jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ... jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...
7. COMUNICAREA CU ALTE PERSOANE CARE ACORDĂ ÎNGRIJIRI Dat fiind că procesul final al deciziei asupra ghidurilor de tratament se bazează pe activitatea medicilor, valoarea informaţiilor de la alte persoane şi organizaţii care acordă îngrijiri este adeseori subestimată. Organizaţiile statutare, cum ar fi asociaţiile lucrătorilor sociali sau organizaţiile clerului, pot să servească drept verigi utile ale reţelei care trebuie creată. Adiţional, grupurile de susţinere, organizaţiile pacienţilor şi organizaţiile membrilor familiei pacienţilor trebuie să reprezinte interesele acestora în domeniul pregătirii şi educaţiei. Implicarea acestora în procesul de comunicare va fi importantă, dat fiind că de problemele lor trebuie să ţină seama atât sistemele de asigurare cât şi politicienii. 7.1 Mesaj � În ultimii ani, progresele majore din domeniul terapiei medicamentoase, cum ar fi apariţia antipsihoticelor din generaţia a doua, precum şi abordarea interdisciplinară bazată pe medicaţie, suport familial şi tratament psihosocial, au îmbunătăţit calitatea tratamentului şi au dat pacienţilor posibilitatea să facă faţă mai bine bolii lor. � Sunt disponibile diferite programe care ajută pacienţii să îşi dezvolte abilităţile sociale, să se reintegreze în viaţa socială, să îşi înţeleagă boala şi impactul ei asupra vieţii lor şi să realizeze o recuperare funcţională. � Implicarea activă a organizaţiilor nonmedicale în programele de sănătate mintală poate să ajute la îmbunătăţirea acceptării bolii mintale de către societate. 7.2 Recomandări � Dezvoltarea grupurilor de susţinere trebuie spijinită. În prezent numărul lor este încă mic, sunt lipsite de profesionalism şi nu se bucură de sprijin sau respect din partea societăţii. Dacă ar fi întărite, ele ar putea ajuta atât la dezvoltarea unei conştientizări a nevoilor, precum şi ca parteneri în asistenţă. � Trebuie alcătuite programe educaţionale pentru cei care acordă îngrijiri şi pentru managerii de caz (profesionişti nonmedicali cu influenţă directă asupra managementului pacientului, incluzând abordarea farmacoterapeutică), cu ajutorul centrelor locale de sănătate mintală. � Organizaţiile familiilor şi ale pacienţilor trebuie invitate să ia parte la asistenţa pacienţilor şi la lupta împotriva stigmei. 161
� Trebuie elaborate şi larg distribuite materiale informative fiabile şi echilibrate despre progresele în tratamentul psihozelor. � Trebuie instituite sau sprijinite programe de psihoeducaţie a pacienţilor şi familiilor, pentru a învăţa cum să trăiască cu boala şi a da posibilitatea pacienţilor şi rudelor lor de a comenta mai clar propriile atitudini şi cerinţe cu privire la noile opţiuni terapeutice. 8. COMUNICAREA CU MEDIA ŞI CU PUBLICUL 8.1 Mesaj Media are o influenţă majoră asupra conştientizării problemelor legate de boala mintală ca şi asupra percepţiilor şi atitudinilor comunităţii în sens larg. În acest fel, descrierea exactă şi responsabilă a tulburărilor mintale şi a problemelor de sănătate mintală sunt esenţiale pentru lupta cu succes împotriva stigmei şi pentru dezvoltarea programelor de sănătate mintală. 8.2 Recomandări � Media trebuie să furnizeze date recente într–o formă clară şi uşor de înţeles. Informaţiile trebuie să fie oneste, solide şi legate de date reale. � Eforturile de comunicare nu trebuie să se concentreze asupra revistelor medicale. Articolele apărute în ziare cotidiene cresc impactul realizat. Ziarele pot să creeze conştientizarea publică şi să popularizeze informaţii pentru medici. Suplimentele medicale ale ziarelor mari, care pot să furnizeze informatii de ansamblu asupra schizofreniei, sunt de asemenea utile din acest punct de vedere. � Creând un cadru pentru acţiunile de presă şi difuzare TV/radio, programele pe termen lung sunt mai utile decât campaniile scurte. Ziariştii, liderii de opinie şi organizaţiile guvernamentale trebuie să primească regulat informaţii specifice. II. Programele naţionale împotriva stigmatizării Programele naţionale împotriva stigmatizării trebuie desfăşurate în cooperare cu furnizorii de sănătate mintală, familiile, organizaţiile pacienţilor, masmedia, guvernul şi industria de sănătate. Aceste grupuri au fost deja menţionate, dar pe lângă cele spuse mai sus, trebuie subliniată nevoia de măsuri de reducere a stigmatizării şi discriminării schizofreniei. În acest scop, este necesar: � să se identifice şi să se reducă concepţiile greşite frecvente în legătură cu boala, prin furnizarea de informaţii clare şi exacte. � să se influenţeze atitudinile oamenilor prin programe de educaţie şi întâmpinare. � să se modifice politica publică şi legile pentru a elimina discriminarea şi a creşte protecţia legală a pacienţilor care suferă de boli mintale. 162
- Page 115 and 116: Iată deci cum factori diferiţi, c
- Page 117 and 118: Perspectiva psihosocială Buss - 19
- Page 119 and 120: În sindromul Kluver-Bucy (ablaţia
- Page 121 and 122: Bibliografie selectivă 1. Allen, T
- Page 123 and 124: International Journal for Postgradu
- Page 125 and 126: familia pacientului, formularea pla
- Page 127 and 128: Participarea familiei trebuie să i
- Page 129 and 130: VI. Antipsihoticele convenţionale:
- Page 131 and 132: Chiar dacă toate aceste medicament
- Page 133 and 134: ezistenţi la tratament (19, 35, 36
- Page 135 and 136: În studiile controlate în alte tu
- Page 137 and 138: Ib. Iloperidona Iloperidona este un
- Page 139 and 140: 9. American Psychiatric Association
- Page 141 and 142: 42. Casey DE. Side effects profiles
- Page 143 and 144: 67. von Fischer-Cornelssen K, Ferne
- Page 145 and 146: 93. Klieser E, Lehmann E, Kinzler E
- Page 147 and 148: 121. Beasley Jr CM, Hamilton SH, Cr
- Page 149 and 150: schizophrenia presenting psychotic
- Page 151 and 152: 168. Segal J, Berk M, Brook S. Risp
- Page 153 and 154: 192. Hale AS. A review of the safet
- Page 155 and 156: 215. Hori M, Suzuki M, Shiraishu H,
- Page 157 and 158: 240. Honigfeld G, Patin J. A two-ye
- Page 159 and 160: 266. Barnas C, Stuppaeck CH, Miller
- Page 161 and 162: I. Strategii de comunicare 1. COMUN
- Page 163 and 164: 2.2 Recomandări Profesioniştii as
- Page 165: 4.2 Recomandări � Cel puţin în
- Page 169 and 170: schizofrenie nu au „personalită
- Page 171 and 172: instituţionalizări (18). Cu toate
- Page 173 and 174: 9. Revicki DA. Pharmacoeconomic eva
- Page 175: Instructions to authors The text mu
� Trebuie elaborate şi larg distribuite materiale informative fiabile şi echilibrate <strong>de</strong>spre<br />
progresele în tratamentul psihozelor.<br />
� Trebuie instituite sau sprijinite programe <strong>de</strong> psihoeducaţie a pacienţilor şi familiilor,<br />
pentru a învăţa cum să trăiască cu boala şi a da posibilitatea pacienţilor şi ru<strong>de</strong>lor lor <strong>de</strong><br />
a comenta mai clar propriile atitudini şi cerinţe cu privire la noile opţiuni terapeutice.<br />
8. COMUNICAREA CU MEDIA ŞI CU PUBLICUL<br />
8.1 Mesaj<br />
Media are o influenţă majoră asupra conştientizării problemelor legate <strong>de</strong> boala mintală ca şi<br />
asupra percepţiilor şi atitudinilor comunităţii în sens larg. În acest fel, <strong>de</strong>scrierea exactă şi<br />
responsabilă a tulburărilor mintale şi a problemelor <strong>de</strong> sănătate mintală sunt esenţiale pentru lupta<br />
cu succes împotriva stigmei şi pentru <strong>de</strong>zvoltarea programelor <strong>de</strong> sănătate mintală.<br />
8.2 Recomandări<br />
� Media trebuie să furnizeze date recente într–o formă clară şi uşor <strong>de</strong> înţeles. Informaţiile<br />
trebuie să fie oneste, soli<strong>de</strong> şi legate <strong>de</strong> date reale.<br />
� Eforturile <strong>de</strong> comunicare nu trebuie să se concentreze asupra revistelor medicale.<br />
Articolele apărute în ziare cotidiene cresc impactul realizat. Ziarele pot să creeze<br />
conştientizarea publică şi să popularizeze informaţii pentru medici. Suplimentele<br />
medicale ale ziarelor mari, care pot să furnizeze informatii <strong>de</strong> ansamblu asupra<br />
schiz<strong>of</strong>reniei, sunt <strong>de</strong> asemenea utile din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.<br />
� Creând un cadru pentru acţiunile <strong>de</strong> presă şi difuzare TV/radio, programele pe termen<br />
lung sunt mai utile <strong>de</strong>cât campaniile scurte. Ziariştii, li<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> opinie şi organizaţiile<br />
guvernamentale trebuie să primească regulat informaţii specifice.<br />
II. Programele naţionale împotriva stigmatizării<br />
Programele naţionale împotriva stigmatizării trebuie <strong>de</strong>sfăşurate în cooperare cu furnizorii<br />
<strong>de</strong> sănătate mintală, familiile, organizaţiile pacienţilor, masmedia, guvernul şi industria <strong>de</strong> sănătate.<br />
Aceste grupuri au fost <strong>de</strong>ja menţionate, dar pe lângă cele spuse mai sus, trebuie subliniată nevoia <strong>de</strong><br />
măsuri <strong>de</strong> reducere a stigmatizării şi discriminării schiz<strong>of</strong>reniei. În acest scop, este necesar:<br />
� să se i<strong>de</strong>ntifice şi să se reducă concepţiile greşite frecvente în legătură cu boala, prin<br />
furnizarea <strong>de</strong> informaţii clare şi exacte.<br />
� să se influenţeze atitudinile oamenilor prin programe <strong>de</strong> educaţie şi întâmpinare.<br />
� să se modifice politica publică şi legile pentru a elimina discriminarea şi a creşte<br />
protecţia legală a pacienţilor care suferă <strong>de</strong> boli mintale.<br />
162