jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

More documents

Recommendations

Info

ANTIDEPRESIVELE ÎN ALERGOLOGIE F.D. Popescu 1 , I. Udriştoiu 2 , G. Bădescu 2 1 Catedra de Alergologie, U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti; 2 U.M.F. Craiova Rezumat Proprietăţile antihistaminice şi anticolinergice ale medicamentelor antidepresive triciclice sunt utile în tratamentul unor afecţiuni cutanate alergice. Aceste efecte farmacologice adiţionale nu sunt legate de activitatea lor antidepresivă. Dozele zilnice în alergologie sunt de obicei mai mici decât cele utilizate în tratamentul depresiei, iar efectele adverse şi interacţiunile medicamentoase farmacocinetice pot limita folosirea lor în famacoterapia bolilor cutanate pruriginoase. Doxepinul administrat oral a fost utilizat la pacienţi cu urticarie cronică idiopatică cu control suboptim la antihistaminice H1 convenţionale. Efectul său antihistaminic H1 este de 750 de ori mai mare decât cel al difenhidraminei şi de 50 de ori mai mare decât cel al hidroxizinului. Are de asemenea proprietăţi antimuscarinice, antiserotoninergice şi antiadrenergice, şi activitate inhibitorie asupra eliberării factorului activator plachetar. Tratamentul topic de scurtă durată cu doxepin poate fi utilizat în sindromul dermatita/eczemă atopică şi dermatita de contact alergică. Mirtazapina, antidepresiv tetraciclic, cu efecte antihistaminice H1 potente şi de antagonist al receptorilor 5HT2 şi 5HT3 este eficientă la pacienţii cu urticarie controlată deficitar. Mai mult, depresia este corelată cu severitatea pruritului în urticaria cronică idiopatică şi dermatita atopică. Cuvinte cheie: antidepresive, antihistaminice H1, urticarie, dermatită, depresie. ANTIDEPRESSANTS IN ALLERGOLOGY Abstract Antihistaminic and anticholinergic properties of tricyclic antidepressant drugs are useful in the treatment of some allergic cutaneous disorders. These additional pharmacological effects are not related to their antidepressant activity. Daily doses in allergology are usually lower than those used for the treatment of depression, and adverse effects and pharmacokinetic drug interactions may limit their use in the pharmacotherapy of cutaneous pruritic diseases. Oral doxepin has been used in patients with chronic idiopathic urticaria poorly controlled by conventional H1antihistamines. Its H1-antihistaminic effect is 750 times greater than diphenhydramine and 50 times greater than hydroxyzine. It also possesses antimuscarinic, antiserotoninergic and antiadrenergic properties and inhibitory activity on the release of platelet-activating factor. Short-term topical doxepin treatment is may be used in atopic eczema/dermatitis syndrome and allergic contact dermatitis. Mirtazapine, a tetracyclic antidepressant, with 5HT2- and 5HT3-receptor antagonist and potent H1-antihistamine effects is effective in patients with difficultto-treat urticaria. Furthermore, depression is correlated with pruritus severity in chronic idiopathic urticaria and atopic dermatitis. Key words: antidepressant, H1 antihistamines, urticaria, dermatitis, depression. 50
Proprietăţile antihistaminice H1 şi H2 ale medicamentelor antidepresive triciclice le fac utile în tratamentul unor afecţiuni cutanate alergice, cum ar fi urticaria, dermatita atopică şi dermatita de contact alergică. Alte antidepresive atipice sunt discutate recent pentru tratamentul urticariei cronice idiopatice rebele la tratamentul antihistaminic H1 convenţional. Bazele farmacologice ale utilizării antidepresivelor cu efecte antihistaminice H1 adiţionale în urticarie sunt reprezentate în principal de modificările patologice care explică manifestările clinice şi mediatorii implicaţi în acestea, în special histamina. Receptorii H1 sunt implicaţi în creşterea permeabilităţii vasculare (papule) şi stimularea terminaţiilor nervoase senzitive (prurit), şi împreună cu receptorii H2 în vasodilataţie (eritem). Aproximativ 15 % din receptorii histaminergici la nivel tegumentar sunt de tip H2 (Kaplan, 2002). Mastocitele cutanate sunt principalele surse celulare cutanate de histamină, dar s-a observat că şi keratinocitele conţin cantităţi semnificative de histamină, eliberate ca răspuns la anumiţi stimuli (Malaviya et al, 1996). Papula reprezintă un răspuns cutanat la stimularea receptorilor histaminergici H1, în timp ce eritemul este rezultatul eliberării secundare de substanţe vasoactive din axonii colaterali, în special peptidul corelat genei calcitoninei (CGRP) şi, mai puţin, substanţa P. Receptorii H1 şi H2 sunt responsabili pentru vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii vasculare induse de histamină. Răspunsul cutanat papulă cu eritem este specific pruritului mediat de histamină. În patogenia urticariei cronice idiopatice, par a fi implicate însă şi o serie de citokine şi chemokine. Deşi histamina nu este singurul mediator implicat în patogenia acestei afecţiuni cutanate, ea are o contribuţie majoră, din care derivă şi importanţa terapeutică a antihistaminicelor. Histamina este mediatorul pruritului nu numai în majoritatea formelor de urticarie, dar şi în reacţiile la înţepături/muşcături de insecte, mastocitoza cutanată şi în unele reacţii adverse cutanate medicamentoase (Twycross et al, 2003). Sindromul dermatită/eczemă atopică are ca simptom frecvent, şi deseori dificil tolerat, pruritul, de aceea controlul lui reprezintă unul din principalele obiective terapeutice. Antidepresivele cu efect antihistaminic H1 potent acţionează în principal prin blocarea receptorilor H1 cutanaţi, şi prin efectul sedativ, astfel ameliorând pruritul. Totuşi, histamina este numai unul dintre mediatorii care induc prurit şi are un rol limitat în patogenia dermatitei atopice. Alţi mediatori importanţi sunt citokinele proinflamatoare şi neuropeptidele din fibrele nervoase senzitive (Stander şi Luger, 2003). În dermatita (eczema) de contact alergică, afecţiune cutanată inflamatorie pruriginoasă, caracterizată printr-o reacţie de hipersensibilitate întârziată de tip IV, doxepinul poate fi administrat oral ca medicaţie adjuvantă, datorită efectelor sale antihistaminice şi sedative. El poate fi utilizat şi ca medicaţie topică de scurtă durată, atât la pacienţii cu dermatită atopică, cât şi la cei cu dermatită de contact alergică (Popescu, 2003). 51
Page 1 and 2:
Vol. 3, Nr. 3, 4 2003 JURNALUL ROM
Page 3 and 4: A R P F Romanian Journal of Psychop
Page 5 and 6: EVALUATION DES MEDICAMENTS DANS LE
Page 7 and 8: Enfin dans le cadre de l’épisode
Page 9 and 10: cas ou un tel médicament serait é
Page 11 and 12: ECHELLE C.G.I. (Clinical Global Imp
Page 13 and 14: 12. Frank E, Kupfer DJ, Gerebtzoff
Page 15 and 16: Pour définir les critères d'inclu
Page 17 and 18: ESTE JUSTIFICATĂ INTERVENŢIA TERA
Page 19 and 20: pacienţii care au avut o durată m
Page 21 and 22: 7. Loebel A.D., Lieberman J.A, Alvi
Page 23 and 24: determină creşterea concentraţie
Page 25 and 26: special de disfuncţia noradrenergi
Page 27 and 28: PSIHOFARMACOLOGIA CLINICĂ A TERAPI
Page 29 and 30: apare la un interval de timp bine d
Page 31 and 32: c) Studiul Zürich (Jules Angst, 19
Page 33 and 34: mai cu seamă a terapiilor combinat
Page 35 and 36: Descoperirea în ordine cronologic
Page 37 and 38: Succesiunea de etape istorico-crono
Page 39 and 40: prurigo, etc) interpretate diagnost
Page 41 and 42: Antidepresivele de generaţia a pat
Page 43 and 44: Bibliografie 1. Frank E, Prien RF,
Page 45 and 46: TERAPIA BIOLOGICĂ A DEPRESIILOR I.
Page 47 and 48: Indicaţia primară a Carbamazepine
Page 49 and 50: 3. Currier, B. M., Murray, G. & Wel
Page 51 and 52: În cursul tratamentului pot interv
Page 53: Aplicând scala MADRS la pacienţii
Page 57 and 58: Utilizarea antihistaminicelor H1 ne
Page 59 and 60: s-a dovedit într-un studiu multice
Page 61 and 62: În plus, depresia este corelată c
Page 63 and 64: 21. Juhlin, L., 1981 - Recurrent ur
Page 65 and 66: DEPRESIA ŞI EPILEPSIA G. Bădescu,
Page 67 and 68: Rolul GABA în depresie - un defici
Page 69 and 70: menţionează 25 % simptome psihiat
Page 71 and 72: 10. Kanner, A.M., Palac, S., 2000 -
Page 73 and 74: De la descoperirea primului antidep
Page 75 and 76: Tratamentul de lungă durată cu am
Page 77 and 78: Tachikininele produc fenomenul de
Page 79 and 80: Hiperactivitatea locomotorie şi mo
Page 81 and 82: Efectele secundare în sfera sexual
Page 83 and 84: 15. Saria A., 1999 - The tachykinin
Page 85 and 86: Termenul de neuropsihoendocrinologi
Page 87 and 88: Atât pacienţii depresivi cât şi
Page 89 and 90: Bibliografie selectivă 1. Agid, O.
Page 91 and 92: TRATAMENTUL CU SERTRALINĂ ÎN TULB
Page 93 and 94: În cel de-al doilea lot, a existat
Page 95 and 96: EFECTUL SEDATIV ŞI ALTERAREA PERFO
Page 97 and 98: La doze terapeutice, clorfeniramina
Page 99 and 100: arierei hematoencefalice de către
Page 101 and 102: decât pentru loratadină, fără d
Page 103 and 104: viteză de 95 km/h, reprezintă o c
Page 105 and 106:
6. Hindmarch, I., Shamsi, Z., 1999
Page 107 and 108:
35. Tashiro, M., Mochizuki, H., Iwa
Page 109 and 110:
În insuficienţa hepatică cronic
Page 111 and 112:
În hiperamoniemia moderată cronic
Page 113 and 114:
c. GABA (acid gamma aminobutiric) e
Page 115 and 116:
Iată deci cum factori diferiţi, c
Page 117 and 118:
Perspectiva psihosocială Buss - 19
Page 119 and 120:
În sindromul Kluver-Bucy (ablaţia
Page 121 and 122:
Bibliografie selectivă 1. Allen, T
Page 123 and 124:
International Journal for Postgradu
Page 125 and 126:
familia pacientului, formularea pla
Page 127 and 128:
Participarea familiei trebuie să i
Page 129 and 130:
VI. Antipsihoticele convenţionale:
Page 131 and 132:
Chiar dacă toate aceste medicament
Page 133 and 134:
ezistenţi la tratament (19, 35, 36
Page 135 and 136:
În studiile controlate în alte tu
Page 137 and 138:
Ib. Iloperidona Iloperidona este un
Page 139 and 140:
9. American Psychiatric Association
Page 141 and 142:
42. Casey DE. Side effects profiles
Page 143 and 144:
67. von Fischer-Cornelssen K, Ferne
Page 145 and 146:
93. Klieser E, Lehmann E, Kinzler E
Page 147 and 148:
121. Beasley Jr CM, Hamilton SH, Cr
Page 149 and 150:
schizophrenia presenting psychotic
Page 151 and 152:
168. Segal J, Berk M, Brook S. Risp
Page 153 and 154:
192. Hale AS. A review of the safet
Page 155 and 156:
215. Hori M, Suzuki M, Shiraishu H,
Page 157 and 158:
240. Honigfeld G, Patin J. A two-ye
Page 159 and 160:
266. Barnas C, Stuppaeck CH, Miller
Page 161 and 162:
I. Strategii de comunicare 1. COMUN
Page 163 and 164:
2.2 Recomandări Profesioniştii as
Page 165 and 166:
4.2 Recomandări � Cel puţin în
Page 167 and 168:
� Trebuie elaborate şi larg dist
Page 169 and 170:
schizofrenie nu au „personalită
Page 171 and 172:
instituţionalizări (18). Cu toate
Page 173 and 174:
9. Revicki DA. Pharmacoeconomic eva
Page 175:
Instructions to authors The text mu
show all

jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?