jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Efectele secundare în sfera sexuală şi sfera gastrointestinală au fost similare cu cele obţinute
în grupul placebo. Autorii studiului concluzionează că antagonismul substanţei P este în general un
mecanism antidepresiv cu o bună toleranţă şi care promite ca prin aprofundarea studiilor ce se vor
face în continuare să ducă la obţinerea unei game de substanţe antidepresive şi anxiolitice cu
eficienţă superioară şi un profil de efecte secundare aproape de cota ideală.
Un al treilea grup de receptori NK3 – NKP 608, este în mod curent încă în stadiul de fază 3 ca
drog antidepresiv, dar cu rezultate incerte asupra eficienţei sale reale, fiind încă un preparat în studiu.
Prognosticul terapeutic al ACE (angiotensin-converting-enzyme) este determinat în bună
măsură de polimorfismul funcţional al însăşi genei sale (gena ACE). Enzima de conversie a
angiotensinei este o enzimă de degradare a SP. Aproape 50 % din concentraţiile interindividuale a
acestei enzime de conversie sunt dependente de acest polimorfism la nivelul genei, cu o marcată
variabilitate de responsivitate terapeutică a purtătorilor de alele D, prezentând scoruri mai scăzute
pe scala de depresie Hamilton şi şansa unei mai bune evoluţii sub terapie adecvată. Această
corelaţie între genotipul enzimei de degradare a acestei enzime, severitatea depresiei cât şi
răspunsul terapeutic, sugerează un rol major al SP în evaluarea unei anumite variabilităţi şi
susceptibilităţi evolutive a unor forme de depresie majoră care ar avea şi şansa unui răspuns
terapeutic mai bun la antagoniştii receptorului NK1.
În concluzie:
1. Antagoniştii receptorilor de tachikinină NK1 sunt expectaţi să aducă revirimentul unor
terapii inovative în domeniul depresiilor;
2. Noile terapii ar trebui să reducă numărul de cazuri refractare şi să amelioreze profilul de
efecte secundare;
3. Incertitudinea de relevanţă între modelul animal, cu specificul aspectelor de reactivitate
şi boală umană, explică actuala stagnare în terapia bolilor psihice majore;
4. Ca şi ketoconazolul în psihoneuroimunologia umană, enzima de conversie a
angiotensinei introduce o pistă comună în abordarea unor capitole de patologie diversă;
5. Genotipul enzimei de metabolizare a „SP” prin polimorfismul său intrinsec poate să
facilitaze identificarea pacienţilor cu depresie majoră responsivi la antagoniştii
receptorilor NK1, un prim pas spre selectivitatea şi specificitatea medicaţiei de abordare
a multiplelor forme de depresie.
77