jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ... jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
Privarea de somn. Perturbarea ciclului somn-veghe din depresiile endogen face parte din desincronizarea ritmurilor circadiene şi se manifestă printr-un somn prescurtat şi superficial cu diminuarea stadiilor 3 şi 4 şi perturbarea duratei şi frecvenţei obişnuite a diferitelor faze şi treziri foarte matinale. Se presupune că privarea de somn constituie o metodă terapeutică introdusă de Pflug în 1972 şi Vogel în 1973 cu efecte antidepresive satisfăcătoare. Metoda se poate rezuma la menţinerea trează timp de 36 ore a pacienţilor depresivi, în special a celor cu depresii endogene monopolare. În clinica noastră prin privare de somn timp de 36 de ore bisăptămânal am tratat (între anii 1984-1992) un număr de 67 bolnavi cu depresii monopolare la care antidepresivele nu au dus la ameliorări bune iar convulsioterapia nu se putea aplica, eficienţa terapeutică apărând după a doua şi a treia şedinţă (9). Examinările noi au arătat că privarea parţială a somnului aduce aceleaşi efecte benefice ca şi privarea totală (11). Deşi mecanismul de acţiune al privării de somn nu este încă complet elucidat, totuşi ca şi ipoteză se consideră rolul noradrenalinei şi serotoninei în mecanismul somnului. La fototerapia (Light-terapy) aplicată în 2-3 reprize de 1-2 ore dimineaţa, la prânz şi eventual în jurul orelor 16-17 răspund foarte bine depresiile sezoniere (15). Aceasta constituie o metodă terapeutică non-farmacologică dar biologic activă cu ameliorări rapide, ieftină şi fără efecte indezirabile, supărătoare. Cu toate că electorconvulsioterapia constituie un mijloc terapeutic controversat ea rămâne o metodă folosită cu eficienţă în clinica psihiatrică având indicaţii precise în: depresia stuporoasă, în stări extreme cu pericol suicidar în care tratamentul sedativ nu aduce ameliorare, în depresiile psihotice cu răspuns tardiv la tratament sau refractare. (3). În concluzie, recunoaşterea depresiei şi instituirea unui tratament corect este unul dintre obiectivele cele mai importante ale managementului depresiei. O depresie nerecunoscută şi netratată aduce prejudicii foarte mari. Cu toate achiziţiile de numeroase antidepresive şi preparate timostabilizatoare, totuşi mai avem încă multe dificultăţi în tratamentul stărilor depresive. Bibliografie 1. American Psychiatric Association, 1993 – Practice Guidline for major depressiv disorder in adults. Amer. J. Psychiat. 150-April. Suppl. 2. American Psychiatric Association, 1994 – Practice Guidline for the treatment of patients with bipolar disorder. Amer. J. Psychiat. 151-December Suppl. 44
3. Currier, B. M., Murray, G. & Welch, Ch., 1992 – ECT for post-stroke depressed patient J. Neuropsychiatry Clin. Neurosci., 4, 140-144. 4. Dean, C., Surtees, P G., Sashidharan, S. F, 1983 – Comparison of research diagnostic systems in an Edinburgh community sample. Br. I Psychiatry, 142, 247-256. 5. Druss, B.G., Hoff, R.A., Rosenheck, R.A., 2000 – Underuse of antidepressants in major depression: prevalence and correlates in a national sample of young adults. J. Clin. Psychiat, 61, 234-237. 6. Gabos Grecu, I., 1995 — Aspecte clinico-statistice şi terapeutico-profilactice în tulburările depresive de tip reactiv. Teză de doctorat, UMF. Iaşi, 289-343. 7. Gabos Grecu, I. Gabos Grecu, M., Pop, M., Sava C., 2002 – Tratamentul tulburărilor de dispoziţie de tip depresiv în ambulator în volumul „Tulburări afective. Comportament autolitic” editat cu ocazia Consfătuirii Naţionale de Psihiatrie, Editura Status, Miercurea Ciuc, 104-112. 8. Goodwin, F.K., Jamison, K.R., 1990 – Manic– Depressive Illness. Oxford University Press, New York. 9. Grecu, Gh., Gabos-Grecu, I., Gabos Grecu, M., 2000 – Depresia: aspecte istorice, etiopatogenetice, clinice şi terapeutico-profilactice, Ed. Ardealul, Tg-Mureş, 335-456. 10. Hallstrom, T., Samuelsson, S, 1985 – Mental health in the climacteric. The longitudinal study of women in Gothenberg. Acta Obstetrica and Gynecologica Scandinavica, (suppl l30), 13—18. 11. Kuhs, H., Tolle, R., 1997 – Clinical applicability of therapeutic sleep depreivation. Int. J. Psychiat. Clin. Pract., 1, 101-105. 12. Leonard, B., 1992 – The basis of psychopharmacology. John Wiley and Sons, Chicester. 13. Murphy, J. M., Laird, N. M., Monson, R. R., Sobol, A. M., Leighton, A.H., 2000– A 40- Year Perspective on the Prevalence of Depression. The Stirling County Study. Arch Gen Psychiatry, 57, 209—215. 14. Silverstone, T., 1993 – Moclobemide–placebo controlled trials. Int. Clin. Psychopharmacol., 7,133-136 15. Zerssen, D., 1987 – Die Klassifikation affektiver Störungen nach ihren verlauf. In: Klassifikations probleme in der Psychiatrie (Simhandl, C., Berner, P., Luccioni, H. & Alf, C., Hrgs). Medizinisch pharmazeutische Verlag-Gesellschaft. Purkersdorf, Wien, 203-215. 45
- Page 1 and 2: Vol. 3, Nr. 3, 4 2003 JURNALUL ROM
- Page 3 and 4: A R P F Romanian Journal of Psychop
- Page 5 and 6: EVALUATION DES MEDICAMENTS DANS LE
- Page 7 and 8: Enfin dans le cadre de l’épisode
- Page 9 and 10: cas ou un tel médicament serait é
- Page 11 and 12: ECHELLE C.G.I. (Clinical Global Imp
- Page 13 and 14: 12. Frank E, Kupfer DJ, Gerebtzoff
- Page 15 and 16: Pour définir les critères d'inclu
- Page 17 and 18: ESTE JUSTIFICATĂ INTERVENŢIA TERA
- Page 19 and 20: pacienţii care au avut o durată m
- Page 21 and 22: 7. Loebel A.D., Lieberman J.A, Alvi
- Page 23 and 24: determină creşterea concentraţie
- Page 25 and 26: special de disfuncţia noradrenergi
- Page 27 and 28: PSIHOFARMACOLOGIA CLINICĂ A TERAPI
- Page 29 and 30: apare la un interval de timp bine d
- Page 31 and 32: c) Studiul Zürich (Jules Angst, 19
- Page 33 and 34: mai cu seamă a terapiilor combinat
- Page 35 and 36: Descoperirea în ordine cronologic
- Page 37 and 38: Succesiunea de etape istorico-crono
- Page 39 and 40: prurigo, etc) interpretate diagnost
- Page 41 and 42: Antidepresivele de generaţia a pat
- Page 43 and 44: Bibliografie 1. Frank E, Prien RF,
- Page 45 and 46: TERAPIA BIOLOGICĂ A DEPRESIILOR I.
- Page 47: Indicaţia primară a Carbamazepine
- Page 51 and 52: În cursul tratamentului pot interv
- Page 53 and 54: Aplicând scala MADRS la pacienţii
- Page 55 and 56: Proprietăţile antihistaminice H1
- Page 57 and 58: Utilizarea antihistaminicelor H1 ne
- Page 59 and 60: s-a dovedit într-un studiu multice
- Page 61 and 62: În plus, depresia este corelată c
- Page 63 and 64: 21. Juhlin, L., 1981 - Recurrent ur
- Page 65 and 66: DEPRESIA ŞI EPILEPSIA G. Bădescu,
- Page 67 and 68: Rolul GABA în depresie - un defici
- Page 69 and 70: menţionează 25 % simptome psihiat
- Page 71 and 72: 10. Kanner, A.M., Palac, S., 2000 -
- Page 73 and 74: De la descoperirea primului antidep
- Page 75 and 76: Tratamentul de lungă durată cu am
- Page 77 and 78: Tachikininele produc fenomenul de
- Page 79 and 80: Hiperactivitatea locomotorie şi mo
- Page 81 and 82: Efectele secundare în sfera sexual
- Page 83 and 84: 15. Saria A., 1999 - The tachykinin
- Page 85 and 86: Termenul de neuropsihoendocrinologi
- Page 87 and 88: Atât pacienţii depresivi cât şi
- Page 89 and 90: Bibliografie selectivă 1. Agid, O.
- Page 91 and 92: TRATAMENTUL CU SERTRALINĂ ÎN TULB
- Page 93 and 94: În cel de-al doilea lot, a existat
- Page 95 and 96: EFECTUL SEDATIV ŞI ALTERAREA PERFO
- Page 97 and 98: La doze terapeutice, clorfeniramina
Privarea <strong>de</strong> somn. Perturbarea ciclului somn-veghe din <strong>de</strong>presiile endogen face parte din<br />
<strong>de</strong>sincronizarea ritmurilor circadiene şi se manifestă printr-un somn prescurtat şi superficial cu<br />
diminuarea stadiilor 3 şi 4 şi perturbarea duratei şi frecvenţei obişnuite a diferitelor faze şi treziri<br />
foarte matinale. Se presupune că privarea <strong>de</strong> somn constituie o metodă terapeutică introdusă <strong>de</strong><br />
Pflug în 1972 şi Vogel în 1973 cu efecte anti<strong>de</strong>presive satisfăcătoare. Metoda se poate rezuma la<br />
menţinerea trează timp <strong>de</strong> 36 ore a pacienţilor <strong>de</strong>presivi, în special a celor cu <strong>de</strong>presii endogene<br />
monopolare.<br />
În clinica noastră prin privare <strong>de</strong> somn timp <strong>de</strong> 36 <strong>de</strong> ore bisăptămânal am tratat (între anii<br />
1984-1992) un număr <strong>de</strong> 67 bolnavi cu <strong>de</strong>presii monopolare la care anti<strong>de</strong>presivele nu au dus la<br />
ameliorări bune iar convulsioterapia nu se putea aplica, eficienţa terapeutică apărând după a doua şi<br />
a treia şedinţă (9).<br />
Examinările noi au arătat că privarea parţială a somnului aduce aceleaşi efecte benefice ca şi<br />
privarea totală (11).<br />
Deşi mecanismul <strong>de</strong> acţiune al privării <strong>de</strong> somn nu este încă complet elucidat, totuşi ca şi<br />
ipoteză se consi<strong>de</strong>ră rolul noradrenalinei şi serotoninei în mecanismul somnului.<br />
La fototerapia (Light-terapy) aplicată în 2-3 reprize <strong>de</strong> 1-2 ore dimineaţa, la prânz şi<br />
eventual în jurul orelor 16-17 răspund foarte bine <strong>de</strong>presiile sezoniere (15). Aceasta constituie o<br />
metodă terapeutică non-farmacologică dar biologic activă cu ameliorări rapi<strong>de</strong>, ieftină şi fără efecte<br />
in<strong>de</strong>zirabile, supărătoare.<br />
Cu toate că electorconvulsioterapia constituie un mijloc terapeutic controversat ea rămâne o<br />
metodă folosită cu eficienţă în clinica psihiatrică având indicaţii precise în: <strong>de</strong>presia stuporoasă, în<br />
stări extreme cu pericol suicidar în care tratamentul sedativ nu aduce ameliorare, în <strong>de</strong>presiile<br />
psihotice cu răspuns tardiv la tratament sau refractare. (3).<br />
În concluzie, recunoaşterea <strong>de</strong>presiei şi instituirea unui tratament corect este unul dintre<br />
obiectivele cele mai importante ale managementului <strong>de</strong>presiei.<br />
O <strong>de</strong>presie nerecunoscută şi netratată aduce prejudicii foarte mari.<br />
Cu toate achiziţiile <strong>de</strong> numeroase anti<strong>de</strong>presive şi preparate timostabilizatoare, totuşi mai<br />
avem încă multe dificultăţi în tratamentul stărilor <strong>de</strong>presive.<br />
Bibliografie<br />
1. American Psychiatric Association, 1993 – Practice Guidline for major <strong>de</strong>pressiv disor<strong>de</strong>r in<br />
adults. Amer. J. Psychiat. 150-April. Suppl.<br />
2. American Psychiatric Association, 1994 – Practice Guidline for the treatment <strong>of</strong> patients<br />
with bipolar disor<strong>de</strong>r. Amer. J. Psychiat. 151-December Suppl.<br />
44