jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

4.2 Recomandări
� Cel puţin în spitalele mari, trebuie încurajate relaţiile de consultaţie/legătură.
� Lucrările medicale despre tulburările psihiatrice trebuie publicate nu numai în revistele
de psihiatrie, dar şi în reviste citite de medici de alte specialităţi, cum ar fi pediatrii,
specialiştii geriatri, neurologii etc. Sinteze regulate (editoriale) trebuie publicate în
reviste medicale larg răspândite, pentru a populariza informaţiile cu privire la noile
descoperiri interesante.
� Conferinţele trebuie să includă cel puţin un referat general–prelegere despre un subiect
de importanţă naţională legat de schizofrenie. Atelierele interdisciplinare pot să prezinte
un subiect de larg interes (prelegeri ale unui invitat la congrese de cardiologie,
problemele creşterii în greutate în discuţie cu specialişti în medicina internă etc.).
Atelierele pot să ofere şansa informării directe a altor specialişti medicali (discutarea
unor prezentări de cazuri etc.).
� Datele importante obţinute trebuie să fie disponibile pe situri de Internet (prezentări
Power Point etc.), pentru a fi preluate şi prezentare la seminarii (actualizări naţionale cu
privire la utilizarea medicamentelor, rata efectelor secundare etc.).
5. COMUNICAREA CU MEDICII GENERALIŞTI (MG)
5.1 Mesaj
MG joacă un rol major în managementul stărilor psihotice acute şi în terapia de întreţinere.
5.2 Recomandări
Alcătuirea şi distribuirea datelor generale scurte şi comprehensive asupra ghidurilor de
urgenţă şi criteriilor pentru diagnosticul precoce al stărilor psihotice acute. Eficacitatea şi posibilele
efecte secundare ale antipsihoticelor constituie subiecte importante, la fel ca şi problemele de
complianţă a pacientului.
6. COMUNICAREA CU ALT PERSONAL
(NONMEDICAL)
Întregul personal implicat în asistenţa pacienţilor trebuie informat despre conceptele
terapeutice şi medicaţiile disponibile. Totuşi, trebuie să fie precizat clar că aceia care iau deciziile
sunt medicii curanţi.
160