REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj-Napoca

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE 

AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ 

CLUJ-NAPOCA 

ŞCOALA DOCTORALĂ 

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ 

SPECIALIZAREA FITOTEHNIE 

Ing. Marin Liviu TOMOŞ 

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 

CERCETARI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTIVARE 

A GRÂULUI ŞI SECAREI DE TOAMNĂ ÎN SISTEM ECOLOGIC 

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, 

Prof. univ. dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN 

CLUJ-NAPOCA 

2010

CUPRINS Teză Rezumat 

Introducere.................................................................................................... 

Capitolul 1 SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN 

9 8 

MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA ....................................................................... 

1.1. Sistemul de agricultură ecologică pe plan mondial................................... 12 9 

1.2. Sistemul de agricultură ecologică în România ......................................... 

Capitolul 2 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND 

22 10 

CULTURA GRÂULUI ŞI SECAREI ÎN SISTEM ECOLOGIC ............. 29 11 

2.1. Suprafaţa şi producţia de grâu şi secară cultivată în sistem ecologic ....... 29 - 

2.2. Materialul biologic utilizat în cultura ecologică a grâului şi secarei ....... 36 - 

2.3. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică a grâului şi secarei de toamnă 

2.3.1. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică a grâului .......... 

2.3.2. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică a secarei .......... 

2.3.3. Lucrările solului în sistemul Eco-Dyn ........................................... 

Capitolul 3 OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. CONDIŢIILE 

PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. 

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE LUCRU........................... 

52 11 

3.1. Obiectivele cercetărilor ………….....................….………….................. 52 - 

3.2. Condiţiile pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările………............. 54 - 

3.2.1. Cadrul natural Chimindia- judeţul Hunedoara................................ 54 - 

3.2.2. Cadrul natural Fireteaz – judeţul Arad............................................ 58 - 

3.3. Materialul biologic utilizat în cultura ecologică a grâului şi secarei de toamnă ... 61 - 

3.3.1. Soiul Arieşan................................................................................... 61 - 

3.3.2. Soiul GK Kalasz.............................................................................. 63 - 

3.3.3. Soiul Gk Betadur............................................................................. 64 - 

3.3.4. Soiul Franckenkorn......................................................................... 65 - 

3.3.5. Soiul Suceveana.............................................................................. 

3.4. Factori şi graduări - Variantele luate în studiu, în cele două câmpuri 

67 - 

experimentale Chimindia şi Fireteaz................................................................ 68 - 

3.4.1. Factori şi graduări la grâu................................................................ 68 12 

3.4.2. Variantele experimentale studiate la secară.................................... 70 12 

3.5. Biofertilizatori ecologici utilizaţi……………………………….............. 71 - 

3.5.1. Ecofertil P....................................................................................... 71 - 

3.5.2. Azotofertil....................................................................................... 72 - 

3.5.3. Biomit Plussz.................................................................................. 73 - 

3.5.4. Preparate biodinamice..................................................................... 74 - 

3.6. Lucrările efectuate în câmpurile experimentale……………………........ 75 - 

3.6.1. Lucrările efectuate în câmpul experimental Chimindia.................. 76 - 

3.6.2. Lucrările efectuate în câmpul experimental Fireteaz ..................... 

Capitolul 4 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND STAREA DE 

85 - 

VEGETAŢIE LA INTRAREA ŞI IEŞIREA DIN IARNĂ ........................ 95 13 

4.1. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă…..................... 

4.1.1. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă în anul 

95 - 

2006-2007 ................................................................................................. 


95 - 

2007-2008 ................................................................................................. 100 - 

2 

12 

36 

36 

46 

48 

9 

- 

- 

- 

-


2008-2009 ................................................................................................. 

4.1.4. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă, media 

anilor 2006-2009....................................................................................... 

4.2. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă...................... 

4.2.1. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă în 

câmpul experimental Chimindia............................................................... 

4.2.2. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă în 

câmpul experimental Fireteaz.................................................................. 

Capitolul 5 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND DATELE 

FENOLOGICE - CICLUL DE VEGETAŢIE............................................ 

5.1. Rezultate obţinute privind datele fenologice la grâul de toamnă ............. 

5.1.1. Datele fenologice la grâu în anul 2006-2007.................................. 



5.2. Rezultate obţinute privind datele fenologice la secară.............................. 

5.2.1. Datele fenologice la secară în anul 2006-2007............................... 



Capitolul 6 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILE LA 

VARIANTELE LUATE ÎN STUDIU........................................................... 

6.1. Rezultate obţinute privind buruienile la Chimindia.................................. 

6.1.1. Buruienile dominante în anul 2007................................................. 


6.1.3. Buruienile domonante în anul 2009................................................ 

6.2. Rezultate obţinute privind buruienile la Fireteaz...................................... 



6.1.3. Buruienile domonante în anul 2009................................................ 

Capitolul 7 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND ELEMENTELE DE 

PRODUCTIVITATE ŞI INSUŞIRILE FIZICE ŞI DE CALITATE 

ALE SEMINŢELOR DE GRÂU ŞI SECARĂ........................................... 

7.1. Elementele de productivitate, însuşirile fizice şi de calitate ale 

seminţelor de grâu............................................................................................ 

7.1.1. Evaluarea producţiei medii la grâu în anii 2007-2009.................... 

7.1.2. Masa a 1000 boabe în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007- 

2009 .......................................................................................................... 

7.1.3. Puritatea seminţelor de grâu în anii 2007,2008,2009 şi media 

anilor 2007-2009....................................................................................... 

7.1.4. Umiditatea seminţelor de grâu în anii 2007,2008,2009 şi media 

anilor 2007-2009....................................................................................... 

7.1.5. Însuşirile calitative ale soiurilor de grâu, media anilor 2007-2009 

7.2. Elemente de productivitate, însuşirile fizice şi de calitate ale seminţelor 

de secară........................................................................................................... 

7.2.1. Evaluarea producţiei medii la secară în anii 2007-2009, la 

Chimindia şi Fireteaz................................................................................ 

3 

103 

107 

111 

111 

113 

116 

116 

116 

121 

127 

131 

131 

132 

135 

136 

137 

137 

138 

138 

139 

139 

139 

140 

141 

141 

141 

145 

149 

154 

159 

161 

161 

- 

13 

- 

14 

15 

15 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

15 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

16 

- 

- 

16 

16 

17 

18 

19 

19

7.2.2. Masa a 1000 boabe în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007-2009 ... 

7.2.3. Puritatea seminţelor la secară în anii 2007,2008,2009 şi media 

anilor 2007-2009....................................................................................... 

7.2.4. Umiditatea seminţelor la secară în anii 2007,2008,2009 şi media 

anilor 2007-2009...................................................................................... 

Capitolul 8 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DE 

BOABE LA GRÂU ŞI SECARĂ.................................................................. 

8.1. Producţia de grâu la Chimindia................................................................. 

8.1.1. Producţia de grâu la Chimindia în anul 2007.................................. 



8.1.4. Producţia de grâu la Chimindia, media anilor 2007-2009 ............. 

8.2. Producţia de grâu la Fireteaz..................................................................... 

8.2.1. Producţia de grâu la Fireteaz în anul 2007...................................... 



8.2.4. Producţia de grâu la Fireteaz, media anilor 2007-2009.................. 

8.3. Producţia de secară la Chimindia.............................................................. 

8.3.1. Producţia de secară la Chimindia în anul 2007............................... 

8.3.2. Producţia de secară la Chimindia în anul 2008 .............................. 

8.3.3. Producţia de secară la Chimindia în anul 2009 .............................. 

8.3.4. Producţia de secară la Chimindia, media anilor 2007-2009 .......... 

8.4. Producţia de secară la Fireteaz.................................................................. 

8.4.1. Producţia de secară la Fireteaz în anul 2007................................... 



8.4.4. Producţia de secară la Fireteaz, media anilor 2007-2009 .............. 

Capitolul 9 REZULTATELE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢA 

ECONOMICĂ LA GRÂU ŞI SECARĂ....................................................... 

9.1. Eficienţa economică la grâu, media anilor 2007-2009, în câmpul 

experimental Chimindia................................................................................... 

9.2. Eficienţa economică la grâu, media anilor 2007-2009 în câmpul 

experimental Fireteaz...................................................................................... 

9.3. Eficienţa economică la secară, media anilor 2007-2009 în câmpul 

experimental Chimindia.................................................................................. 

9.4. Eficienţa economică la secară, media anilor 2007-2009 în câmpul 

experimental Fireteaz....................................................................................... 

4 

162 

167 

171 

175 

175 

175 

179 

184 

189 

194 

194 

198 

202 

206 

210 

210 

212 

214 

216 

217 

217 

219 

220 

222 

Capitolul 10 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI....................................... 242 32 

Concluzii......................................................................................................... 242 32 

Recomandări.................................................................................................. 248 35 

Bibliografie..................................................................................................... 250 - 

Rezumatul tezei de doctorat (limba română).............................................. 258 1 

Bibliografie selectivă...................................................................................... 292 37 

Rezumatul tezei de doctorat (limba engleză)............................................... 293 38 

224 

224 

231 

237 

239 

20 

- 

- 

21 

- 

- 

- 

- 

21 

- 

- 

-8 

- 

23 

- 

- 

- 

- 

26 

- 

- 

- 

- 

27 

28 

28 

29 

30 

31

CONTENTS Ph.D. Thesis Summary 

Introduction................................................................................................... 

Chapter 1 THE ORGANIC FARMING SYSTEM IN THE WORLD 

9 38 

AND IN ROMANIA ...................................................................................... 

1.1. The organic farming system in the world................................................. 12 39 

1.2. The organic farming system in Romania ................................................. 

Chapter 2 THE RESEARCH CURRENT STATUS ON WHEAT AND 

22 40 

RYE CULTIVATION IN ORGANIC FARMING SYSTEM .................. 29 41 

2.1. Organic wheat and rye acreage and yields............................................... 29 - 

2.2. The seeding material in organic wheat and rye cultivation...................... 36 - 

2.3. The specific cultural methods in organic winter wheat and rye 

cultivation ........................................................................................................ 

2.3.1. The specific cultural methods in organic winter wheat cultivation .. 

2.3.2. The specific cultural methods in organic rye cultivation ................. 

2.3.3. The Eco-Dun farming works system ................................................ 

Chapter 3 THE STUDY OBJECTIVES. THE SOIL AND CLIMATE 

CONDITIONS IN WHICH RESEARCHES WERE DONE. THE 

SEEDING MATERIAL AND RESEARCH METHODS ......................... 52 41 

3.1. The research objectives. ………………………………........................... 52 - 

3.2. The soil and climate conditions in which the researches were done ........ 54 - 

3.2.1. The environmental conditions in Chimindia – Hunedoara county ... 54 - 

3.2.2. The environmental conditions in Fireteaz – Arad county ................ 58 - 

3.3. The winter wheat and rye seeding material .............................................. 61 - 

3.3.1. The Arieşan variety .......................................................................... 61 - 

3.3.2. The GK Kalasz variety ..................................................................... 63 - 

3.3.3. The GK Betadur variety ................................................................... 64 - 

3.3.4. The Franckenkorn variety ................................................................. 65 - 

3.3.5. The Suceveana variety ...................................................................... 

3.4. Factors and graduations – the studied variants in the two experimental 

67 - 

fields Chimindia and Fireteaz.......................................................................... 68 - 

3.4.1. Factors and graduations for the winter wheat .................................. 68 41 

3.4.2. Experimental variants for rye ........................................................... 70 42 

3.5. Biofertilizers …................................…………………………................ 71 - 

3.5.1. Ecofertil P ....................................................................................... 71 - 

3.5.2. Azotofertil ....................................................................................... 72 - 

3.5.3. Biomit Plussz .................................................................................. 73 - 

3.5.4. Biodinamic fertilizers ..................................................................... 74 - 

3.6. Cultural works done in the experimental fields……………….………... 75 - 

3.6.1. Cultural works done in the Chimindia experimental field…............ 76 - 

3.6.2. Cultural works done in the Fireteaz experimental field…................ 

Chapter 4 RESULTS REGARDING THE PLANTS NUMBER IN 

85 - 

WINTER INGRESS AND EGRESS ........................................................... 95 42 

4.1. The winter wheat plants number in winter ingress and egress ................. 95 - 

4.1.1. Plants number in 2006-2007 winter ingress and egress ................... 95 - 

4.1.2. Plants number in 2007-2008 winter ingress and egress.................... 100 - 

5 

12 

36 

36 

46 

48 

39 

- 

- 

- 

-

4.1.3. Plants number in 2008-2009 winter ingress and egress.................... 

4.1.4. The winter wheat average plants number in 2006-2009 farming 

103 - 

seasons winter ingress and egress.................................................................... 107 42 

4.2. The rye plants number in winter ingress and egress ................................. 111 - 

4.2.1. The rye plants number in experimental field Chimindia................... 111 44 

4.2.2. The rye plants number in experimental field Fireteaz....................... 

Chapter 5 RESULTS REGARDING THE PHENOLOGICAL DATA. 

113 - 

THE VEGETATION CYCLE...................................................................... 116 44 

5.1. Resultats regarding the winter wheat phenological data........................... 116 - 

5.1.1. The winter wheat 2006-2007 phenological data ............................... 116 - 



5.2. Resultats regarding the rye phenological data .......................................... 131 - 

5.2.1. The rye 2006-2007 phenological data ............................................... 131 - 



Chapter 6 RESULTS REGARDING THE WEEDS INCIDENCE .......... 136 45 

6.1. Results regarding the weeds incidence on Chimindia experimental field 137 - 

6.1.1. The prevailfog weeds in 2007 .......................................................... 137 - 

6.1.2. The prevailfog weeds in 2008........................................................... 138 - 

6.1.3. The prevailfog weeds in 2009.......................................................... 138 - 

6.2. Results regarding the weeds incidence on Fireteaz experimental field ... 139 - 



6.2.3. The prevailfog weeds in 2009........................................................... 

Chapter 7 RESULTS REGARDING THE OUTPUT COEFICIENTS 

140 - 

AND GRAIN QUALITY PARAMETERS ................................................. 

7.1. Results regarding the winter wheat average yields and quality 

141 45 

parameters ........................................................................................................ 141 - 

7.1.1. Average winter wheat yields in 2007-2009 farming seasons ........... 

7.1.2. The winter wheat 1000 weight grain in 2007, 2008, 2009 and 

141 -- 

average for 2007-2009 farming seasons .......................................................... 

7.1.3. The winter wheat seeds purity degree in 2007, 2008, 2009 and 

145 45 


7.1.4. The winter wheat seeds moisture content in 2007, 2008, 2009 and 

149 46 


7.1.5. The winter wheat quality parameters, average for 2007-2009 

154 46 

farming seasons............................................................................................... 159 47 

7.2. Results regarding the rye average yields and quality parameters ............. 

7.2.1. Average rye yields in 2007-2009 farming seasons Chimidia and 

161 48 

Fireteaz ....................................................................................................... 

7.2.2. The rye 1000 weight grain in 2007, 2008, 2009 and average for 

161 48 

2007-2009 farming seasons ............................................................................. 

7.2.3. The rye seeds purity degree in 2007, 2008, 2009 and average for 

162 49 

2007-2009 farming seasons ............................................................................. 

7.2.4. The rye seeds moisture content in 2007, 2008, 2009 and average 

167 - 

6

for 2007-2009 farming seasons ....................................................................... 171 - 

Chapter 8 RESULTS REGARDING THE YIELDS.................................. 175 50 

8.1. Results regarding the winter wheat yields on Chimindia experimental 

field .................................................................................................................. 

8.1.1. The winter wheat yield on Chimindia experimental field in 2007.. 

8.1.2. The winter wheat yield on Chimindia experimental field in 2008.. 

8.1.3. The winter wheat yield on Chimindia experimental field in 2009 .. 

8.1.4. The winter wheat yield on Chimindia experimental field, average 

for 2007-2009 farming seasons ....................................................................... 

8.2. Results regarding the winter wheat yields on Fireteaz experimental field 

8.2.1. The winter wheat yield on Fireteaz experimental field in 2007 ...... 



8.2.4. The winter wheat yield on Fireteaz experimental field, average for 

2007-2009 farming seasons ............................................................................ 

8.3. Results regarding the rye yields on Chimindia experimental field …...... 

8.3.1. The rye yield on Chimindia experimental field in 2007 ................ 

8.3.2. The rye yield on Chimindia experimental field in 2008 ................. 

8.3.3. The rye yield on Chimindia experimental field in 2009 ................. 

8.3.4. The rye yield on Chimindia experimental field, average for 2007- 

2009 farming seasons ..................................................................................... 

8.4. Results regarding the rye yields on Fireteaz experimental field............... 

8.4.1. The rye yield on Fireteaz experimental field in 2007 ..................... 

8.4.2. The rye yield on Fireteaz experimental field in 2008 ...................... 

8.4.3. The rye yield on Fireteaz experimental field in 2009 ...................... 

8.4.4. The rye yield on Fireteaz experimental field, average for 2007- 

2009 farming seasons ...................................................................................... 

Chapter 9 RESULTS REGARDING THE WINTER WHEAT AND 

RYE CULTIVATION ECONOMIC PERFORMANCE ........................... 

9.1. Results regarding the winter wheat economic performance on 

Chimindia experimental field, average for 2007-2009 farming seasons ....... 

9.2. Results regarding the winter wheat economic performance on Fireteaz 

experimental field, average for 2007-2009 farming seasons.......................... 

9.3. Results regarding the rye economic performance on Chimindia 

experimental field, average for 2007-2009 farming seasons........................... 

9.4. Results regarding the rye economic performance on Fireteaz 

experimental field, average for 2007-2009 farming seasons........................... 

7 

175 

175 

179 

184 

189 

194 

194 

198 

202 

206 

210 

210 

212 

214 

216 

217 

217 

219 

220 

Chapter 10 CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS................... 242 61 

Conclusions..................................................................................................... 242 61 

Recommendations.......................................................................................... 248 64 

References....................................................................................................... 250 - 

Summary (romanian language).................................................................... 258 1 

Selective references........................................................................................ 292 66 

Summary (english language)......................................................................... 293 38 

222 

224 

224 

231 

237 

239 

- 

- 

- 

- 

50 

- 

- 

- 

- 

52 

- 

- 

- 

- 

56 

- 

- 

- 

- 

57 

58 

58 

59 

- 

-

INTRODUCERE 

Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) 

este un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce 

alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională. Rolul acestui 

sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită 

metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi 

dezvoltarea mediului în respect faţă de natură şi legile ei. Agricultura ecologică 

contribuie la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi are 

o contribuţie majora la sporirea interesului pentru spaţiul rural. 

Din motive obiective şi subiective în România producerea grâului de toamnă 

în ultimii ani se află în descreştere. Deci apare necesitatea analizei şi aprecierii 

eficienţei economice a producerii grâului de toamnă şi elaborarii unor direcţii 

concrete, care vor contribui la sporirea nivelului rentabilitaţii acestui produs. 

Alegerea unui soi de grâu care să asigure o cât mai bună concordanţă între 

resursele pedoclimatice ale zonei şi particularitaţile biologice ale soiului este o 

condiţie esenţială pentru obţinerea unei producţii mari şi stabile. Pe lânga capacitatea 

ridicată de producţie, soiurile trebuie să posede şi o bună rezistenţă la principalii 

factori de risc şi sa aiba un potenţial calitativ corespunzator cerinţelor. 

Evident, nivelul producţiilor obţinute depinde de aplicarea optimă a tuturor 

verigilor tehnologice începând cu alegerea soiului şi terminând cu recoltatul. Alegerea 

celor mai bune soiuri dintre cele recomandate în zonă, nu poate garanta singură 

obtinerea unor recolte ridicate, daca nu se aplică întreaga gamă de măsuri tehnologice 

la un nivel optim. În tehnologia de cultură a grâului, bazele unor recolte ridicate se 

pun o dată cu înfiinţarea culturii, care cuprinde o serie de secvenţe tehnologice menite 

să conducă la realizarea de lanuri bine încheiate la răsarire. 

In contextul social, economic şi ecologic actual, la scara planetară, poate fi 

remarcată tendinţa de trecere, intr-un procent tot mai ridicat, de la sistemul de 

agricultură de tip industrial, supraintensiv, spre sisteme de agricultură ecologică, o 

agricultură ’’a bunului simţ’’, care să răspundă următoarelor directive majore: 

- obţinerea produselor agricole in cantitate suficienta, de inaltă calitate şi la 

costuri rezonabile; 

- imbunataţirea şi conservarea mediului inconjurator şi reducerea la minimum 

a resurselor de poluare; 

- crearea cadrului general pentru producatorii de produse agroalimentare, care 

să asigure cantitaţile necesare dezvoltarii societaţii, să garanteze securitatea mediului 

de lucru, să permită cresterea veniturilor, să ofere satisfacţia muncii şi armonizarea 

vieţii cu natura. 

Aduc cele mai calde mulţumiri și îmi exprim întreaga mea consideraţie pentru 

Domnul Profesor Universitar dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN, conducător 

știinţific al tezei, pentru onoarea ce mi-a făcut-o primindu-mă în grupul de doctoranzi 

aflaţi în îndrumarea Domniei Sale, pentru sprijinul profesional acordat de la primul 

protocol experimental, până la finalizarea lucrării. 

Sincere mulţumiri conducerii Universităţii de Ştiinţe Agricole și Medicină 

Veterinară Cluj-Napoca, si special Facultăţii de Agricultură, pentru condiţiile oferite. 

Adresez mulţumirile mele colectivului Disciplinei de Fitotehnie pentru 

sprijinul acordat în realizarea tezei. 

8

Îmi exprim recunoştinţa şi sincere mulţumiri d-nului Director General S.C. 

Minexfor S.A. Deva Ing. Ţandrău Nicolae şi d-nului Christian Haeni pentru sprijinul 

acordat la înfinţarea şi finalizarea experienţelor din Câmpurile experimentale de la 

Chimindia, judeţul Hunedoara şi Fireteaz, judeţul Arad. 

Exprim de asemenea mulţumiri domnului dr. Vasile Moldovan şi dr. Rozalia 

Kadar, de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda pentru sugestiile 

făcute cu privire la documentarea şi redactarea tezei. 

Nimic nu aş fi putut realiza fără generozitatea familiei mele, caldele și 

sincerele mele mulţumiri pentru suportol moral şi material de care am beneficiat. 

CAPITOLUL 1 

SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN MONDIAL ŞI 

ÎN ROMÂNIA 

1.1. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN MONDIAL 

Începuturile agriculturii ecologice moderne sunt fixate la sfarsitul secolului trecut 

când unele grupuri de gânditori, în special din Germania, au început să analizeze prăprastia 

dintre om şi să speculeze modul în care poate fi stopată această tendinţă. 

Pe acest fundal Rudolf Steiner, filozof nascut în Austria, având ocupatia de 

profesor, fondatorul antroposofiei, a creat în 1924 un nou concept de a face 

agricultura, în care ferma era văzută ca un organism care se autosusţine. 

Studentul acestuia, Ehrenfried Pfeiffer, a dezvoltat această teorie şi a numito 

agricultură biodinamică. Principalele principii care au guvernat acest tip de abordare 

au fost: 

� să se aplice tehnici agricole raţionale indiferent dacă acestea sunt vechi sau 

noi, care să respecte “metamorfozele steineriene” – plantă, animal, om – totul 

circulând prin aer, apă, şi sol datorită intervenţiei unei forte spirituale; 

� să se promoveze principii cum sunt: respectarea diversităţii (diversităţii şi 

biodiversităţii) stimularea reciclarii elementelor chimice şi substanţelor, 

excluderea chimicalelor poluante şi a altora, promovarea diverselor tehnici 

elaborate de şcolile de agricultură biologică; 

� şi crearea unor noi concepte şi metode specifice agriculturii bio-dinamice. 

Agricultura ecologică a aparut in realitate,spre sfârşitul anilor 1970 odată cu 

creşterea influenţei mişcarilor pentru mediu,când fermierii şi consumatorii au fost mai 

preocupaţi de probleme de mediu. Acest fenomen a apărut mai intâi în ţările din 

Europa de Nord (Danemarca, Germania, Olanda) şi mai apoi s-a extins în toate ţările 

din Bazinul Mediteranean (Franţa, Italia, Grecia) şi în SUA. Acest fapt a dus la 

apariţia asociaţiilor de ferme ecologice. 

În prezent ţările cu cea mai mare suprafaţă cultivată ecologic sunt: Australia 

(11,8 milioane ha), Argentina (3,1. milioane ha), China (2,3milioane ha) şi S.U.A. (1,6 

milioane ha). Totuşi, numărul fermierilor ecologici şi proporţia dintre agricultura 

ecologică şi cea convenţională sunt cele mai mari în Europa. A avut loc o creştere 

spectaculoasă a suprafeţelor cultivate ecologic în America de Nord şi Europa; ambele 

ţări au în comparaţie cu 2004, cu o jumătate de milion de hectare mai mult. În 

majoritatea ţărilor agricultura ecologică este în creştere, totuşi au avut loc şi 

descreşteri ale suprafeţelor cultivate ecologic în China, Chile şi Australia (SOEL- 

FiBL 2007). 

9

Australia 

12020000 

Suprafaţa (ha) 

Surface (ha) 

Germania 

870000 

Spania 

990000 

10 

Argentina 

2780000 

Uruguai; 

930000 

India 

1030000 

Italia 

1150000 

China 

1550000 

SUA 

1670000 

Brazilia 

1770000 

Fig.1.3. Primele 10 ţări cu cea mai mare suprafaţă agricolă cultivata 

ecologic (Sursa: SOEL-FIBL, 2007) 

1.2. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ ÎN ROMÂNIA 

Agricultura ecologică îşi are originea, pe de o parte, în dorinţa de a interveni 

în natură conform cu legile acesteia, iar pe de alta parte, în necesitatea de a salva 

habitatul uman, la care fertilitatea solului şi biodiversitatea sunt componente de baza, 

care trebuiesc conservate şi ameliorate. 

Suprafeţele cultivate în sistem ecologic, în România, au crescut în ultimii 

cinci ani de peste şase ori, de la 17.438 ha în anul 2000, la 110.400 ha în 2005, pentru 

2006 suprafeţele fiind de 143.000 ha. De asemenea, se estimează o creştere a 

suprafeţei cultivate ecologic 1,7 la sută în 2007, circa 250.000 ha, de la 1,16 la sută în 

2006 şi până la 400.000 ha în 2010, adică 2,72 la sută.(Sursa: M.A.D.R Comunicări 

organisme de inspecţie şi certificare). 

Producţia de grâu a României, recoltată până la data de 22 august, a fost de 

numai 3 milioane de tone în 2007, cu 44% mai redusă decât cea de 5,4 milioane de 

tone din 2006, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. 

În România, agricultura ecologică, este în faza de pionierat în multe privinţe. 

Ceva mai bine se stă din punct de vedere conceptual, ca urmare a experienţei 

acumulate în ultimii 16 ani de studii teoretice şi aplicative privind cultivarea 

terenurilor agricole, precum şi în ceea ce priveşte promovarea agriculturii ecologice de 

către unele ONG-uri de profil, precum: Asociaţia Română pentru Agricultură Durabilă 

(ARAD), Asociaţia Bioagricultorilor din România „BIOTERRA”, Asociaţia 

”AGROECOLOGIA”.

Având în vedere că agricultura ecologică poate oferi soluţii de rezolvare a 

problemelor micii gospodării ţărăneşti (fărâmiţarea terenurilor, scăderea numărului şi 

a puterii fizice a producătorilor agricoli, tehnologiile rudimentare, producţia de 

subzistenţă etc.) şi că potenţialul agroecologic al României este de peste 25 % din 

suprafaţa agricolă, producţia agricolă şi produsele agroalimentare ecologice trebuie să 

devină politică de stat (TONCEA, 2000). 

CAPITOLUL 2 

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA 

GRÂULUI SI SECAREI ÎN SISTEM ECOLOGIC 

Producţia de grâu pe plan mondial 

Factorii care determină răspândirea culturii grâului pe glob sunt clima, solul 

şi condiţiile economice. Zonele cele mai propice pentru cultura grâului sunt zonele 

temperate de nord şi sud. Aici sunt concentrate cele mai întinse suprafeţe cultivate cu 

grâu şi tot aici se obţin cele mai ridicate producţii la hectar. Regiunile cu precipitaţii 

suficiente în cursul înfrăţirii, împăierii şi înspicării sunt cele mai indicate pentru grâu. 

Fotoperioada, intensitatea şi spectrul luminii, dar mai ales fotoperioada influenţează, 

de asemenea, repartiţia grâului pe glob. (Muntean, şi colab.,2003) 

CAPITOLUL 3 

OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎN 

CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI 

METODA DE LUCRU 

Studiile s-au efectuat în două zone ecologice, pe teritorul localităţii 

Chimindia, din judeţul Hunedoara şi pe teritoriul localităţii Firiteaz, din judeţul Arad. 

S-au luat în studiu patru soiuri de grâu de toamnă după cum urmează GK 

Kalasz -Triticum aestivum spp. vulgare, Arieşan- Triticum aestivum spp. vulgare GK 

Betadur- Triticum turgidum ssp turgidum conv. durum, Franckenkorn- Triticum 

aestivum spp.spelta, şi un soi de secară Suceveana. 

11

3.4.1. Factori şi graduări la grâu 

Factorul A soi, cu graduările: 

a1 – Soiul GK Kalasz- Triticum aestivum spp. vulgare, 

a2 - Soiul Arieşan- Triticum aestivum spp. vulgare, 

a3 – Soiul GK Betadur -Triticum turgidum ssp turgidum conv. durum, 

a4 - Soiul Franckenkorn- Triticum aestivum spp.spelta, 

Factorul B fertilizare: 

b1 - nefertilizat 

b2 - fertilizat pe sol (înainte de semănat) cu biofertilizatorul Azotofertil - doza 10 

l/ha 

b3 - fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu biofertilizatorul Ecofertil P 

- doza 10 l/ha 

b4 - fertilizat pe sol înainte de semănat cu biofertilizatorul Azotofertil - doza 10 l/ha 

+fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu Biofertilizatorul foliar Biomit 

Plussz - doza 4 l/ha 

b5 – fertilizat pe sol (înainte de semănat) balega-corn doza 0.5 kg/ha + fertilizat pe 

vegetaţie (la desprimăvărare) balega-corn doza 0.5 kg/ha + silice-corn 5 g/ha, 

cu preparate biodinamice. 

3.4.2. Variantele experimentale studiate la secară ( soiul Suceveana ) 

v1 - nefertilizat 

v2 - fertilizat pe sol (înainte de semănat) cu Biofertilizatorul Azotofertil - doza 10 

l/ha 

v3 - fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu Biofertilizatorul Ecofertil P - doza 

10 l/ha 

v4 - fertilizat pe sol înainte de semănat cu Biofertilizatorul Azotofertil - doza 10 l/ha 

+fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu Biofertilizatorul foliar Biomit 

Plussz - doza 4 l/ha 

v5 – fertilizat pe sol(înainte de semănat) balega-corn doza 0.5 kg/ha + fertilizat pe 

vegetaţie (la desprimăvărare) balega-corn doza 0.5 kg/ha + silice-corn 5 g/ha, 

cu preparate biodinamice. 

12

CAPITOLUL 4 

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND STAREA DE VEGETAŢIE LA 

INTRAREA ŞI IEŞIREA DIN IARNĂ 

4.1.4. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă, media 2006-2009 

Tabel 4.12. 

Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă, media pe 3 

ani ( Chimindia 2007-2009 ) 

Soiul Tip 

fertilizare 

La 

intrare 

in 

iarna 

2007 2008 2009 Media/ani 

La 

iesire 

din 

iarna 

La 

intrare 

in 

iarna 

13 

La 

iesire 

din 

iarna 

La 

intrare 

in 

iarna 

La 

iesire 

din 

iarna 

La 

intrare in 

iarna 

La 

iesire din 

iarna 

GK Kalasz Nefertilizat 304 272 346 325 330 312 326,67 303,00 

Sol 338 322 378 366 367 345 361,00 344,33 

Vegetatie 345 323 398 384 361 339 368,00 348,67 

Sol+vegetatie I 361 340 408 389 393 381 387,33 370 

Sol+vegetatie 

II 

362 343 411 397 395 383 389,33 374,33 

Media pe soi 342 320 388 372 369 352 366,33 348,00 

Arieşan Nefertilizat 350 298 416 395 408 389 391,33 360,67 

Sol 353 326 439 421 446 429 412,67 392,00 

Vegetatie 376 359 447 435 441 423 421,33 405,67 

Sol+vegetatie I 409 382 473 460 463 447 448,33 429,67 

Sol+vegetatie 

II 

405 400 483 471 467 451 451,67 440,67 

Media pe soi 379 353 458 436 445 428 427,33 405,67 

GK Betadur Nefertilizat 343 252 388 351 374 359 368,33 320,67 

Sol 343 319 392 375 386 367 373,67 353,67 

Vegetatie 372 322 403 387 383 364 386,00 357,67 


Sol+vegetatie 

II 

382 343 417 394 424 411 407,67 382,67 

Media pe soi 371 315 407 379 398 382 392,00 358,67 

Frankenkorn 

(spelta) 

Nefertilizat 188 171 309 300 305 297 267,33 256,00 

Sol 207 201 327 317 328 325 287,33 281,00 

Vegetatie 207 203 333 324 325 319 288,33 282,00 


Sol+vegetatie 

II 

216 213 345 336 341 337 300,67 295,33 

Media pe soi 208 200 333 323 327 322 289,33 281,67

Tabel 4.13. 

Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă-media pe 3 

ani ( Fireteaz, 2007-2009 ) 

2007 2008 2009 Media/ani 

Soiul Tip 

fertilizare La La iesire La La iesire La La iesire La intrare La iesire 

intrare din iarna intrare din iarna intrare din iarna in iarna din iarna 

in iarna in iarna in iarna 

GK Nefertilizat 318 294 346 325 339 328 334,33 315,67 

Kalasz Sol 368 354 378 366 372 363 372,67 361,00 

Vegetatie 370 347 398 384 367 355 378,33 362,00 


Sol+vegetatie II 393 365 411 397 401 390 401,67 384,00 

Media pe soi 368 345 388 372 375 365 377,00 360,67 

Arieşan Nefertilizat 370 314 416 395 412 399 399,33 369,33 

Sol 370 343 439 421 443 437 417,33 400,33 

Vegetatie 397 377 447 435 438 428 427,33 413,33 



Media pe soi 398 370 458 436 447 438 434,33 414,67 

GK Betadur Nefertilizat 370 294 388 351 381 374 379,67 339,67 

Sol 370 354 392 375 403 394 388,33 374,33 

Vegetatie 397 347 403 387 398 391 399,33 375,00 



Media pe soi 394 345 407 379 405 398 402,00 374,00 

Frankenkorn Nefertilizat 193 176 309 300 304 297 268,67 257,67 

(spelta) Sol 210 203 327 317 331 326 289,33 282,00 

Vegetatie 210 205 333 324 328 322 290,33 283,67 



Media pe soi 212 203 333 323 331 325 292,00 283,67 

4.2.1. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă în câmpul 

experimental Chimindia 

Din analiza datelor (tabelul 4.15)rezultă faptul că, soiul de secară, în câmpul 

experimental Chimindia, a avut o răsărire destul de uniforma în toamnă, cu un numar 

mediu de 439 plante/mp, pentru varianta fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 394 

plante/mp pentru varianta nefertilizată. 

Tabel 4.15. 

Rezultate obţinute la secara Suceveana- Chimindia pe 3 ani 

Soiul Tip 

fertilizare 

Plante la intrarea si la iesirea din iarna 

2007 2008 2009 Media/ani 

La intrare 

in iarna 

La iesire 

din iarna 

La 

intrare 

in iarna 

14 

La iesire 

din iarna 

La 

intrare 

in iarna 

La iesire 

din iarna 

La intrare 

in iarna 

La iesire 

din iarna 

Suceveana Nefertilizat 364 356 444 435 412 392 406,67 394,33 

Sol 365 357 463 454 439 423 422,33 411,33 

Vegetatie 393 386 475 463 433 417 433,67 422,00 

Sol+vegetatieI 428 424 481 469 441 425 450,00 439,33 

Sol+vegetatieII 416 412 481 474 443 429 446,67 438,33 

Media pe soi 393 387 469 459 434 417 432,00 421,00

4.2.2. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă,în câmpul 

experimental Fireteaz 

Din analiza datelor (tabel 4.17) rezultă faptul că şi în câmpul de la Fireteaz 

secara, a avut o răsărire uniformă în toamnă, cu un numar mediu de de 431 plante/mp, 

pentru varianta fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 388 plante/mp pentru varianta 

nefertilizată. 

Tabel 4.17. 

Număr de plante de secară la intrarea si la iesirea din iarna – media pe 3 

Soiul 

Tip 

fertilizare 

ani (Fireteaz, 2007-2009) 

2007 2008 2009 Media/ani 

La 

intrare in 

iarna 

La 

iesire 

din 

iarna 

La 

intrare in 

iarna 

15 

La 

iesire 

din 

iarna 

La 

intrare 

in 

iarna 

La 

iesire 

din 

iarna 

La 

intrare in 

iarna 

La iesire 

din iarna 

Suceveana Nefertilizat 370 359 433 407 417 398 406,67 388,00 

Sol 370 361 448 428 431 414 416,33 401,00 

Vegetaţie 397 389 452 439 438 422 429,00 416,67 

Sol+vegetaţie(I) 431 426 469 461 447 436 449,00 441,00 

Sol+vegetaţie(II) 419 415 477 468 453 441 449,67 441,33 

Media pe soi 399 390 456 441 437 422 430,67 417,67 

CAPITOLUL 5 

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND DATELE FENOLOGICE 

CICLUL DE VEGETAŢIE 

În anul agricol 2006-2007 in ambele câmpuri experimentale Chimindia şi 

Fireteaz, fenofazele s-au desfăşurat în condiţii de secetă 376 mm precipitaţii (în 

câmpul experimental Chimindia), respectiv 268 mm (în câmpul experimental Fireteaz) 

Cel mai afectat de secetă a fost soiul GK Kalasz, fapt relevat prin traversarea cu 

întârziere a fiecărei fenofaze. Acest inconvenient a fost diminuat de iarna cu 

temperaturi blânde, care a permis continuarea vegetaţiei. Cel mai bine s-a comportat 

soiul Arieşan. Soiul Franckenkorn(ssp spelta) este cel mai tardiv, rămânând cu 11 zile 

în urmă în privinţa maturizării. 

Anul agricol 2007-2008 s-a caracterizat prin precipitaţii optime, aceste cantităţi 

de apă au existat la dispoziţia plantelor în fenofazele critice şi astfel nu a fost în nici 

un fel stânjenită dezvoltarea acestora. 

În anul 2008-2009, în general, cele patru soiuri şi-au manifestat specificitatea 

genotipică în ceea ce priveşte parcurgerea şi durata ciclului de vegetaţie. 

CAPITOLUL 6 

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILE LA VARIANTELE 

LUATE ÎN STUDIU 

Îmburuienarea parcelelor martor din experienţă este dată de 17 specii 

dicotiledonate, dintre care 12 specii sunt anuale şi 5 specii perene. Ceea ce se poate 

remarca este faptul că în condiţiile climatice ale anului 2007 - 2009 numărul de specii 

de buruieni şi frecvenţa acestora variază pe repetiţii şi parcele experimentale, ridicând 

semne de întrebare speciile dicotiledonate perene (Convolvulus arvensis, Cirsium 

arvense, Sonchus arvensis şi Equisetum arvense) care apar cu o frecvenţă destul de 

ridicată .

CAPITOLUL 7 

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND ELEMENTELE DE 

PRODUCTIVITATE ŞI INSUŞIRILE FIZICE ŞI DE CALITATE ALE 

SEMINTELOR 

Rezultatele corespunzătoare mediilor pe 3 ani la fiecare soi pe fiecare 

variantă de fertilizare arată că soiul Arieşan răspunde cel mai bine la fertilizare, 

depăşind martorul cu 1209 kg. Soiul GK Betadur depăşeşte soiul martor cu 1108 kg, 

urmat de soiul GK Kalasz cu 1048 kg şi Franckenkorn cu 645 kg. 

7.1.2. Masa a o mie de boabe pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor 

2007-2009 

În anii 2007-2009 în câmpul experimental Chimindia în urma determinării 

MMB-ului la soiurile de grâu analizate (mediile pe 3 ani) s-au obţinut următoarele 

rezultate care sunt prezentate în tabelul 7.8., unde se observa că soiul de grau 

Franckenkorn are MMB-ul cel mai mare, urmat de soiul Arieşan, Betadur şi Kalasz. 

Variante Analiza 

efectuată 

Tabel 7.8. 

Masa a 1000 boabe la grâu (Chimindia, 2007 - 2009) 

Soiul 

Kalasz Arieşan Betadur Franckenkorn 

Nefertilizat MMB (g) 40.71 44.04 40.33 47.45 

Fert. pe sol MMB (g) 41.21 47.45 43.27 47.73 

Fert. pe vegetatie MMB (g) 41.53 48.79 43.89 49.36 

Fert.pe sol+veg.(I) MMB (g) 43.27 50.36 46.03 53.10 

Fert.pe sol+veg.(II) MMB (g) 43.89 51.83 46.93 54.30 

Rezultatele obţinute în anii 2007-2009 din campul experimental Fireteaz în 

urma determinării MMB-ului la soiurile de grau studiate (mediile pe 3 ani) sunt 

prezentate în tabelul 7.12., unde se observa că soiul de grau Franckenkorn are MMB 

cea mai mare, urmat de soiul Arieşan, Betadur şi Kalasz. 

Tabelul 7.10. 

Masa a 1000 boabe la grâu (Fireteaz, 2007 2009) 

Variante Analiza 

Soiul 

efectuată GK Kalasz Arieşan Betadur Franckenkorn 

Nefertilizat MMB (g) 41.23 44.32 41.33 46.12 

Fert. pe sol MMB (g) 42.30 47.73 43.45 47.83 

Fert. pe vegetatie MMB (g) 42.53 48.91 44.12 48.36 

Fert.pe sol+veg.(I) MMB (g) 44.12 50.76 46.53 52.45 

Fert.pe sol+veg.(II MMB (g) 44.23 50.83 46.72 53.72 

7.1.3. Puritatea seminţelor pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor 2007-2009 

Seminţelor de grâu la soiurilor luate în studiu, în medie pe 3 ani (2007-2009) în 

câmpul experimental Chimindia au avut un procent al purităţii de 99,4% (tabel 7.14). 

16

Variante 

Analiza 

efectuată 

Nefertilizat 

Puritatea 

seminţelor 

Fert. pe sol Puritatea 

seminţelor 

Fert. pe veg. Puritatea 

seminţelor 

Fert. pe sol+veg.(I) Puritatea 

seminţelor 

Fert. Pe 

Puritatea 

sol+veg.(II) 

seminţelor 

Tabelul 7.14. 

Puritatea medie a seminţelor de grâu (Chimindia, 2007-2009) 

Soiul 

GK Kalasz Arieşan Betadur Franckenkorn 

99.1 99.2 99.2 99.2 

99.3 99.3 99.3 99.3 

99.3 99.4 99.4 99.4 

99.4 99.6 99.5 99.5 

99.4 99.7 99.4 99.5 

În câmpul experimental Fireteaz am obţinut un procent al purităţii, în medie 

pe cei trei ani de 99,3%, (Tabel 7.18) 

Tabelul 7.18. 

Puritatea medie a seminţelor de grau (Fireteaz, 2007-2009) 

Variante Analiza efectuată 

Kalasz Arieşan 

Soiul 

Betadur Franckenkorn 

Nefertilizat Puritatea seminţelor 98.9 99.2 99.2 99.2 

Fert. pe sol Puritatea seminţelor 99.1 99.3 99.3 99.3 

Fert. pe veg. Puritatea seminţelor 99.2 99.4 99.4 99.4 

Fert. Pe sol+veg.(I) Puritatea seminţelor 99.3 99.6 99.5 99.5 

Fert. Pe sol+veg.(II) Puritatea seminţelor 99.3 99.7 99.4 99.5 

7.1.4. Umiditatea seminţelor pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor 2007-2009 

Rezultatele obţinute în urma studiului arată că seminţele analizate se 

încadrează în categoria „uscate” la toate cele patru soiuri, atât la Chimindia cât şi la 

Fireteaz (Tabelele 7.22 şi 7.26 .). 

Tabelul 7.22. 

Umiditatea seminţelor de grau (Chimindia, 2007-2009) 

Variante 

Variant 

Analiza 

efectuată 

Kalasz Arieşan Betadur Franckenkorn 

Nefertilizat Umiditate (%) 12.5 13.2 12.3 11.0 

Fert. pe sol Umiditate (%) 13.0 12.9 12.5 10.9 

Fert.pe veg. Umiditate (%) 12.6 12.8 12.2 10.7 

Fert.pe sol+veg.(I) Umiditate (%) 13.0 12.8 12.2 10.7 

17 

Soiul 

Tabelul 7.26. 

Umiditatea seminţelor de grau (Fireteaz, 2007-2009) 

Variante 

Analiza 

efectuată Kalasz Arieşan 

Soiul 

Betadur Franckenkorn 

Nefertilizat Umiditate (%) 12.5 13.2 12.3 11.0 

Fert. pe sol Umiditate (%) 13.0 12.9 12.5 10.9 

Fert.pe veg. Umiditate (%) 12.6 12.8 12.2 10.7 

Fert.pe 

sol+veg.(I) 

Umiditate (%) 13.0 12.8 12.2 10.7

7.1.5. Însuşirile calitative ale soiurilor de grâu media anilor 2007-2009 

Rezultatele obţinute în urma studiului însuşirilor calitative, media celor 3 ani, 

prezentate în tabelul 7.27 arată cele mai bune valori la parametrii: masa hectolitrică, 

gluten, sticlozitate şi conţinut de proteine are soiul Franckenkorn, urmat de soiul 

Arieşan, soiul GK Betadur şi soiul GK Kalasz. 

Tabel 7.27. 

Însuşiri calitative (media pe 3 ani) ale soiurilor de grâu 

Produs 

M.H 

(kg/hl) 

U 

(%) 

Gl. 

(%) 

GK Kalasz 75,80 14,10 26,80 2,00 28 

Arieşan 79,00 14,30 28,0 6,00 34 

GK Betadur 76,50 14,60 27,60 4,00 30 

Franckenkorn 76,50 14,00 28,80 7,50 30 

Legenda: 

M.H - masa hectolitrică 

T.W -Test Weight 

U - umiditatea 

M - Moisture 

Gl.- gluten 

Gl - Gluten 

I.D - indice de deformare 

A - albe 

W - white 

(Chimindia, 2007-2009) 

C. S Pr. 

I.D St. 

(%) 

(mm) (%) N A 

18 

1.60 

0.40 1.20 

1.00 

0.30 0.70 

1.40 

0.40 1.00 

0.56 

1.53 

0. 

93 

Pr. - proteine 

Pr. - Protein 

Cul - culoare 

Col. - Colour 

I.C - indice de cădere 

FN - Falling number 

C.P - calitate de panificaţie 

S.G - Swelling gluten 

St. - sticlozitate 

Cul. 

I.C 

(sec.) 

12,20 gălbui 208 

14,25 cenuşiu 284 

12,90 

14,80 

gălbui 

roşcat 

roşcat 

închis 

276 

282 

C.P 

H - hardness 

C.S - corpuri străine 

WI -Waste 

impurities 

N - negre 

B - Black 

BQ - Baking quality 

B - bună 

G - good 

Rezultatele obţinute la Fireteaz asupra insusirilor calitative, media celor 3 

ani, prezentate in tabelul 7.28. arată cele mai bune valori la parametrii: masa 

hectolitrica, gluten, sticlozitate si continut de proteine la soiul Franckenkorn, urmat de 

soiul Ariesan, soiul Betadur si soiul Kalasz. Umiditate este sub 14% la toate soiurile 

analizate. 

B 

B 

B 

B

Nr. 

crt. 

Produs 

M.H 

(kg/hl) 

Tabel 7.28. 

Însuşiri calitative (media pe 3 ani) ale soiurilor de grâu 

(Fireteaz, 2007-2009) 

U 

(%) 

Gl. 

(%) 

I.D 

(mm) 

St. 

(%) 

GK Kalasz 75.5 13.2 21.7 5.9 22.5 

Arieşan 76.3 13.7 24.9 5.1 25.0 

GK Betadur 72.9 13.0 24.5 4.1 22.0 

Franckenkorn 77.5 13.8 28.0 5.8 31.0 

Legenda: 

M.H - masa hectolitrică 

T.W -Test Weight 

U - umiditatea 

M - Moisture 

Gl.- gluten 

Gl - Gluten 

I.D - indice de deformare 

A - albe 

W - white 

19 

C. S 

N A 

1.50 

0.30 1.20 

1.30 

0.20 1.10 

1.50 

0.20 1.30 

1.60 

0.60 1.00 

Pr. 

(%) 

Cul. 

I.C 

(sec.) 

11.20 gălbui 250 

11.82 gălbui 188 

11.50 gălbui 340 

15.45 galben 

roşiatică 

7.2. REZULTATE PRIVIND EVALUAREA PRODUCŢIEI MEDII LA 

SECARĂ 

7.2.1. Evaluarea producţiei medii de secară, în anii 2007-2009 în câmpul experimental 

Chimindia 

Tabel 7.29. 

Producţia medie la soiul de secară Suceveana în câmpul experimental 

Chimindia, în anii 2007-2009 

Varianta 

Fertilizare 

Pr. - proteine 

Pr. - Protein 

Cul - culoare 

Col. - Colour 

I.C - indice de cădere 

FN - Falling number 

C.P - calitate de panificaţie 

S.G - Swelling gluten 

St. - sticlozitate 

Nr. mediu 

de spice/m 2 

Nr. mediu de 

boabe în spice 

295 

H - hardness 

C.S - corpuri străine 

WI -Waste impurities 

N - negre 

B - Black 

BQ - Baking quality 

B - bună 

G - good 

Masa 1000 

de boabe 

(g) 

C.P 

B 

B 

B 

B 

Producţia medie 

(kg/ha) 

1 Nefertilizat 321 26 42 3545 

2 Fert. pe sol 325 27 42 3668 

3 Fert. pe vegetatie 339 27 42 3922 

4 Fert.pe sol+veg.(I) 382 29 42 4568 

5 Fert.pe sol+veg.(II) 386 29 42 4699 

Analizând rezultatele mediilor pe cei trei ani, din tabelul 7.29., rezultă că la 

varianta fertilizat pe sol+vegetaţie (II) se obţine mai mare producţie 4699 kg/ha, 

urmată de varianta fertilizat sol+vegetatie (I) cu 4568 kg, varianta fertilizat pe 

vegetaţie cu 3922 kg, respectiv varianta fertilizat pe sol cu 3668 kg, şi varianta 

nefertilizat cu o producţie de 3545 kg.

Tabel 7.30. 

Producţia medie la secară (soiul Suceveana), în câmpul experimental 

Fireteaz, media anilor 2007-2009 

Nr. Varianta Nr. mediu 

crt.. Fertilizare de spice/m 2 

Nr. mediu de Masa 1000 Producţia medie 

boabe în spice de boabe (g) (kg/ha) 

1 Nefertilizat 309 26 38 3282 

2 Fert. pe sol 317 27 40 3444 

3 Fert. pe vegetatie 325 27 42 3668 

4 Fert.pe sol+veg.(I)I 360 26 42 4245 

5 Fert.pe sol+veg.(II) 362 26 42 4274 

Din tabelul 7.30.,rezultă că varianta fertilizat sol+vegetaţie (II) asigură cea 

mai mare producţie 4274 kg/ha, urmată de varianta sol+vegetaţie (I) cu 4245 kg, 

varianta fertilizat pe vegetaţie cu 3668 kg, respectiv varianta fertilizat pe sol cu 3444 

kg, şi varianta nefertilizat cu o producţie de 3282 kg. 

Comparând rezultatele obţinute pe cei 3 ani la variantele cu diferite niveluri 

de fertilizare faţă de cea martor nefertilizat, rezultă că secara soiul Suceveana 

răspunde mai bine la fertilizarea combinată pe sol + vegetaţie decât la fertilizarea 

numai pe sol sau numai pe vegetaţie . 

7.2.2. Masa a o mie de boabe pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor 2007-2009 

Valorile MMB-ului la secară au înregistrat creşteri la toate variantele de 

fertilizare, în comparaţie cu varianta nefertilizată ( tabelul 7.34 ). 

Tabel 7.34. 

Masa a 1000 boabe (MMB) la soiul de secara Suceveana 

(Chimindia, 2007-2009) 

Variante Analiza efectuată Valorile obţinute 

Nefertilizat MMB (g) 42.1 

Fert. pe sol MMB (g 43.7 

Fert. pe vegetatie MMB (g) 44.2 

Fert.pe sol+veg.(I) MMB (g) 46.4 

Fert.pe sol+veg.(II) MMB (g) 46.3 

Media valorilor MMB pe cei trei la soiul de secară Suceveana se regăsesc în 

tabelul 7.38. Fertilizarea a avut rolul de a mări destul de semnificativ valorile obţinute 

la acest parametru. 

Tabel 7.38. 

Masa a 1000 boabe (MMB) la soiul de secara Suceveana 

(Fireteaz, 2007-2009) 

Variante Analiza efectuată Valorile obţinute 

Nefertilizat MMB (g) 42.7 

Fert. pe sol MMB (g) 44.7 

Fert. pe vegetatie MMB (g) 45.4 

Fert.pe sol+veg.(I) MMB (g) 47.8 

Fert.pe sol+veg.(II) MMB (g) 47.7 

20

CAPITOLUL 8 

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DE BOABE LA GRÂU ŞI 

SECARĂ 

8.1.4 Producţia de grâu la Chimindia, media anilor 2007-2009 

În medie pe cei trei ani experimentali, producţiile obţinute sunt cuprinse între 

2100 kg/ha şi 5034 kg/ha, influenţa factorilor experimentali asupra recoltei de boabe 

fiind exercitată în fiecare an experimental. 

Din analiza producţiilor pe 3 ani la cele 4 soiuri (tabelul 8.13) se constată că 

producţia obţinută este mai mare la soiurile Arieşan (4038,65 kg/ha) şi Betadur cu 

sporuri foarte semnificative, repectiv distinct semnificative faţă de martor. Diferenţele 

de producţie în cazul soiului Frankencorn sunt foarte semnificativ negative (-485,16 

kg/ha). Compararea multiplă a variantelor, (tabelul 8.13) privind influenţa factorului 

soi, efectuată cu ajutorul testului Duncan ordonează producţiile soiurilor studiate 

astfel: Frankencorn (A), Kalasz (B), Betadur (C) şi Arieşan (D). 

Tabel 8.13. 

Influenţa factorului A (Soiul) asupra producţiei de grâu obţinute 

(Chimindia, 2007- 2009) 

Soiul Producţia % Diferenţa Semnificaţia Clasificare 

(kg/ha) 

(kg/ha) diferenţei Duncan 

GK Kalasz 3218,58 100 0 Mt. B 

Arieşan 4038,65 125,5 820,07 *** D 

GK Betadur 3234,76 100,5 16,18 * C 

Frankencorn 2733,42 84,9 -485,16 000 A 

DL (p 5%)/ DS 5% 

14,94 14,92-15,74 

DL (p 1%) 

22,62 

DL (p 0,1%) 

36,34 

Prin fertilizare, în medie pe cei trei ani experimentali şi cele patru soiuri 

studiate s-au obţinut producţii mai mari cu sporuri foarte semnificative la toate 

variantele de fertilizare comparativ cu varianta martor nefertilizat. Sporul de producţie 

obţinut este cuprins între 9,4 şi 27,1% în funcţie de tipul de fertilizare aplicat (tabelul 

8.14). Rezultatele obţinute prin analiza datelor efectuată cu testul Duncan ordonează 

variantele de fetilizare astfel: Fertilizat sol + vegetaţie II (E – 3651,06 kg/ha), 

Fertilizat sol + vegetaţie I (D – 3569,86 kg/ha), Fertilizat pe vegetaţie (C – 3323,22 

kg/ha) şi Fertilizat pe sol (B -3144,39 kg/ha) (tabelul 8.14.). 

Tabel 8.14. 

Influenţa factorului B (Fertilizarea) asupra producţiei de grâu obţinute 

(Chimindia, 2007-2009) 

Tip fertilizare Producţia % Diferenţa (kg/ha) Semnificaţia Clasificare 

(kg/ha) 

diferenţei Duncan 

Nefertilizat 2873,22 100 0 Mt. A 

Fert. pe sol 3144,39 109,4 271,17 *** B 

Fert. pe vegetatie 3323,22 115,7 450,00 *** C 

Fert.pe sol+veg.(I) 3539,86 123,2 666,64 *** D 

Fert.pe sol+veg.(II) 3651,06 127,1 777,83 *** E 

DL (p 5%)/ DS 5% 

14,17 14,19-15,72 

DL (p 1%) 

19,05 

DL (p 0,1%) 

25,23 

21

Soi 

Tabel 8.15. 

Influenţa fertilizării în interacţiune cu soiul (B x A) asupra producţiei 

de grâu obţinute (Chimindia, 2007-2009) 

Tip fertilizare 

Productie 

(kg/ha) 

22 

% Diferenţa 

(kg/ha) 

Semnifi 

caţia 

diferenţ 

ei 

Clasificar 

e Duncan 

GK Kalasz Nefertilizat 2729,67 100 0 Mt. C 

Sol 3044,33 111,5 314,67 *** F 

Vegetaţie 3263,11 119,5 533,44 *** H 

Sol+vegetaţie(I) 3444,56 126,2 714,89 *** I 

Sol+vegetaţie(II) 3611,22 132,3 881,56 *** K 

Arieşan Nefertilizat 3592,67 100 0 Mt. JK 

Sol 3851,89 107,2 259,22 *** L 

Vegetaţie 4048,22 112,7 455,56 *** M 

Sol+vegetaţie(I) 4296,44 119,6 703,78 *** N 

Sol+vegetaţie(II) 4404,00 122,6 811,33 *** O 

GK Betadur Nefertilizat 2803,78 100 0 Mt. D 

Sol 3084,78 110,0 281,00 *** G 

Vegetaţie 3263,22 116,4 459,44 *** H 

Sol+vegetaţie(I) 3455,33 123,2 651,56 *** I 

Frankencor 

n 

DL (p 5%)/ 

DS 5% 

DL (p 1%) 

DL (p 0,1%) 

Sol+vegetaţie(II) 3566,67 127,2 762,89 *** J 


Sol 2596,56 109,7 229,78 *** B 

Vegetaţie 2718,33 114,9 351,56 *** C 

Sol+vegetaţie(I)) 2963,11 125,2 596,33 *** E 

Sol+vegetaţie(II) 3022,33 127,7 655,56 *** F 

28,33 28,38-34,15 

38,10 

50,46 

Interacţiunea dintre fertilizare şi soi arată că în medie pe cei trei ani 

experimentali, la Chimindia prin aplicarea diferitelor tipuri de fertilizare s-au constatat 

producţii superioare de boabe de grâu, cu diferenţe foarte semnificative în cazul celor 

patru soiuri studiate (tabelul 8.15). Producţiile cele mai ridicate s-au înregistrat la soiul 

Arieşan (Fertilizare sol + vegetaţe II – 4404,00 kg/ha), iar producţiile ce mai mici la 

soiul Frankencorn (Nefertilizat – 2366,78 kg/ha) 

În medie pe cei trei ani experimentali şi la toate variantele de fertilizare 

studiate s-au constatat diferenţe foarte semnificative de producţie la soiul Arieşan. Nu 

s-au înregistrat diferenţe de producţie în cazul soiului Betadur la fertilizarea pe 

vegetaţie şi la cea pe sol + vegetaţie I. Soiul Frankencorn a realizat producţii mai 

scăzute decât martorul în cazul tuturor variantelor de fertilizare (tabelul 8.16).

Tip fertilizare 

Nefertilizat 

Sol 

Vegetaţie 

Sol + vegetaţie 

(I) 

Sol + vegetaţie 

(II) 

DL (p 5%)/ DS 

5% 

DL (p 1%) 

DL (p 0,1%) 

Tabel 8.16. 

Influenţa soiului în interacţiune cu fertilizarea (A x B) asupra 

producţiei de grâu obţinute (Chimindia, 2007-2009) 

Soiul Producţia % Diferenţa Semnificaţia Clasificare 

(kg/ha) 

23 

(kg/ha) 

diferenţei 

Duncan 

Kalasz 2729,67 100 0 Mt. C 

Arieşan 3592,67 131,6 863,00 *** JK 

Betadur 2803,78 102,7 74,11 *** D 

Frankencorn 2366,78 86,7 -362,89 000 A 

Kalasz 3044,33 100 0 Mt. F 

Arieşan 3851,89 126,5 807,56 *** L 

Betadur 3084,78 101,3 40,44 * G 

Frankencorn 2596,56 85,3 -447,78 000 B 

Kalasz 3263,11 100 0 Mt. H 

Arieşan 4048,22 124,1 785,11 *** M 

Betadur 3263,22 100 0,11 - H 

Frankencorn 2718,33 83,3 -544,78 000 C 

Kalasz 3444,56 100 0 Mt. I 

Arieşan 4296,44 124,7 851,89 *** N 

Betadur 3455,33 100,3 10,78 - I 

Frankencorn 2963,11 86,0 -481,44 000 E 

Kalasz 3611,22 100 0 Mt. K 

Arieşan 4404,00 122,0 792,78 *** O 

Betadur 3566,67 98,8 -44,56 00 J 

Frankencorn 3022,33 83,7 -588,89 000 F 

29,33 28,38-34,15 

40,56 

56,52 

8.2.4. Producţia de grâu la Fireteaz, media anilor 2007- 2009 

În medie pe cei trei ani experimentali, producţia cea mai ridicată s-a 

înregistrat la soiul Arieşan, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitiva comparativ cu 

martorul (soiul Kalasz). În cazul soiului Betadur nu se constată diferenţe de producţie, 

iar în cazul soiului Frankencorn, diferenţele de producţie sunt foarte semnificativ 

negative (tabelul 8.29). 

Tabel 8.29. 

Influenţa factorului A (Soiul) asupra producţiei de grâu obţinute (Fireteaz 2007-2009) 

Soiul 

Producţia % Diferenţa Semnificaţia Clasificare 

(kg/ha) 


Kalasz 3334,16 100 0 Mt. B 

Arieşan 4211,09 126,3 876,93 *** C 

Betadur 3323,89 99,7 -10,27 - B 

Frankencorn 2808,89 84,2 -525,27 000 A 

DL (p 5%)/ DS 5% 

DL (p 1%) 

DL (p 0,1%) 

42,12 42,07-44,38 

63,79 

102,47 

În medie pe cei trei ani experimentali şi cele patru soiuri studiate prin 

fertilizare s-au obţinut producţii mai mari cu diferenţe foarte semnificative; sporul de

producţie obţinut este cuprins între 7,3 şi 24,9 % în funcţie de tipul de fertilizare 

aplicat (tabelul 8.30). Rezultatele obţinute prin prelucrarea datelor cu testul Duncan 

ordonează variantele de fetilizare astfel: Fertilizat sol + vegetaţie II (E – 3765,83 

kg/ha), Fertilizat sol + vegetaţie I (D – 3642,67 kg/ha), Fertilizat pe vegetaţie (C – 

3437,33 kg/ha) şi Fertilizat pe sol (B -3236,00 kg/ha). 

Tabel 8.30. 

Influenţa factorului B (Fertilizarea) asupra producţiei de grâu obţinute 

(Fireteaz 2007-2009) 

Tip fertilizare Producţia % Diferenţa Semnificaţia Clasificare 

(kg/ha) 



Fert. pe sol 3236,00 107,3 220,31 *** B 




DL (p 5%)/ DS 5% 

36,28 36,33-40,24 

DL (p 1%) 

48,78 

DL (p 0,1%) 

64,61 

În medie pe cei trei ani experimentali, la Fireteaz, prin aplicarea diferitelor 

tipuri de fertilizare s-au constatat producţii superioare de boabe de grâu, cu diferenţe 

foarte semnificative în cazul celor patru soiuri studiate (tabelul 8.31). Producţiile cele 

mai ridicate s-au înregistrat la soiul Arieşan (Fertilizare sol + vegetaţe II – 4555,56,00 

kg/ha), iar producţiile ce mai mici la soiul Frankencorn (Nefertilizat – 2477,67 kg/ha) 

Tabel 8.31. 

Influenţa fertilizării în interacţiune cu soiul (B x A) asupra producţiei 

de grâu obţinute (Fireteaz 2007-2009) 

Soi 

Tip fertilizare Productie % Diferenta Semnificaţia Clasificare 

(Kg/ha) 


GK Kalasz Nefertilizat 2877,67 100 0 Mt. CD 

Sol 3170,22 110,2 292,56 *** F 

Vegetaţie 3356,11 116,6 478,44 *** G 

Sol+vegetaţie(I) 3518,67 122,3 641,00 *** H 

Sol+vegetaţie(II) 3748,11 130,2 870,44 *** J 

Arieşan Nefertilizat 3788,67 100 0 Mt. J 

Sol 4018,33 106,1 229,67 *** K 

Vegetaţie 4241,00 111,9 452,33 *** L 

Sol+vegetaţie(I) 4451,89 117,5 663,22 *** M 

Sol+vegetaţie(II) 4555,56 120,2 766,89 *** N 

GK Betadur Nefertilizat 2918,78 100 0 Mt. D 

Sol 3144,56 107,7 225,78 *** F 

Vegetaţie 3337,33 114,3 418,56 *** G 

Sol+vegetaţie(I) 3559,33 121,9 640,56 *** H 

Sol+vegetaţie(II) 3659,44 125,4 740,67 *** I 

Frankencorn Nefertilizat 2477,67 100 0 Mt. A 

Sol 2610,89 105,4 133,22 *** B 

Vegetaţie 2814,89 113,6 337,22 *** C 

Sol+vegetaţie(I) 3040,78 122,7 563,11 *** E 

Sol+vegetaţie(II) 3100,22 125,1 622,56 *** EF 

DL (p 5%)/ DS5% 

DL (p 1%) 

DL (p 0,1%) 

24 

72,55 72,67-87,43 

97,57 

129,21

În medie pe cei trei ani experimentali şi la toate varantele de fertilizare 

studiate s-au constatat diferenţe de producţie foarte semnificativ pozitive la soiul 

Arieşan şi foarte semnificativ negative la soiul Frankencorn. Nu s-au înregistrat 

diferenţe de producţie în cazul soiului Betadur la fertilizareape sol, pe vegetaţie şi la 

cea pe sol + vegetaţie I. (tabelul 8.32). 

Tabel 8.32. 

Influenţa soiului în interacţiune cu fertilizarea (A x B) asupra 

producţiei de grâu obţinute (Fireteaz, 2007-2009) 

Tip Soi Productie % Diferenta Semnificaţia Clasificare 

fertilizare 

(Kg./ha) 

(Kg/ha) diferenţei Duncan 

Nefertilizat Kalasz 2877,67 100 0 Mt. CD 

Arieşan 3788,67 131,7 911,00 *** J 

Betadur 2918,78 101,4 41,11 - D 

Frankencorn 2477,67 86,1 -400,00 000 A 

Sol Kalasz 3170,22 100 0 Mt. F 

Arieşan 4018,33 126,8 848,11 *** K 

Betadur 3144,56 99,2 -25,67 - F 

Frankencorn 2610,89 82,4 -559,33 000 B 

Vegetaţie Kalasz 3356,11 100 0 Mt. G 

Arieşan 4241,00 126,4 884,89 *** L 

Betadur 3337,33 99,4 -18,89 - G 

Frankencorn 2814,89 83,9 -541,22 000 C 

Sol + Kalasz 3518,67 100 0 Mt. H 

vegetaţie Arieşan 4451,67 126,5 933,22 *** M 

(I) Betadur 3559,33 101,2 40,67 - H 

Frankencorn 3040,78 86,4 -477,89 000 E 

Sol + Kalasz 3748,11 100 0 Mt. J 

vegetaţie Arieşan 4555,56 121,5 807,44 *** N 

(II) Betadur 3659,44 97,6 -88,67 0 I 

Frankencorn 3100,22 82,7 -647,89 000 EF 

DL (p 5%)/ DS 5% 

7,11 72,67-87,43 

DL (p 1%) 

107,09 

DL (p 0,1%) 

150,36 

Sinteza producţie de grâu pentru cele patru soiuri la Fireteaz în anii 

2007-2009 

În figura 8.8 este prezentată reacţia soiurilor studiate, prin prisma producţiei 

în urma aplicării diferitelor tipuri de fertilizare. Dintre cele patru soiuri experimentate 

se remarcă soiul Arieşan cu producţiile cele mai ridicate la toate tipurile de fertilizare 

(3788,67 kg/ha – martor, 4018,33 kg/ha – fertilizare la sol, 4241,00 kg/ha – fertilizare 

pe vegetaţie, 4451,89 kg/ha – fertilizare sol + vegetaţie I şi 4555,56 kg/ha sol + 

vegetaţie II). Ca şi concluzie generală se poate afirma că în medie pe cei trei ani 

experimentali, la Fireteaz, toate soiurile au răspuns favorabil la aplicarea fertilizanţilor 

sporul de producţie fiind între 10,2 şi 30,2% la soiul Kalasz, între 6,1 şi 20,2% la soiul 

Arieşan, între 7,7 şi 25,4 la soiul Betadur şi între 5,4 şi 25,1 la soiul Franckenkorn. 

25

Fireteaz 2007-2009 

5000 

Prod. kg/ha 

Yields kg/ha 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

2877.67 

3170.22 

3356.11 

3518.67 

3748.11 

3788.67 

4018.33 

4241.89 

4451.89 

4555.56 

26 

2918.78 

3144.56 

3337.33 

3559.33 

3659.44 

2477.67 

2610.89 

2718.89 

3040.78 

3100.22 

GK Kalasz Ariesan GK Betadur Franckenkorn 

Nefertilizat Unfertilized 

Sol Soil 

Vegetaţie In green fertilization 

Sol+vegetaţie (I) Soil+In green fertilization (I) 

Sol+vegetaţie (II) Soil+In green fertilization(II) 

Soiul Variety 

Fig. 8.8. Influenţa fertilizării asupra producţiei de grâu în cazul celor 4 soiuri 

8.3.4 Producţia de secară la Chimindia, media anilor 2007-2009 

La Chimindia, în medie pe cei trei ani prin fertilizare (pe sol, pe vegetaţie, pe 

sol + vegetaţie I şi pe sol + vegetaţie II), soiul de secară Suceveana realizează 

producţii superioare martorului nefertilizat, diferenţele de producţie fiind foarte 

semnificativ pozitive. Producţiile cele mai ridicate (4299,89 kg/ha) se obţin în urma 

fertilizării pe sol + vegetaţie II, iar cele mai mici (3852,11% kg/ha) la fertilizarea pe 

sol (tabelul 8.36 şi figura 8.12). 

Tabel 8.36. 

Influenţa factorului fertilizare asupra producţiei de secară obţinute 

(Chimindia, 2007-2009) 

Soiul 

Tip fertilizare Productia 

(Kg/ha) 

% Diferenta 

(Kg/ha) 

Semnificaţia 

diferenţei 

Clasificare 

Duncan 

Suceveana Nefertilizat 3548,22 100 0 Mt. A 

Fert. pe sol 3852,11 108,6 303,89 *** B 




DL (p 5%)/DS 5% 28,51 28,57-31,61 

DL (p 1%) 38,75 

DL (p 0.1%) 51,90

Prod. kg/ha 

Yields kg/ha 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

Chimindia 2007-2009 

3548.22 

3852.11 4000.11 4181.67 4299.89 

Variante de fertilizare 

Fertilization variants 


Sol Soil 


Sol+vegetaţie (I) Soil+ In green fertilization(I) 

Sol+vegetaţie (II) Soil+ In green fertilization(II) 

Fig. 8.12. Influenţa fertilizării asupra producţiei de secară, soiul Suceveana în 

cazul celor 4 variante de fertilizare 

8.4.4 Producţia de secară la Fireteaz, media anilor 2007-2009 

În medie pe cei trei ani experimentali prin fertilizare s-au obţinut producţii 

mai mari cu diferenţe foarte semnificative; sporul de producţie obţinut este cuprins 

între 6,7 şi 20,2% în funcţie de tipul de fertilizare aplicat (tabelul 8.40 şi figura 8.16). 

Rezultatele obţinute prin prelucrarea datelor cu testul Duncan ordonează variantele de 

fetilizare astfel: Fertilizat sol + vegetaţie II (E – 4455,56 kg/ha), Fertilizat sol + 

vegetaţie I (D – 4333,56 kg/ha), Fertilizat pe vegetaţie (C – 4103,67 kg/ha) şi 

Fertilizat pe sol (B – 3955,56 kg/ha) (tabelul 8.14). 

Tabel 8.40. 

Influenţa factorului fertilizare asupra producţiilor de secară obţinute 

Soiul Tip fertilizare Productia 

(Kg/ha) 

(Fireteaz, 2007-2009) 

% Diferenta Semnificaţia 

diferenţei 

27 

Clasificare 

Duncan 

Suceveana Nefertilizat 3707,56 100 0 Mt. A 

Fert. pe sol 3955,56 106,7 248,00 *** B 




DL (p 5%)/DS 5% 28,89 28,96-32,03 

DL (p 1%) 39,27 

DL (p 0.1%) 52,59

Prod.kg/ha 

Yields kg/ha 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

Fireteaz 2007-2009 

3707.56 3955.56 4103.67 4333.56 4455.56 

Variante de feretilizare 

Fertilization variants 


Sol Soil 


Sol+vegetaţie (I) Soil+In green fertilization(I) 

Sol+vegetaţie (II) Soil+In green fertilization(II) 

Fig. 8.16. Influenţa fertilizării asupra producţiei de secară în cazul celor 4 

variante de fertilizare(Fireteaz, 2007-2009) 

Figura 8.16. ilustrează grafic influenţa fertilizării asupra producţiei de secară 

Fireteaz, în medie pe cei 3 ani ( 2007-2009). Cu toate că media celor 3 ani tinde să 

atenueze diferenţele de producţie în cazul celor 4 variante de fertilizare, reacţia secării 

materializată prin sporuri de producţie este evidentă. 

CAPITOLUL 9 

REZULTATELE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ 

LA GRÂU ŞI SECARĂ 

9.1.EFICIENŢA ECONOMICĂ LA GRÂU, MEDIA ANILOR 2007-2009, ÎN 

CÂMPUL EXPERIMENTAL CHIMINDIA 

Din analiza datelor privind producţiile realizate la fiecare soi în cultură 

ecologică, se constată că varianta martor nefertilizată este depăşită cu sporurile cele 

mai mari de varianta fertilizat pe sol+pe vegetaţie (II). 

Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor au fost de 1980 lei la 

fertilizare pe sol+pe vegetaţie ( II ) şi de 1720 lei la varianta nefertilizată. Dar, sporul 

de producţie obţinut prin fertilizare determină ca preţul de cost/unitatea de produs să 

fie mai mic (Tabelul 9.5 ). Sporul de producţie obţinut prin fertilizare a fost de 22% la 

soiul Arieşan, 29% la soiul GK Kalasz şi 25% la soiurile de grâu spelta Franckenkorn 

şi de grâ durum GK Betadur. 

Beneficii importante se obţin la toate soiurile ( tabelul 9.6 şi figura 9.1 ) , 

ceea ce înseamnă că grâul cultivat în cultură ecologică este rentabil. Preţurile de cost 

pe unitatea de produs sunt cele mai mici la soiul Arieşan 

28

Soi 

Tabel 9.6. 

Tabel centralizator cu principalii indicatori de producţie şi economici 

(Chimindia, 2007-2009) 


Kg/ha 

Depăşire 

kg 

Valoarea realizata 

lei 

29 

% 

Depăşire 

Nefert. 

%. 

Cost per 

producţie lei 

% faţă 

de 

Nefert. 

%. 

Beneficiu 

fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert 

Dif. 

faţă de 

marto 

r lei 

GK Kalász 3611 2730 881 3697 2866 129 1980 1720 115% 1717 1146 571 150 

Arieşan 4404 3593 811 4355 3582 122 1980 1720 115% 2375 1862 513 128 

GK Betadur 3567 2804 763 3661 2927 125 1980 1720 115% 1681 1207 473 139 

Spelta 3022 2367 655 4488 3586 125 1980 1720 115% 2508 1866 642 134 

6.000,00 lei 

5.000,00 lei 

4.000,00 lei 

3.000,00 lei 

2.000,00 lei 

1.000,00 lei 

0,00 lei 

Kalász Ariesan Betadur Franckenkorn 

Valoarea realizata lei Revenue lei Cost per productie Expenditures lei Beneficiu Gross margin lei 

Fig. 9.1. Comportamentul soiurilor în funcţie de valoarea realizata pe 

unitatea de suprafaţă, media pe 3 ani (Chimindia, 2007-2009) 

9.2. EFICIENŢA ECONOMICĂ LA GRÂU , MEDIA ANILOR 2007-2009 , ÎN 

CÂMPUL EXPERIMENTAL FIRETEAZ 

Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor au fost de 1730 lei la 

fertilizare pe sol+pe vegetaţie ( II ) şi de 1470lei la varianta nefertilizată. În această 

zonă costurile au fost mai mici decât la Chimindia deoarece nu s-a efectuat arătura. 

Dar, sporul de producţie obţinut prin fertilizare determină ca preţul de cost/unitatea de 

produs să fie mai mic (Tabelul 9.11 ). Sporul de producţie obţinut prin fertilizare a 

fost de 870 kg/ha la soiul GK Kalasz, 777 kg la soiul Arieşan ,740 kg la soiul GK 

Betadur şi 622 kg la Franckenkorn. 

Beneficii importante se obţin la toate soiurile ( tabelul 9.12 şi figura 9.2 ) , 

ceea ce înseamnă că grâul cultivat în cultură ecologică la Fireteaz este deosebit de 

rentabil. Preţurile de cost pe unitatea de produs sunt cele mai mici tot la soiul Arieşan. 

Benefici 

u faţă de 

Nefert 

%.

Soi Producţia medie 

Kg/ha 

GK 

Kalász 

Arieşan 

GK 

Betadur 

Spelta 

Tabel 9.12. 

Tabel centralizator cu principalii indicatori de producţie şi economici 

(Fireteaz, 2007-2009) 

Depăşire 

kg 

Valoarea 

realizata lei 

% 

Depăşire 

Nefert. . 

30 

Cost per 


% faţă 

de 

Nefert. 

%. 

Beneficiu Dif. faţă de 

martor lei 

fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert 

3748 2878 870 3811 2989 128 1730 1470 118 2081 1519 562 

4566 3789 777 4490 3745 120 1730 1470 118 2760 2275 485 

3659 2919 740 3637 2923 124 1730 1470 118 1907 1453 454 

3100 2478 622 4537 3647 124 1730 1470 118 2807 2177 630 

6.000,00 lei 

5.000,00 lei 

4.000,00 lei 

3.000,00 lei 

2.000,00 lei 

1.000,00 lei 

0,00 lei 

Kalász Ariesan Betadur Franckenkorn 

Valoarea realizata lei Revenue lei Cost per productie Expenditures lei Beneficiu Gross margin lei 

Fig.9.2. Comportamentul soiurilor în funcţie de valoarea realizata pe 

unitatea de suprafaţă, media pe 3 ani (Fireteaz, 2007-2009) 

9.3. EFICIENŢA ECONOMICĂ LA SECARĂ, MEDIA ANILOR 2007-2009, ÎN 

CÂMPUL EXPERIMENTAL CHIMINDIA 

�� Producţia obţinută în cultură ecologică la secară ( soiul Suceveana ), 

în zona Chimindia a fost de 4300 kg/ha în varianta fertilizat pe sol+pe vegetaţie şi 

3548 ka/ha la varianta nefertilizată. Preţul de vânzare al produsului a fost în medie pe 

trei ani 0.83 lei/kg, ceea ce înseamnă că s-a obţinut un beneficiu de 2239 lei/ha la 

varianta fertilizată şi 1805 lei/ha la varianta nefertilizată .Preţul de cost pe unitatea de 

produs a fost de 0.46 lei/kg ( tabelul 9.14 ). Prin fertilizare s-a obţinut un plus de 

valoare faţă de varianta nefertilizată de 434 lei ( tabelul 9.15 ).

Tabel 9.14. 

Tabel centralizator al analizei eficienţei economice (Chimindia, 2007-2009) 

Calcul/soi Suceveana 

Marja brută la ha 

(total venituri – total costuri directe) 

2239,00 

Cost pe unitatea de produs (total costuri directe / nr.unităţi produs 

principal) 

0,46 

Modificarea marjei brute total venituri / total venituri Nefertilizat 120% 

Modificarea costului pe unitate de produs (cost per unit produs / cost 

per unit produs Nefertilizat) 

95% 

Modificarea producţiei (nr.unităţi produs principal / nr.unităţi 

produs principal Nefertilizat) 

121% 

Soi 


Kg/ha 

Tabel 9.15. 

Tabel centralizator cu principalii indicatori de producţie şi 

economicila secară (Chimindia, 2007-2009) 

Depăşi 

re kg 

Valoarea 

realizata lei 

% 

Depăşire 

Nefert. 

31 

Cost per 


% faţă 

de 

Nefert. 

Beneficiu 

Fert Nefert fert Nefert fert Nefert fert Nefert 

Dif. faţă 

de 

martor 

lei 

%Benefi 

ciu faţă 

de 

Nefert. 

Suceveana 4300 3548 752 4219 3525 120 1980 1720 115 2239 1805 434 124 

9.4. EFICIENŢA ECONOMICĂ LA SECARĂ, MEDIA ANILOR 2007-2009, ÎN 

CÂMPUL EXPERIMENTAL FIRETEAZ 

Soi 

Tabele 9.17 şi 9.18 prezintă analiza cost beneficiu la secara cultivată în 

cultură ecologică la Fireteaz, judeţul Arad 

Tabel 9.17. 

Tabel centralizator al analizei eficienţei economice (Fireteaz, 2007-2009) 

Calcul/soi Suceveana 

Marja brută la ha 

(total venituri – total costuri directe) 

2618,48 

Cost pe unitatea de produs (total costuri directe / nr.unităţi produs 

principal) 

0,39 

Modificarea marjei brute total venituri / total venituri Nefertilizat) 119% 

Modificarea costului pe unitate de produs (cost per unit produs / cost 

per unit produs Nefertilizat) 

98% 

Modificarea producţiei (nr.unităţi produs principal / nr.unităţi 

produs principal Nefertilizat) 

120% 


Kg/ha 

Tabel 9.18. 

Tabel centralizator cu principalii indicatori de producţie şi 

economicila secară (Fireteaz, 2007-2009) 

Depăşi 

re kg 

Valoarea 

realizata lei 

% 

Depăşire 

Nefert. 

Cost per 


% faţă 

de 

Nefert. 

Beneficiu 

Fert Nefert fert Nefert fert Nefert fert Nefert 

Dif. faţă 

de 

martor 

lei 

%Benefi 

ciu faţă 

de 

Nefert. 

Suceveana 4456 3708 748 4348 3658 119 1730 1470 118 2618 2188 431 120

CAPITOLUL 10 

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 

CONCLUZII 

10.1. NUMĂRUL DE PLANTE LA INTRAREA ŞI IEŞIREA DIN IARNĂ 

� În anul agricol 2006-2007 în câmpul experimental Chimindia, numărul cel 

mai mare de plante de grâu la intrarea în iarna a fost identificat la soiul Arieşan (379 

plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante răsărite 

au fost determinate la Franckenkorn (208 plante/mp). În câmpul experimental 

Fireteaz numărul cel mai mare de plante răsărite au fost determinate la soiul Arieşan 

(398 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante 

răsărite au fost determinate la Franckenkorn (212 plante/mp). 

� În ceea ce priveşte numărul de plante de grau răsărite în anul 2007-2008, în 

câmpul experimental Chimindia, cel mai mare numar de plante a fost identificat la 

soiul Arieşan (458 plante/mp), urmat de soiul GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele 

mai puţine plante au fost determinate la Franckenkorn (ssp.spelta) (333 plante/mp), La 

Fireteaz numărul cel mai mare de plante răsărite au fost identificate la soiul Arieşan 

(475 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi Gk Kalasz, iar cele mai puţine plante 

răsărite au fost determinate la Franckenkorn (321 plante/mp). 

� În anul agricol 2008-2009 în câmpul experimental Chimindia, numărul cel 

mai mare de plante de grâu la intrarea în iarna au fost determinate la soiul Arieşan 

(458 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante 

răsărite au fost determinate la Franckenkorn (333 plante/mp). În câmpul experimental 

Fireteaz numărul cel mai mare de plante răsărite au fost la soiul Arieşan (467 

plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante răsărite 

au fost determinate la Franckenkorn (324 plante/mp). 

� Din datele pe trei ani rezultă că numărul cel mai mare de plante de grâu la 

intrarea in iarna au fost identificate la soiurile Arieşan şi GK Betadur şi mai mic la 

soiurile GK Kalasz şi Franckenkorn. 

� In ceea ce priveşte diferenţa dintre numarul de plante la de grâu la intrarea şi 

ieşirea din iarnă, pe baza rezultatelor obţinute în cei trei ani de experimentare, putem 

spune că soiurile Arieşan şi Franckenkorn suportă mai bine condiţiile de iernare decât 

soiurile GK Betadur şi GK Kalasz. 

� Soiul de secară, în câmpul experimental Chimindia, a avut o răsărire destul 

de uniforma în toamnă, cu un numar mediu de 439 plante/mp, pentru varianta 

fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 394 plante/mp pentru varianta nefertilizată. 

� La Fireteaz secara, a avut la fel o răsărire uniformă în toamnă, cu un numar 

mediu de de 431 plante/mp, pentru varianta fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 388 

plante/mp pentru varianta nefertilizată. 

10.2. DATELE FENOLOGICE 

� În anul agricol 2006-2007, în ambele câmpuri experimentale Chimindia şi 

Fireteaz, fenofazele grâului şi secarei de toamnă s-au desfăşurat în condiţii de secetă 

32

376 mm precipitaţii (în campul experimental Chimindia), respectiv 268 mm (în 

campul experimental Fireteaz) , deşi suma precipitaţiilor anuale a fost apropiată de 

normală. O importantă cantitate de precipitaţii a survenit în afara perioadei de 

vegetaţie ( sfârşitului lunii iulie , august, septembrie ) Cel mai afectat de secetă a fost 

soiul GK Kalasz, fapt relevat prin traversarea cu întârziere a fiecărei fenofaze. Acest 

inconvenient a fost diminuat de iarna cu temperaturi blânde, care a permis continuarea 

vegetaţiei. Cel mai bine s-a comportat soiul Arieşan, el fiind mai bine adaptat pentru 

condiţiile din ţara noastră. Soiul Franckenkorn(ssp spelta) este cel mai tardiv, 

rămânând cu 11 zile în urmă în privinţa maturizării. Totuşi, ca soi extensiv, soiul din 

ssp. spelta a reuşit să egaleze în acel an soiul intensiv GK Kalasz. 

� Anul agricol 2007-2008 s-a caracterizat prin precipitaţii optime, aceste 

cantităţi de apă au existat la dispoziţia plantelor în fenofazele critice şi astfel nu a fost 

în nici un fel stânjenită dezvoltarea acestora. 

� În anul 2008-2009, în general, cele patru soiuri şi-au manifestat specificitatea 

genotipică în ceea ce priveşte parcurgerea şi durata ciclului de vegetaţie. 

� Secara este mai precoce decât grâul de toamnă, astfel că, în jurul datei de 20 

iunie secara a parcurs toate fenofazele, ajungând la maturitatea deplină, când se poate 

recolta . Perioada de vegetaţie a soiului de secară Suceveana, în anul 2006-2007 a fost 

de 251 zile la Chimindia şi 244 zile la Fireteaz 

10.3. GRADUL DE ÎMBURUIENARE 

În urma analizei datelor de îmburuienare din câmpul experimental 

Chimindia şi Fireteaz, în cei trei ani, s-a constatat că frecvenţa maximă a speciilor 

problemă nu a depăşit pragul de dăunare admis pentru cultura ecologică de 5 

plante/mp. Se poate, totuşi, concluziona că grupa buruienilor dicotiledonate perene 

(incluzând şi specia Equisetum arvense) poate crea probleme în culturile de grâu 

ecologice din această zonă, datorită prezenţei cât şi potenţialului de îmburuienare al 

solului asociat cu condiţiile climatice specifice zonei şi cu particularităţile biologice 

de vegetaţie şi mai ales capacităţii de înmulţire a speciilor de buruieni din această 

grupă. 

Analizând în ansamblu toate solele de grâu şi secarădin câmpurile 

experimentale se poate spune că sistemul de cultură ecologic trebuie însoţit 

obligatoriu de fertilizarea bio, în diferite graduări, care are efecte benefice asupra 

culturii, inclusiv diminuarea riscului îmburuienării. 

Din datele medii pe trei ani rezultă că la grâu şi secară, utilizarea de 

biofertilizanţi determină o scădere a gradului de îmburuienare, prin asigurarea de 

lanuri viguroase care asigură un avans în dezvoltarea plantelor în competiţia cu 

buruienile. 

Buruiana problemă este pălămida, care apare cu o frecvenţă sub pragul 

economic de dăunare. Apariţia acestei buruieni se poate datora faptului că în cadrul 

asolamentului din câmpul experimental, grâul şi secara urmează după mazăre+ovăz. 

Dacă experinţele ar fi urmat după o prăşitoare, s-ar fi putut diminua rezervele de 

buruieni prin lucrarea de prăşit manual. 

33

10.4. ELEMENTE DE PRODUCTIVITATE ŞI ÎNSUŞIRILE CALITATIVE 

� Din datele obţinute în anul agricol 2006-2007, în câmpul experimental 

Chimindia, putem afirma că soiul Arieşan a realizat cea mai mare producţie (3900 

kg/ha), urmat de soiul GK Kalasz (3300 kg/ha), GK Betadur (3233 kg/ha) şi 

Franckenkorn (2800 kg/ha). În câmpul experimental Fireteaz, de asemenea soiul 

Arieşan a realizat cea mai mare producţie (4033 kg/ha), urmat de soiul GK Kalasz 

(3400 kg/ha), GK Betadur (3333 kg/ha) şi Franckenkorn (2867 kg/ha). 

� În cercetările experimentale ale anului următor (2007-2008) în câmpul 

experimental Chimindia a rezultat din nou că cea mai mare producţie s-a obţinut tot la 

soiul Arieşan (5034 kg/ha), urmat de soiul GK Betadur (4033 kg/ha), GK Kalasz 

(3967 kg/ha) şi Franckenkorn (3300 kg/ha). În câmpul experimental Fireteaz soiul 

Arieşan, cu o producţie de 5167 kg/ha a fost din nou pe primul loc fiind urmat de 

soiul GK Betadur (4134 kg/ha), GK Kalasz (4034 kg/ha) şi Franckenkorn (3433 

kg/ha). 

� La fiecare soi, în variantele fertilizate pe sol şi vegetaţie s-au obţinut cele mai 

mari producţii în cele două câmpuri experimentale Chimindia şi Fireteaz. 

� Rezultatele obţinute în urma studiului însuşirilor calitative în cele doua 

câmpuri experimentale arată că cele mai bune valori la masa hectolitrică, gluten, 

sticlozitate şi conţinut de proteine s-au realizat la soiul Franckenkorn, urmat de 

soiurile Arieşan, GK Betadur şi GK Kalasz. Umiditatea determinată a fost normală 

(sub 14 % la toate soiurile analizate). 

10.5. PRODUCŢIA DE BOABE LA HECTAR 

� Referitor la interacţiunea variantelor de fertilizare asupra nivelului de 

producţie al soiurilor, s-au constatat pentru toate variantele şi la toate soiurile valori 

mai mari ale producţiei şi sporuri semnificative ale variantelor fertilizate, comparativ 

cu martorul nefertilizat. 

� Comparaţia multiplă prin testul Duncan clasifică astfel variantele în ordinea 

descrescătoare a producţiilor obţinute: Arieşan - fertilizat pe sol şi vegetaţie(II); GK 

Betadur - fertilizat pe sol+vegetatie(I); GK Kalasz - fertilizat pe sol+vegetaţie(II); 

Franckenkorn - fertilizat pe sol + vegetaţie(I); etc. 

� Interacţiunea soiului cu nivelul fertilizării este mult mai diversificată ca 

influenţă asupra producţiilor obţinute şi arată, în general, superioritatea reacţiei la 

fertilizare a soiurilor Ariesan şi GK Betadur. 

� Soiul de secară Suceveana, răspunde bine de fertilizare, obţinându-se sporuri 

de producţie de peste 1000 kg/ha. În câmpul experimental de la Fireteaz s-au obţinut, 

la secară producţii ceva mai scăzute decât la Chimindia , dar se evidenţiază şi aici 

importanţa fertilizării. 

� Influenţa fertilizarii asupra producţiei de secară boabe este evidentă, soiul 

Suceveana reacţionând pozitiv la acest factor. În urma fertilizării pe sol, pe vegetaţie, 

pe sol + vegetaţie I şi pe sol + vegetaţie II se obţin diferenţe foarte semnificativ 

pozitive de producţie. 

34

10.6. EFICIENŢA ECONOMICĂ 

� Din punct de vedere al rezultatelor economice obţinute, în anul de producţie 

2006-2007, pe primul loc s-a situat soiul Arieşan, care a depăşit în condiţii de 

fertilizare producţia martorului propriu (nefertilizat) cu peste 25%, ceea ce însemnă că 

acest genotip răspunde foarte bine la fertilizare şi lucrările de îngrijire. Totodată, el a 

înregistrat şi cel mai mare beneficiu, în comparaţie cu varianta nefertilizată (+64%), 

fiind urmat de soiurile GK Kalasz, Franckenkorn (ssp. spelta) şi GK Betadur . În ceea 

ce priveşte costurile de producţie, acestea sunt mai mari în cazul variantelor fertilizate, 

în medie cu 12% faţă de martor. 

� Dacă facem o comparaţie a veniturilor obţinute pe unitatea de suprafaţă, 

situaţia se schimbă. Astfel, soiul Franckenkorn ( ssp.spelta), având un preţ de 

valorificare cu cca. 42% mai mare decât celelalte soiuri de grâu, aduce un venit mai 

mare cu 37-45% faţă de soiurile GK Kalasz sau GK Betadur. 

� Soiul de grâu spelta Franckenkorn, chiar în condiţii extreme, cum a fost anul 

2006-2007, se comportă foarte bine, oferind o siguranţă mare în producţie şi în 

rezultatele economice care se pot obţine. Dacă avem în vedere probabilitatea ca aceste 

fenomene nedorite să se repete, în alegerea soiurilor trebuie să avem în vedere acest 

deziderat deloc neglijabil. 

� În privinţa realizării profitului maxim, soiul Franckenkorn (ssp.spelta) se 

distaţează, evident, nu datorită producţiei mai mari, ci faptului că preţul de vânzare a 

fost dublu faţă de celelalte soiuri de grâu. (1,5 lei/kg faţă de 0,9 lei/kg – la preţul pieţei 

în toamna anului 2008) Comparând numai profitul maxim pe unitatea de suprafaţă, 

situaţia privind eficienţa este incontestabil în favorea soiului din ssp.spelta. Faptul că 

în mod constatnt se poate valorifica la un preţ aproape dublu comparativ cu soiurile 

obişnuite face ca acest soi să fie preferat în cultură, chiar dacă nu se obţin producţii 

spectaculoase. 

� În condiţii pieţei, soiul Arieşan, cu cele mai bune rezultate în producţie, 

aduce un profit cu 58% mai mic faţă de cel realizat cu soiul de grâu spelta 

Franckenkorn. 

� Producţia obţinută în cultură ecologică la secară ( soiul Suceveana ), în zona 

Chimindia a fost de 4300 kg/ha în varianta fertilizat pe sol+pe vegetaţie şi 3548 ka/ha 

la varianta nefertilizată. Preţul de vânzare al produsului a fost în medie pe trei ani 0.83 

lei/kg, ceea ce înseamnă că s-a obţinut un beneficiu de 2239 lei/ha la varianta 

fertilizată şi 1805 lei/ha la varianta nefertilizată. 

RECOMANDĂRI 

1. Alegerea soiurilor pretabile pentru cultivare în sistem ecologic 

� În agricultura ecologică, date fiind particularităţile tehnologice ale acestui 

sistem, criteriile de bază în alegerea soiurilor trebuie să fie: competiţia cu buruienile, 

rezistenţa la atacul de boli şi dăunători, rezistenţa la secetă şi la alţi posibili factori de 

stress. 

� În privinţa alegerii soiurilor, în zona colinară şi de munte, pentru producţia în 

sistem ecologic, se recomandă soiurile de grâu Franckenkorn (ssp.spelta) şi Arieşan. 

Soiul Kalasz, deşi este un soi valoros, s-a comportat mai slab în condiţii de secetă. 

35

� Soiul Franckenkorn (ssp.spelta) se recomandă din cel puţin două motive: 

suportă foarte bine condiţiile extreme de temperatură şi seceta, iar cultivat în condiţii 

ecologice realizează cele mai mari venituri prin diferenţa de preţ (50-70% în plus faţă 

de celelalte soiuri). 

2. Aplicarea corectă a agrotehnicilor specifice agriculturii ecologice 

� Având la dispoziţie puţine mijloace de a controla factorii limitativi 

de producţie, în agricultura ecologică, alături de alegerea unor soiuri rezistente, este 

nevoie şi de respectarea riguroasă a regulilor agrotehnice specifice. 

� Alegerea timpului optim pentru executarea lucrărilor mecanice şi 

folosirea utilajului adecvat garantează realizarea obiectivului propus. Condiţiile 

meteorologice, în special lipsa precipitaţiilor în perioada semănatului, îngreunează 

pregătirea patului germinativ. Răsărirea neuniformă influenţează şi ea negativ 

producţiile care se obţin. 

� Dintre soiurile de grâu studiate, soiul Ariesan a suportat cel mai bine 

lipsa umidităţii şi pregătirea necorespunzătoare a solului, în timp ce soiul din ssp. 

spelta ( Franckenkorn )a fost cel mai afectat de aceste condiţii nefavorabile. 

� Este de preferat să se aştepte momentul optim pentru pregătirea 

patului germinativ decât respectarea, cu orice preţ, a timpului optim de semănat. 

� În controlul buruienilor, lucrările agrotehnice au o importanţă 

hotărâtoare. Cu ţesala de buruieni se poate rezolva problema combaterii buruienilor în 

procent de 90%. Trebuie subliniată importanţa alegerii timpului optim pentru 

executarea lucrării şi, de asemenea, trebuie avut grijă ca agregatul să fie reglat în 

funcţie de umiditatea solului şi a fenofazei în care se găseşte cultura de grâu. 

� S-a dovedit că utilizarea de biofertilizanti determină o scădere a 

riscului îmburuienării prin vigoarea lanurilor si are efecte benefice asupra culturii 

grâului. Mai eficient a fost la toate soiurile de grâu studiate, tratamentul cu 

biofertilizanti pe sol si vegetatie care asigură cele mai mari sporuri de producţie. 

3. Eficienţa economică 

Analizate prin prisma eficienţei economice, rezultatele de producţie ale 

soiurilor de cereale păioase cultivate în sistem ecologic, reprezintă un argument în 

favoarea organizării de ferme profilate pe agricultură organică de tip cerealier în zone 

cu condiţii naturale asemănătoare cu cele în care s-au desfăşurat cercetările. 

Creşterea cererii de produse alimentare ecologice asigură în primul rând o 

desfacere garantată precum şi un preţ avantajos stabilit pe piaţă ca rezultat al 

mecanismului cerere-ofertă. 

36

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 

1. Apahidean M., Bodis A., Albert I., 2005, Cultivarea ecologica a legumelor, Rd. 

Risoprint Cluj Napoca pg. 10-16 

2. Ardelean M, R. Sestraş, 1996, Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică 

experimentală, Partea a II – a, Tehnică experimentală, îndrumător de lucrări practice, 

Tipo AGRONOMIA, Cluj – Napoca 

3. Fiţiu A., Morar G. şi colab., 2003, Fertilizarea în agricultura ecologică, vol. 

Tehnologii în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca; 

4. Fiţiu,A., 2003, Ghidul legumicultorului în agricultura ecologică. Editura 

Risoprint, Cluj-Napoca. 

5. Guş P., Rusu T., Bogdan I., 2003 Agrotehnică indrumăror de lucrări practice Ed. 

Risoprint, Cluj- Napoca pg. 91-162 

6. Luca E., Vârban D.I., Mihai Gh., Bodis A., Albert I., 2005 Tehnologii 

ecologice pentru cultura plantelor, Ed. Risoprit, Cluj- Napoca.pg. 5-15 

7. Morar M., Rusu T., Albert I., 2005, Ghid de combatere a buruienilor în 

agricultura ecologica, ed. Risoprint Cluj Napoca; 

8. Morar G., Marin S., 2004, Fitotehnie, Ed I. Ionescu de la Brad, Iasi; 

9. Muntean L.S., Luca E., Fitiu A., Munteanu L., Munteanu S., Albert I.,2005, 

Bazele agriculturii ecologice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca; 

10. Rusu T., Albert I., Bodis A., 2005, Metode si tehnici de productie în agricultura 

ecologica, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca ; 

11. Rusu T., Albert I., Bodis A., 2007, Ecotehnica culturilor de câmp, Ed. Risoprint, 

Cluj- Napoca; 

12. Sin,Gh., 2000, Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de câmp. Editura Ceres, 

Bucureşti. 

13. Stoleru V., Albert I., Cultivarea legumelor cu metode ecologice, Ed. Risoprint, 

Cluj- Napoca; pg. 14-21, 34-35 

14. Stoleru V., Albert I., Cultivarea legumelor cu metode ecologice, Ed. Risoprint, 

Cluj-Napoca; 

15. Tomoş L., 2010, Influenţa biofertilizatorilor privind nivelul producţiei de boabe 

la cultura grâului de toamnă cultivată în sistem ecologic, Lumea Satului, Nr.8,(109) 

16. Tomoş L., 2010, Research on organic winter wheat cultivation, Agricultura IXX, 

1,2, sub tipar 

17. Tomoş L., 2010, The influence of biofertilizers on grain yield level at rye 

cultivated in ecological system, Agricultura IXX, 1,2,sub tipar, 

18. Toncea I., 1999, Agricultura ecologica în contextul agriculturii durabile. 

Simpozion ASAS "Agricultura Durabila- Performanta"; 

19. Toncea I., 2000, Ecological Agriculture Theory- A Point of View, Proceedings of 

13th International IFOAM Scientific Conference; 

20. Toncea I., 2002, Ghid practic de agricultura ecologica: tehnologii ecologice de 

cultivare a terenurilor, Editura AcademicPres, Cluj- Napoca; 

21. Toncea I., R. Stoianov, 2002, Metode ecologice de protectia plantelor,Ed. 

Stiintelor Agricole, Bucuresti; 

37

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj-Napoca

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?