jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ... jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
În programele antistigma este de o importanţă cardinală să fie implicaţi utilizatorii serviciilor şi să se examineze problemele aşa cum sunt ele trăite de pacienţi şi de familiile lor. Odată ce devine clar care probleme sunt mai grave, trebuie alcătuite programe care să li se adreseze. În programele de acest fel este important să se arate că tratamentul eficient cu efecte rapide şi efecte secundare puţin numeroase poate să constituie un argument important împotriva stigmei. Educaţia comunităţii trebuie să ţintească spre modificarea atitudinilor publicului; includerea educaţiei antistigma în pregătirea profesorilor şi a furnizorilor de sănătate poate să fie utilă. Pentru combaterea continuă a discriminării, pacienţii şi familiile lor trebuie ajutaţi să identifice practicile discriminatorii pe măsură ce se confruntă cu ele. Trebuie înfiinţate grupuri locale de acţiune, formate din reprezentanţi ai organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale, cadre didactice, ziarişti, profesionişti ai asistenţei de sănătate, membri ai organizaţiilor consumatorilor, familiilor, comunităţilor locale şi oamenilor de afaceri, care să aibă acces la o serie de materiale alcătuite de experţi din întreaga lume, pentru a ajuta într–un efort comun programele antistigma. Anexa I 1. IMPACTUL ŞI CONSECINŢELE TULBURĂRILOR PSIHOTICE ACUTE Schizofrenia este o boală mintală devastatoare, probabil boala care produce cea mai multă suferinţă şi invaliditate dintre toate tulburările mintale severe. Astfel, schizofrenia este o tulburare de importanţă majoră pentru sistemele publice de asistenţă a sănătăţii Dat fiind că primele semne ale schizofreniei apar, în mod tipic, în adolescenţă sau la adultul tânăr, prevalenţa bolii este relativ ridicată. Schizofrenia este prezentă în întreaga lume, iar ratele de boală sunt foarte asemănătoare de la o ţară la alta, între 1 % şi 2 % din populaţie fiind afectată pe parcursul vieţii. Bărbaţii şi femeile sunt expuşi unui risc egal de a face boala (majoritatea bărbaţilor afectaţi sunt între 16 şi 25 de ani, majoritatea femeilor – între vârstele de 25 şi 30 de ani). Termenul de schizofrenie se referă la o tulburare mintală majoră sau la un grup de tulburări ale cărui cauze sunt încă în mare măsură necunoscute şi care implică un set complex de perturbări ale gândirii, percepţiei, afectului şi comportamentului social. Până acum, s–a constatat că schizofrenia nu lipseşte din nici o societate şi nici o cultură din întreaga lume şi există dovezi că această boală enigmatică reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică. Persoanele care suferă de boală încep să aibă o capacitate limitată de a interacţiona cu alţi oameni şi adesea se retrag din lumea exterioară. Contrar credinţelor populare, persoanele cu 163
schizofrenie nu au „personalităţi divizate“, iar marea majoritate a celor care au boala nu sunt primejdioşi pentru alţii. Persoanele cu schizofrenie au o probabilitate mult mai mare de a fi victime ale violenţei şi a infracţiunilor decât de a comite ei înşişi acte violente. Prezentarea clinică a schizofreniei variază mult; cu toate acestea, unele din simptomele următoare pot fi observate întotdeauna: � Tulburarea de gândire: dedusă de obicei din anormalităţile limbajului scris şi vorbit, cum ar fi slăbirea asociaţiilor, digresiunile continue în vorbire, sărăcia conţinutului vorbirii şi utilizarea unor expresii idiosincratice. � Delirurile: credinţe false bazate pe inferenţe incorecte despre realitate, în contradicţie cu fondul social şi cultural al pacientului. Se pot observa adeseori idei de referinţă, control sau persecuţie. � Halucinaţiile: percepţii senzoriale în absenţa unor stimuli exteriori. Halucinaţiile auditive (în special vocile) şi senzaţiile fizice bizare sunt cele mai frecvente. � Afectul anormal: reducerea intensităţii sau a trăirilor emoţionale precum şi răspunsuri afective inadecvate sau incongruente din punctul de vedere al contextului comunicării. � Perturbările comportamentului motor: adoptarea pentru un timp îndelungat a unor poziţii bizare; scheme de mişcări repetate, lipsite de scop; activitate intensă şi dezorganizată sau reducerea mişcărilor spontane, cu o aparentă ignorare a mediului. Distincţia dintre cele două categorii largi ale simptomelor pozitive şi negative a câştigat o largă acceptare (13). Simptomele pozitive sunt acelea care par să reflecte un exces sau o distorsionare a funcţiilor normale, iar simptomele negative sunt acelea care par să reflecte diminuarea sau pierderea funcţiilor normale. Conceptul de schizofrenie se bazează pe patru clustere: simptome pozitive, negative, afective (depresive) şi cognitive. Evoluţia în timp a schizofreniei diferă considerabil de la o persoană la altă. Cei mai mulţi pacienţi au perioade de exacerbare şi de remisiune a simptomelor, în timp ce alţii păstrează un nivel stabil al simptomelor şi al disabilităţii, nivel care poate să fie de la moderat la sever. Majoritatea pacienţilor au cel puţin una, adesea mai multe, recăderi după primul lor episod psihotic activ. 164
- Page 117 and 118: Perspectiva psihosocială Buss - 19
- Page 119 and 120: În sindromul Kluver-Bucy (ablaţia
- Page 121 and 122: Bibliografie selectivă 1. Allen, T
- Page 123 and 124: International Journal for Postgradu
- Page 125 and 126: familia pacientului, formularea pla
- Page 127 and 128: Participarea familiei trebuie să i
- Page 129 and 130: VI. Antipsihoticele convenţionale:
- Page 131 and 132: Chiar dacă toate aceste medicament
- Page 133 and 134: ezistenţi la tratament (19, 35, 36
- Page 135 and 136: În studiile controlate în alte tu
- Page 137 and 138: Ib. Iloperidona Iloperidona este un
- Page 139 and 140: 9. American Psychiatric Association
- Page 141 and 142: 42. Casey DE. Side effects profiles
- Page 143 and 144: 67. von Fischer-Cornelssen K, Ferne
- Page 145 and 146: 93. Klieser E, Lehmann E, Kinzler E
- Page 147 and 148: 121. Beasley Jr CM, Hamilton SH, Cr
- Page 149 and 150: schizophrenia presenting psychotic
- Page 151 and 152: 168. Segal J, Berk M, Brook S. Risp
- Page 153 and 154: 192. Hale AS. A review of the safet
- Page 155 and 156: 215. Hori M, Suzuki M, Shiraishu H,
- Page 157 and 158: 240. Honigfeld G, Patin J. A two-ye
- Page 159 and 160: 266. Barnas C, Stuppaeck CH, Miller
- Page 161 and 162: I. Strategii de comunicare 1. COMUN
- Page 163 and 164: 2.2 Recomandări Profesioniştii as
- Page 165 and 166: 4.2 Recomandări � Cel puţin în
- Page 167: � Trebuie elaborate şi larg dist
- Page 171 and 172: instituţionalizări (18). Cu toate
- Page 173 and 174: 9. Revicki DA. Pharmacoeconomic eva
- Page 175: Instructions to authors The text mu
În programele antistigma este <strong>de</strong> o importanţă cardinală să fie implicaţi utilizatorii<br />
serviciilor şi să se examineze problemele aşa cum sunt ele trăite <strong>de</strong> pacienţi şi <strong>de</strong> familiile lor. Odată<br />
ce <strong>de</strong>vine clar care probleme sunt mai grave, trebuie alcătuite programe care să li se adreseze. În<br />
programele <strong>de</strong> acest fel este important să se arate că tratamentul eficient cu efecte rapi<strong>de</strong> şi efecte<br />
secundare puţin numeroase poate să constituie un argument important împotriva stigmei. Educaţia<br />
comunităţii trebuie să ţintească spre modificarea atitudinilor publicului; inclu<strong>de</strong>rea educaţiei<br />
antistigma în pregătirea pr<strong>of</strong>esorilor şi a furnizorilor <strong>de</strong> sănătate poate să fie utilă. Pentru<br />
combaterea continuă a discriminării, pacienţii şi familiile lor trebuie ajutaţi să i<strong>de</strong>ntifice practicile<br />
discriminatorii pe măsură ce se confruntă cu ele.<br />
Trebuie înfiinţate grupuri locale <strong>de</strong> acţiune, formate din reprezentanţi ai organizaţiilor<br />
guvernamentale şi nonguvernamentale, cadre didactice, ziarişti, pr<strong>of</strong>esionişti ai asistenţei <strong>de</strong><br />
sănătate, membri ai organizaţiilor consumatorilor, familiilor, comunităţilor locale şi oamenilor <strong>de</strong><br />
afaceri, care să aibă acces la o serie <strong>de</strong> materiale alcătuite <strong>de</strong> experţi din întreaga lume, pentru a<br />
ajuta într–un efort comun programele antistigma.<br />
Anexa I<br />
1. IMPACTUL ŞI CONSECINŢELE<br />
TULBURĂRILOR PSIHOTICE ACUTE<br />
Schiz<strong>of</strong>renia este o boală mintală <strong>de</strong>vastatoare, probabil boala care produce cea mai multă<br />
suferinţă şi invaliditate dintre toate tulburările mintale severe. Astfel, schiz<strong>of</strong>renia este o tulburare <strong>de</strong><br />
importanţă majoră pentru sistemele publice <strong>de</strong> asistenţă a sănătăţii Dat fiind că primele semne ale<br />
schiz<strong>of</strong>reniei apar, în mod tipic, în adolescenţă sau la adultul tânăr, prevalenţa bolii este relativ ridicată.<br />
Schiz<strong>of</strong>renia este prezentă în întreaga lume, iar ratele <strong>de</strong> boală sunt foarte asemănătoare <strong>de</strong><br />
la o ţară la alta, între 1 % şi 2 % din populaţie fiind afectată pe parcursul vieţii. Bărbaţii şi femeile<br />
sunt expuşi unui risc egal <strong>de</strong> a face boala (majoritatea bărbaţilor afectaţi sunt între 16 şi 25 <strong>de</strong> ani,<br />
majoritatea femeilor – între vârstele <strong>de</strong> 25 şi 30 <strong>de</strong> ani).<br />
Termenul <strong>de</strong> schiz<strong>of</strong>renie se referă la o tulburare mintală majoră sau la un grup <strong>de</strong> tulburări<br />
ale cărui cauze sunt încă în mare măsură necunoscute şi care implică un set complex <strong>de</strong> perturbări<br />
ale gândirii, percepţiei, afectului şi comportamentului social. Până acum, s–a constatat că<br />
schiz<strong>of</strong>renia nu lipseşte din nici o societate şi nici o cultură din întreaga lume şi există dovezi că<br />
această boală enigmatică reprezintă o problemă serioasă <strong>de</strong> sănătate publică.<br />
Persoanele care suferă <strong>de</strong> boală încep să aibă o capacitate limitată <strong>de</strong> a interacţiona cu alţi<br />
oameni şi a<strong>de</strong>sea se retrag din lumea exterioară. Contrar credinţelor populare, persoanele cu<br />
163