jurnalul român de psihofarmacologie romanian journal of ...

ezistenţi la tratament (19, 35, 36, 84–92) iar eficacitatea ei la non–responderii parţiali a fost
comparabilă cu aceea a altor antipsihotice din a doua generaţie – risperidona şi olanzapina (85, 93–
98). S–a constatat, de asemenea, că clozapina este eficientă în reducerea simptomelor negative,
afective şi cognitive, şi în general superioară sau egală faţă de alte antipsihotice (86, 89, 90, 93, 95,
96, 99–105). Formula injectabilă a medicamentului, pentru administrarea intramusculară, este
disponibilă numai în câteva ţări.
În indicaţiile din afara schizofreniei, eficacitatea clozapinei a fost confirmată în studiile
controlate ale psihozelor dopaminomimetice din bolile Parkinson şi Huntington (106–111).
Administrarea clozapinei se asociază cu riscul de apariţie al agranulocitozei potenţial letale
(112–114). Necesitatea de a adopta măsuri de siguranţă, de a monitoriza regulat numărul de leucocite
şi potenţialul epileptogen (clozapina induce scăderea dependentă de doză a pragului convulsivant)
limitează utilizarea acesteia ca medicament de prima linie (115). Printre alte efecte secundare se
numără sedarea, tahicardia, hipersalivaţia, constipaţia, hipotensiunea, creşterea în greutate şi
modificările glicemiei şi ale lipidelor la pacienţii predispuşi (116-118, 261). Analizele bazelor de date
de siguranţă post–marketing sugerează că clozapina se asociază rar cu risc crescut de miocardită
letală, în special în cursul primelor luni de tratament, dar fără să se limiteze la acest interval. La
pacienţii la care se suspectează miocardită, tratamentul cu clozapină trebuie întrerupt imediat (252).
C. OLANZAPINA
Eficacitatea olanzapinei în tulburările psihotice acute a fost demonstrată în câteva trialuri
controlate cu comparator activ şi placebo. Pe lângă superioritatea faţă de placebo (119), olanzapina
a fost la fel de eficientă ca haloperidolul în tratamentul exacerbărilor acute ale schizofreniei (120,
121, 262); a fost superioară haloperidolului într–un studiu (122) şi risperidonei în alt studiu (123).
În cel de–al treilea trial, olanzapina a fost la fel de eficientă ca risperidona (158). Olanzapina a fost,
de asemenea, mai eficientă ca haloperidolul în remisiunea simptomelor negative, afective
(anxietate/depresie) şi pe simptomatologia cognitiv la pacienţii cu exacerbare acută a schizofreniei
(167). La pacienţii parţial rezistenţi, olanzapina a fost la fel de eficientă ca şi clozapina şi mai bună
decât haloperidolul (98, 263). În trialurile controlate în alte tulburări, s–a constatat că olanzapina
este eficientă în tratamentul maniei acute (124–127), depresiei (128), psihozei induse de cannabis
(129), simptomelor psihotice şi comportamentale din demenţă (130) şi tulburării Tourette (131).
Totuşi, la pacienţii cu halucinaţii şi boala Parkinson, administrarea olanzapinei a agravat
simptomele parkinsonismului (132).
Olanzapina nu induce simptome extrapiramidale în rate mai mari decât placebo, cu excepţia
akatiziei (123). Tratamentul cu olanzapină se asociază cu creştere în greutate şi cu creşterea
tranzitorie a enzimelor hepatice.
128