hopea, e parahi te feia parau tia i pihai iho i te<br />

Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Apokalupo 20:12–22:21.<br />

• I muri a◊e i te tama◊i rahi hopea, e tupu te haavaraa hopea. Eaha ta tatou e<br />

haapii mai i roto i te Apokalupo 20:12 no nia i te reira e te huru e haavahia ai<br />

tatou? Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai i te feia o te haavahia ei feia<br />

parau tia? (A hi◊o Apokalupo 21:3–7. A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, te mau mea i tabulahia i nia i te ap¥ i muri nei.)<br />

<strong>Te</strong>ie te tupu i te feia parau tia:<br />

a. E parahi i mua i te aro o te Atua (Apokalupo 21:3).<br />

b. Eita ratou e ite faahou i te pohe, te oto, te ta◊i u◊ana, e te mauiui<br />

(Apokalupo 21:4).<br />

c. E fatu ratou i te mau mea atoa ei mau tamaiti e ei mau tamahine a te Atua<br />

(Apokalupo 21:7).<br />

• E mea nahea te iteraa i teie mau haamaitairaa rarahi ia tauturu ia tatou a tia ai<br />

tatou i mua i te mau fifi i roto i te tahuti nei?<br />

• <strong>Te</strong> faataa nei te Apokalupo 21:10–22:5 i te hanahana tiretiera o te fenua nei e<br />

te oire i reira te feia o te tae i te hanahana tiretiera e parahi ai. No te aha aita e<br />

hiero i roto i te oire tiretiera? (A hi◊o Apokalupo 21:22. <strong>Te</strong> tumu o te hiero no<br />

te hopoi ïa ia tatou ia fatata atu i te Atua e ia haapii ia tatou no ta÷na<br />

faanahoraa. Ia ora ana◊e tatou i pihai iho faahou ia÷na, aita ïa e titau faahouhia<br />

te mau hiero.) Eaha ta te Apokalupo 22:14 e faaite nei ia tatou o te tia roa<br />

ia tatou ia rave ia nehenehe ia tomo na te mau uputa o te oire mure ore?<br />

Ua parau te Peresideni David O. McKay no te hoê orama e ua ite atu oia i te hoê<br />

oire nehenehe, ua ahu te mau taata e rave rahi i te ahu uouo, e te Faaora atoa:<br />

“<strong>Te</strong> oire, o ta÷u i maramarama, no te Faaora ïa. Ua riro ei Oire Mure Ore; e te<br />

mau taata e pee ra ia÷na, ua parahi i reira i roto i te hau e te oaoa mure ore.<br />

“Area râ, o vai ma ratou?<br />

“Mai te mea ra, te tai◊o ra te Faaora i to÷u mau mana◊o, e ua pahono mai na roto<br />

i te faaiteraa mai i te hoê afa o te menemene, e i muri iho, ua fâ i nia mai ia<br />

ratou, e i nia i te reira, ua papa◊ihia te mau parau i roto i te auro: O Ratou O te Re<br />

[Upooti◊a] i nia i te Ao Nei—O <strong>Te</strong>i Fanau-faahou-hia!” (Cherished Experiences from<br />

the Writings of President David O. McKay, comp. Clare Middlemiss [1976], 60).


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, te faahopea nei te <strong>Faufaa</strong> Api na roto i te hoê parau poro◊i o te tiaturi<br />

rahi. Ua ite te mau peropheta mai ia Ioane te Heheu Parau, i te mau mea o te tae<br />

mai e ua faaite oia ia tatou i te mau haamaitairaa o ta tatou e farii mai te mea e<br />

faaea parau tia tatou e e faaoroma◊i e tae atu i te hopea. A faaite papu e, e re te<br />

parau tia i te hopea o te ao nei. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

rave i te huru itoito e te tiaturi na roto mai i teie iteraa, a tia ai hoi tatou i nia i te<br />

paruparu e a imi ai ia upooti◊a i nia i te mau faataupeperaa o te oraraa nei.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> mau fifi ia tuu i to tatou aau i roto i te mau tao◊a rahi o te ao nei<br />

• <strong>Te</strong> haapii nei te Apokalupo 18:11–18 e, e oto te feia ino i te mo◊eraa o ta ratou<br />

mau tao◊a rahi o te ao nei e, e maerehia hoi, ua nehenehe i te basileia rahi o te<br />

ao nei ia haamouhia i roto i te hoê taime poto. Ua ite a◊ena tatou i te mau tao◊a<br />

rahi o te ao nei ia haamouhia e aore ra i mo◊e i roto i te hoê taime poto noa?<br />

• Eaha te mau fifi i roto i te tuuraa i to tatou aau i roto i te mau mea o te ao nei?<br />

Nahea te mau mea o te ao nei ia ruri e atu ia tatou i te mau mea o te pae varua?<br />

2. <strong>Te</strong> Tia-faahou-raa Matamua<br />

A ani i te hoê melo no te piha haapiiraa ia tai’o mai i te Apokalupo 20:4–6. No te<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia taa i teie mau irava, a faaite atu ia<br />

ratou i teie mau haamaramaramaraa i ni’a i te api hopea.<br />

E haamata te Tia-faahou-raa Matamua, e aore ra, te tia-faahou-raa o te feia parau<br />

tia, i te Tae Pitiraa mai o te Faaora. O ratou o te farii i te haamauruururaa tiretiera<br />

e aore ra teretetiera, o ratou ïa te tia mai na mua i roto i teie tia-faahou-raa<br />

(PH&PF 88:98–99). Area te Piti o te Tia-faahou-raa ra, e aore ra, te tia-faahou-raa<br />

o te feia parau tia ore, eita ïa e tupu e tae roa’tu i te hopea o te Mileniuma. O<br />

ratou o te farii i te haamaitairaa tiretia e tae noa’tu i te mau tamaiti no te pohe, o<br />

ratou ïa te tia mai i roto i teie nei tia-faahou-raa (PH&PF 88:100–102).<br />

3. Na tapa◊o taati e hitu i roto i te buka o te Apokalupo<br />

Haapiiraa 46<br />

Na te tabula i muri nei e horo◊a i te tahi atu haamaramaramaraa no nia i na<br />

tapa◊o taati e hitu tataitahi. E nehenehe atoa ia faaohipahia te tabula i roto i te<br />

maramaramaraa i te huru o te buka o te Apokalupo.<br />

243


244<br />

Tapa◊o Mau Oro◊a Rahi<br />

Taati<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> hamaniraa [te poieteraa] e te hi◊araa o Adamu e o Eva; te ohipa pororaa evanelia a<br />

Matamua Enosa e te iritiraahia to÷na oire i nia i te ra◊i (Apokalupo 6:1–2).<br />

Tapa◊o Taati Noa e te Tirui (Apokalupo 6:3–4).<br />

Piti<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> mau ohipa pororaa evanelia a Aberahama, Isaaka, Iakoba, e Iosepha (Apokalupo 6:5–6).<br />

Toru<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> ohipa pororaa evanelia a Mose; te Exodo; te tau o te faatereraa a te mau tavana; te tau o te<br />

Maha faatereraa a te mau arii; te vahiraa o te basileia; te aroraa o te mau basileia (Apokalupo 6:7–8).<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> fanauraa, te ohipa pororaa evanelia, te faasatauroraa, e te tia-faahou-raa o Iesu Mesia;<br />

Pae te haamauraa o ta÷na Ekalesia e te ohipa pororaa evanelia a te mau Aposetolo; te hamani-inoraa<br />

o te mau Aposetolo; te Taivaraa (Apokalupo 6:9–11).<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> tamau-noa-raa o te Taivaraa; te faaho◊i-raa mai o te evanelia na roto i te Peropheta<br />

Ono Iosepha Semita; te mau tapa◊o no te mau tau i faaitehia (Apokalupo 20:1–6).<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> mau tama◊i, te mau ma◊i rahi, e te ati ino; te Tae Pitiraa Mai o te Fatu<br />

Hitu (Apokalupo 8:1–19:21). Mileniuma o te hau (Apokalupo 20:1–6). Ua tatarahia o Satane<br />

no te hoê tau, te tama◊i rahi hopea, e te haavaraa hopea (Apokalupo 20:7–15).<br />

I muri a◊e E riro te fenua nei ei ao tiretiera (Apokalupo 21:1–22:6).<br />

i te tapa◊o<br />

taati hitu<br />

• A faaite e, tei roto na tapa◊o taati matamua e pae i na 11 irava, te tapa◊o taati<br />

ono tei roro ïa i na 14<br />

A faaite e, ua horo◊a o Ioane te haapa◊o pae rahi i te mau oro◊a o to tatou tau e o<br />

te hoê ïa o te tae mai. Ua papa◊ihia te buka o te Apokalupo no to tatou anotau e,<br />

e haamaitaihia to tatou oraraa a haapao ai tatou i te reira, e a faaineine ai no te<br />

Tae Pitiraa Mai o te Faaora.


4 02356 81895<br />

35681 895<br />

5

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!