jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ... jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
Si l'on prend l'exemple de l'agressivité rencontrée chez l'animal (souris 5-HT1B) il est possible de penser que les agonistes 5-HT1B pourraient diminuer l'agressivité des autistes. Il convient donc d'apparier les symptômes cibles et un ou plusieurs sous-types de récepteurs pour permettre une meilleure compréhension de l'efficacité des médicaments dans l'autisme. Dans toutes les études, le produit de référence doit être le placebo dans la mesure ou aucun traitement n'a démontré sa validité (3). Un problème plus compliqué est celui du trouble du développement cérébral qu'il faudrait traiter très en amont (4). Références 1. McQueen, J.M., Heck, A.M., 2002 – Secretin for the treatment of autism. Ann. Pharmcother., 36, 305. 2. McDougle, C.J., Scahill, L., McCracken, J.T. et al., 2000 – Research units on pediaric psychopharmacology (RUPP) autism network. Background and rationale for an initial controlled study of risperidone. Child Adoles. Psychiat. Clin. N. Am., 9, 201-224. 3. Scahill, L., McCracken, J., McDougle, C.J. et al., 2001 – Methodological issues in designing a multisite trial of risperidone in children and adolescents with autism. J. Child Adolesc. Psychopharmacol., 11, 377-388. 4. Gabriels, R.L., Hill, D.E., Pierce, R.A. et al., 2001 – Predictors of treatment outcome ion young children with autism: a retrospective study. Autism, 5, 407-29. 12
ESTE JUSTIFICATĂ INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ PRECOCE ÎN SCHIZOFRENIE? M. D. Gheorghe Clinica Psihiatrie, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central Bucureşti Rezumat Utilizarea manifestărilor premorbide şi prodromale pentru identificarea subiecţilor aflaţi în risc de a dezvolta schizofrenia şi adoptarea unor strategii de intervenţie terapeutică anterior debutului primului episod psihotic, este de mare actualitate. Numeroase simptome ale schizofreniei apar într-o perioadă de timp cuprinsă de la câteva luni la câţiva ani, anterior diagnosticului clinic de certitudine. O problemă în discuţie, este dacă substanţele antipsihotice care şi-au dovedit eficacitatea în reducerea simptomatologiei din schizofrenie sunt efective şi în amânarea debutului psihozei. Cuvinte cheie: premorbid, prodromal, schizofrenie IS EARLY THERAPEUTICAL INTERVENTION IN SCHIZOPHRENIA JUSTIFIED? Abstract One of the latest methods in detecting the patients with high risk of schizophrenic onsets and is using specific strategies of therapeutic intervention prior to the first episode onset. Prior to the establishment of the certain clinical diagnostic a large number of schizophrenic symptoms appear in a period from some months to some years. A problem is if antipsychotics, which proved their efficacy in reducing schizophrenic symptomatology, are efficacy in delaying psychotic onset. Key words: premorbid, prodromal, schizophrenia. Schizofrenia este o condiţie psihiatrică majoră caracterizată prin simptome pozitive, negative şi modificări cognitive care cel mai adesea are o evoluţie cronică. O problemă importantă, frecvent abordată în prezent, este cea a intervenţiei terapeutice timpurii, anterior declanşării în sine a bolii şi în acest context, evaluarea consecinţelor pe termen lung a evoluţiei clinice. În general, se estimează că atât diagnosticul cât şi intervenţia terapeutică precoce sunt decisive pentru că acestea s-ar corela ulterior cu nivelul de remisiune, prevenţia recăderilor şi menţinerea nivelului de integrare psihosocială. Această nouă abordare nu este întâmplătoare şi este motivată cel puţin, prin faptul că, schizofrenia debutează în adolescenţă şi se caracterizează printr-o simptomatologie care integrează deficite multiple cu o oarecare particularizare pe etapele de dezvoltare: - deficite cognitive, emoţionale, comportamentale şi motorii (în copilărie); - modificări afective, de personalitate şi disfuncţii sociale (în adolescenţă). 13
- Page 1 and 2: Vol. 3, Nr. 3, 4 2003 JURNALUL ROM
- Page 3 and 4: A R P F Romanian Journal of Psychop
- Page 5 and 6: EVALUATION DES MEDICAMENTS DANS LE
- Page 7 and 8: Enfin dans le cadre de l’épisode
- Page 9 and 10: cas ou un tel médicament serait é
- Page 11 and 12: ECHELLE C.G.I. (Clinical Global Imp
- Page 13 and 14: 12. Frank E, Kupfer DJ, Gerebtzoff
- Page 15: Pour définir les critères d'inclu
- Page 19 and 20: pacienţii care au avut o durată m
- Page 21 and 22: 7. Loebel A.D., Lieberman J.A, Alvi
- Page 23 and 24: determină creşterea concentraţie
- Page 25 and 26: special de disfuncţia noradrenergi
- Page 27 and 28: PSIHOFARMACOLOGIA CLINICĂ A TERAPI
- Page 29 and 30: apare la un interval de timp bine d
- Page 31 and 32: c) Studiul Zürich (Jules Angst, 19
- Page 33 and 34: mai cu seamă a terapiilor combinat
- Page 35 and 36: Descoperirea în ordine cronologic
- Page 37 and 38: Succesiunea de etape istorico-crono
- Page 39 and 40: prurigo, etc) interpretate diagnost
- Page 41 and 42: Antidepresivele de generaţia a pat
- Page 43 and 44: Bibliografie 1. Frank E, Prien RF,
- Page 45 and 46: TERAPIA BIOLOGICĂ A DEPRESIILOR I.
- Page 47 and 48: Indicaţia primară a Carbamazepine
- Page 49 and 50: 3. Currier, B. M., Murray, G. & Wel
- Page 51 and 52: În cursul tratamentului pot interv
- Page 53 and 54: Aplicând scala MADRS la pacienţii
- Page 55 and 56: Proprietăţile antihistaminice H1
- Page 57 and 58: Utilizarea antihistaminicelor H1 ne
- Page 59 and 60: s-a dovedit într-un studiu multice
- Page 61 and 62: În plus, depresia este corelată c
- Page 63 and 64: 21. Juhlin, L., 1981 - Recurrent ur
- Page 65 and 66: DEPRESIA ŞI EPILEPSIA G. Bădescu,
ESTE JUSTIFICATĂ INTERVENŢIA<br />
TERAPEUTICĂ PRECOCE ÎN SCHIZOFRENIE?<br />
M. D. Gheorghe<br />
Clinica Psihiatrie, Spitalul Clinic <strong>de</strong> Urgenţă Militar Central Bucureşti<br />
Rezumat<br />
Utilizarea manifestărilor premorbi<strong>de</strong> şi prodromale pentru i<strong>de</strong>ntificarea subiecţilor<br />
aflaţi în risc <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta schiz<strong>of</strong>renia şi adoptarea unor strategii <strong>de</strong> intervenţie<br />
terapeutică anterior <strong>de</strong>butului primului episod psihotic, este <strong>de</strong> mare actualitate.<br />
Numeroase simptome ale schiz<strong>of</strong>reniei apar într-o perioadă <strong>de</strong> timp cuprinsă <strong>de</strong> la<br />
câteva luni la câţiva ani, anterior diagnosticului clinic <strong>de</strong> certitudine. O problemă în<br />
discuţie, este dacă substanţele antipsihotice care şi-au dovedit eficacitatea în<br />
reducerea simptomatologiei din schiz<strong>of</strong>renie sunt efective şi în amânarea <strong>de</strong>butului<br />
psihozei.<br />
Cuvinte cheie: premorbid, prodromal, schiz<strong>of</strong>renie<br />
IS EARLY THERAPEUTICAL INTERVENTION<br />
IN SCHIZOPHRENIA JUSTIFIED?<br />
Abstract<br />
One <strong>of</strong> the latest methods in <strong>de</strong>tecting the patients with high risk <strong>of</strong> schizophrenic<br />
onsets and is using specific strategies <strong>of</strong> therapeutic intervention prior to the first<br />
episo<strong>de</strong> onset. Prior to the establishment <strong>of</strong> the certain clinical diagnostic a large<br />
number <strong>of</strong> schizophrenic symptoms appear in a period from some months to some<br />
years. A problem is if antipsychotics, which proved their efficacy in reducing<br />
schizophrenic symptomatology, are efficacy in <strong>de</strong>laying psychotic onset.<br />
Key words: premorbid, prodromal, schizophrenia.<br />
Schiz<strong>of</strong>renia este o condiţie psihiatrică majoră caracterizată prin simptome pozitive,<br />
negative şi modificări cognitive care cel mai a<strong>de</strong>sea are o evoluţie cronică. O problemă importantă,<br />
frecvent abordată în prezent, este cea a intervenţiei terapeutice timpurii, anterior <strong>de</strong>clanşării în sine<br />
a bolii şi în acest context, evaluarea consecinţelor pe termen lung a evoluţiei clinice. În general, se<br />
estimează că atât diagnosticul cât şi intervenţia terapeutică precoce sunt <strong>de</strong>cisive pentru că acestea<br />
s-ar corela ulterior cu nivelul <strong>de</strong> remisiune, prevenţia recă<strong>de</strong>rilor şi menţinerea nivelului <strong>de</strong><br />
integrare psihosocială. Această nouă abordare nu este întâmplătoare şi este motivată cel puţin, prin<br />
faptul că, schiz<strong>of</strong>renia <strong>de</strong>butează în adolescenţă şi se caracterizează printr-o simptomatologie care<br />
integrează <strong>de</strong>ficite multiple cu o oarecare particularizare pe etapele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare:<br />
- <strong>de</strong>ficite cognitive, emoţionale, comportamentale şi motorii (în copilărie);<br />
- modificări afective, <strong>de</strong> personalitate şi disfuncţii sociale (în adolescenţă).<br />
13