Curs 7 - Elemente de cartografie şi geologie structurală - Doru Juravle
Curs 7 - Elemente de cartografie şi geologie structurală - Doru Juravle
Curs 7 - Elemente de cartografie şi geologie structurală - Doru Juravle
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- falii conforme – planul faliei înclină în acela<strong>şi</strong> sens cu cel al stratelor, fără ca înclinarea să<br />
aibă, obligatoriu, aceea<strong>şi</strong> valoare;<br />
- falii contrare – planul <strong>de</strong> falie înclină în sens invers înclinării stratelor<br />
b.4. După raportul dintre direcția faliei <strong>şi</strong> direcția stratelor: direcționale, transversale <strong>şi</strong> oblice.<br />
b.5. După modul <strong>de</strong> asociere a faliilor în sistemul <strong>de</strong> falii (= falii conjugate) - termenii <strong>de</strong>rivă din<br />
alura cartografică: falii în releu, falii paralele, falii concentrice, falii radiare, etc..<br />
a. <strong>Elemente</strong>le unei cute<br />
2.1.2. Cutele (<strong>de</strong>formări continui)<br />
Fig. 5.12. Cutele sinclinale <strong>şi</strong> anticlinale <strong>şi</strong> elementele acestora<br />
Se spune <strong>de</strong>spre un strat că este cutat atunci când o suprafață <strong>de</strong> referință a acestuia, plană<br />
înainte <strong>de</strong> cutare, <strong>de</strong>vine ulterior ondulată, datorită producerii unor mişcări compresionale. Cutele sunt<br />
forme structurate specifice pentru formațiunile stratificate, cum sunt rocile sedimentare <strong>şi</strong><br />
corespon<strong>de</strong>ntele lor metamorfice.<br />
În momentul în care stratele suferă un fenomen <strong>de</strong> cutare, un plan <strong>de</strong> stratificație inițial<br />
orizontal se transformă într-o suprafață ondulată, cu că<strong>de</strong>ri variabile, rezultând cute concave,<br />
<strong>de</strong>numite sinclinale <strong>şi</strong> cute convexe, <strong>de</strong>numite anticlinale.<br />
<strong>Elemente</strong>le unei cute sunt (Fig. 5.12; 5.13):<br />
- Creasta (c) - reprezintă linia care uneşte punctele cele mai ridicate ale unei suprafețe <strong>de</strong> strat<br />
cutate;<br />
- Talpa (t) - reprezintă partea cea mai <strong>de</strong> jos a uni strat cutat, la cutele verticale talpa<br />
corespun<strong>de</strong> cu şarniera;<br />
- Şarniera (ş) - reprezintă punctul <strong>de</strong> curbură a unei cute;<br />
- Punctul <strong>de</strong> inflexiune (i) - se află <strong>de</strong> o parte <strong>şi</strong> alta a liniei <strong>de</strong> curbură maximă <strong>şi</strong> corespun<strong>de</strong><br />
cu locul în care sensul curburi se inversează, trecându-se <strong>de</strong> la bolta cutei la albia ei;<br />
- Unghiul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re al cutei (β) - este <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> tangentele duse la punctele <strong>de</strong><br />
inflexiune dispuse <strong>de</strong> o parte <strong>şi</strong> alta a şarnierei;<br />
- Albia (A) - este zona <strong>de</strong> racordare a sinclinalului, în care înclinările scad treptat <strong>şi</strong> î<strong>şi</strong> schimbă<br />
sensul;<br />
- Axul cutelor (a) - rezultă din unirea punctelor <strong>de</strong> curbură maximă. Că<strong>de</strong>rea axului unei cute<br />
<strong>de</strong>fineşte plonjul axial, care <strong>de</strong>termină închi<strong>de</strong>rile perianticlinale (periclinale) <strong>şi</strong> perisinclinale<br />
(centriclinale):<br />
136