jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Recidiva este cel puţin de două ori mai frecventă în depresia dublă decât în depresia majoră
manifestată în exclusivitate ca atare.
Dintre celelalte tulburări psihice abuzul de substanţă comorbidă are un efect detrimental
asupra evoluţiei depresiei. Subiecţii care erau în mod curent şi alcoolici au fost pe jumătate capabili,
în comparaţie cu subiecţii non-alcoolici depresivi de a se remite din episodul de depresie majoră.
Tulburările anxioase sunt în mod frecvent comorbide cu depresia. Prezenţa unei asemenea
tulburări comorbide pare să exercite un efect negativ asupra evoluţiei depresiei. Coryell (1992) a
constatat că pacienţii depresivi care suferă concomitent şi de tulburare de panică anxioasă au o
perioadă mai lentă de timp pentru a se remite de pe urma unui episod depresiv concomitent
manifestat, decât cei care nu prezintă această tulburare comorbidă.
2. Antecedentele familiale
Antecedentele familiale de depresie par să predispună un individ mai frecvent decât ceilalţi
subiecţi la depresie şi la forme de depresie trenantă rebelă, recidivantă sau rezistentă la tratament.
Studii epidemiologice au relevat existenţa unei corelaţii între antecedentele parentale,
încărcate, de tip depresiv şi evoluţia depresiei la copiii acestora.
3. Variabilele terapeutice
În mod clar una dintre problemele de cel mai mare interes practic este dacă tratamentul
farmacologic este capabil să modifice în mod semnificativ evoluţia depresiei. Antidepresivele sunt
în general folosite în toate stadiile evolutive ale depresiei: pentru a accelera remisia, pentru a cupa
evoluţia în faza acută, pentru a preveni recăderile şi recurenţele depresive. Totuşi, cu cât încercăm
să studiem în mai mare amănunţime evoluţia depresiei cu atât vom constata în mai mare măsură
incapacitatea tratamentului, fie farmacologic, fie cu mijloace non-farmacologice de a modifica în
mod hotărâtor evoluţia depresiei pe termen lung, la mare distanţă în timp după rezolvarea chiar cu
succes al unui episod acut depresiv.
Pe măsură ce ne îndepărtăm de la studierea efectelor tratamentului antidepresiv asupra
fazelor acute ale bolii şi încercăm să aprofundăm studiul evoluţiilor ulterioare ale depresiei şi mai
cu seamă ale cursului acesteia în stadiile ulterioare şi mai îndepărtate în timp, cu atât datele care se
oferă cercetătorului pledează convingător, în mai mică măsură, asupra curabilităţii depresiei fără
consecinţe şi fără necesitatea de a trata atât profilactic cât şi cu mijloace curative care implică
schimbări de strategii, noile episoade depresive care pot apărea imprevizibil la persoanele care au
avut cândva un episod depresiv major.
4.Alte subtipuri de depresie
Din această categorie fac parte depresiile cronice. Studiile fazei acute şi al tratamentelor pe
termen lung pentru acest subtip de depresie (depresia cronică) sunt de mare importanţă. În mod
particular lipsesc studiile vizând efectele formelor mai complexe de psihoterapie la aceşti pacienţi şi
28