jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ... jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
Acţtiunile farmacologice ale antidepresivelor vor produce modificări şi schimbări semnificative în mesagerii secundari, în expresia genelor precoce şi precocissime, în sinteza proteinelor, în modificările de sinaptogeneză şi neurogeneză, de metabolisme cerebrale, activitate celulară glială, de secreţie a hormonului de stress, de echilibru între factorii neuroendocrini şi factorii neuroimunologici şi expresia genelor neuropeptidice. Un efect comun mai multor tipuri de terapie asociată ca aplicarea deprivării de somn, terapie electroconvulsivantă, a medicaţiei psihotrope antidepresive, implică procesul de „downregulation” al mesagerului acidului ribonucleic (mARN) al corticotropin-releasing-hormonului şi procesul de „up-regulation” al mARN al receptorului glucocorticoid din hipotalamus, două procese ce reflectă un feed-back negativ asupra activităţii axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. O întrebare provocatoare cu consecinţe imediate şi de perspectivă apropiată va fi să stabilim ordinea şi prioritatea modificărilor reprezentănd acţiunile primare ale antidepresivelor şi care sunt consecinţele modificărilor secundare ale acţiunii unor molecule terapeutice cu diverse mecanisme modale de acţiune asupra diverselor ţinte, dar şi a efectelor de ordin practic şi clinic asupra pacientului aflat în tratament (vezi tabelul 2). Inhibitori ai COMT Molecule de ISRS ce antagonizează receptorii 5-HT1A presinaptici (dendritici) Modularea compuşilor endogeni ce inhibă eliberarea 5-HT Tabel 2. Modalităţi de acţiune a noilor potenţiale antidepresive Catecol-o-metil-transferaza este enzima ce participă în catabolismul monoaminelor Vor împiedica creşterea serotoninei în spaţiul interstiţial prin inhibiţia receptorilor 5-HT1A Există un ligand endogen ce are efcte de ISRS. Modularea acestui ligand poate efectua acţiuni de tip antidepresiv Modularea melatoninei Agoniştii melatoninici pot acţiona cu efect antidepresiv Inhibarea axei HPTA Antagoniştii de CRH au rol antidepresiv. Inhibitorii sintezei cortizolului – ketoconazolul sau metyrapona au efecte antidepresive. Vasopresina stimulează secreţia corticotropinică (ACTH) Urocortina – afinitate pentru receptorii CRH Modularea sistemului colinergic Receptorii nicotinergici au acţiune modulatorie.Agoniştii nicotinergici au efecte antidepresive. Modularea sistemului GABA-ergic Agonişti inverşi ai receptorilor centrali BZD-potenţiali antidepresivi Modularea receptorilor neuropeptidici sau ai enzimelor catabolice MK 869- antagonist al NK1, dar alţi antagonişti de substanţă P sunt pe cale de elaborare. Captopril – efect antidepresiv prin inhibarea peptidazei ce metabolizează opioizii endogeni. Modulatorii de mesageri secundari Rolipram este un inhibitor de fosfodiesterază de tip 4 (influenţează protein kinazele) Alţii Antagoniştii receptorilor citokinici- efect antidepresivi bazaţi pe ipoteza inflamatorie a depresiei. Modafinil: subpresor de somn paradoxal dă deprivare de somn Antagonişti de receptori adenozinici. Glutamatul şi neurotransmisia GABA-ţinte pentru noile antidepresive 38
Bibliografie 1. Frank E, Prien RF, Jarrett RB et al, 1991 – Conceptualization and rationale for consensus definitions of terms in major depressive disorder: remission, recovery, relapse and recurrence. Arch. Gen. Psychiatry, 48, 851-855. 2. Keller MB, Shapiro R, Lavori PW, et al, 1982 – Recovery in major depressione disorder: analysis with the life table and regression models. Arch. Gen. Psychiatry, 39, 905-910. 3. Angst J, 1992 – How reccurent and predictible is depressive illness? In: Montgomery S,Rouillon F. ed. Long-term treatment of depression. New York. Wiley. 4. Coryell W, Endicott J, Andreasen NC et. al, 1998 – Depression and panic attacks: the significance of overlap as reflected in follow-up and family study data. Am. J. Psychiatry,; 145, 293-300. 5. Keller MB, Mc Cullough JP, Klein DN et al., 2000 – A comparison of nefazodone, the cognitive behavioral-analysis system of psychotherapy, and their combination for the treatment of chronic depression. N. Engl. J. Med., 342, 1462-1480. 6. Pierre Schultz, 1999 – Are all antidepressants alike. Dialogues Clin. Scien., 1, 632-635. 7. Donald F. Klein, 1993 – False suffocation alarms, spontaneous panics, and related conditions. An integrative hypotesis. Arch. Gen. Psychiatry, 50, 306-317. 8. Kuhn Roland, 1957 – Über die Behandlung depressiver Zustände mit einem iminodibenzylderivat (G22355). Schweiz Med. Wohenschr., 87, 1135-1140. 9. Kendler KS, Karkowschi – Shuman L, 1997 – Stressful life events and generic liability to major depression: genetic control of exposure to the environment? Psychol. Med., 27, 359. 10. Kendler KS, 1997 – Social support: A genetic – epidemiological analysis. Am. J. Psychiatry, 154, 1398. 11. Akiskal HS, 1995 – Toward a temperament-based approach to depression: implications for neurobiologic research. Adv. Biochem. Psychopharmacol., 49, 99. 12. Klein Donald F, Fink Max, 1962 – Psychiatric reaction patterns to imipramine. Am. J. Psychiatry, 119, 432-438. 13. Bigger JTR, Giardina EG, Perel JM et. al, 1977 – Cardiac antiarrhytmic effect of imipramine hidrocloride. N. Engl. J. Med., 296, 206-208. 14. Post Robert, Weiss SRB, 1995 – The neurobiology of treatment resistent mood disorders. In Psychopharmacology: The Fourth Generation of Progress. FE Bloom, DJ Kupfer editors, Raven, New York. 15. Favis W A, 1958 – The history of Marsilid. J. clin .Exp. Psychopatol. Q.Rev. Psychiatry Neurol., 6, 1-10. 39
- Page 1 and 2: Vol. 3, Nr. 3, 4 2003 JURNALUL ROM
- Page 3 and 4: A R P F Romanian Journal of Psychop
- Page 5 and 6: EVALUATION DES MEDICAMENTS DANS LE
- Page 7 and 8: Enfin dans le cadre de l’épisode
- Page 9 and 10: cas ou un tel médicament serait é
- Page 11 and 12: ECHELLE C.G.I. (Clinical Global Imp
- Page 13 and 14: 12. Frank E, Kupfer DJ, Gerebtzoff
- Page 15 and 16: Pour définir les critères d'inclu
- Page 17 and 18: ESTE JUSTIFICATĂ INTERVENŢIA TERA
- Page 19 and 20: pacienţii care au avut o durată m
- Page 21 and 22: 7. Loebel A.D., Lieberman J.A, Alvi
- Page 23 and 24: determină creşterea concentraţie
- Page 25 and 26: special de disfuncţia noradrenergi
- Page 27 and 28: PSIHOFARMACOLOGIA CLINICĂ A TERAPI
- Page 29 and 30: apare la un interval de timp bine d
- Page 31 and 32: c) Studiul Zürich (Jules Angst, 19
- Page 33 and 34: mai cu seamă a terapiilor combinat
- Page 35 and 36: Descoperirea în ordine cronologic
- Page 37 and 38: Succesiunea de etape istorico-crono
- Page 39 and 40: prurigo, etc) interpretate diagnost
- Page 41: Antidepresivele de generaţia a pat
- Page 45 and 46: TERAPIA BIOLOGICĂ A DEPRESIILOR I.
- Page 47 and 48: Indicaţia primară a Carbamazepine
- Page 49 and 50: 3. Currier, B. M., Murray, G. & Wel
- Page 51 and 52: În cursul tratamentului pot interv
- Page 53 and 54: Aplicând scala MADRS la pacienţii
- Page 55 and 56: Proprietăţile antihistaminice H1
- Page 57 and 58: Utilizarea antihistaminicelor H1 ne
- Page 59 and 60: s-a dovedit într-un studiu multice
- Page 61 and 62: În plus, depresia este corelată c
- Page 63 and 64: 21. Juhlin, L., 1981 - Recurrent ur
- Page 65 and 66: DEPRESIA ŞI EPILEPSIA G. Bădescu,
- Page 67 and 68: Rolul GABA în depresie - un defici
- Page 69 and 70: menţionează 25 % simptome psihiat
- Page 71 and 72: 10. Kanner, A.M., Palac, S., 2000 -
- Page 73 and 74: De la descoperirea primului antidep
- Page 75 and 76: Tratamentul de lungă durată cu am
- Page 77 and 78: Tachikininele produc fenomenul de
- Page 79 and 80: Hiperactivitatea locomotorie şi mo
- Page 81 and 82: Efectele secundare în sfera sexual
- Page 83 and 84: 15. Saria A., 1999 - The tachykinin
- Page 85 and 86: Termenul de neuropsihoendocrinologi
- Page 87 and 88: Atât pacienţii depresivi cât şi
- Page 89 and 90: Bibliografie selectivă 1. Agid, O.
- Page 91 and 92: TRATAMENTUL CU SERTRALINĂ ÎN TULB
Bibliografie<br />
1. Frank E, Prien RF, Jarrett RB et al, 1991 – Conceptualization and rationale for consensus<br />
<strong>de</strong>finitions <strong>of</strong> terms in major <strong>de</strong>pressive disor<strong>de</strong>r: remission, recovery, relapse and<br />
recurrence. Arch. Gen. Psychiatry, 48, 851-855.<br />
2. Keller MB, Shapiro R, Lavori PW, et al, 1982 – Recovery in major <strong>de</strong>pressione disor<strong>de</strong>r:<br />
analysis with the life table and regression mo<strong>de</strong>ls. Arch. Gen. Psychiatry, 39, 905-910.<br />
3. Angst J, 1992 – How reccurent and predictible is <strong>de</strong>pressive illness? In: Montgomery<br />
S,Rouillon F. ed. Long-term treatment <strong>of</strong> <strong>de</strong>pression. New York. Wiley.<br />
4. Coryell W, Endicott J, Andreasen NC et. al, 1998 – Depression and panic attacks: the<br />
significance <strong>of</strong> overlap as reflected in follow-up and family study data. Am. J. Psychiatry,;<br />
145, 293-300.<br />
5. Keller MB, Mc Cullough JP, Klein DN et al., 2000 – A comparison <strong>of</strong> nefazodone, the<br />
cognitive behavioral-analysis system <strong>of</strong> psychotherapy, and their combination for the<br />
treatment <strong>of</strong> chronic <strong>de</strong>pression. N. Engl. J. Med., 342, 1462-1480.<br />
6. Pierre Schultz, 1999 – Are all anti<strong>de</strong>pressants alike. Dialogues Clin. Scien., 1, 632-635.<br />
7. Donald F. Klein, 1993 – False suffocation alarms, spontaneous panics, and related<br />
conditions. An integrative hypotesis. Arch. Gen. Psychiatry, 50, 306-317.<br />
8. Kuhn Roland, 1957 – Über die Behandlung <strong>de</strong>pressiver Zustän<strong>de</strong> mit einem<br />
iminodibenzyl<strong>de</strong>rivat (G22355). Schweiz Med. Wohenschr., 87, 1135-1140.<br />
9. Kendler KS, Karkowschi – Shuman L, 1997 – Stressful life events and generic liability to<br />
major <strong>de</strong>pression: genetic control <strong>of</strong> exposure to the environment? Psychol. Med., 27, 359.<br />
10. Kendler KS, 1997 – Social support: A genetic – epi<strong>de</strong>miological analysis. Am. J.<br />
Psychiatry, 154, 1398.<br />
11. Akiskal HS, 1995 – Toward a temperament-based approach to <strong>de</strong>pression: implications for<br />
neurobiologic research. Adv. Biochem. Psychopharmacol., 49, 99.<br />
12. Klein Donald F, Fink Max, 1962 – Psychiatric reaction patterns to imipramine. Am. J.<br />
Psychiatry, 119, 432-438.<br />
13. Bigger JTR, Giardina EG, Perel JM et. al, 1977 – Cardiac antiarrhytmic effect <strong>of</strong><br />
imipramine hidroclori<strong>de</strong>. N. Engl. J. Med., 296, 206-208.<br />
14. Post Robert, Weiss SRB, 1995 – The neurobiology <strong>of</strong> treatment resistent mood disor<strong>de</strong>rs. In<br />
Psychopharmacology: The Fourth Generation <strong>of</strong> Progress. FE Bloom, DJ Kupfer editors,<br />
Raven, New York.<br />
15. Favis W A, 1958 – The history <strong>of</strong> Marsilid. J. clin .Exp. Psychopatol. Q.Rev. Psychiatry<br />
Neurol., 6, 1-10.<br />
39