jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

More documents

Recommendations

Info

Altă ipoteză privind fiziopatologia şi tratamentul depresiei implică adaptarea şi plasticitatea neuronală. Depresia ar putea astfel rezulta din incapacitatea de a elabora un răspuns adaptativ adecvat la stres sau alţi stimuli nocivi iar antidepresivele ar putea acţiona fie direct prin corectarea acestei disfuncţii, fie prin inducerea răspunsului adaptativ adecvat. În acest sens s-a dovedit că administrarea cronică de tianeptină determină blocarea remodelării dendritice induse de stres la nivelul neuronilor piramidali din hipocampus. Deşi noile clase de antidepresive utilizate în prezent au un profil mai favorabil de efecte secundare şi o mai bună tolerabilitate decât vechea generaţie totuşi nu s-au dovedit mai eficiente decât acestea şi nici latenţa de instalare a răspunsului clinic nu a fost rezolvată. În continuare rămâne un procent semnificativ de pacienţi care nu răspund la nici un trial cu antidepresive şi sunt în continuare necesare în medie trei săptămâni pentru instalarea răspunsului terapeutic. Din acest motiv reducerea latenţei de instalare a efectului antidepresiv şi îmbunătăţirea eficacităţii rămân obiective principale ale cercetării ulterioare. Bibliografie 1. Briggita Bondy, 2002 – Pathophysiology of depression and mechanisms of treatment. Dialogues in clinical neuroscience, vol.4, No.1. 2. N. Brunello, S.Y. Langer, J. Perez, G. Racagni, 1995 – Current understanding of the mechanism of action of classic and newer antidepressant drugs. Depression 2:119-126. 3. Jorge A. Quiroz, Husseini K. Manji, 2002 – Enhancing synaptic plasticity and cellular resilience to develop novel, improved treatments for mood disorders. Dialogues in clinical neuroscience, vol.4, No.1. 4. Johannes M.H.M. Reul, Florian Holsboer, 2002 – On the role of corticotropin-releasing hormone receptors in anxiety and depression .Dialogues in clinical neuroscience, vol.4, No.1. 5. A.F. Schatzberg, J.O.Cole, Ch. DeBattista, 2003 – Manual of Clinical Psychopharmacology, ed. IV, American Psychiatric Publishing, Inc. 6. Herman G. M. Westenberg, 1999 – Pharmacology of Antidepressants: Selectivity or Multiplicity? J. Clin. Psychiatry, 60 (suppl 17). 22
PSIHOFARMACOLOGIA CLINICĂ A TERAPIEI ANTIDEPRESIVE C. Friedmann Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Medicină Rezumat Noile antidepresive au o bună eficienţă terapeutică, dar nu cu mult faţă de cele din generaţiile mai vechi, cele de acum 40-50 de ani. Noile antidepresive au un profil mai bun de efecte secundare, îmbunătăţind în mod prognostic complianţa pacienţilor depresivi de astăzi. De asemenea, graţie progreselor în studiul actual al circuitelor cerebrale şi al neuroştiinţelor, o multitudine de tulburări anxioase au profitat de un beneficiu real, cum e cazul cu tulburarea de panică anxioasă prin observaţiile de mare perspicacitate clinică, făcute în urmă cu mai bine de 30 de ani de Donald F. Klein. Şi acesta este doar unul din exemplele noilor orientări şi piste ce se deschid în noile abordări, în descoperirea noilor ţinte, a noilor acţiuni farmacologice a antidepresivelor conducând la modificări în mesagerii secundari, la expresia genelor precocissime, a sintezei proteinelor, a modificărilor în sinaptogeneză, neurogeneză, a secreţiei hormonului de stress, etc. Întrebări provocatoare aşteaptă noi răspunsuri care urmează să ne fie oferite în viitorul foarte apropiat. Cuvinte cheie: depresie, antidepresive vechi şi noi, efecte secundare, neurohormoni, noi molecule antidepresive. CLINIC PSYCHOPHARMACOLOGY OF ANTIDEPRESSANT THERAPY Abstract The new antidepressants have good efficacy, but no better than the old ones, discovered – most of them – in the last 40-50 years. The new antidepressants have a better profile of side effects, improving more pragmatically the compliance of today depressive patients. Also thanks to the advances in the study of brain circuitry and neurosciences, several anxiety disorders are benefiting really, as is the case with panic disorders by the astute observations made more than 30 years ago by Donald F. Klein. And this 15 only one example of the new trends and new directions in the development of new approaches, discovery of new targets, new pharmacological actions of antidepressants leading to changes in secondary messengers, in the expression of early genes, synthesis of proteins, changes in synaptogenesis and neurogenesis, secretion of stress hormone, etc. Challenging questions are awaiting new replies witch are due to come in the very near future. Key words: depression, old and new antidepressants, side effects, neurohormones, new antidepressant molecules. 23
Page 1 and 2: Vol. 3, Nr. 3, 4 2003 JURNALUL ROM
Page 3 and 4: A R P F Romanian Journal of Psychop
Page 5 and 6: EVALUATION DES MEDICAMENTS DANS LE
Page 7 and 8: Enfin dans le cadre de l’épisode
Page 9 and 10: cas ou un tel médicament serait é
Page 11 and 12: ECHELLE C.G.I. (Clinical Global Imp
Page 13 and 14: 12. Frank E, Kupfer DJ, Gerebtzoff
Page 15 and 16: Pour définir les critères d'inclu
Page 17 and 18: ESTE JUSTIFICATĂ INTERVENŢIA TERA
Page 19 and 20: pacienţii care au avut o durată m
Page 21 and 22: 7. Loebel A.D., Lieberman J.A, Alvi
Page 23 and 24: determină creşterea concentraţie
Page 25: special de disfuncţia noradrenergi
Page 29 and 30: apare la un interval de timp bine d
Page 31 and 32: c) Studiul Zürich (Jules Angst, 19
Page 33 and 34: mai cu seamă a terapiilor combinat
Page 35 and 36: Descoperirea în ordine cronologic
Page 37 and 38: Succesiunea de etape istorico-crono
Page 39 and 40: prurigo, etc) interpretate diagnost
Page 41 and 42: Antidepresivele de generaţia a pat
Page 43 and 44: Bibliografie 1. Frank E, Prien RF,
Page 45 and 46: TERAPIA BIOLOGICĂ A DEPRESIILOR I.
Page 47 and 48: Indicaţia primară a Carbamazepine
Page 49 and 50: 3. Currier, B. M., Murray, G. & Wel
Page 51 and 52: În cursul tratamentului pot interv
Page 53 and 54: Aplicând scala MADRS la pacienţii
Page 55 and 56: Proprietăţile antihistaminice H1
Page 57 and 58: Utilizarea antihistaminicelor H1 ne
Page 59 and 60: s-a dovedit într-un studiu multice
Page 61 and 62: În plus, depresia este corelată c
Page 63 and 64: 21. Juhlin, L., 1981 - Recurrent ur
Page 65 and 66: DEPRESIA ŞI EPILEPSIA G. Bădescu,
Page 67 and 68: Rolul GABA în depresie - un defici
Page 69 and 70: menţionează 25 % simptome psihiat
Page 71 and 72: 10. Kanner, A.M., Palac, S., 2000 -
Page 73 and 74: De la descoperirea primului antidep
Page 75 and 76: Tratamentul de lungă durată cu am
Page 77 and 78:
Tachikininele produc fenomenul de
Page 79 and 80:
Hiperactivitatea locomotorie şi mo
Page 81 and 82:
Efectele secundare în sfera sexual
Page 83 and 84:
15. Saria A., 1999 - The tachykinin
Page 85 and 86:
Termenul de neuropsihoendocrinologi
Page 87 and 88:
Atât pacienţii depresivi cât şi
Page 89 and 90:
Bibliografie selectivă 1. Agid, O.
Page 91 and 92:
TRATAMENTUL CU SERTRALINĂ ÎN TULB
Page 93 and 94:
În cel de-al doilea lot, a existat
Page 95 and 96:
EFECTUL SEDATIV ŞI ALTERAREA PERFO
Page 97 and 98:
La doze terapeutice, clorfeniramina
Page 99 and 100:
arierei hematoencefalice de către
Page 101 and 102:
decât pentru loratadină, fără d
Page 103 and 104:
viteză de 95 km/h, reprezintă o c
Page 105 and 106:
6. Hindmarch, I., Shamsi, Z., 1999
Page 107 and 108:
35. Tashiro, M., Mochizuki, H., Iwa
Page 109 and 110:
În insuficienţa hepatică cronic
Page 111 and 112:
În hiperamoniemia moderată cronic
Page 113 and 114:
c. GABA (acid gamma aminobutiric) e
Page 115 and 116:
Iată deci cum factori diferiţi, c
Page 117 and 118:
Perspectiva psihosocială Buss - 19
Page 119 and 120:
În sindromul Kluver-Bucy (ablaţia
Page 121 and 122:
Bibliografie selectivă 1. Allen, T
Page 123 and 124:
International Journal for Postgradu
Page 125 and 126:
familia pacientului, formularea pla
Page 127 and 128:
Participarea familiei trebuie să i
Page 129 and 130:
VI. Antipsihoticele convenţionale:
Page 131 and 132:
Chiar dacă toate aceste medicament
Page 133 and 134:
ezistenţi la tratament (19, 35, 36
Page 135 and 136:
În studiile controlate în alte tu
Page 137 and 138:
Ib. Iloperidona Iloperidona este un
Page 139 and 140:
9. American Psychiatric Association
Page 141 and 142:
42. Casey DE. Side effects profiles
Page 143 and 144:
67. von Fischer-Cornelssen K, Ferne
Page 145 and 146:
93. Klieser E, Lehmann E, Kinzler E
Page 147 and 148:
121. Beasley Jr CM, Hamilton SH, Cr
Page 149 and 150:
schizophrenia presenting psychotic
Page 151 and 152:
168. Segal J, Berk M, Brook S. Risp
Page 153 and 154:
192. Hale AS. A review of the safet
Page 155 and 156:
215. Hori M, Suzuki M, Shiraishu H,
Page 157 and 158:
240. Honigfeld G, Patin J. A two-ye
Page 159 and 160:
266. Barnas C, Stuppaeck CH, Miller
Page 161 and 162:
I. Strategii de comunicare 1. COMUN
Page 163 and 164:
2.2 Recomandări Profesioniştii as
Page 165 and 166:
4.2 Recomandări � Cel puţin în
Page 167 and 168:
� Trebuie elaborate şi larg dist
Page 169 and 170:
schizofrenie nu au „personalită
Page 171 and 172:
instituţionalizări (18). Cu toate
Page 173 and 174:
9. Revicki DA. Pharmacoeconomic eva
Page 175:
Instructions to authors The text mu
show all

jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?