Manual Asfaltator - Acces la formare profesionala continua - ACCED

ASFALTATOR
MANUAL DE CALIFICARE/ RECALIFICARE
Activitatea VII
��������������������������������������������������
������������������������������������������������������

Tehnologia meseriei
CUPRINS
1. Utilizarea corect� a vocabularului tehnic
pentru meseria de asfaltator ..................................................................... 1
2. Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor ............................................. 5
3. Materiale bituminoase ............................................................................. 9
4 Tehnologia de execu�ie a îmbr�c�min�ilor asfaltice .............................. 26
5. Controlul calit��ii îmbr�c�min�ilor asfaltice .......................................... 33
Matematica aplicat�
1. Opera�ii cu numere întregi �i ra�ionale .................................................. 53
2. Raport, procent ...................................................................................... 63
3. Unit��i de m�sur� ................................................................................... 65
4. Geometrie plan� ..................................................................................... 68
5. Geometrie în spa�iu ................................................................................ 86
Organizarea �i legisla�ia muncii
1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul
economiei de pia�� ................................................................................. 99
2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei
societ��i de construc�ii – ROF Societate .............................................. 103
3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilor
care in� uen�eaz� procesul de produc�ie .............................................. 114
4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier ............................ 130
5. Cunoa�terea no�iunilor privind normele de munc�
aplicate în unit��ile de construc�ii ....................................................... 132
S�n�tatea �i securitatea muncii
I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate
pentru meseria de asfaltator ................................................................. 143
II. Instruc�iuni privind activitatea de securitatea �i s�n�tatea muncii în
�antierele de construc�ii – lucr�ri de asfaltare ..................................... 144
III. Cunoa�terea modului de func�ionare a utilajelor, echipamentelor
�i instala�iilor ....................................................................................... 188
Protec�ia mediului ................................................................................ 192
1. Introducere ....................................................................................... 192
Tehnologia meseriei - 1

2. Tipuri de poluare .............................................................................. 193
3. De� ni�ii ............................................................................................ 193
4. Legisla�ie aplicabil� ......................................................................... 194
5. Instruc�iune de lucru – bitum ........................................................... 195
Liber intreprinz�tor
1. Care sunt formalit��ile necesare în� in��rii unei � rme ..................... 199
2. Planul de afaceri .............................................................................. 206
3. Bilan�ul, Contul de pro� t �i de pierderi �i Fluxul de numerar ........ 228
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�
1. Economia de Pia�� ........................................................................... 239
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE .............................. 243
3. Scrisoarea de inten�ie ....................................................................... 258
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ......................................... 261
2 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 3

1. UTILIZAREA CORECT� A VOCABULARULUI TEHNIC
PENTRU MESERIA DE ASFALTATOR
No�iuni introductive
Asfaltatorul execut� îmbr�c�min�i de drumuri �i trotuare cu mixturi din
agregate cu lian�i bitumino�i.
Procesul tehnologic de executare a îmbr�c�min�ilor cu lian�i bitumino�i
const� din:
1. Preg�tirea suprafe�elor care urmeaz� a � acoperite prin cur��irea
temeinic� �i, dup� caz, prin amorsarea acestora;
2. Executarea îmbr�c�min�ii propriu-zise prin tratamente super� ciale sau
prin covoare asfaltice, cu bitum, nisip bituminos sau nisip stabilizat, sau prin
asfalturi turnate (covoare asfaltice);
3. Lucr�ri de protejare a îmbr�c�min�ilor.
Lucr�rile de îmbr�care a drumurilor �i trotuarelor cu mixturi din agregate
�i lian�i bitumino�i sunt procese de lucru manuale, manual-mecanice sau
mecanice, care se execut� cu urm�toarele unelte, dispozitive �i utilaje:
lopat�, cazma, furc�, grebl�, dri�c�, ciocan, mai, dreptar, �abloane, rigl� de
încadrare, longrine metalice sau din lemn, t�v�lugi, roabe, vagone�i, cazan
de topit, topitor, dispozitive de stropire manuale �i mecanice, instala�ii de
malaxare, distribuitor, etc. Cu ajutorul sculelor �i dispozitivelor manuale se
execut� lucr�ri foarte simple (brute, auxiliare, de preg�tire a materialului
�i de a�ternere a mixturilor asfaltice) ca de exemplu: preg�tirea emulsiei
bituminoase sau a cudbecului pentru amorsare; a�ternerea manual� a criblurii
pentru tratamente super� ciale; recti� c�ri în urma distribuitorului de cribluri;
dozarea agregatelor; amestecul materialelor pe masa de amestec; a�ternerea
mixturilor cu lope�ile; a�ternerea nisipului bituminat sau criblurii bitumate
�i t�v�lugirea ei; a�ternerea cu lope�ile a mortarului cu suspensie de bitum
� lerizat; întinderea nisipului stabilizat pe platforma drumului precum �i
stropirea suprafe�elor cu bitum folosind dispozitive manuale.
Aceste lucr�ri foarte simple presupun cuno�tin�e privind: caracteristicile
materialelor folosite la prepararea mixturilor asfaltice �i a nisipurilor
stabilizate; ordinea de introducere în amestec a materialelor folosite la
prepararea manual� sau mecanic� a mixturilor �i a mortarelor cu lian�i
bitumino�i sau a nisipurilor stabilizate �i tehnologia prepar�rii acestora;
dozarea dup� re�et� a agregatelor.
O alt� categorie de lucr�ri executate de c�tre asfaltator sunt lucr�rile
simple. Aceste lucr�ri simple se realizeaz� cu ajutorul mijloacelor manuale
sau mecanice �i se refer� la prepararea �i turnarea mixturilor �i a mortarelor
Tehnologia meseriei - 1

asfaltice ca de exemplu: stropirea suprafe�elor cu bitum, folosirea dispozitivelor
mecanice de stropire; montarea la cot� a longrinelor metalice sau din lemn
sau a dulapilor de lemn, întinderea manual� a mixturii sub �ablon, executarea
nivel�rilor cu greble, executarea leg�turilor; compactarea manual� a p�r�ilor
ce nu se pot cilindra; dozarea materialului pietros �i cur��irea materialului scos
din usc�tor pentru asfaltul turnat, preparat mecanic; a�ternerea �i nivelarea cu
grebla sau �ablonul a stratului inferior (de binder) la asfalt turnat; nivelarea
sub �ablon a mortarului preparat cu suspensie de bitum � lerizat, îndoparea
macadamului înnoroit cu mortar, lucr�ri de recti� care în urma cilindr�rii;
montarea, demontarea riglei de încadrare pentru macadamul semipenetrat
sau înnoroit cu mortar de suspensie; lucr�ri de recti� care înainte �i în urma
cilindrului compactor; prepararea manual� a nisipului stabilizat precum �i
compactarea lui cu mijloace manuale.
Aceste lucr�ri presupun cuno�tin�e prind: sortimentele de mixturi �i
mortare asfaltice, aspectul consisten�ei �i al omogenit��ii; caracteristicile de
calitate a materialelor folosite la asfalturile turnate; ordinea de introducere
în amestec a materialelor folosite la prepararea manual� sau mecanic� a
asfalturilor turnate; utilajele folosite la stropitul cu bitum �i manipularea lor;
metodele pentru asigurarea adeziunii dintre straturile turnate anterior �i cele
noi la reluarea turn�rii dup� o întrerupere; modul de preparare, de alimentare
a sta�iei de amestec �i de comportare a nisipului stabilizat.
Asfaltatorul poate executa �i lucr�ri de complexitate medie cu ajutorul
mijloacelor manuale sau mecanice �i se refer� la: cânt�rirea �i dozarea
nisipului bituminos; dozarea nisipului �i varului pentru prepararea suspensiei
de bitum � lerizat �i supravegherea amestecului; dozarea suspensiei, la
prepararea mortarului cu suspensie de bitum � lerizat, recti� carea suprafe�elor
covoarelor executate cu mortar cu suspensie de bitum � lerizat, veri� carea
a�ez�rii la cot� a longrinelor metalice sau de lemn; veri� carea la cot� a
grosimii �i a suprafe�ei din mixturi asfaltice sau nisip stabilizat; executarea
corecturilor �i nivel�rilor, a leg�turilor între cele dou� jum�t��i a p�r�ii
carosabile �i executarea întreruperilor la rosturi sau, de la un schimb la altul,
a covoarelor asfaltice �i din nisip stabilizat, precum �i a�ternerea covorului
asfaltic sau din nisip stabilizat.
Realizarea acestor lucr�ri presupune cuno�tinte (competen�e) despre:
tehnologia de preparare a mixturilor asfaltice; dozarea materialului pentru
mixturile asfaltice �i nisipului stabilizat; veri� carea calit��ii funda�iei de
macadam în vederea aplic�rii îmbr�c�min�ii asfaltice; veri� carea calit��ii
mixturilor asfaltice �i a nisipului stabilizat pe materiale componente înainte
de preparare �i dup� preparare �i a�ternere; tehnologia a�ternerii în lucrare
a mixturilor asfaltice �i a nisipului stabilizat; caracteristici de calitate ai
lian�ilor bitumino�i; metode de topire a bitumului, temperaturile necesare;
2 - Tehnologia meseriei

organizarea desf��ur�rii lucr�rilor de preparare manual� sau mecanic� �i de
a�ternere a mixturilor asfaltice �i a nisipului stabilizat.
Asfaltatorii execut� �i lucr�ri de mare complexitate care se refer� la:
veri� carea dozajelor agregatelor �i buna lor amestecare conform prescrip�iilor
tehnice; dozarea bitumului �i a agregatelor prin cânt�rire la instala�ia de
malaxare sau la malaxarea manual� (mecanic�) pentru asfalt turnat; întinderea
�i � nisarea asfaltului turnat cu dri�ca pentru stratul de uzur�; veri� carea �i
� nisarea suprafe�ei executate din mortar cu suspensie din bitum � lerizat, prin
dri�cuire; veri� carea modului de a�ternere �i de compactare la îmbr�c�min�i
din nisipuri stabilizate.
Executarea acestor opera�ii presupune urm�toarele cuno�tin�e
(competen�e): propriet��ile � zice �i chimice ale bitumurilor �i ale nisipurilor
bituminoase; tehnologia de executare a lucr�rilor de îmbr�care cu lian�i
bitumino�i �i nisipuri stabilizate; metode de executare a amestecului
pentru ob�inerea unor mixturi omogene, temperaturi �i tipuri de amestec;
procedee de veri� care �i de stabilire a denivel�rilor, corectarea lor în vederea
realiz�rii unei suprafe�e perfecte; propriet��ile nisipurilor stabilizate, factori
care in� uen�eaz� asupra calit��ii lui �i metodele de prevenire a acestor
in� uen�e; metode de recti� care a degrad�rilor produse la îmbr�c�min�ile cu
nisipuri stabilizate din cauza circula�iei sau a agen�ilor externi; organizarea
desf��ur�rii în ansamblu a lucr�rilor de îmbr�c�min�i din mixturi asfaltice,
asfalt turnat sau nisipuri stabilizate.
Termeni de specialitate
Longrin� – grind� de lemn, de o�el sau de beton armat folosit� drept cofraj
lateral pentru o îmbr�c�minte rutier� de beton, în cursul execut�rii acesteia.
Macadam – pavaj f�cut din mai multe straturi de piatr� spart�, îndesat� cu
compresorul �i impregnat� cu un material de leg�tur�.
Mixturi asfaltice – amestec de elemente eterogene, amestec�tur�, preparat
prin amestecarea mai multor substan�e, materiale, etc., de obicei lichide sau
granulare.
Tipurile de mixturi asfaltice sunt reprezentate prin simboluri:
Mac - mortar asfaltic cu minim 25 nisip de concasaj;
Ba16- beton safaltic bogat in criblura cu dimensiunea maxima de 16 mm;
Ba16r - beton asfaltic rugos;
Bad25 - beton asfaltic deschis realizat cu criblura;
Ba25 - beton asfaltic cu agregat mare.
�lamuri bituminoase – amestec de ap� cu particule � ne de substan�e
minerale în suspensie.
Emulsie – amestec lichid care con�ine în suspensie particule insolubile.
Tehnologia meseriei - 3

Materiale bituminoase – materiale care con�in un liant organic (gudron
rutier sau bitum); se folosesc în straturile de suprafa�� precum �i în straturile
de baz� ale sistemelor rutiere � exibile.
Strat de uzur� – stratul superior al îmbr�c�min�ii rutiere care ofer�
suprafa�a de rulare �i îndepline�te urm�toarele func�ii principale:
- protejeaz� straturile sistemului rutier de ac�iunea distructiv� a apelor
de suprafa��;
- asigur� planeitatea suprafe�ei de rulare;
- prezint� rezisten�a la uzur�;
- prezint� rezisten�� la ac�iunea direct� a tra� cului;
- asigur� rezisten�a la derapare;
- � exibilitate, adic� aptitudinea de a urm�ri deforma�iile suportului f�r�
s� se � sureze;
- protejeaz� straturile inferioare de ac�iunea direct� a tra� cului �i de
ac�iunea agen�ilor climatici;
- distribuie înc�rc�rile din tra� c straturilor inferioare.
Vâscozitatea – rezisten�a pe care un � uid supus la forfecare o opune la
deplasarea particulelor sale. Se m�soar� în mod conven�ional cu aparate cu
ori� cii de scurgere ce m�soar� consisten�a bitumurilor � uide.
Penetra�ia - adâncimea de p�trundere într-o prob� de bitum, exprimat� în
zecimi de milimetru a unui ac cu anumite dimensiuni, în condi�ii de înc�rcare,
durat� �i temperatur� de� nite.
4 - Tehnologia meseriei

2. SISTEME RUTIERE MULTISTRAT; ROLUL STRATURILOR
2.1. Date generale privind substratul �i funda�ia
Sisteme rutiere multistrat permit folosirea în alc�tuirea lor a materialelor
cu caracteristici mecanice diferite, în concordan�� cu natura �i m�rimea
solicit�rilor. Fiecare strat are un rol bine determinat în alc�tuirea sistemului
rutier, materialele rezistente sunt folosite spre partea superioar� a sistemelor
rutiere, iar materialele mai ieftine sunt folosite în straturile inferioare,
conform � gurii 1.
STRAT DE UZUR�
STRAT DE LEG�TUR�
STRAT SUPERIOR
STRAT INFERIOR
Figura 1
ÎMBR�C�MINTE
STRAT DE BAZ�
FUNDA�IE
SUBSTRAT
Îmbr�c�mintea se poate executa într-un singur strat, caz în care se
nume�te covor sau în dou� straturi, respectiv strat de uzur� �i strat de leg�tur�.
A�ternerea într-un singur strat este mai ieftin� decât a�ternerea aceleia�i
cantit��i de material în dou� straturi, dar este mult mai di� cil� realizarea
planeit��ii suprafe�ei de rulare �i a grosimii uniforme a stratului.
Stratul de leg�tur� asigur� forma pro� lului transversal �i constituie o
baz� stabil� pe care se a�terne în grosime uniform� stratul de uzur�. Stratul
de leg�tur� trebuie s� aib� o grosime rezonabil� �i s� � e capabil s� preia
eforturile din tra� c �i s� le distribuie stratului urm�tor, f�r� s� � sureze sau s�
capete deforma�ii permanente pe perioada de serviciu. Stratul de leg�tur� se
realizeaz� din materiale similare cu cele din stratul de uzur� dar având alte
caracteristici tehnice.
Stratul de uzur� îndepline�te urm�toarele roluri:
- protejeaz� straturile sistemului rutier de ac�iunea distructiv� a apelor
de suprafa��, stratul de rulare trebuie s� � e etan�; în ultimul timp se
folosesc straturi drenante, în acest caz stratul de leg�tur� trebuie s� � e
etan�;
- asigur� planeitatea suprafe�ei de rulare;
- prezint� rezisten�� la uzur�, un rol determinant avându-l rezisten�a la
uzur� a agregatului mare;
SISTEM RUTIER
Tehnologia meseriei - 5

- prezint� rezisten�� la ac�iunea direct� a tra� cului;
- asigur� rezisten�� la derapare, caracteristic� dat� de suprafa�a de rulare;
- prezint� rezisten�� la � uaj sub sarcini statice de durat� sau sub sarcini
dinamice repetate; asigurarea rezisten�ei la � uaj impune alegerea unor
agregate minerale cu suprafe�e aspre �i forme col�uroase precum �i a
unui liant dur;
- � exibilitate (aptitudinea de a urm�ri deforma�iile suportului f�r� s�
� sureze) caracteristic� conferit� de calitatea bitumului.
Stratul de uzur� trebuie s� se a�tearn� u�or �i s� aib� un cost rezonabil.
Materialele bituminoase folosite pentru stratul de baz� �i îmbr�c�minte
sunt:
- macadamuri asfaltice;
- mixturi asfaltice.
Macadamurilor asfaltice sunt materiale bituminoase confec�ionate
dup� principiul macadamului, la care liantul este bitumul asfaltic. Se
folosesc în straturile de baz� la sistemele rutiere grele sau ca îmbr�c�minte
semipermanent� la sistemele rutiere mijlocii.
Liantul introdus prin procedeul penetr�rii în straturile de piatr� are un rol
dublu:
- de lubri� ant, pentru a�ezarea mai bun� în timpul cilindr�rii;
- de liant (dup� r�cirea �i înt�rirea bitumului).
Agregatele folosite (split sau criblur�) trebuie s� provin� din roci bazice.
Dac� se folosesc roci acide (silicioase) acestea trebuie tratate în prealabil
(amorsate) cu solu�ii de lapte de var, suspensie de bitum � lerizat sau aditivarea
liantului cu substan�e tensioactive capabile s� asigure o bun� adezivitate.
Sorturile de piatr� pot � penetrate cu bitum direct pe �osea sau pot �
bituminate în prealabil, în malaxor �i a�ternute ulterior pe �osea.
Pe scar� larg� se folose�te macadamul asfaltic la care atât stratul de
rezisten�� cât �i cel de acoperire sunt penetrate direct pe �osea (dubl� penetrare).
O variant� a acestui macadam asfaltic este macadamul semipenetrat.
Este utilizat tot mai mult macadamul împ�nat cu split bituminat la care
stratul de rezisten�� se penetreaz� iar stratul de acoperire se a�terne gata
bituminat pe �osea.
Prin modul s�u de realizare macadamul asfaltic prin amestec constituie o
trecere de la macadamurile asfaltice la mixturile asfaltice.
Mixturile asfaltice sunt amestecuri de agregate minerale aglomerate cu
lian�i bitumino�i. Mixtura preparat� în malaxoare speciale este transportat�
la punctul de lucru, a�ternut� pe �osea �i compactat�. Astfel se realizeaz�
amestecuri omogene �i o repartizare uniform� a liantului.
În mixtura asfaltic� agregatele mari sunt dispersate omogen într-un
mortar format din nisip tratat cu un liant bituminos. Acest mortar este capabil
6 - Tehnologia meseriei

s� adere de suprafa�a agregatelor, înglobate în masa sa, s� se înt�reasc� �i s�
formeze o mixtur� stabil� �i rezistent�.
La mixturile asfaltice, mortarul constituie elementul principal de leg�tur�,
iar agregatul mare are rolul de a da mas� betonului �i de a-i spori frecarea
intern�, conform � gurii 2.
Figura 2 Figura 3
Macadamurile asfaltice sunt straturi rutiere executate din sorturi de piatr�
spart� monogranular�, cilindrat� pân� la încle�tare, iar golurile dintre ele
sunt umplute cu split �i bitum prin stropiri �i acoperiri succesive urmate de
cilindrare. Rezisten�a stratului este dat� de împ�narea pietrelor �i de înveli�ul
liantului, conform � gurii 3.
Tipuri de mixturi asfaltice
Tipurile de mixturi asfaltice �i compozi�ia acestora în func�ie de
dimensiunea maxim� a granulei �i de domeniul de utilizare sunt prezentate în
tabelul de mai jos.
Nr.
crt.
1
Compozi�ia mixturii asfaltice
turnate
Compozi�ia granulometric�, %
treceri prin sita cu ochiuri � de:
- 10 mm
- 8 mm
- 4 mm
- 2 mm
- 1 mm
- 0,63 mm
- 0,1 mm
Stratul de repro� lare Stratul de rulare
tip 0 - 4 tip 0 – 8 tip 0 - 8 tip 0 - 10
-
-
95– 100
67 – 90
40 – 67
20 – 50
7 - 17
-
95 - 100
60 – 85
35 – 65
22 – 50
12 – 40
7 - 15
-
95 – 100
50 – 75
35 – 55
22 – 45
12 – 40
7 - 15
90 – 100
75 – 95
45 – 70
30 – 55
24 – 44
19 – 34
7 - 15
2
Con�inutul de bitum rezidual fa��
de agregatele naturale uscate, %
7,0– 9,0 5,5 – 8,0 6,0 – 8,0 6,0 – 7,5
3 Cantitate de mixtur�, kg/m2 10 - 15 18 - 20 25 - 30 25 - 30
Pentru a regla viteza de rupere a emulsiei bituminoase fa�� de agregatul
natural se recomand� utilizarea de ciment în propor�ie de 2 – 3% fa�� de
amestecul de agregate naturale.
Utilizarea stratului de repro� lare tip 0 - 4 sau 0 - 8 este în func�ie de
natura de� cien�elor preponderente ale stratului suport. Stratul tip 0 - 4 se
Tehnologia meseriei - 7

aplic� în cazul suprafe�elor � surate sau poroase, iar stratul tip 0 - 8 în cazul
suprafe�elor care necesit� corectarea denivel�rilor în pro� l transversal �i
longitudinal. Compozi�ia emulsiei �i a mixturilor asfaltice turnate se stabile�te
prin încerc�ri de laborator, pe baza materialelor care urmeaz� s� � e puse în
oper� avându-se în vedere urm�toarele condi�ii:
- începutul prizei s� nu se produc� înainte de 1 minut de la ad�ugarea emulsiei
dar nu mai mult de 3 minute;
- amestecul s� � e � uid �i omogen;
- amestecul a�ternut în strat sub�ire s� elimine apa limpede în decurs de 15 –
20 de minute �i s� prezinte o aderen�� corespunz�toare fa�� de stratul suport.
8 - Tehnologia meseriei

3. MATERIALE BITUMINOASE
3.1. Originea �i compozi�ia materialelor bituminoase
Mixtura asfaltic� este format� din:
- agregat mare (criblur� sau pietri�);
- agregat � n (nisip);
- � ler;
- liant organic (bitum sau gudron).
Agregatul mare împreun� cu agregatul � n constituie agregatele minerale,
iar acestea împreun� cu � lerul formeaz� mixtura mineral�.
Materialele rutiere care se folosesc la fabricarea asfaltului sunt agregatele
minerale, � lerul �i lian�ii bitumino�i.
Agregatele minerale
Agregatele minerale pot � : agregate mari �i agregate mici. Agregatele
mari sunt sorturi de piatr� spart�, cribluri ce provin din concasarea rocilor
extrase din cariere �i sortate.
Roca util�, adic� acea parte din z�c�mânt care î�i g�se�te utilizare în
lucr�rile rutiere, este acoperit� de un strat de materiale numit strat de acoperire
sau steril.
Extragerea pietrei din carier� se efectueaz� în majoritatea cazurilor
cu explozivi. În principiu aceast� metod� const� în introducerea în corpul
z�c�mântului, prin intermediul unor g�uri de min�, a unei cantit��i de exploziv
�i producerea exploziei acesteia în anumite condi�ii. În urma exploziei energia
degajat� f�râmi�eaz� roca.
Concasarea se face în mai multe trepte prin opera�iuni succesive, conform
� gurii 4.
Prima treapt� de concasare const� în reducerea blocurilor extrase din carier�
cu dimensiuni de 300 – 500 mm, la dimensiuni maxime de 100 - 120 mm.
Aceast� opera�iune se nume�te concasare primar� �i se execut� cu concasorul
cu f�lci sau concasorul conic care au un grad de reducere a dimensiunilor de
4 – 6 ori. A doua treapt� de concasare, numit� �i treapt� secundar�, reduce
dimensiunile maxime ale pietrelor pân� la 40 – 60 mm �i se efectueaz� cu
concasoare cu f�lci, concasoare conice sau concasoare cu ciocane.
Din materialul ob�inut din a doua concasare se poate separa piatra spart�
pentru executarea macadamului, splitul pentru împ�nare, sortul de acoperire
�i savura pentru completarea golurilor dintre pietre.
A treia etap� de concasare produce materiale cu dimensiuni pân� la 25
mm din care se selec�ioneaz� criblurile, material ce se folose�te în stratul
de uzur� al îmbr�c�min�ilor asfaltice. Opera�iunea se execut� cu concasoare
conice sau cu ciocane.
Tehnologia meseriei - 9

O m�run�ire mai � n� se execut� în morile cu val�uri unde se pot ob�ine
dimensiuni maxime de 3 – 5 mm – nisipul de concasaj.
Materialul brut rezultat din concasare este alc�tuit din fragmente cu
dimensiuni foarte variate. Pentru a putea � folosit, materialul concasat se
separ� pe sorturi, opera�ie care se realizeaz� prin ciuruire.
Materialele concasate folosite la drumuri se împart în dou� grupe:
1. Grupa piatr� spart�:
- savura cu dimensiuni de la 0 – 8 mm,
- split cu diemnsiuni de la 8 – 16 mm �i 25 - 40 mm,
- piatr� spart� normal� cu dimensiuni de la 40 – 63 mm,
- piatr� spart� mare cu dimeniuni de la 63 – 90 mm;
2. Grupa cribluri:
- nisip de concasaj cu dimensiuni de la 0 – 3 mm,
- criblur� � n� cu dimensiuni de la 3 – 8 mm,
- criblur� medie cu dimensiuni de la 8 – 16 mm,
- criblur� mare cu dimensiuni de la 16 – 25 mm.
Rocile utilizate pentru ob�inerea criblurilor trebuie s� aib� o structur�
compact� �i omogen�, s� nu con�in� minerale care se descompun sub ac�iunea
agen�ilor naturali, s� prezinte rezisten�e mari f�r� a � casante, s� aib� uzur�
mic�, s� nu � e gelive.
Pietri�ul �i nisipul sunt agregate naturale la care granulele au fe�e netede
�i forme rotunjite, f�r� muchii sau col�uri vii. Se extrag din balastiere sau din
albiile râurilor, de sub ap� �i con�in granule de diferite m�rimi.
10 - Tehnologia meseriei
Figura 4

Caracteristicile tehnice ale criblurilor sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Caracteristici Condi�ii tehnice
Sort 3 - 8 8 - 16 16 - 26
Con�inut în granule:
- care r�mân pe ciurul superior (dmax) în %, max. 5 5 5
- care trec prin ciurul inferior (dmin) în %, max. 10 10 10
Coe� cient de form� în %, max. 25 25 25
Con�inutul în impurit��i:
- corpuri str�ine nu se admit
- con�inut de frac�iuni sub 0,09 mm în %, max. 1,2 1,0 0,50
- argil� nu se admit
Sort 3 - 8 8 - 16 16 - 26
Uzur� cu ma�ina Los Angeles în %, max. 18
Rezisten�� la înghe� – dezghe�
- coe� cient de gelevitate (µg25) în %, max. 3 3 3
- sensibilitate la înghe� (�gL25)în %, max. 25 25 25
Filerul este o pulbere mineral�, impalpabil�, care nu d� reac�ii chimice
cu substan�ele componente ale bitumului, cu excep�ia fenomenelor limitate la
interfa�a � ler – bitum.
Filerul con�ine circca 50 – 60 % din granule cu dimensiuni sub 0,075 mm.
În con�inutul mixturilor asfaltice � lerul are un rol mult mai complex pe
lâng� cel granulometric mai îndepline�te �i urm�toarele func�ii:
- m�re�te vâscozitatea lian�ilor prea � uizi, precum �i a ceror înc�lzite la
temperaturi înalte;
- scurteaz� perioada de uscare �i atenueaz� viteza de îmb�trânire a
lian�ilor, deoarece absoarbe sau cedeaz�, dup� caz, uleiurile volatile;
- cre�te compactitatea �i deci, rezisten�a mixturilor la ac�iunea apei;
- m�re�te câmpul de plasticitate.
Pulberile minerale folosite ca � ler în asfaltaj sunt praful de calcar sau
cret� � n m�cinat �i praful de var stins în pulbere. Filerul trebuie s� � e folosit
în pulbere (umiditatea lui s� nu dep��easc� 3%).
Lian�ii organici trebuie s� aib� puterea de aglomerare a materialelor
minerale �i s� împiedice p�trunderea apei conferind mixturii din îmbr�c�minte
un grad ridicat de impermeabilitate. Bitumul �i gudronul sunt principalii
lian�i organici folosi�i datorit� disponibilit��ii �i costului redus fa�� de oricare
alt� alternativ�. Lian�ii bitumino�i sunt amestecuri complexe de hidrocarburi
solubile integral în sulfura de carbon �i care au putere de aglomerare a
agregatelor minerale.
Bitumurile se a� � în stare nativ� sub form� de z�c�mânt sau impregna�ii
de roci, sau se pot ob�ine din distilarea �i�eiului în ra� n�rii. Bitumul se g�se�ti
�i sub form� de impregna�ii în roci calcaroase, gresii, nisipuri �i argile.
Tehnologia meseriei - 11

Bitumul arti� cial, numit �i bitum de petrol sau rezidual se ob�ine din
distilarea petrolului asfaltic, care nu con�ine para� n� sau numai în cantit��i
reduse.
Distilarea �i�eiului se face în trepte:
- distilarea primar� prin care se ob�ine ca reziduu p�cura;
- distilarea secundar� (realizat� în vid), �i p�cura � ind bogat� în
hidrocarburi naftenice, se ob�ine ca reziduu o mas� asfaltoas�. Aceast�
mas� asfaltoas� constituie bitumul de distilare. Acesta poate � mai
consistent sau mai moale dup� cum s-au extras mai mult sau mai pu�in
din uleiurile con�inute în p�cur�.
Pentru ob�inerea unui bitum corespunz�tor necesit��ilor rutiere, masa
asfaltoas� este supus� unui proces de oxidare prin su� are cu aer la temperaturi
de 150°C.
Caracteristicile lian�ilor bitumino�i sunt legate de:
- consisten��,
- plasticitate,
- adezivitate.
Gradul de consisten�� al lian�ilor bitumino�i în stare lichid� se apreciaz�
prin vâscozitatea lor.
Vâscozitatea reprezint� rezisten�a pe care un lichid supus la forfecare
o opune la deplasarea particulelor sale. Rezisten�a la curgere se datoreaz�
frec�rii interioare dintre particulele � uidului.
Vâscozitatea se m�soar� în mod conven�ional prin timpul necesar scurgerii
unei anumite cantit��i de liant printr-un ajutaj cu dimensiuni stabilite.
Pentru determinarea vâscozit��ii se folosesc dou� metode:
- vâscozitatea, exprimat� în grade Engler, este raportul dintre timpul de
scurgere a unui volum de liat �i timpul de scurgere a unui volum egal de
ap�;
- alt procedeu exprim� vâscozitatea prin timpul exprimat în secunde,
necesar scurgerii unei anumite cantit��i de liant printr-un ajutaj de
diametru prescris.
Consisten�a lian�ilor în stare plastic� sau solid�, la temperatur� obi�nuit�,
se caracterizeaz� prin penetra�ie. Prin penetra�ie se în�elege adâncimea de
p�trundere ântr-o prob� de bitum, exprimat� în zecimi de milimetru a unui
ac cu anumite dimensiuni, în condi�ii de înc�rcare, durat� �i temperatur�
de� nite.
Valoarea penetra�iei indic� tipul de bitum. Dup� penetra�ie, bitumurile pot
� moi, mijlocii �i dure.
În leg�tur� cu plasticitatea, bitumurile sunt plastice într-un anumit interval
de temperatur�. În afara acestui interval bitumurile sunt solide sau lichide,
st�ri în care plasticitatea înceteaz�.
12 - Tehnologia meseriei

La bitumuri, temperatura la care bitumul trece din stare plastic� în stare
lichid�, denumit� punctul de înmuiere, se determin� prin metoda inel �i bil�.
Temperatura la care bitumul nu mai este plastic �i devine rigid se determin�
prin metoda Fraass.
Adezivitatea reprezint� rezisten�a pe care o opune la dezlipire o pelicul�
de liant sub ac�iunea de in� ltrare a apei. Adezivitatea depinde atât de
propriet��ile bitumului cât �i de cele ale agregatelor �i se veri� c� numai în
prezen�a apei.
În tehnologia asfaltului în loc de bitumuri topite prin înc�lzire se pot folosi
bitumuri � uide la temperatura ambiant� sub form� de emulsie de bitumuri.
Emulsiile sunt sisteme eterogene formate din dou� faze nemiscibile din
care una este dispersat� � n în masa celeilalte. Emulsiile de bitum sunt dispersii
� ne ale bitumului în ap�. Pentru ca cele dou� faze s� � e miscibile se introduce
în sistem a treia substan�� cu rol stabilizator numit� emulgator. Emulgatorii au
un dublu rol de a înlesni emulsionarea �i de a mic�ora tensiunea interfacial�,
asigurând astfel stabilitatea emulsiei. Dup� natura emulgatorului, emulsiile
de bitum pot � bazice sau acide.
Emulsiile obi�nuite con�in 50 – 60% bitum, 1 – 2% emulgatori �i restul
ap�. Ele se pot dilua în orice propor�ie cu apa.
Mixturi asfaltice
Mixturile asfaltice, realizate prin procedeul amestecului, folosite în
straturile de baz� �i îmbr�c�minte sunt:
- materiale anrobate;
- betoanele �i mortarele asfaltice.
Anrobate bituminoase
Anrobatele bituminoase se pot executa la cald sau la rece.
Compactarea acestor mixturi a�ternute pe �osea se realizeaz� prin
cilindrare.
Anrobatele sunt un tip de mixturi asfaltice macroporoase, folosite în
straturile de baz� ale sistemelor rutiere grele sau ca îmbr�c�min�i tranzitorii
pentru drumurile locale (cunoscut� ca îmbr�c�minte bituminoas� u�oar�).
Aceste mixturi dup� propor�ia de elemente � ne pot avea volum de
goluri peste 4 % �i limite de granulozitate mai largi ce pot � îndeplinite de
materialele locale (balast, nisip, produse de carier� nesortate).
Dimensiunea maxim� a agregatului mineral folosit pentru prepararea
anrobatelor �i puse în oper� pentru straturile de baz� �i funda�ii, pentru
îmbr�c�min�i din beton de ciment este D < 20 mm (31,0 mm).
Dimensiunea maxim� relativ mic� permite limitarea segreg�rii �i
ob�inerea unei bune omogenit��i.
Condi�iile de granulozitate pentru agregatele minerale sunt prezentate în
� gura de mai jos.
Tehnologia meseriei - 13

14 - Tehnologia meseriei
Figura 5
Stabilitatea stratului se asigur� prin utilizarea granulelor concasate cu
suprafe�e aspre �i muchii vii. Pentru materialele aluvionare, ameliorarea
frec�rii interne se realizeaz� pe de o parte, prin desablare �i, pe de alta parte,
prin cre�terea indicelui de concasare.
Un agregat granular natural, cu un indice de concasaj de 100 % are o
frecare mai mic� decât a unui granulat ob�inut din concasarea rocilor.
La agregatele aluvionare cu indice de concasare de 100 % unele granule
prezint� totu�i fe�e netede rotunjite.
Agregatele trebuie s� � e dure, f�r� a � fragile, inalterabile, rezistente la
atri�ie, (coe� cientul Los Angeles 45 %.
Anrobatele se pot executa �i la rece prin amestecarea mixturii minerale cu
emulsii în instala�ii speciale.
Anrobatele folosite în stratul de baz� trebuie s� aib� în con�inutul de
agregate cu dimensiune sub 3,15 mm în urm�toarele propor�ii în func�ie de
clasele de tra� c:
- peste 65 % pentru tra� c foarte u�or, u�or �i mediu;
- între 25 – 65 % pentru tra� c foarte u�or, u�or �i mediu pân� la foarte
greu.
Pentru a ob�ine un strat de 6 – 7 cm dup� compactare este necesar� o
cantitate de 120 – 140 kg mixtur�/m 2 .

Anrobatele deschise cu dimensiunea maxim� de 8 - 16 mm se pot folosi
�i în straturile de leg�tur�.
Betoane �i mortare
Pentru a ob�ine o mixtur� bituminoas� care s� satisfac� principiile generale
de alc�tuire, � ecare din constituien�i trebuie s� prezinte caracteristicile
minimale care sunt impuse prin standardele �i caietele de sarcini actuale.
Îmbr�c�min�ile bituminoase sunt alc�tuite în general din dou� straturi:
stratul de uzur� executat de obicei din beton asfaltic sau din asfalt turnat �i
stratul de leg�tur� realizat dintr-un beton asfaltic deschis.
La alegerea tipului de mixtur� se �ine seama de intensitatea �i natura
tra� cului, de tipul de structur�, de condi�iile climatice, de grosimea stratului
�i de condi�iile de exploatare.
Tipurile de mixtur� asfaltic� caracterizate prin granulozitate, dimensiunea
maxim� a granulei sunt utilizate în func�ie de felul stratului �i clasa tehnic� a
drumului conform tabelului de mai jos.
Nr.
crt.
1.
2.
3.
Tipul mixturii
asfaltice
Mortar asfaltic
- cu minim 25%
nisip de concasaj
0-3 mm
- fara nisip de
concasaj
Beton asfaltic
- bogat in criblura
- rugos
- cu agregat mare
Beton asfaltic
deschis
- cu criblura
- cu pietris sortat
Simbol
Mac
Ma
Ba 8
Ba 16
Ba 16r
Ba 25
Bad 25
Bad 31
Dimensiunea
maxim� a
golului (mm)
3.15
3.15
8
16
16
25
25
31.5
Grosimea stratului Clasa
Uzura
2.5-3.5
2.5-3.5
30-40
>3.5
>4.0
4.0-7.0
de
legatura
4.0-5.0
4.0-5.0
4.0-5.0
4.0-5.0
-
tehnica a
drumului
IV-V
IV-V
II-V
I-V
I-III
IV-V
Alc�tuirea mixturii minerale pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice este
redat� în tabelul de mai jos.
Agregate
naturale, % din
agregatul total
Filer �i frac�iuni
din nisipuri

Con�inutul optim de liant se stabile�te pe baza studiilor de laborator �i
trebuie s� se încadreze în anumite limite.
În compozi�ia mortarului asfaltic, nisipul de concasaj intr� în amestec
cu nisipul natural în propor�ie de 50-75%, iar pentru betoanele asfaltice în
propor�ie de 50-70%. În alc�tuirea betonului rugos nu se folose�te nisip
natural ci nisip de concasaj.
Agregatul mineral in� uen�eaz� propriet��ile mixturii asfaltice prin natura
�i caracteristicile granulelor. Ele au o in� uen�� direct� asupra rezisten�ei la
ornieraj. Existen�a granulelor col�uroase în mixtua asfaltic� duce la cre�terea
rezisten�ei la forfecare datorit� frec�rii interne mai ridicate a scheletului
mineral.
De asemenea cresc calit��ile antiderapante ale suprafe�ei de rulare. Este
preferabil s� se utilizeze în stratul de uzur� agregate integral concasate, cu
toate ca aceasta conduce la di� cult��i de compactare.
In� uen�a p�r�ii � ne
Rolul principal de al p�r�ii � ne este de a umple golurile scheletului
mineral conducând la cre�terea compactit��ii �i ca urmare la o mai bun�
impermeabilitate. Cazul extrem este al asfaltului turnat care cu un con�inut al
p�r�ilor � ne mergând pân� la 25%, are un volum de goluri practic nul.
Partea � n� ac�ioneaz�, prin dozajul ei, asupra caracteristicilor mecanice
ale mixturii asfaltice �i în special asupra rigidit��ii.
Cantitatea de parte � n� in� uen�eaz� grosimea � lmului de liant. Grosimea
redus� a � lmului de liant conduce la anrobate mai rigide �i mai pu�in
susceptibile la temperatur�.
Folosirea unor rapoarte ridicate de p�r�i-bitum in� uen�eaz� multe
caracteristici mecanice ale mixturilor asfaltice �i în particular modulul
complex �i rezisten�a la ornieraj.
In� uen�a liantului este cea mai important� dintre to�i factorii de
compozi�ie ai mixturilor asfaltice, deoarece comportamentul reologic al
mixturii bituminoase este legat direct de bitumul utilizat. Liantul in� uen�eaz�
caracteristicile mixturii asfaltice prin duritatea �i mixajul s�u în mixtur�.
Utilizarea unor bitumuri cu penetra�ie redus� (bitumuri dure) se traduce
printr-o cre�tere important� a modului de rigiditate �i prin urmare, a
rezisten�ei la oboseal� a straturilor bituminoase. Utilizarea unui bitum dur
duce la cre�terea rezisten�ei la ornieraj.
Cre�terea con�inutului de bitum are efect imediat asupra compactit��ii
mixturii asfaltice prin cre�terea efectului de lubri� ant. Caracteristicile
mecanice (rezisten�� la compresiune �i rezisten�� la întindere) cresc odat�
cu cre�terea con�inutului de liant pân� la o anumit� valoare, când se observ�
o sc�dere a acestor rezisten�e. Dozajul optim se ob�ine luând în considerare
agregatul mineral �i mai ales grosimea stratului din mixtur� asfaltic�.
16 - Tehnologia meseriei

Rolul agregatelor pentru asigurarea rugozitatii suprafetei de rulare
Stratul de uzur� numit �i strat de rulare, supus direct la ac�iunea tra� cului
�i agen�ilor climatici trebuie s� asigure, pe lâng� caracteristicile de rezisten��
cerute ca strat la partea superioar� a structurii de rulare �i securitatea usagerilor,
conferind propriet��i antiderapante suprafe�ei de rulare (o buna rugozitate).
Rugozitatea este calitatea ce se recomanda suprafetelor de rulare de a �
aspre, pentru a asigura o buna aderenta intre pneu si imbracaminte. Aceste
asperitati care dau aspectul rugos al suprafetei impiedica aparitia unui � lm
subtire de apa pe timp de ploaie sau a poleiului pe timp de iarna asigurand
contactul direct intre pneuri si agregatele din alcatuirea stratului de uzura,
Prin aderenta se intelege calitatea pe care o are suprafata de rulare de
a favriza intre rotile motoare ale vehiculului si cale, asigurand conditiile
de rulare, de franare si de impiedicare a deraparii (alunecarea rotilor unui
vehicul oblic fata de directia de inaintare).
Rugozitatea unei imbracaminti se apreciaza prin inaintarea de nisip (HN)
si prin coe� cientul de frecare longitudinal (CFL) si transversal (CFT).
Cand se vorbeste despre rugozitatea unei suprafete de rulare � gura 6.
trebuie sa se distinga:
- microrugozitatea care rezulta din textura rocii din care sunt realizate
agregatele minerale si care conditioneaza contactul pneu – granulele
agregatului in stare uscata;
- macrostructura formata din micile denivelari ale suprafetei rezultate din
asezarea granulelor de forme si grosimi diferite.
Figura 6 Rugozitatea suprafe�ei de rulare
Rugozitatea trebuie sa � e mai pregnanta si cu cat viteza de circulatie este
mai mare si sa se mentina un timp cat mai indelungat.
Imbracamintile bituminoase rugoase se obtin prin diferite tehnologii printre
care se mentioneaza:
- aplicarea de tratamente bituminoase rugoase;
- crutaj cu criblura preanrobanta in timpul punerii in opera a mixturilor
astfaltice;
- executarea unor betoane asfaltice rugoase.
Tehnologia meseriei - 17

Frecarea si rezistenta fata de tendinta la alunecare
Frecarea care apare intre roata si suprafata drumului trebuie sa se mentina
la valori admisibile chiar si in conditiile existentei apei pe suprafata caii.
Un rol important in mentinerea rugozitatii il are forma colturoasa a
granulelor care impiedica formarea unei pelicule de apa subtire intre pneuri
si cale. Aspectul colturos favorizeaza scurgerea apelor de pe granule, ruperea
peliculei de apa dintre roata si cale si intarzierea aparitiei poleiului prin
spargerea ghetii, conform � gurii 7.
Apa siroieste la suprafata drumului � ind
supusa la presiune. Apare astfel un element
de lubre� catie intre anvelopa si agregate.
18 - Tehnologia meseriei
Figura 7
Pericolul de alunecare nu apare numai in perioadele umede si reci apare si pe
unele drumuri destinate unui tra� c greu, comercial in timpul verii cand o ploaie
intervine dupa cateva zile sau saptamani de vreme uscata. Asemenea drumuri
pe care circula un tra� c greu, comercial sau tehnologic, au unele sectoare de
suprafata de rulare cu o macrotextuta afectata de umplerea spatiilor dintre
granule cu amestec de carburanti de la vehicule, pamant, cauciuc, etc.
Acest aspect face ca drumul sa devina alunecos pe perioada oricarei
caderi de apa meteorica conform � gurii 8 de mai jos:
Figura 8
Forma colturoasa a granulelor precum
si grosimea stratului de apa impiedica
realizarea unui � lm subtire de apa intre
pneuri si cale.
Microtextura
Microtextura suprafetei rugoase este rezultatul existentei suprafetei
rugoase a � ecarei granule care se a� a in alcatuirea suprafetei de rulare. La
microtextura poate contribui insusi matricea realizata cu liant.
In cea mai mare parte a cazurilor, un drum devine alunecos din cauza
pierderii rugozitatii suprafetei agregatelor din alcatuirea stratului sau a
tratamentelor de suprafata. Pierderea acestor caracteristici se datoresc slefuirii

suprafetei pietrelor de anvelope vehiculelor care circula, conform � gurii 9 de
mai jos:
Figura 9
Se recomanda ca agregatele sa provina din roci dure, bazice, cu structura
microcristalina, care sa nu se slefuiasca si sa aiba rezistenta mare la uzura.
Agregatele folosite, atat la alcatuirea mixturilor asfaltice cat si la tratamentele
bituminoase, trebuie sa aiba un coe� cient Los Angeles de maximum 25%, iar
pentru drumurile cu tra� c intens sub 15%.
Macrotextura
Macrotextura, asa cum s-a aratat mai inainte, determina rugozitatea
suprafetei drumului si rezulta din micile denivelari datorita asezarii granulelor
de forme si dimensiuni diferite.
Tratamentele de suprafata sunt invelisuri subtiri realizate pe suprafata
imbracamintilor rutiere prin stropirea uniforma si continua cu un liant
hidrocarbonat urmata de acoperire cu cribluri care se � xeaza prin cilindrare.
Obtinerea unei suprafete rugoase se poate realiza si prin clutaj. Betonul
asfaltic rugos prin clutaj se executa prin tratarea stratului de uzura din beton
asfaltic � n bogat in criblura, in faza � nala a compactarii acestuia, cu criblura
sortul 8-16 mm, preanrobata.
Criblura se anrobeaza cu emulsie cationica astfel incat cantitatea de bitum
raportata la masa criblurii sa � e de 1,5 – 1%.
Stratul de uzura se executa in mod obisnuit.
Raspandirea criblurii preanrobate se executa pe mixtura calda la temperatura
de 70 -90%, astfel incat sa se realizeze un strat uniform si continuu.
Se impune respectarea domeniului de temperatura deoarece in cazul unei
temperaturi peste 90 o C, are loc o infruntare a criblurii in stratul suport si deci reducerea
rugozitatii geometrice si a rezistentei la alunecare, conform � gurii 10.a.
Figura 10.a. Clutarea la temperatura prea ridicata
Tehnologia meseriei - 19

Daca temperatura este sub 70 o C are loc o acrosare insu� cienta a criblurii
preanrobate in stratul suport; caz in care, sub circulatie, criblura este extrasa si
aruncata de pneurile vehiculelor catre marginea soselei, conform � gurii 10.b.
20 - Tehnologia meseriei
Figura 10.b. Clutarea la temperatura sub cele indicate
Betonul asfaltic rugos asigura o buna rugozitate a suprafetei de rulare si
poate � utilizat pe drumuri cu declivitati pana la 9%, � ind recomandat mai
ales la sectoarele unde exista pericolul de derapare pe timp umed, ploios.
Betonul asfaltic rugos se caracterizeaza printr-un schelet mineral puternic,
un continut de � ler cu bitum redus si o zona granulometrica ingusta.
Macrotextura este obtinuta prin uzura peliculei de liant de la suprafata
caii si astfel se expun gratuit proeminentele agregatelor care sunt situate la
suprafata. In felul acesta macrotextura este tinuta sub control potrivit marimii
nominale a agregatelor.
Macrotextura contribuie la conferirea rezistentei la alunecare pentru
rularea cu viteze mari. Apa de pe suprafata drumului in contact cu pneurile
trebuie sa � e dirijata catre rigolele laterale. Agregatele minerale trebuie sa
aiba un numar su� cient de proeminente pentru a strapunge pelicula subtire de
apa de la suprafata
Macrotextura se poate elimina pe unele suprafete, conform � gurii 11 de
mai jos:
Figura 11. Efectul drenajului în reducerea apei de suprafa��

Reducerea macrotexturii poate � rezultatul patrunderii progresive
a criblurii in materialul stratului de uzura. Se mai poate datora in aceeasi
masura si schimbarii consistentei liantului cand temperatura creste. In ambele
cazuri, rezistenta la lunecare depide de macrotextura suprafetei bituminoase.
Este prin urmare important sa se selecteze acest liant, su� cient de
consistent, care sa nu permita patrunderea granulelor in stratul de uzura. Cu
cat penetratea liantului este mai mica, cu atat este mai mare rezistenta la
patrundere a criblurii in stratul de uzura.
Selec�ionarea materialelor bituminoase pentru a�ternere
Selectionarea materialelor bituminoase pentru asternere constitue un
lucru di� cil si un consum suplimentar de timp. Insa fara o alegere corecta,
lucrarile de asfaltat ar putea, prin interventiile ulterioare sa coste mai mult
decat ar � necesar.
Cunoscand caracteristicile materialelor bituminoase se pot selecta cele
mai bune mteriale in functie de solicitarile din tra� c, conditiile climatice si
posibilitatile de aprovizionare.
Proiectarea structurala a sistemului rutier
Cei mai importanti factori ce determina proiectarea sistemelor rutiere
ii reprezinta tra� cul, conditiile climatice (in special inghet-dezghetul) si
caracteristicile materialelor.
Producerea �i transportul mixturilor bituminoase
Materialele bituminoase se prepara in instalatii mecanice speciale avand
dispozitive de predozare, uscare, dozare a agregatelor naturale si a liantului
precum si dispozitivul de malaxare fortata a agregatelor cu liantul. Aceste
instalatii efectueaza malaxarea dupa doua procedee care nu difera intre ele
decat prin continuitatea sau discontinuitatea malaxarii. Acestea sunt:
instalatii cu functionare continua la care materialele, mixture minerala
si liantul sosesc la malaxor in � ux continuu, � ind stocate intr-un buncar sau
descarcate direct in mijloacele de transport.
Aceste centrale au un grad mare de automatizare care le face usor de
supravegheat si diferite dispozitive care opresc fabricarea atunci cand apar
abateri de la reteta de lucru. Acest procedeu de anrobare este folosit pe
santierele mari la care schimbarea retetelor este putin fecventa, conform
� gurii 12.de mai jos:
Tehnologia meseriei - 21

22 - Tehnologia meseriei
Figura 12
- instalatii cu functionare discontinua, care sunt cele mai frecvente si care
se caracterizeaza prin malaxare intermitenta de sarje succesive. Anrobarea
discontinua este procedeul care se adapteaza cel mai bine schimbarilor
frecvente de retea. Trebuie urmarit ca materialele elaborate sa corespunda cu
reteta de lucru, conform � gurii 13.
Figura 13

Figura 14
In � gura 14 este prezentata schema de frecventare a unei instalatii
pentru producerea mixturilor asfaltice. Aceasta instalatie este compusa din:
predozatoare, unde se realizeaza predozarea agregatelor;
Predozatoarele sunt constituite din buncare alimentatoare prevazute la
partea inferioara cu un dispozitiv de reglare care permite scurgerea unei
cantitati constante a sortului respectiv din buncar; transportul amestecului
se realizeaza cu o banda transportoare in mod continuu si constant;
predozatoarele trebuie reglate in functie de tipurile de mixtura care urmeaza
sa � e fabricate; ele trebuie supravegheate si controlate atent deoarece se pot
deregla usor;
- uscator: uscarea si incalzirea agregatelor, sunt operatii determinante
pentru asigurarea unei bune anrobari a agregatelor cu bitum; adezivitatea
bitumurilor este nesatisfacatoare cand materialele sunt umene (cand
agregatele au si cantitati mici de particule argiloase este necesara
realizarea unei bune uscari); prin uscare se poate realiza:
- indepartarea apei de pe suprafata agregatelor si din masa lor;
- incalzirea agregatelor.
Uscatorul este un tambur cilindric, usor inclinat pentru a usura scurgerea
materialelor; el se roteste continuu in jurul axei sale, iar paletele din interior
ridica agregatele si le lasa apoi sa cada facandu-le sa strabata curentul de
gaze calde; uscatorul este prevazut cu un injector, iar tirajul gazelor este
asigurat cu ajutorul ventilatoarelor; dimensiunile uscatorului (diametrul,
lungimea, raportul intre diametru si lungime), viteza de rotatie, modul de
compartimentare depind de capacitatea instalatiei; tendinta actuala este
marirea diametrului uscatorului si nu a lungimii lui; in general, agregatele
naturale efectueaza intre 3 si 6 rotatii inainte de iesirea din uscator;
parametrii asupra carora se actioneaza sunt durata mentinerii agregatelor
in uscator, reglarea injectorului si debitul de aer; temperatura agregatelor
Tehnologia meseriei - 23

la iesirea din uscator trebuie sa � e cuprinsa intre 165 o C si 190 o C; uscarea
si incalzirea agregatelor sunt deosebit de importante in procesul tehnologic
de preparare a mixturilor bituminoase si este necesar controlul permanent al
temperaturii agregatelor la iesirea din uscator si arderea corecta si completa
a combustibilului. desprafuitorul; gazele calde antreneaza cu ele elementele
� ne de pe agregate si pentru a evita poluarea, gazele trec printr-o instalatie
de desprafuire intalnite sunt: cicloanele mari sau baterii de cicloane mici;
desprafuitoare umede; desprafuitoare cu � ltre din tesaturi.
Desprafuitoarele cu cicloane sunt insu� ciente, ele retin numai o parte din
materialui � n; acestea sunt insotite adesea de despra� utoare umede sau de
� ltre din tesaturi; � ltrele din tesaturi sunt fragile si prezinta riscul de a se
colmata; totusi au unele avantaje fata de unele procedee, in sensul ca permit
recuperarea partilor � ne prin decolmatare; instalatii de sortarea si dozarea
agregatelor; la iesirea din uscator agregatele sunt preluate de un elevator
cald si conduce intr-un siloz prevazut cu instalatie de sortare si dozare;
agregatele calde sunt ciuruite, separandu-se pe fractiuni si reconstituind apoi
amestecul perfect dozat; sortatorul este format din mai multe ciururi care
permit separarea pe fractiuni; sitele sunt limitate la dimensiunile cele mai
mici de 4 mm pentru a nu mari timpul de cerere si pentru a nu reduce debitul
instalatiei; agregatele calde sunt cantarite pe sorturi si introduse in malaxor; se
adauga � lerul rece, urmand sa se realizeze o buna omogenizare a agregatelor
minerale cu � lerul; in malaxor este introdus apoi bitumul incalzit la 150 o C
– 170 o C; incalzirea bitumului se realizeaza cu serpentine prin care circula
ulei mineral � erbinte; � lerul este dozat cu ajutorul dozatorului de � ler prin
cantarire, iar bitumul poate � dozat gravimetric sau volumetric, controland
aceasta operatie cu ajutorul calculatorului;
Malaxoarele cele mai raspandite sunt cele cu ax orizontal; pentru mixturile
cu agregate cu dimensiuni mai mari se pot folosi malaxoare cu ax vertical;
malaxarea este ultima faza a fabricarii si de e� cacitatea acesteia depinde
calitatea anrobarii; durata de malaxare depinde de tipul instalatiei si trebuie
sa asigure o anrobare completa si uniforma.
La instalatiile in � ux continuu malaxorul functioneaza continuu, iar
agregatele minerale si bitumul sunt introduse in permanenta pe masura
necesarului; la instalatiile cu � ux discontinuu incarcarea malaxorului se face
succesiv.
La iesirea din malaxor, mixtura asfaltica se depoziteaza intr-un buncar
de unde se incarca in autobasculante si se transporta la punctul de punere in
opera.
24 - Tehnologia meseriei

Controlul procesului tehnologic de producere a materialelor
bituminoase
In vederea realizarii unor mixturi asfaltice de buna calitate un rol important
il are controlul procesului tehnologic.
Controlul in timpul producerii mixturilor asfaltice se refera la: calitatea
materialelor, functionarea instalatiilor si a utilajelor, calitatea mixturilor
asfaltice.
Controlul materialelor se face pe santier la primirea lor catre laboratorul
de santier. Se controleaza agregatele naturale, � lerul si bitumul conform
standardelor in vigoare.
Controlul functionarii instalatiilor si utilajelor trebuie sa � e bine organizat
si efectuat. Controlul se extinde asupra urmatoarelor obiective mai importante:
- urmarirea functionarii corecte a predozatoarelor pentru a asigura
alimentarea constanta a instalatiei cu agregate necesare;
- reglarea injectorului; aceasta trebuie sa � e facuta astfei incat sa se
realizeze temperaturile prescrise in uscator;
- controlul compozitiei granulometrice, a agregatelor la iesirea din
uscator;
- controlul temperaturii bitumului;
- controlul temperaturii mixturii la iesirea din malaxor;
- controlul functionarii buncarului de depozitare a mixturii asfaltice;
- controlul calitatii mixturilorasfaltice.
Transportul mixturilor asfaltice
Transportul mixturilor asfaltice se realizeaza cu autobasculante. Parcul
de autocamioane afectat transportului mixtrilor asfaltice trebuie sa � e bine
studiat in functie de capacitatea instalatiei si capacitatea de asternere si
compactare. Pentru a asigura nivelul de calitate cerut si o buna rentabilitate
este necesar sa se prevada un parc omogen de camioane su� ciente, corect
amenajate pentru golire si utilajul de raspandire.
Autobasculantele trebuie sa � e prevazute cu prelate pentru a impiedica
racirea mixturii cand se lucreaza la temperaturi mai scazute sau cand
transportul se face la distante mari.
Tehnologia meseriei - 25

26 - Tehnologia meseriei
4. TEHNOLOGIA DE EXECU�IE
A ÎMBR�C�MIN�ILOR ASFALTICE
Prin tratarea suprafetei se urmaresc trei scopuri principale:
- realizarea unei suprafete netede, care sa dreneze apele de suprafata
catre marginile caii prin macrotextura realizata;
- sa conduca la o suprafata durabila, care sa reziste la actiunea directa
a tra� cului si a agentilor atmosferici pe intreaga durata de servicii;
- sa aiba rezistenta mare la lunecare.
Aceste conditii se pot obtine numai folosind un material care va ramane
usor lucrabil pe perioada asternerii si compactarii, dar care dupa racire si
intarire sa capete rezistente capabile sa suporte actiunea directa a tra� cului,
sa � e impermeabil si cu rigozitate pronuntata.
4.1. Organizarea a�ternerii
Metode de a�ternere
Inainte ca operatia de asternere sa inceapa, toate � surile si zonele
degradate ale drumului trebuie reparate.
Suprafata existenta trebuie sa � e curatata si maturate; chiar daca suprafata
pe care se asterne mixture asfaltica este cea a unui strat care a fost executat
recent si aceasta necesita amorsarea cu emulsie de bitum. Aplicarea stratului
de mixture asfaltica se face numai dupa ce suprafata este perfect uscata.
Mixtura asfaltica este adusa cu autobasculantele si descarcate in buncarul
� nisorului mecanic. Finisorul imprastie materialul de pe toata latimea
necesara in grosime uniforma la cota ceruta si realizata si o compactare
initiala. Compactarea � nala va � realizata de catre compactoare � nisoare,
intr-un anumit interval de temperatura, cand bitumul serveste ca lubri� ant.
In cazul asfalturilor cilindrate pentru stratul de uzura in procesul
tehnologic mai intervine un utilaj speci� c, distribuitor de criblura sau nisip
bituminat.
Acest utilaj imprastie criblura bituminata pentru clutaj sau nisipul bitumat
in urma � nisorului conform � gurii 15 de mai jos:
Figura 15

Cantitatea de materiale
Cantitatea de material bituminos care se asterne intr-o zi depinde de
conditiile reale si de posibilitatile de organizare.
In general, cantitatile variaza in limite de la 150 la 300 t/zi la 180 – 350 t/
zi. Se pot asterne cantitati mai mari (daca tra� cul poate � deviat din zona de
lucru) utilizand doua masini de asternut si trei cilindri compactori (� gura 16).
In acest caz se pot asterne si 3000 de t/zi sau mai mult.
Figura 16
A�ternerea manual�
A�ternerea mixturilor asfaltice se realizeaza mecanizat si numai in
anumite cazuri se apeleaza la procedeul manual. Aceste cazuri se refera la:
- suprafete mici;
- in zone greu accesibile pentru utilaje;
- reparatii, plombe.
Tehnologia meseriei - 27

Esential este ca si in procedeul manual, materialele sa � e mentinute la
temperatura corespunzatoare.
Pentru a asigura � uxul fabricii de prepararea si pentr a nu mentine blocat
mijlocul de transport auto pe toata durata de asternere a materialului provenit
dintr-un transport, materialul poate � stocat in bazine incalzite si acoperite
pentru a-i mentine temperatura.
Inaintea de inceperea operatiei de asternere acea zona trebuie curatata si
amorsata.
Materialul este lopatat pe amplasament si apoi nivelat folosind greble
speciale.
Se va evita greblarea timp indelungat deoarece poate provoca segregarea
materialului. Pentru a asigura legatura cu suprafetele vechi se taie marginea
dupa planuri verticale. Materialul trebuie asternut la nivelul dorit pentru a
asigura uniformitatea caii.
A�ternerea mecanizat�
A�ternerea mecanizat� se face cu un utilaj conform proiect. Sunt folosite
rapartizoare cu l��imi între 1,5 – 2,5 m, care se deplaseaz� pe ro�i iar grinda
� nisoare lucreaz� prin vibrare. Se pot folosi utilaje cu repartizoare cu l��imi
mai mari de 3 m care se deplaseaz�, preferabil pe �enile.
Alegerea unei masini de repartizat asfalt
Repartizorul se gaseste intr-o varietate de m�rimi si prima decizie este
de a selecta un utilaj care sa se potriveasca lucrarii. Finisoarele de asfalt au
posibilitatea sa repartizeze mixtura pe latimi de 1,2m pana la 6m si chiar mai
mare. Orice utilaj are o latime de baza ce poate � extinsa prin telescoape, de
altfel constructorul a creat posibilitatea se a produce o extensie su� cienta
pana la dublarea celei initiale. In felul acesta se poate turna � e o banda de
circulatie de 3 -4 m, � e toata latimea drumului de 4,5 – 7 m.
O alta decizie care trebuie luata se refera la alegerea cilindrului compactor
cel mai e� cient. Acesta trebuie sa aiba dimensiunile si greutatea adecvata, in
asa fel incat sa execute o buna compactare si sa se deplaseze cu usurinta de la
un punct la altul.
Modul de func�ionare a utilajului de a�ternere
Finisorul se compune in principal, dintr-un sasiu tractor cu senile
sau pneuri, echipament cu un motor diesel pe care sunt montate toate
echipamentele ce realizeaza operatiunile necesare.
Viteza utilajului poate sa � e adaptata ritmului de aprovizionare, astfel incat
sa se evite inreruperile de functionare intre doua descarcari ale mijloacelor de
28 - Tehnologia meseriei

transport, pentru a intelege cum lucreaza un utilaj de asternut asfalt trebuie
cunoscute partile principale ale acestuia.
Buncarul si transportorul
Buncarul de primire care are pereti rabatabili servesc la descarcarea
mixturii din autocamioane.
Materialul din acest buncar este preluat de catre banda transportoare,
montata la baza lui care conduce materialul catre zona centrala a � nisorul
unde va � repartizat transversal.
In timp materialul este transportat de banda transportoare, partile laterale
ale buncarului se ridica astfel incat materialul de pe perete cade spre banda
transportoare. In felul acesta, se impiedica racirea materialului de pe peretii
laterali.
Repartizorul
Acesta imprastie materialul adus de banda transportoare, transversal pe
stratul suport. Materialul este asternut uniform in grosime prestabilita.
Dispozitivul de compactare
In urma repartizorului este montat un echipament pentru realizarea unei
compactari initiale, constituit dintr-o grinda de nivelare cu vibrare hidraulica
si batere, cu reglare � na, pana la 4000 vibratii/minut.
Grinda este prevazuta cu prelungiri telescopice. Batatorul este prevazut
cu incalzire electrica.
Acest echipament constituie partea principala a � nisorului deoarece
trebuie sa asigure prin vibrare si batere o prima compactare a mixturii
asfaltice si trebuie, in consecinta sa � e incalzita. Finisoarele moderne produc
un indice de compactare de ordinul a 85 – 90% din compactarea � nala.
Controlul vibro� nisorului
Prima operatie inainte de a incepe asternerea este reglarea utilajulu la
latimea corespunzatoare.
Aceasta se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor manuale, unele dintre
utilajele mai moderne au dispozitive telescopice de extensie.
De asemenea, inainte de a incepe lucrul de asternere a materialului
bituminos, dispozitivul de asternere trebuie sa � e dispus la o temperatura cu
cel putin 5 o C mai mare decat temepratura materialuli ce urmeaza a � asternut.
Cele mai bune rezultate se obtin cand exista o constanta a aprovizionarii
utilajelor de asternere cu material bituminos.
Lucrul nu trebuie sa inceapa decat in momentul in care la repartizor se
a� a cel putin 2 mijloace de transport incarcate cu material bituminos.
Inaltimea materialului pe banda transportoare este reglata de deschiderea
din spatele buncarului.
Cantitatea de material care se asterne se poate regla prin dimensiunile
deschiderii din spatele buncarului, viteza transportorului si viteza reparti-
Tehnologia meseriei - 29

zorului. In felul acesta se asigura debitul de material bituminos corespunzator
cu grosimea stratului. Importanta este, asa cum s-a spus mai inainte,
aprovizionarea continua cu material bituminos.
Compactarea materialelor bituminoase
Compactarea este operatia � nala a punerii in opera a materialelor
bituminoase de care va depinde in mare parte, viabilitatea stratului de rulare.
Scopul sau este dublu:
- de a obtine capacitatea necesara;
- de a asigura obtinerea unei bune uniformitati a suprafetei.
Pentru a asigura o cat mai buna compactare posibila, tehnico-rutiera, se
dispune de trei mari familii de utilaje:
- cilindrii cu rulari netede;
- compactori cu pneuri;
- cilindrii vibratori.
Cilindrii cu rulouri netede actioneaza prin greutatea proprie, exercitand o
presiune de contact de� nite prin incarcarea pe cm de bandaj.
Greutatea proprie a utilajului variaza cu posibilitatea de lestare a utilajului.
Compactoarele cu pneuri prin modul de actionare, asigura compactarea
mixturii fara sa zdrobeasca sau sa sparga pietrele. Aceste compactoare
actioneaza atat prin presiunea exercitata de pneuri cat si prin efectele de
framantare a materialului datorita deformarii pneurilor.
Pentru straturile de rulare, compactoarele cu pneuri au o roata speciala
plasata lateral care asigura compactarea marginii benzii de circulatie.
Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri se obtine un grad ridicat si
uniform de compactare. Pentru evitarea formarii fagaselor trebuie reglata
presiunea din pneuri pe masura cresterii gradului de compactare. Reglarea
presiuni din pneuri se realizeaza in functie de temperatura, de tipul de liant si
de felul agregatelor.
Se pot folosi cu rezultate foarte bune rulouri tandem vibratoare.
Frecventa si amplitudinea vibratiilor sunt variabile.
Se obtin in general grade de compactare ridicate in cazul realizarii
compactarii cu comapactoare cu pneuri sau compactoare vibratoare dupa
cilindrarea initiala care se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede.
Factorii principali care in� uenteaza compactarea mixturilor asfaltice sunt:
- dozajul si consistenta bitumului; un continut de liant mai ridicat conduce
la obtinerea unui volum de goluri mai mic, dar datorita procentului
ridicat de liant, stabilitatea stratului la temperatura ridicata scade si
aceasta cu atat mai mult cu cat consistenta sa este mai scazuta;
- compozitia granulometrica si forma agregatelor in� uanteaza
compactitatea mai ales cand aceasta se realizeaza la temperaturi mai
30 - Tehnologia meseriei

scazute: mixturile asfaltice cu un procent ridicat de criblura prezinta o
rezistenta mai mare la compactare fata de cele cu un continut mai redus
de criblura;
- temperatura mixturii asfaltice este unul din factorii determinanti in
obtinerea gradului de compactare corespunzator: scaderea temperaturii
de compactare fata de temperatura optima cu 25% conduce la un
volum de goluri remanente dublu pentru acelasi lucru mecanic:
pentru temperaturi de compactare mai scazute decat cele prescrise
pentru diverse tipuri de mixtura nu se pot obtine grade de compactare
corespunzatoare oricat s-ar mari energia de compactare.
Se face observatia ca atunci cand mixtura asfaltica se asterne in strat
subtire, temperatura materialului scade rapid sub temperatura optima (care
este peste 110°C, iar pentru mixturile asfaltice rugoase peste 130°C) si
compactarea nu se mai face in bune conditii.
Grosimea stratului de compactat se alege in functie de tipul mixturii, de
utilajul existent si de valoarea rezultata din calculele de dimensionare.
Studiile expermentale realizate arata ca pana la grosimi de 14 cm, diferenta
intre gradele de compactare obtinute la partea superioara si inferioara a
stratului poate � considerata neglijabila, iar pentru grosimi mai mari aceasta
diferenta este sesizabila si conduce la neuniformitate in comportarea stratului
sub circulatie.
Reguli privind compactarea mixturilor asfaltice
- Compactarea mixturilor asfaltice se face pentru � ecare strat in parte, in
grosimi uzuale de 8-9 cm.
- Compactarea se face in lungul drumului, de la margini spre axa, iar
pe sectoarele de rampa sau cu pro� l transversal cu panta unica de la
marginile cu cota mai mica spre cele cu cota mai ridicata.
- Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu viteza redusa si
constanta.
- Fiecare trecere peste materialul de compactat este urmata de o trecere
inapoi pe aceeasi urma.
- Fiecare urma a compactorului se va suprapune cu 20-30 cm peste cea
precedenta.
- Deplasarea laterala a compactorului, pentru compactarea fasiei
urmatoare se realizeaza pe zona cu material deja compactat.
- Pentru prima compactare se recomanda ca in general compactorul sa se
deplaseze cu roata motrice inainte.
- Schimbarea sensului de mers (de la mers inapoi la mers inainte) trebuie
sa se realizeze in puncte decalate, la distante de cca. 1 m.
Tehnologia meseriei - 31

- Nu este admisa stationarea compactoarelor pe mixtura calda, proaspat
compactata.
- Udarea rulourilor sau a pneurilor pentru evitarea lipirii mixturii de
acestea - operatie utila – trebuie facuta cu cantitati reduse de apa pentru
a nu se produce racirea brusca a mixturii de la partea superioara a
stratului.
- Temperatura maxima a mixturii trebuie sa � e astfel incat sa nu se
produca valuri sau deplasari laterale de material.
- Compactoarele vor realiza treceri lungi, astfel incat numarul de opriri la
schimbarea sensului de mers sa � e redus.
- Primele treceri se vor face cu viteze mai mici (2-4 km/h), iar urmatoarele
cu viteze mai mari (4-6 km/h). Nu trebuie depasita viteza de 6 km/h.
- Cand se lucreaza pe jumatate din latimea caii trebuie asigurata lipirea
la rostul de lucru. Pentru aceasta se taie marginea, se amorseaza si
apoi se compacteaza, compactorul deplasandu-se pe materialul racit.
Rosturile de lucru la cele doua straturi suprapuse se decaleaza fata de
axa drumului.
32 - Tehnologia meseriei

5. CONTROLUL CALIT��II ÎMBR�C�MIN�ILOR ASFALTICE
5.1. Cotele de nivel ale suprafe�ei
Fiecare strat de suprafa�� trebuie s� � e executat la cotele de nivel cerute
�i cu toleran�e admise. Opera�iunea este necesar� pentru a constata c� stratul
de îmbr�c�minte este la cota de nivel corect� la bordur� �i c� sunt realizate
pantele transversale de scurgere a apei.
M�rimile toleran�elor sunt astfel precizate pentru toate celelalte straturi �i
se asigur� c� sunt realizate grosimile avute în vedere pentru � ecare strat.
Uniformitatea (planeitatea) suprafe�ei
De�i cotele de nivel corecte ale suprafe�ei vor asigura c� grosimile avute
în vedere ale straturilor �i pantele de scurgere sunt ob�inute, ele nu vor asigura
neap�rat o rulare lin�. Acest� cerin�� are în vedere controlul m�rimii permise
�i a frecven�ei denivel�rilor.
Metode pentru controlul cotelor de nivel pe durata a�ternerii stratului
Exist� trei metode principale de control a nivelurilor materialului din
stratul de suprafa�� a�ternut de câte un repartizor:
- metoda nivelarii cu grinda articulat� � otanta;
- dispozitive de control automat;
- metoda grilei cotelor de nivel.
Marea majoritate a straturilor de suprafata executate la cald se realizeaza
mecanic deoarece este mai rapid, mai ieftin si se obtine o mai buna � nisare.
Asternerea manuala este de obicei limitata la suprafete mici sau de forma
geometrica neregulata.
Pentru a�ternerea mecanic� se folose�te metoda nivel�rii cu grinda
articulat� � otant�.
Metoda nivelarii cu grinda articulata � otanta
Este cea mai r�spândit� metod� folosit� la nivelarea îmbr�c�mintilor
existente. Ea nu conduce la cele mai bune rezultate, dar este convenabila si
nu necesita nici o tratare a denivelarilor.
Dispozitivul de a�ternere al repartizorului este astfel reglat incat sa asigure
grosimea medie dorita a stratului. Apoi este mentinut la acest reglaj. Aceasta
metoda se bazeaza pe faptul ca dispozitivul de nivelare al masinii va nivela el
insusi denivelari mici existente pe suprafata.
Grinda nivelatoare se deplaseaza pe stratul de material nou asternut si se
orienteaza paralel cu directia de inaintare a vehiculului tractor. Cand rotile din fata
ale tractorului trec peste o denivelare (um� atura) sau peste o groapa, schimbarea
nivelului de referinta nu se transmite imediat (instantaneu) grinzii nivelatoare.
Tehnologia meseriei - 33

In cazul neregularitatilor scurte si super� ciale ce nu depasesc 2 m
lungime vehiculul tractor revine la nivelul s�u de referinta inainte de a apare
o schimbare la nivelul grinzii nivelatoare. In cazul um� aturilor sau gropilor
mai lungi ansamblul de asternere (vehicul tractor - nivelator) reduc din efectul
neregularitatilor asupra nivelului suprafetei noi, dar nu-l elimina complet.
Dispozitive de nivelare cu control automat.
Aceste dispozitive automate controleaza nivelul unuia sau a doua puncte
de articulatie. Ele urmaresc nivelul liniei bordurii sau alt nivel de referinta
si mentin punctul de articulatie la o cota de nivel dorita, deasupra sau sub
acesta. Se descriu mai intai patru tipuri de asemenea dispozitive ce lucreaza
dupa acest principiu si apoi un altul care lucreaza dupa un principiu diferit.
Senzorii de bordura pot � folositi in cazul in care exista bordura continua
cu fata neteda sau o linie de rigola. Un papuc sau senzor urmareste aceasta
linie si printr-un mecanism aproximativ simplu se controleaza inaltimea
punctului de articulatie alaturat, mentinandu-l paralel cu fata de sus a bordurii.
Senzorii pe � re metalice sunt adesea folositi pe santierele mari de
constructie a partii carosabile. Nivelurile � ecarui strat ce se construieste sunt
stabilite adesea fata de � re metalice (sarme) intinse, � xate pe tarusi metalici
montati de-a lungul � ecarei laturi a partii carosabile. Lama nivelatoare a
utilajului de asternut material poate � controlata cu ajutorul unor senzori ce
se deplaseaza pe aceste sarme.
Senzorii de egalare la rosturi trebuie sa � e folositi de indata ce prima
banda a partii carosabile a fost executata. Nivelul marginii de la rostul de
lucru poate � folosit pentru controlul cotelor de nivel ale benzii urmatoare
alaturate. Un senzor se deplaseaza de-a lungul marginii rostului de lucru si
asigura ca valorile cotelor de nivel de la banda a doua in executie si de la
prima banda sunt aceleasi Acest procedeu automat de control nu necesita o
alta operatie preliminara si trebuie folosit întotdeauna cand se executa benzi
alaturate.
Grinzile de mediere a valorilor pot � utilizate cand nu este posibil sa se
recurga la una din alternativele de mai inainte. O grinda metalica cu lungimea
de 10m se ataseaza lateral repartizorului, ea � ind rezemata pe un numar
oarecare de palpatori cu arc. Din inregistrarile palpatorilor se stabileste o
valoare medie a ridicaturilor si a gropilor pe suprafata existenta in fata grinzii
metalice. Cota de nivel medie ce rezulta se foloseste pentru controlul cotei
punctului de articulatie. Grinda este greoaie si de aceea nu se prefera pe
santierele aglomerate sau cu caracter di� cil.
Veri� catorii de panta transversala difera de cele patru tipuri prezentate
mai inainte prin aceea ca pot � folositi numai cand un dispozitiv de alt tip este
utilizat pentru controlul unei laturi a repartizatorului.
34 - Tehnologia meseriei

Veri� catorul de panta transversala controleaza a doua latura in
comparatie cu prima. El se angajeaza (� xeaza) la o valoare constanta a pantei
transversale sau la o succesiune de valori in apropierea unei curbe.
Pentru cele mai bune rezultate trebuie sa se dispuna de mai multe tipuri
de dispozitive, iar cel considerat ideal care se alege pentru folosire depinde
de conditiile de lucru.
O buna metoda pentru refacerea stratului de suprafata la un drum cu doua
benzi prin control complet automat al cotelor de nivel ar � :
Prima banda: folosirea unui senzor si a veri� catorului de panta
transversala.
Banda a doua: folosirea unui senzor pe fata bordurii si a unui senzor de
egalare la marginile rostului longitudinal.
Metoda grilei cotelor de nivel
Acolo unde metoda cu grinda articulata � otanta nu da rezultate
satisfacatoare si metodele cu dispozitive automate de control nu sunt
disponibile trebuie utilizata o gril� a cotelor de nivel. Aceasta consta intr-o
serie de marcaje la diferite intervale de-a lungul ambelor margini ale
� ecarei benzi de circulatie, Marcajele facute cu creta sau vopsea stabilesc
grosimile de material de adaugat in � ecare punct al grilei. Intervalele dintre
marcaje depind de uniformitatea suprafetei stratului suport, de complexitatea
suprafetei stratului suport, de complexitatea suprafetei de realizat si de
volumul de lucru.
Operatorul de pe repartizator poate regla manual grinda nivelatoare in
scopul de a furniza grosimile de material cerute asa cum este indicat in � ecare
punct in lungul partii carosabile.
Grila cotelor de nivel poate � realizata cu orientarea � e in lungul, � e
transversal partii carosabile, sau prin combinarea celor doua orientari. Intai,
acolo unde drumul este prevazut cu borduri denivelate procedeul consta in a
masura sageti fata de o sarma intinsa � xata la nivelul bordurilor, asa cum se
arata in � gura 17 de mai jos:
Figura 17
In alta situatie, la un drum fara borduri denivelate, cotele de nivel existente
pot � masurate cu o nivela si comparate cu valorile dorite ale acestor cote; in
felul acesta grosimile de material pot � calculate.
Tehnologia meseriei - 35

Asternerea manuala
Majoritatea asternerilor manuale de material se fac pe benzi inguste de
pana la 2m latime cum ar � in cazul trotuarelor sau a peticirii partii carosabile.
Cotele de nivel ale marginilor acestor suprafete sunt bine determinate de
cotele de pe borduri si de la limita trotuarului in cazul trotuarelor, sau de catre
cotele de nivel ale suprafetei ce inconjoara peticul. Opera�iunea se realizeaz�
cu ajutorul unei greble cu care materialul se întinde corespunzator pentru a
putea realiza cotele de nivel cerute ele suprafetei in aceasta situatie.
Daca suprafata de asternut manual este relativ lata, va � aproape imposibil
sa se obtina un bun rezultat fara a folosi cote de nivel intermediare. Cea mai
obisnuita cale de a furniza aceasta informatie este cu ajutorul unei grile
alcatuita din calupuri de lemn, tarusi din lemn sau cupoane de metal amplasati
la 3 sau 5m, avand marcata cota de nivel a suprafetei. Cand se asterne material
pe suprafata tare a unui drum existent, este de obicei imposibil sa realizam
cotele de nivel cu nimic altceva decat folosind ca martori pavele din lemn
amplasate pe suprafata.
Factorii care afecteaza calitatea suprafetei de rulare
In afara de necesitatea de a utiliza un sistem de control al cotelor de nivel
care sa � e corespunzator scopului, exista un numar de alti factori care pot
afecta calitatea suprafetei de rulare.
Urmeaza o lista a problemelor potentiale care necesita a se lua in
considerare.
Neuniformitatea stratului suport (substratul).
Daca stratul suport (adica suprafata existenta) este neuniforma nu se
poate realiza o suprafata plana buna prin simpla acoperire cu un strat de
imbracaminte rutiera. Desi suprafata ce se realizeaza imediat in spatele
repartizatorului poate � satisfacatoare, ea rezulta din grosimi variabile ale
unui material nou compactat neuniform. Când suprafata este circulat� p�r�ile
mai groase se vor tasa mai mult decât p�r�ile mai sub�iri �i se va produce ceea
ce se nume�te compactare diferentiala.
Când suprafa�a existent� este neuniform� um� �turile trebuie t�iate iar
adânciturile umplute pentru a îndep�rta partea cea mai rea a neregularit��ilor.
P�r�ile ridicate sunt în mod obi�nuit îndep�rtate cu ni�te ma�ini ce aplic�
procedee la cald sau la rece pentru refacerea planeit��ii. Adânciturile sunt
umplute cu un material asem�n�tor celui din îmbr�c�minte, folosit ca material
de nivelare, scopul este de a realiza un strat conform cerin�elor din proiect.
Substrat cu vascozitate scazuta
Daca materialul pentru o imbracaminte este asternut in stare calda pe
un strat alcatuit din material cu vascozitate scazuta sau cu intarire (priza)
intarziata, caldura va avea ca efect inmuierea materialului suport. Acest
proces conduce la deformarea stratului suport cand se cilindreaza materialul
din imbracaminte.
36 - Tehnologia meseriei

In scopul de a evita aceasta situatie sau stratul suport vechi se inlocuieste,
sau se foloseste in imbracaminte un material cu o temperatura de asternere
mai scazuta. De exemplu, o imbracaminte din macadam bitumat poate �
folosita in locul unui beton asfaltic cilindrat.
Marimea agregatelor minerale.
Cand dimensiunea agregatelor minerale din materialul nou este prea
redusa fata de grosimea stratului, atunci materialul este supus unei deplasari
orizontale de cilindrii compactorului si suprafata rezulta cu urme (fagase).
De asemenea daca agregatele minerale au dimensiunea prea mare grinda
nivelatoare a repartizatorului aluneca pe muchiile agregatelor sau produce
fagase de antrenare a materialului. Acestea vor impiedica obtinerea cotelor
de nivel corecte si vor reduce durabilitatea materialului prin mentinerea lui in
apa ce se acumuleaza.
Continuitatea aprovizionarii cu material.
Cotele de nivel satisfacatoare se pot obtine cand exista o continuitate in
aprovizionarea cu material.
Grinda nivelatoare se reazem� pe suprafa�a materialului care trece pe sub
aceasta. O întrerupere a aprovizion�rii cu material face ca grinda nivelatoare
s� se afunde în material �i s� produc� o suprafa�� de tipul celei ar�tate în
� gura 18 de mai jos. Aceasta nu numai ca afecteaza calitatea de rulare dar va
reduce si durata de serviciu a imbracamintii.
Figura 18
Tehnologia meseriei - 37

Opera�iunea de a�ternere
Urm�toarele aspecte principale trebuie urm�rite când se a�terne material
cu ajutorul repartizatorului:
- partea frontal� a grinzii nivelatoare trebuie s� � e curat�;
- placa compactoare trebuie s� � e corect reglat�;
- grinda nivelatoare trebuie s� � e înc�lzit� înainte de începerea lucrului;
- o aprovizionare constant� cu material trebuie men�inut� la distribuitorul
elicoidal al repartizatorului �i la grinda nivelatoare;
- materialul a�ternut manual longitudinal repartizatorului trebuie înl�turat
pentru a permite o compactare suplimentar� de c�tre compactor;
- o reducere trebuie f�cut� la rosturi pentru a putea compacta materialul
nou a�ternut.
Temperaturi
Temperatura medie de livrare este de 130°C. Temperaturile maxime de
stocare sunt în limitele 155°C - 175°C �i astfel va in� uen�a în mic� m�sur�
temperaturile de livrare.
Materialul trebuie a�ternut în general la temperatur� minim� de livrare. El
trebuie s� � e destul de � erbinte pentru a permite realizarea cilindr�rii înainte
ca temperatura s� scad� sub valoarea minim� de cilindrare.
Când materialul se a�terne manual trebuie dat� aten�ie ca el s� se men�in�
în stare cald�. Gramada de material se acoper� cu prelate �i se a�terne în strat
cât de repede înainte de a deveni prea rece �i nelucrabil.
Tehnologia cilindr�rii
Deoarece cilindrarea este ultima opera�ie ce are loc, ea va determina
efectiv calitatea � nal� a suprafe�ei. O împingere excesiv� în fa�a tamburului
se produce când cilindrarea se face la temperatur� prea ridicat� sau cu vitez�
prea mare. Deforma�iile plastice (permanente) sunt cauzate de asemenea
de oprirea sau întoarcerea ro�ilor cilindrului pe materialul cald. Cilindrarea
trebuie continuat� pân� ce urmele lasate de ro�ile compactorului dispar.
Speci� carea �i m�surarea cotelor de nivel ale suprafe�ei.
Pe durata de construc�ie a p�r�ii carosabile cotele de nivel sau nivelurile
structurii, la stratul de form�, substratul de nisip, straturile de baz� �i la
îmbr�c�minte, trebuie veri� cate. Drumul va avea rezisten�a proiectat� numai
dac� toate straturile vor � construite cu grosimea corect�.
Toleran�ele cotelor de nivel ale suprafe�ei.
În practic�, nu este efectiv posibil s� se realizeze cu exactitate grosimile
ar�tate în proiect sau în speci� ca�ii. De aceea, în normele o� ciale se accept�
toleran�e cu anumite valori.
Toleran�a la cotele de nivel ale suprafe�ei stratului de baz� �i ale
îmbr�c�min�ii este de ± 6 mm. De asemenea, pentru ca o combinare a
38 - Tehnologia meseriei

toleran�elor s� nu aib� ca efect sub�ierea îmbr�c�min�ii, grosimea speci� cat�
a acesteia nu trebuie s� � e redus� cu mai mult de 5 mm.
Pentru veri� carea toleran�elor, nivelurile de pe suprafa��, cotele de nivel
se m�soar� la intervale de 10 m longitudinal �i de 2 m transversal. Nivelul
suprafe�ei este apreciat satisf�c�tor atunci când nu mai mult de una din
cele zece valori m�surate succesiv longitudinal, sau una din cele m�surate
transversal este în afara toleran�ei permise.
Se pot veri� ca toleran�ele � e m�surând cotele de nivel în punctele anume
alese, � e m�surând s�ge�ile între suprafa�a studiat� �i o sârm� întins� rezemat�
pe borduri sau o sârm� întins� longitudinal.
Speci� carea �i m�surarea regularit��ii de suprafa��
Regularitatea suprafe�ei se refer� la m�rimea �i frecven�a um� �turilor.
Suprafa�a unui drum trebuie s� � e pe cât posibil de neted� cu scopul de
a reduce la minimum eforturile atât în structura drumului cât �i asupra
vehiculelor �i s� asigure un confort de deplasare participan�ilor în tra� c.
Standardele elaborate pentru neregularit��ile maxime admise la o
suprafa�� nou�, au fost stabilite pe baza de experien�� �i ele prev�d c� trebuie
asigurat� o deplasare f�r� zdruncin�turi
Cea mai simpl� �i cu mult cea mai economic� metod� de testare dac�
o suprafa�� nou� este satisf�c�toare, const� în a rula pe aceasta �i a vedea
dac� este acceptabil�. Dac� rulajul ma�inii este f�r� zdruncin�turi nu mai este
necesar s� se recurg� la o alt� testare. Dac� rulajul este nesatisf�c�tor, atunci
este necesar s� se cuanti� ce starea de neregularitate �i s� se compare aceasta
cu cerin�ele de regularitate a suprafe�ei cuprinse în standarde atunci când un
constructor se ocup� numai de execu�ia îmbr�c�min�ii unui drum, regularitatea
suprafe�ei acestuia este in� uen�at� în mod considerabil de regularitatea
stratului suport. În asemenea situa�ii înainte de începerea lucr�rilor se
anun�� bene� ciarul asupra denivel�rilor suprafe�ei existente. Când suprafa�a
existent� prezint� multe neregularit��i nu este posibil s� se ob�in� o suprafa��
plan� a îmbr�c�min�ii f�r� o opera�ie de recti� care a acestora sau a�ternerea
unui strat intermediar cu rol de a elimina neregularit��ile
Urm�toarele trei metode sunt utilizate pentru a cuanti� ca gradul de
neregularitate a suprafe�ei unui drum.
Metoda de m�surare cu rigla �i pana.
O rigl� dreapt� din lemn sau metal, cu lungimea de 3 m care nu se
deformeaz� sub greutate proprie când este rezemat� la capete, este pozi�ionat�
pe suprafa�a drumului.
Cu ajutorul unei pene gradate ce se introduce sub rigl� se m�soar�
denivel�rile dintre latura inferioar� a riglei �i suprafa�a drumului.
Aceasta metod� se folose�te pentru m�surarea denivel�rilor pe direc�ie
longitudinal� �i transversal� drumului. Se poate astfel controla dac� sunt
Tehnologia meseriei - 39

espectate toleran�ele admise la construc�ie dar se pot m�sura �i denivel�rile
ce apar la exploatare.
Metoda de m�surare cu rigla mobil�.
O rigl� metalic� nedeformabil� cu lungimea de 3 m prev�zut� cu ro�i la
cele dou� capete �i o roat� palpatoare intermediar� se deplaseaz� longitudinal
pentru a m�sura neregularit��ile pe aceast� direc�ie. Pe grind� se a� � montat
un dispozitiv ce înregistreaz� diferen�a de nivel dintre roata palpatoare �i
ro�ile de la capetele grinzii, conform � gurii 19 de mai jos:
40 - Tehnologia meseriei
Figura 19
Normele o� ciale prev�d ca m�sur�torile s� se fac� pe un sector cu
lungimea de 300 m al îmbr�c�min�ii iar când lungimea total� construit� este
mai mic�, se va face pe un sector de cel pu�in 75m lungime. În tabelul de mai
jos sunt indicate valorile ce corespund celor dou� lungimi. Condi�iile tehnice
prev�d c� nu se admit neregularit��i longitudinale mai mari de 10 mm.
Num�rul neregularit��ilor pentru stratul de leg�tur� (binder) sau pentru
pene laterale de ranforsare este cu 50% mai mare decât cel acceptat �i
prezentat în tabelul de mai jos pentru îmbr�c�minte.
Denivelarea 4 mm 7 mm 4 mm 7 mm
Lungimea (m) 300 75 300 75 300 75 300 75
Drumuri nationale 20 9 2 1 40 18 4 2
Drumuri judetene 40 18 4 2 60 27 6 3
Factori ce afecteaz� durabilitatea
Suprafa�a îmbr�c�min�ii este supus� la cele mai mari solicit�ri. În timpul
rul�rii pe îmbr�c�mintea unui drum, oricare defect al acesteia poate � cauza unui
accident. Bicicli�tii �i motocicli�tii sunt în mod deosebit supu�i acestui risc.
De aceea este foarte important ca materialele pentru stratul de
suprafa�� s� � e bine alese �i corect a�ternute astfel ca s� asigure o durat�

de serviciu maxim�. Prin durabilitate se în�elege aceast� durat� de serviciu.
Îmbr�c�mintea drumului trebuie s� suporte înc�rc�rile din tra� c �i ac�iunea
factorilor de clim� pe o durat� de ani cât mai mare posibil� �i în acela�i timp
s�-�i men�in� forma �i rezistent� la derapare.
Defectele suprafe�ei pot permite apelor s� se in� ltreze pân� la nivelul
stratului de funda�ie �i a p�mântului suport ceea ce antreneaz� o sc�dere a
capacit��ii portante a acestuia. Apa in� ltrat� în straturile rutiere prin înghe�are
distruge coeziunea materialului, urmat� de dislocarea lui �i de apari�ia
gropilor, distrugerea rosturilor sau chiar um� �turi locale.
Factorii care in� uen�eaz� durabilitatea suprafe�ei:
- rezisten�a straturilor de baz� �i de funda�ie;
- calitatea materialelor folosite în îmbr�c�minte;
- metodele de a�ternere �i de compactare a materialelor în strat.
Rezisten�a straturilor suport ale îmbr�c�min�ii
De�i straturile de suprafa�� repartizeaz� înc�rc�turile date de tra� c unui
anumit spa�iu este esen�ial ca straturile suport s� � e su� cient de rezistente fa��
de solicit�rile la care sunt supuse. În cazul unui drum nou, îmbr�c�mintea,
stratul de baz� �i cel de funda�ie trebuie sa aib� rezisten�a corespunz�toare
pentru a suporta solicit�rile date de tra� c, chiar �i în condi�iile în care
p�mântul suport are caracteristici de portan�� mai slabe.
Pentru reînnoirea îmbr�c�min�ii este esen�ial ca drumul existent s� � e
su� cient de rezistent pentru a folosi aceluia�i scop.
Ca un drum reînnoit s� aib� în totalitate aceia�i durat� de serviciu
este necesar ca toate straturile componente s� � e aduse la acela�i nivel de
rezisten��. Orice zon� f�r� rezisten�� a îmbr�c�min�ii, cum ar � gropile,
tran�eele temporare sau zonele � surate trebuie s� � e reparate înainte de
reînnoirea îmbr�c�min�ii.
Suprafe�ele la care se constat� o cedare a funda�iei trebuie sacri� cate,
materialul îndep�rtat �i reconstruit complet. Când nu se recurge la acest
procedeu îmbr�c�mintea nou� se va rupe în aceste zone f�r� rezisten�� ca
urmare a transmiterii pe grosimea ei a deform�rilor �i � surilor.
Alegerea materialelor pentru realizarea durabilitatii
Materialele pentru îmbr�c�minte se realizeaz� cu lian�i bitumino�i pentru a
lega între ele agregatele minerale �i a conferi pe ansamblu o impermeabilizare.
Lian�ii trebuie s� aib� o vâscozitate ridicat� (rezisten�� mare la curgere) astfel
c� el s� nu se deformeze sub înc�rc�rile produse de tra� c ori s� se înmoaie pe
timp cald.
Agregatele minerale din mixturile asfaltice sunt alc�tuite dintr-un anumit
amestec de diferite dimensiuni (adic� au o granulozitate continu�) astfel ca
ele s� se împ�neze reciproc �i s� formeze pe ansamblu o structur� stabil� �i
rezistent�.
Tehnologia meseriei - 41

Aceste caracteristici confer� materialului capacitatea de a suporta
înc�rc�turile din tra� c �i ac�iunea factorilor de clim�, adic� m�resc
durabilitatea. În general cu cât stratul de material este mai aproape de
suprafa�a drumului cu atât mai mare vor � solicit�rile din tra� c �i cele
produse de factorii climatici. Pentru îmbr�c�minte cele mai bune materiale se
dovedesc a � cele alc�tuite cu lian�i care au o vâscozitate mare �i cu agregate
minerale cu granulozitate continu�, ob�inându-se o structur� dens�.
Aspecte ale durabilit��ii privind a�ternerea �i compactarea
Durabilitatea poate � afectat� sub aspectele:
- apa se va in� ltra în sistemul rutier �i va înmuia p�mântul suport;
- înc�rc�turile din tra� c vor compacta par�ial îmbr�c�mintea dar numai
pe urmele de deplasare a ro�ilor producând o suprafa�� deformat�;
- materialul va � mult mai pu�in rezistent decât ar � fost în cazul unei
compact�ri corecte, ceea ce conduce la solicit�ri mai mari pentru
straturile inferioare;
- apa care se in� ltreaz� în îmbr�c�minte va înghe�a iarna având ca efect
dezintegrarea materialului, în particular pe direc�ia rosturilor de lucru;
- când compactarea este de slab� calitate, materialul poate � refulat
lateral de ac�iunea ro�ilor.
Tehnologiile de a�ternere trebuie s� � e corespunz�toare pentru a realiza o
îmbr�c�minte bine compactat� �i impermeabil�, inclusiv în zona rosturilor de
lucru.
Pentru realizarea acesteia sunt urm�rite aspectele:
- veri� carea materialului livrat, sub aspectul calit��ii;
- preg�tirea suprafe�ei existente;
- amenajarea corect� a rosturilor;
- a�ternerea;
- cilindrarea.
Veri� carea materialului livrat
Probleme care apar când materialul este adus pe �antier:
- Materialul are o consisten�� variabil�. Aceasta se poate întâmpla
� e c� materialul a fost malaxat necorespunz�tor, � e c� s-a produs o
segregare pe durata stoc�rii �i transportului. Rezultatul segreg�rii este
c� materialul este mai grosier pe marginile înc�rc�turii fa�� de cel situat
în interiorul ei;
- Materialul este prea rece. Când materialul este rece sau p�r�ile laterale
ale basculantei sunt reci se vor forma buc��i care nu pot trece prin
repartizorul elicoidal al utilajului de a�ternut. Materialul va � de
asemenea greu de compactat;
42 - Tehnologia meseriei

- Materialul este prea cald. Dac� materialul este prea cald, liantul începe
s� curg� de pe agregate �i se dreneaz� c�tre partea de jos a înc�rc�turii.
Dac� temperatura a fost prea ridicat� pe durata malaxarii, liantul poate
� par�ial ars, caz în care materialul se arunc�;
- Materialul con�ine substan�e improprii. Este important de a da aten�ie la
oricare contaminare, în special cea realizat� cu o cantitate prea mare de
nisip sau cu ulei diesel care adesea este folosit pentru a preveni lipirea
materialului de partea interioar� din spate a basculantei.
Aceste gre�eli trebuie identi� cate cât de repede posibil pentru a evita
a�ternerea materialului care ulterior va trebui înlocuit. Materialul trebuie s�
se încadreze în intervalul de temperaturi speci� cate înainte ca basculanta s�
descarce materialul în bunc�rul repartizorului.
Pregatirea suprafetei.
Pentru a ob�ine cea mai durabil� reînnoire a unui drum existent câteva
lucr�ri preg�titoare sunt necesare. O îmbr�c�minte este un strat destul de
sub�ire din material în grosime de la 20 la 60 mm. Acest strat singur este
insu� cient de rezistent la toate solicit�rile orizontale cauzate de frânare sau
r�sucirea ro�ilor în condi�ii de tra� c. Sub ac�iunea acestor solicit�ri este
posibil ca îmbr�c�mintea s� alunece longitudinal sau s� cedeze lent fa�� de
suprafa�a stratului suport, având ca urmare ruperea �i deformarea materialului
din îmbr�c�minte.
Acest aspect poate � evitat dac� se asigur� c� suprafa�a stratului suport este
rugoas�; în caz contrar este necesar� rabotarea acesteia, în scopul de a realiza
o suprafa�� rugoas�. Procedeul cel mai obi�nuit �i mai ieftin de a preveni
curgerea lent� const� în a îmbun�t��ii adeziunea între cele dou� suprafe�e cu
ajutorul unui strat sub�ire de leg�tur�. Acesta const� într-o stropire u�oar� a
suprafe�ei vechi cu o emulsie de bitum în cantitate de 0,3 la 0,5 litri/m².
C�p�cele golurilor de canalizare �i alte piese metalice s� � e cur��ate �i
unse cu bitum. Acest tratament se va face de asemenea pe fe�ele interioare ale
bordurilor care vor � în contact cu betonul asfaltic.
Rosturi
Acolo unde îmbr�c�mintea nou� se m�rgine�te cu materiale a�ternute
anterior (de exemplu la un rost de lucru transversal sau la un rost
longitudinal), trebuie amenajat un rost etan�. Aceasta se poate realiza prin
una din urm�toarele metode:
Metoda 1: materialul în stare rece existent poate � înc�lzit la temperatura
de cilindrare cu ajutorul unui radiator cu raze infraro�ii înainte de a a�terne
al�turat materialul cald. Opera�ia de cilindrare va lipi cele dou� materiale.
Metoda 2: materialul existent se taie pe o l��ime de circa 10 cm astfel
ca s� rezulte cu o fa�� vertical�. Aceasta se unge cu bitum cald înainte de
a�ternerea materialului nou. Aceast� opera�ie se poate realiza mai u�or dac�
Tehnologia meseriei - 43

marginea primei benzi a�ternute este � nisat� cu o fa�� vertical� înainte de
r�cirea materialului, prin t�iere cu o frez� ata�at� cilindrului compactor.
Un rost, chiar bine amenajat, este mai pu�in rezistent decât materialul
a�ternut continuu. Rosturile de la straturile suprapuse nu se vor executa
pe aceea�i vertical�. Toate rosturile (atât cele transversale cât �i cele
longitudinale) trebuie s� � e decalate cu cel pu�in 300 mm fa�� de cele ale
straturilor situate dedesubt.
În cazul unei execu�ii noi pe o suprafa�� mare pentru a evita s� se ob�in�
rost longitudinal în stare rece, se recurge la dou� repartizatoare de material
care vor lucra unul dup� altul. Repartizatorul al doilea va urma îndeaproape
�i lateral primul astfel ca s� realizeze un rost în stare cald�.
A�ternerea
Din materialul livrat în stare corespunz�toare de malaxare �i f�r� aspect
de segregare, repartizatorul va realiza un strat continuu cu grosime uniform�.
A�ternerea manual� se face cu grij� pentru a � siguri ca opera�ia de întindere
cu grebla nu conduce la o separare a agregatelor mai mari.
Cilindrarea
Opera�ia de cilindrare este foarte important� pentru a se realiza o
îmbr�c�minte durabil� �i impermeabil�.
Cilindrarea trebuie sa inceapa imediat dupa asternere, fara a cauza o
impingere excesiva a materialului in fata rotilor. Ea trebuie sa � e terminata
inainte ca temperatura sa scada sub valoarea minima de cilindrare si tinand
seama ca vor � necesare cel putin sase treceri pe directie transversala.
Rezisten�a la derapare
Macrotextura rezulta din aranjamentul agregatelor minerale la suprafata
stratului in asa fel incat sunt inglobate numai partial in acesta, sau rezulta din
imprastierea de criblura pe suprafata de rulare.
Macrotextura rezulta din rugozitatea � na a suprafetei � ecarei granule
minerale.
Atat macrotextura cat si microtextura au tendinta de a se reduce ca
marime sub actiunea tra� cului si a conditiilor de clima dupa un numar de
ani. Rezistenta la derapare efectiva pe o suprafata a drumului va depinde
in oricare interval de timp de conditiile climaterice, de macrostructura si
microstructura reziduala.
Alegerea materialelor pentru imbracaminti cu rezistenta la derapare
Cele mai multe materiale folosite la imbracaminti cu rezistenta la derapare
vor avea urmatoarele caracteristici:
- un mozaic restrans al agregatelor minerale aparente;
- o buna textura a granulelor pe grosimea stratului;
- granulele minerale sa ramana in relief peste nivelul general al
materialului pentru a permite apei sa se dreneze sub nivelul suprafetei
de contact a pneului;
44 - Tehnologia meseriei

- un liant cu vascozitate ridicata care confera mixturii asfaltice stabilitate
la deformare, rezistenta si reduce procesul de indesare progresiva a
granulelor de la suprafata in grosimea stratului;
- granulele minerale sa aiba fete aspre, cu proeminente ale caror muchii
sunt ascutite;
- agregatele minerale sa aiba duritate, uzura mica si sa nu se lustruiasca.
Primele patru caracteristici enumerate privesc diferite aspecte ale
macrostructurii, iar ultimile doua, diferite aspecte ale microstructurii. In
practica este greu sa se obtina cel mai bun din toate domeniile, in special
din cauza costurilor ridicate ale materialelor care pot realiza cea mai buna
rezistenta la derapare.
De exemplu, agregatul mineral cel mai rezistent la derapare si care se
lustruieste cel mai putin este bauxita calcinata. Utilizarea acestui agregat este
insa limitata, datorita costului ridicat, la alcatuirea straturilor de rulare cu
grosime mica ce se aplica in intersectii foarte aglomerate si in acoperirea
trecerilor pietonale din zonele urbane, in scopul de a asigura distante de
franare reduse.
Zgura de furnal care rezulta ca un subprodus in industria otelului, are de
asemenea calitatea de a nu se lustrui, dar comparativ cu bauxita calcinata are
duritate mica si ca urmare asperitatile de pe suprafata granuleleor se uzeaza
complet pe durata unui an sau doi in cazul unui tra� c intens.
Rocile granitice usor de procurat in forma dorita ca materiale pentru
lucrari de drumuri, au o duritate mare si de aceea sunt rezistente la uzura.
Totusi din cauza structurii foarte � ne pe care o au, uzura chiar mica ce rezulta
in timp, conduce la suprafete plane slefuite care favorizeaza deraparea pe
timp umed.
Calcarele utilizate frecvent la lucrarile de drumuri au o duritate mai mica
fata de granit si o structura mai putin � na. Ca urmare prezinta o uzura mai
mare in timp iar suprafetele granulelor minerale devin foarte plane si lustruite
cu favorizarea derapajului pe timp umed.
Rocile bazaltice au o duritate foarte apropiata de acea a rocilor granitice
si au o rezistenta buna la uzura in timp. Granulele minerale bazaltice au fete
aspre cu muchii ascutite, ce nu se lustruiesc in timp, sub actiunea tra� cului
si ca urmare sunt cel mai frecvent folosite in straturile de rulare asfaltice din
tara noastra.
Materialele folosite au caracteristici de duritate si de rezistenta la slefuire
diferite. Acestea depind de sursa din care provin si tehnologia de extragere si
prelucrare a lor.
Cel mai important lucru de retinut este ca rezistenta la derapare a unui
drum este cea mai scazuta pe vreme umeda. Principalul obiectiv la alegerea
unui material ar trebui, de aceea, sa � e asigurarea ca suprafata � nisata a
Tehnologia meseriei - 45

imbracamintii va avea o buna textura cu granule iesite in relief si care sa
aiba o buna durabilitate. Aceasta se obtine nu numai prin alegerea agregatelor
minerale corespunzatoare dar si prin alcatuirea potrivita a mixturii asfaltice
care sa asigure o textura de suprafata acceptabila daca asternerea este corecta.
Asternerea unei imbracaminti rezistenta la derapare.
Modalitatea in care materialul este asternut in strat nu afecteaza
microtextura agregatelor, dar afecteaza macrotextura suprafetei drumului.
In cazul materialelor la care � nisarea suprafetei nu se face prin raspandire
de criblura, macrotextura (sau textura de adancime) se va obtine printr-o
tehnologie normala de asternere. Singura precautie este sa se asigure ca
cilindrarea nu va incepe la o temperatura prea ridicata sau prelungita pe o
durata prea mare. Fiecare din cele doua situatii conduce la o suprafata neteda
cu o textura de adancime prea mica.
Raspandirea de criblura anrobata.
Acest procedeu este de obicei aplicat la imbracaminti si la macadamuri
cu textura � na bitumat� (traditional numite asfalturi � ne la rece). Pentru ca
procedeul de raspandire a criblurii bitumate sa � e reusit este necesar sa � e
controlate urmatoarele aspecte:
- cantitatea de criblura raspandita;
- masura in care aceasta se incastreaza in stratul suport.
Scopul este de a raspandi o cantitate su� cienta astfel incat granulele sa se
situeze una langa alta. Pentru a obtine aceasta, dispozitivul de raspandit se
regleaza si se testeaza inainte de folosire.
Oricare zona a suprafetei pe care repartizatorul nu o acopera cu o cantitate
su� cienta trebuie reparata si acoperita suplimentar cu criblura prin raspandire
cu lopata. Criblura care se a� a depozitata pe o banda alaturata celei in
executie se inlatura inainte de inceperea cilindrarii pe banda in lucru pentru a
evita ridicarea cilindrului la trecerea in zona rostului.
Daca cantitatea de criblura raspandita este prea mare, granulele se vor
deplasa lateral si nu se vor incastra corect in stratul suport. In scopul de a
obtine o raspandire uniforma repartizatorul trebuie sa lucreze continuu fara
intreruperi.
Proportia de criblura raspandita trebuie sa � e masurata si controlata in
raport cu cerintele date in prescriptii.
Masurarea cantitatii de criblura ce trebuie raspandita, inainte de a incepe
lucrul in � ux continuu sau in timp ce acesta se desfasoara se face cu o tava
din aluminiu de forma patrata cu o latura de 300 mm, care se suspenda la o
balanta cu arc. O serie de asemenea tavi sunt plasate in fata repartizatorului
de criblura si dupa ce acesta trece peste ele greutatea criblurii se masoara
utilizand balanta cu arc. Se intelege ca pe zona unde au stat tavile criblura se
raspandeste din nou inainte de a incepe cilindrarea.
46 - Tehnologia meseriei

Pentru drumurile intens circulate normale pentru cantitatile de raspandire
sunt cuprinse intre urmatoarele limite:
- criblura 15/25 mm: 9,5 la 12 kg/m² (=105 la 85 m²/tona)
- criblura 8/15 mm: 7,5 la 9,5 kg/m² (=135 la 105 m²/tona)
Criblurile trebuie sa � e din roci dure, rugoase cu marimea 15/25 sau 8/15
mm.
Dupa raspandirea criblurii, urmatoarea operatie foarte importanta este
cilindrarea ei, pentru a o incastra corect in stratul suport. Daca cilindrarea
este excesiva intreaga macrotextura de suprafata se pierde. Cand granulele
de criblura sunt slab incastrate in stratul suport ele pot � smulse sub actiunea
tra� cului sau slabite prin actiunea repetata a inghetului.
Masurarea rezistentei la derapare a suprafetei drumului.
Rezistenta la derapare a suprafetei drumului depinde de macrostructura
lui, de microstructura agregatelor minerale si de conditiile de clima. Sunt
disponibile diverse aparate pentru a simula actiunea unui vehicul care
aluneca, iar dintre acestea cel mai simplu se dovedeste a � Testerul portabil
pentru determinarea rezistentei la derapare. Valorile obtinute cu acest aparat
sunt numite “valorile rezistentei la derapare” (Skid rezistence value = SRV).
Schema aparatului prezentat� conform � gurii de mai jos:
Figura 20
Aparatul este amplasat pe suprafata drumului si reglat astfel ca baza lui
sa � e in pozitie orizontala. Tija verticala este reglata pe inaltime astfel ca
placuta de cauciuc a pendulului sa � e in contact cand oscileaza pe suprafata
drumului. Bratul pendulului se aduce in pozitie orizontala si se blocheaza
dispozitivul de � xare - eliberare, iar acul indicator de pe cadran se aduce in
pozitie verticala.
Tehnologia meseriei - 47

Cand se elibereaza pendulul din dispozitivul de retinere el se deplaseaza
spre fata drumului cu care intra in frecare prin placuta de cauciuc si antreneaza
in miscare acul indicator al scalei aparatului. Cu cat acul indicator este deplasat
mai inspre partea stanga a scalei cu atat frecarea pe suprafata drumului a fost
mai mica si deci mai redusa valoarea rezistentei la deplasare (SRV).
Operatia se repeta de cel putin trei ori, cand aceste valori sunt destul
de apropiate ele se considera acceptabile. Daca nu sunt apropiate se repeta
incercarea pana se obtine acest lucru.
Intocmai ca testul petei de nisip, testul rezistentei la derapare poate �
folosit pentru a urmari schimbarile valorilor rezistentei la derapare ale unui
drum. De asemenea, testul poate � utilizat si in situatii mai aparte cum ar �
receptia unei lucrari noi sau dupa un accident. In aceasta situatie se poate
determina daca rezistenta la derapare a fost unul din factorii care a favorizat
accidentul.
Masurarea rezistentei la uzura a agregatelor minerale.
Este o incercare de laborator prin care se masoara cantitatea cu care se
uzeaza un esantion de agregate minerale care au fost supuse unei solicitari
standard de uzura. Incercarea este folosita pentru a evalua calitatea agregatelor
minerale pentru a corespunde utilizarii lor in alcatuirea straturilor de rulare
(imbracaminti de drumuri) sau pentru compararea calitatii diferitelor tipuri
de agregate. Un esantion de agregate minerale pregatit in anumite conditii
este supus unei actiuni de uzura standard, dupa care se determina procedeul
de material mai mic decat o anumita dimensiune rezultat si se calculeaza un
coe� cient de calitate.
Procedeul de uzura se realizeaza cu masini diferite dupa cum urmeaza:
a) masina Deval care este alcatuita din doi cilindrici metalici, � xati in
pozitie inclinata fata de un ax orizontal in jurul caruia se rotesc, supune
agregatele minerale unei operatii de uzura prin frecare reciproca
intere granule. Dupa 10000 de rotatii ale cilindrilor metalici, sortul de
material testat este cernut folosind o sita cu latura ochiului de 1,5 mm
sau un ciur cu diametrul ochiului de 2 mm. Fractiunea de material mai
mica de 1,5 mm sau 2 mm, exprimata in procente, ce s-a desprins din
granulele initiale, da o indicatie asupra rezistentei la uzura.
Coe� cientul de calitate se calculeaza cu relatia:
C = 40/F
unde F este fractiunea mai mica de 1,5 mm sau 2 mm, in %.
Dupa valorile coe� cientului de calitate agregatele minerale sunt apreciate
astfel:
- cu rezistenta la uzura mica, C < 7;
- cu rezistenta la uzura medie, C = 7 - 9;
- cu rezistenta la uzura acceptabila, C = 9 – 11;
48 - Tehnologia meseriei

- cu rezistenta la uzura buna, C = 11 – 13;
- cu rezistenta la uzura foarte buna, C = 13 – 15.
Pentru macadam se admit agregate minerale cu un coe� cient de calitate
intre 9 si 13 iar pentru betoanele asfaltice criblurile cu un coe� cient de calitate
intre 9 si 11.
Incercarea cu masina Deval (� gura 21.a) se poate face si in prezenta apei
prin inchiderea etansa a cilindrilor metalici. Incercarea este mai apropiata de
conditii reale de solicitare a agregatelor minerale si pune in evidenta faptul ca
la agregatele provenite din roci semidure sau slabe coe� cientul de calitate se
reduce ca valoare la jumatate sau mai mult. In cazul acesta, agregatele pentru
macadam trebuie sa ateste un coe� cient de calitate mai mare decat 6.
Figura 21.a
b) masina Los-Angeles � gura 21.b care este alcatuita dintr-un cilindru
metalic cu axul de rotire orizontal, supune agregatele minerale unei
operatii combinate de uzura, prin frecare reciproca intre granule si in
acelasi timp prin lovire cu bile de fonta de o anumita marime. Numarul
si greutatea bilelor introduse in cilindru variaza in functie de felul
probei (6 la 12 bile in greutate de 390 la 445 grame). Incercarea se face
cu un esantion de material in greutate de 5 kg, iar rezistenta la uzura se
apreciaza prin procentul de material ce trece prin sita cu latura ochiului
de 1,68 mm, dupa 500 de rotatii ale cilindrului. Calitatea agregatelor
minerale se exprima prin valoarea coe� cientului LA care trebuie sa � e
20 in cazul agregatelor de buna calitate si 50 in cazul celor mediocre.
Figura 21.b
Tehnologia meseriei - 49

50 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MATEMATIC� APLICAT�
Matematic� aplicat� - 1

2 - Matematic� aplicat�

CAPITOLUL I
1. OPERA�II CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA �I SC�DEREA
Întâlnim numere naturale atunci când num�r�m obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m�surare.
Sc�zând pe 3 din 2, ca rezultat nu ob�inem un num�r natural. Pentru a putea
sc�dea orice num�r natural din orice alt num�r, a trebuit s� extindem ideea de
num�r, introducând �i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz� adun�ri, sc�deri, înmul�iri �i împ�r�iri.
Numerele întregi se folosesc �i în unele m�sur�ri, ca de exemplu în m�surarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim nota�iile:
N � ��0, 1, 2, 3, ... �, pentru mul�imea numerelor naturale;
N * = �1, 2, 3, 4... �, pentru mul�imea numerelor naturale nenule (f�r� num�rul
0);
Z = �0, � 1, � 2, � 3, � 4... �, sau �...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... �, pentru
mul�imea numerelor întregi. De asemenea, Z * = Z - �0�.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ�, adic� a + b = b + a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;
Asociativ�, adic� (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar � numerele (întregi) a,
b, �i c.
Din aceste propriet��i rezult� c� în calcule putem efectua adun�rile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Num�rul 0 este element neutru pentru opera�ia de adunare. Orice num�r întreg
are un opus, notat – a, care este �i el num�r întreg. Din aceste propriet��i
rezult� c� sc�derea num�rului întreg b din num�rul întreg a poate � înlocuit�
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c� putem des� in�a o parantez� în fa�a c�reia se a� � semnul -,
schimbând semnele tuturor termenilor ce se a� � în parantez�.
Folosind propriet��ile adun�rii, putem calcula:
Matematic� aplicat� - 53

-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,
(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =
(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,
(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =
= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2
EXERCI�II
1) Scrie�i patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unit��ilor 2 �i care s� � e cât mai mici posibile.
2) A) Un num�r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num�rul�
B) Alt num�r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num�rul�
3) A) Un num�r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num�r�
B) Alt num�r este cu 855 mai mic decât 15.258. A� a�i acest num�r.
4) Efectua�i adun�rile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectua�i sc�derile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranja�i în ordine cresc�toare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectua�i calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabili�i dac� este adev�rat sau nu:
a. (+10) + (-9) � (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) � (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) � (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) � (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) � (+18) – (+5).
9) În dou� vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s� turn�m uleiul
în alte dou� vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s� aib� celalalt vas�
54 - Matematic� aplicat�

10) Urm�toarele zece adun�ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
2. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR ÎNTREGI
Reamintim c� înmul�irea numerelor întregi se efectueaz� �inând seam� de
urm�toarea regul�:
Valoarea absolut� a produsului a dou� numere este egal� cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi
factori au acela�i semn, �i este -, când cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
Înmul�irea numerelor întregi este:
Comutativ�, adic� a x b = b x a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;
Asociativ�, adic� (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar � numerele a, b �i c;
Distributiv� fa�� de adunare, adic� a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar �
numerele a, b �i c.
Num�rul 1 este element neutru pentru opera�ia de înmul�ire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic� dou� înmul�iri �i o adunare), prefer�m s�-l efectu�m sub
forma a x (b + c), sco�ând factor comun.
Folosind propriet��ile înmul�irii, s� calcul�m:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerci�iu rezolvat. Calcula�i: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s� efectu�m cele dou� înmul�iri, apoi adunarea.
Ob�inem rezultatul mai repede, dac� observ�m c� putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
Matematic� aplicat� - 55

) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Ob�inem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Sco�ând factor comun pe 81, ob�inem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac� a �i b sunt dou� numere întregi, astfel încât b � 0, câtul dintre a �i b,
notat prin a : b, este acel num�r întreg c, în cazul în care el exist�, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observ�m c� regula semnelor este, pentru împ�r�ire, aceea�i ca �i pentru
înmul�ire.
Problem� rezolvat�. Un metru p�trat de linoleum cost� 1 300 lei. Cât cost�
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m �i l��imea de 3 m�
Rezolvare. A� �m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p�tr�i). Dac� 1 mp de
linoleum cost� 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost� de 12 ori mai mult,
adic� 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmul�irea, ob�inem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCI�II
1) a) Un num�r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num�rul� Alt
num�r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num�rul� c) Ionic�
merge spre �coal� cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic�. A� a�i viteza
automobilului.
2) a) Un metru p�trat de covor cost� 2 300 lei. Cât cost� un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m �i l��imea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are înal�imea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în�l�imea. Cât
este aria sa?
3) Calcula�i, sco�ând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calcula�i cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3;
b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.
5) Efectua�i înmul�irile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
56 - Matematic� aplicat�

6) Calcula�i:
7) a) 3 + (-5) 2 ; b) 2 3 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2
– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8);
f) (2 0 + 2 2 ) x �2 4 – 2 3 x (2 2 – 2)�;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 3 2 – 4 2 ; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d)
(3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);
9) Scrie�i mul�imea divizorilor întregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determina�i elementele urm�toarelor mul�imi:
A = �x ��N � x divide pe -12�
B = �x ��Z � x divide pe 8�
C = �x ��N � -13 divizibil cu x�
D = �x ��Z � 6 divizibil cu x�
3. ADUNAREA �I SC�DEREA NUMERELOR RA�IONALE
Atunci când „lu�m p�r�i dintr-un întreg” sau când m�sur�m segmente,
suprafe�e, volume, numere care nu sunt neap�rat întregi. De fapt, a fost
nevoie s� � e aduse numerele ra�ionale, mul�imea acestor numere se noteaz�,
de obicei cu litera Q.
Orice num�r ra�ional poate � reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate � scris ca frac�ie
m
, în care num�ratorul m este un num�r întreg, iar
n
numitorul n un num�r natural, diferit de 0.
m
Numerele ra�ionale negative pot � scrise în forma -
n
, unde m �i n sunt
numere naturale (iar n � 0). De exemplu, num�rul ra�ional
10
poate � scris
-
10
sau -
5
m -6 m
. Numerele ra�ionale pot � scrise în forma + , sau , unde m
6 3
n n
�i n sunt numerele naturale (iar n � 0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n
=
2n
=
3n
=
4n
Numerele m �i n pot � alese prime între ele, în care caz frac�ia se nume�te
ireductibil�.
Numerele ra�ionale pot � scrise �i zecimal, dac� avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie �i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie �i -0,75.
Dac� încerc�m s� scriem zecimal pe , ob�inem 0,6666...; se mai scrie �i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel,
481
= 5,34444... = 5,3(4).
90
Matematic� aplicat� - 57

În general, dac� scriem zecimal un num�r ra�ional, atunci în dreapta virgulei
apare un num�r � nit de cifre � 0, urmate eventual de o perioad�.
S� ne reamintim c� num�rul ra�ional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form� de frac�ie
7
, iar 0,(12) se scrie în form� de frac�ie
12
sau (dup�
9
99
simpli� carea cu 3).
Num�rul ra�ional 3,(52) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:
352-3 349
3,(52) =
99
=
99
Num�rul ra�ional 3,5(2) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:
3,5(2) =
352-35
=
317
90 90
Adunarea �i sc�derea numerelor ra�ionale scrise zecimal se fac dup� regulile
obi�nuite, �inând îns� seama de virgul�. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCI�II
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 �i 15; b) 88 �i 123; c) 99 �i 123; d) 36 �i 35; e) 41 �i 141?
Justi� ca�i r�spunsul.
2) a) Simpli� ca�i cu 3 frac�iile:
6
; ; ;
3
b) Simpli� ca�i cu 9 frac�iile: ; ; ;
Simpli� ca�i cu 6 frac�iile: ; ; ;
3) Simpli� ca�i frac�iile (ob�inând frac�ii ireductibile):
a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;
k) ; l) ; m) ; n) .
9 6 15 9 23
21
18
27 27
36 72
63 45
27
18
12 18
24 60
90 42
54
3 20 44 12 24 96 105 150 81 16
6 50 33 9 4 144 90 510 120 64
166 1666 16666 166666
664 6664 66664 666664
4) Compara�i între ele (aducându-le la acela�i numitor) frac�iile:
a)
2
�i
13
; b)
7
�i
2
; c)
25
�i
28
; d)
72
�i
88
; e)
59
�i
59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scrie�i în form� de frac�ie numerele ra�ionale:
a) 4 4;
b) 13 1;
c) 7 11;
d) 5 1;
e) 3 1;
f) 2 1;
g) 4 7;
h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
58 - Matematic� aplicat�

4. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR NATURALE
Dac� numerele ra�ionale sunt scrise în form� de frac�ie, produsul lor se
ob�ine înmul�ind num�r�torii între ei �i numitorii între ei:
m p
n
•
q
=
Dac� numerele ra�ionale sunt scrise zecimal, produsul lor se ob�ine dup�
regulile obi�nuite, �inând seam� de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor r�mâne valabil�. A�adar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
Înmul�irea numerelor ra�ionale este comutativ�, asociativ� �i distributiv�
fa�� de adunare.
Orice num�r ra�ional a � 0 are un invers, notat . Înmul�ind num�rul a cu
inversul s�u, ob�inem ca rezultat 1:
mxp
nxq
1
a
1
a x a = 1
De exemplu, inversul lui 2 este
1
= 0,5 iar inversul lui
2
este
3
. În
m
general, dac� a = , atunci
1
=
n 2
3 2
n
.
a m
Împ�r�irea num�rului ra�ional a cu num�rul ra�ional b (� 0) se de� ne�te ca
� ind înmul�irea lui a cu inversul lui b:
1
a : b = a x
b
Dac� numerele sunt scrise în form� de frac�ie, împ�r�irea se face
înmul�ind deîmp�r�itul cu inversul împ�r�itorului sau, altfel spus, „înmul�ind
cu frac�ia r�sturnat�”. Dac� numerele sunt scrise zecimal, împ�r�irea se face
dup� regulile obi�nuite.
EXERCI�II
1) Efectua�i înmul�irile:
2
3 3 a) x ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ;
4 3 10 3 2
d) 1 (-
2
(
x(-2
; x
3
f) 10 (-3
7 4
;
x e) 2 (- 5 (+
3 6
;
(
(
(
(
Matematic� aplicat� - 59

5. EXTRAGEREA R�D�CINII P�TRATE DIN NUMERE
RA�IONALE POZITIVE. APROXIM�RI
În general, vom spune c� num�rul ra�ional p este p�trat perfect, dac� exist� un
num�r ra�ional a astfel încât p = a2 .
Regula semnelor ne arat� c� p�tratele perfecte nu pot s� � e numere negative.
Dac� p este un num�r ra�ional p�trat perfect, atunci putem scrie p = a2 cu a num�r pozitiv. Acest num�r pozitiv a (�i numai acesta) va � numit
r�d�cin� p�trat� a lui p �i va � notat astfel: .
A�adar, 8 este r�d�cina p�trat� a lui 64, dar -8 nu este r�d�cin� p�trat� a lui
64; = 8. Num�rul 3 este r�d�cina p�trat� a lui 9 , dar - 3 nu este r�d�cina
4
16
4
p�trat� a lui .
Num�rul 1,4 este r�d�cina p�trat� a lui
Deoarece 02 = 0, vom considera c� 0 este p�trat perfect �i ca = 0.
Orice p�trat perfect este pozitiv sau 0. Îns� nu orice num�r ra�ional pozitiv
este p�trat perfect.
Metod� de extragere a r�d�cinii p�trate:
Exemplu pentru num�rul 1024 �i num�rul 752,4049:
60 - Matematic� aplicat�

Matematic� aplicat� - 61

Ob�inem ca rezultat 27,43. A�adar 752,4049 este p�trat perfect �i
EXERCI�II
1) Completa�i tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este r�d�cina p�trat� a num�rului?
3) Care din propozi�iile ce urmeaz� sunt adev�rate?
4) A� a�i r�d�cina p�trat� a urm�toarelor numere:
a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) A� a�i primele patru cifre ale frac�iei zecimale ce reprezint� pe:
Calcula�i:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNO�TIN�ELOR
62 - Matematic� aplicat�

CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a �i b numere ra�ionale pozitive, b � 0. Raportul lor este
a
, iar k =
a
b
este valoarea raportului
b
.
Observa�ii:
- a �i b sunt termenii raportului;
- dac� a �i b sunt m�rimi exprimate cu acee�i unitate de m�sur�, atunci
raportul m�rimilor este raportul numerelor care exprim� cele dou� m�suri.
Exemplu:
De câte ori este mai mic� l��imea unui dreptunghi fa�� de lungimea
acestuia dac� L = 12 cm �i l = 6 cm.
Avem , deci l��imea este de dou� ori mai mic� decât
lungimea.
- dac� termenii raportului sunt dou� m�suri diferite, exemplu distan�� �i
timp atunci raportul lor este o marime nou�, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distan�a de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma
100
(p � Q, p ��0) se nume�te raport procentual.
p� se cite�te „p la sut�” sau „p procente” �i înseamn�
p
.
100
Exerci�ii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m �i l��imea de 2 m. Completa�i:
a. Raportul dintre lungimea �i l��imea dreptunghiului este .................;
acest raport arat� c� lungimea este de ................ ori mai mare decât
l��imea sau c� la�imea dreptunghiului este de .............. ori mai mic�
decât lungimea.
Matematic� aplicat� - 63

. Raportul dintre l��imea �i lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arat� c� l��imea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren în form� de dreptunghi este de 20 km �i l��imea 8 hm.
a. Care este raportul dintre lungimea L �i l��imea l a terenului? Ce
reprezint� acest raport?
b. Care este raportul dintre l��imea l �i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint� acest raport?
3. �tiind c�
76
4. Pentru 4 kg de mere se pl�tesc 76 lei. Ce reprezint� raportul
4
?
5. Num�rul a este de 5 ori mai mic decât num�rul b �i 1 din num�rul c.
7
Calcula�i:
a. Raportul dintre a �i b;
b. Raportul dintre a �i c;
c. Raportul dintre 5 �i
1
;
7
d. Raportul dintre c �i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut� din b este c.
64 - Matematic� aplicat�

CAPITOLUL 3
UNIT��I DE M�SUR�
A. Unit��i de m�sur� pentru lungimi, transform�ri:
1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
Pentru a transforma o unitate de masur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:
- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmultire cu 10 2n ;
- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 10 2n ,
n � ind num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i;
Lungimile se masoar� cu diverse instrumente de m�surat lungimi: rigla
gradat� (folosit� în proiect�ri �i de �colari), metrul obi�nuit (folosit în special
la m�surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lan�ul,
�ublerul, micrometrul etc.
Oricât de bun ar � un instrument folosit, el masoar� cu o anumit� eroare.
De aceea orice m�surare presupune o aproximare.
B. Unit��i de masur� pentru suprafe�e, transform�ri:
1 km 2 1 hm 2 1 dam 2 1 m 2 1 dm 2 1 cm 2 1 mm 2
1000 2
m 2
km hm dam m dm cm mm
100 2
m 2
10 2
m 2
1
m 2 m 2 m 2 m 2
Alte unit��i de masur� pentru suprafe�e sunt hectarul (ha) �i arul (ar):
1 ha = 100 2 m 2 ; 1 ar = 10 2 m 2 ;
1 ha = 1 hm 2 ; 1 ar = 1 dam 2 .
Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:
km 2 hm 2 dam 2 m 2 dm 2 cm 2 mm 2
- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 10 2n ;
- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 10 2n
(n este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).
Matematic� aplicat� - 65

C. Unit��i de m�sur� pentru volum, transform�ri:
1 km 3 1 hm 3 1 dam 3 1 m 3 1 dm 3 1 cm 3 1 mm 3
1000 3
m 3
Multiplii metrului cub se utilizeaz� foarte rar în via�a practic�.
Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea
schem�:
- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 10 3n ;
- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 10 3n (n
este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).
Exerci�ii:
100 3
m 3
1. Transforma�i in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are l��imea de 23 cm. S� se calculeze lungimea sa �tiind
c� dac� aceasta se m�re�te de dou� ori, iar l��imea se m�re�te cu 2 atunci aria
dreptunghiului se m�re�te cu 1215 m 2 .
3. Pentru un pavaj se folosesc pl�ci de mozaic cu suprafa�a de 120 cm 2 ,
a�ezate în rânduri a câte 12 pl�ci � ecare. A� a�i aria suprafe�ei pavate.
4. Transforma�i în mm 3 : 40 cm 3 ; 7 m 3 ; 0,0000933 hm 3 ; 80 dm 3 ; 0,0000000023
km 3 ; 0,42 dam 3 .
5. Transforma�i în m 3 : 18 km 3 ; 0,000415 dam 3 ; 1 476 000 mm 3 ; 0,005 km 3 ;
3250 dm 3 ; 4500 cm 3 .
66 - Matematic� aplicat�
10 3
m 3
1
m 3 m 3 m 3 m 3
km 3 hm 3 dam 3 m 3 dm 3 cm 3 mm 3

6. Calcula�i volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4
cm, l = 2 cm �i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, l��imea de 20 cm �i în�l�imea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m 3 de p�mânt cu o rab� în care încap 60 000 cm 3 . Câte
transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm �i 9 cm?
Matematic� aplicat� - 67

68 - Matematic� aplicat�
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN�
UNGHIURI
De� ni�ie: Se nume�te unghi � gura geometric� format� din dou� semidrepte
care au aceea�i origine.
O = vârful unghiului
�OA �i �OB = laturile unghiului
drept ascu�it
m (� O) = 90 o m (� A) � 90 o
obtuz ascu�it
m (� B) > 90 o m (� C) = 180 o

Dou� unghiuri cu m�surile egale se numesc unghiuri congruente.
Nota�ie: � �congruent
m (� O) = m (� O I ); � AOB � � A I O I B I
Unghiuri complementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor lor
egala cu 90 o .
Unghiuri suplementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor egal� cu
180 o .
Dou� unghiuri care au acela�i complement, sau acela�i suplement, sunt
congruente.
De� ni�ie: Se nume�te bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt� cu
originea în vârful unghiului, situat� în interiorul unghiului, astfel încât cele
dou� unghiuri formate de ea cu laturile unghiului ini�ial s� � e congruente.
� AOB � � BOC � A I O I C I � � B I O I C I
�OC = bisectoare �O I C I = bisectoare
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum� a m�surilor lor 360 o ,
m (� AOB) + m (� BOC) + m (� COD) + m (� DOE) + m (� EOA) = 360 o .
Matematic� aplicat� - 69

Unghiuri opuse la vârf sunt dou� unghiuri care au acela�i vârf �i laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
� AOB ��� A I O I B I opuse la vârf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou� drepte congruente care
prin intersec�ia lor formeaz� un unghi drept (��patru unghiuri drepte).
a � b, � (a, b) = 90 o
Distan�a de la un punct la o dreapt� este perpendiculara dus� din acel punct
pe dreapt�.
A ��a
AB � a
�AB� = d (A, a) este distan�a de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular� pe segment în
mijlocul segmentului.
70 - Matematic� aplicat�

Unghiuri adiacente sunt dou� unghiuri proprii care au vârful comun, o
latur� comun�, iar celelalte dou� laturi sunt situate de o parte �i de alta a
dreptei care con�ine latura comun�.
TRIUNGHIUL
De� ni�ie: Triunghiul este � gura geometric� format� dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a �i, respectiv b �i 3 unghiuri: �A, �B, �C
Clasi� care:
1) dup� laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou� laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic� aplicat� - 71

2) dup� unghiuri
a. ascu�itunghic, are toate unghiurile ascu�ite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz�
unghiul drept; ipotenuz�, latura opus� unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
72 - Matematic� aplicat�
Linii importante în triunghi
1) Mediana este segmentul care une�te vârful unui unghi al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse.
Nota�ie:
AA I = m a ; BB I = m b ; CC I = m c
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersec�ie se nume�te centrul de
greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, �i are proprietatea c� se a� � la
2/3 fa�� de vârf �i 1/3 fa�� de baz�.

2) Bisectoarea interioar� este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz� într-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal dep�rtat de laturile unghiului respectiv.
3) În�l�imea este perpendiculara dus� din vârful unui unghi pe latura
opus�; e notat� de obicei cu h (h a , h b , h c , corespunz�tor cu latura pe care este
dus�).
�AA I �; �BB I �; �CC I � în�l�imi
AA I �BC; BB I �AC; CC I �AB
AA I =h a ; BB I = h b ; CC I = h c
Punctul de intersec�ie al în�l�imilor se nume�te ortocentru �i e notat de
obicei cu H.
În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului.
În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului.
În triunghiul ascu�itunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit� pe latura unui triunghi,
în mijlocul laturii. Scriem c� xy este mediatoarea corespunz�toare laturii
(BC) astfel:
A I ���BC� �i �BA I � ���AC� �i xy�BC �i A I �� xy.
Matematic� aplicat� - 73

Punctul de intersec�ie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea �i bisectoarea sunt � guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceea�i proprietate.
74 - Matematic� aplicat�
O � gur� geometric� care con�ine toate
punctele din plan (sau spa�iu) având
o aceea�i proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUEN�A TRIUNGHIURILOR OARECARE
De� ni�ie: Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile (omoloage)
congruente dou� câte dou� �i unghiurile (scrise în ordinea dat�)
corespunz�toare congruente.
Deci: �ABC ���A I B I C I dac�: �AB�����A I B I �; �BC�����B I C I �; �CA�����C I
A I � �i
� �A���� A I ; �B���� B I ; �C���� C I .
Cazurile de congruen��:
Cazul 1. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte dou� laturi �i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte o latur�
�i unghiurile al�turate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile respectiv
congruente.

Se obi�nuie�te a se rezuma (�i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur�, unghi, latur�)
Cazul 2: ULU (unghi, latur�, unghi)
Cazul 3: LLL (latur�, latur�, latur�)
Dac� triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen�� au
urm�toarea formulare:
Cazul 1: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au câte o
catet� �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente.
Cazul 1 1 : Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au
ipotenuzele congruente �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite
congruente.
Cazul 2 1 : Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au
ipotenuzele �i câte o catet� respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
De� ni�ie: Dou� drepte distincte, a �i b, con�inute în acela�i plan, care nu
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ��b = �
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist� o singur� paralel� la
dreapta dat�.
Unghiurile formate de dou� drepte paralele cu o secant� (sau transversal�).
Perechile:
1 �i 5
2 �i 6 sunt unghiuri
4 �i 8 corespondente congruente
3 �i 7
4 �i 6 unghiuri alterne
3 �i 5 interne congruente
1 �i 7 unghiuri alterne externe congruente
2 �i 8
3 �i 6 unghiuri interne �i de aceea�i parte a secantei suplementare
4 �i 5
1 �i 8 unghiuri externe �i de aceea�i parte a secantei suplementare
2 �i 7
Matematic� aplicat� - 75

Teorem�: Dou� unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dac� sunt ambele ascu�ite sau ambele obtuze
�i sunt suplementare dac� unul este ascu�it iar cel�lalt obtuz.
Teorem�: Suma m�surilor unghiurilor unui triunghi este 180 o .
m(�A) + m(�B) + m(�C) = 180 o
Consecin�e:
1. Într-un triunghi echilateral m�sura � ec�rui unghi este de 60 o .
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascu�ite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascu�ite au m�sura de 45 o .
3. Un triunghi isoscel cu m�sura unui unghi de 60 o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu m�sura unui unghi de 30 o , cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal� cu jum�tate din lungimea
ipotenuzei.
De� ni�ie: Unghiul care este adiacent �i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se nume�te unghi exterior unui triunghi.
76 - Matematic� aplicat�
�ACD este unghi exterior
triunghiului. M�sura unghiului
exterior al unui triunghi este egal� cu
suma m�surilor celor dou� unghiuri
neadiacente cu el.
m(�ACD) = m(�A) + m(�B)

De� ni�ie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume�te
bisectoare exterioar� a triunghiului.
�BE = bisectoarea interioar�
�ABE ���EBC
�BF = bisectoarea exterioar�:
�CBF ���FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar� �i cea exterioar� a unui unghi al unui
triunghi sunt perpendiculare, deci: BE�BF.
De� ni�ie: Se nume�te linie mijlocie în triunghi segmentul care une�te
mijloacele a dou� laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur� �i are ca lungime jum�tate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
De� ni�ie: Patrulaterul este � gura geometric� care îndepline�te condi�iile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou� dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, � gura geometric� format� din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acela�i plan) considerate în
ordinea scris�.
Clasi� care:
1. convex
2. concav
Matematic� aplicat� - 77

Segmentul care une�te dou� vârfuri opuse se nume�te diagonal�.
� �BD� �i �AC� = diagonale
Suma m�surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360 o .
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Propriet��i:
1. Laturile opuse sunt congruente: �AB� ���DC�; �BC� � �AD�
2. Unghiurile opuse sunt congruente: �A � �C; �B � �D
3. Diagonalele se intersecteaz� una pe alta în p�rti congruente:
4. Unghiurile al�turate aceleia�i laturi sunt suplementare:
m(�B) + m(�C) = m(�A) + m(�B) = ... = 180 o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
78 - Matematic� aplicat�
Paralelograme particulare: De� ni�ii �i propriet��i
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate
unghiurile drepte).
Propriet��i. Are propriet��ile
paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) � (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului

2. Rombul este paralelogramul care are dou� laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Propriet��i. Are cele patru propriet��i
ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC � BD) �i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. P�tratul este un dreptunghi care are dou� laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Propriet��i. Are cele 6 propriet��i ale dreptunghiului �i:
7. Are diagonalele perpendiculare �i congruente: AC � BD �i (AC) � (BD).
8. Diagonalele sunt �i bisectoarele unghiurilor respective.
9. P�tratul are patru axe de simetrie: diagonalele �i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou� laturi paralele �i celelalte dou�
laturi neparalele.
AD // BC; AD � BC; AD = baza mic�
BC = baza mare
În�l�imea este distan�a dintre cele dou�
baze:
AE � BC; AE � AD
�AE� = în�l�ime deci este perpendiculara
comun� celor dou� baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se nume�te trapez isoscel
Matematic� aplicat� - 79

Propriet��i:
1. Unghiurile al�turate unei baze sunt congruente: �A ���B; �D � �C.
2. Diagonalele sunt congruente: �AC� � �BD�; DE � AB
Trapezul cu un unghi drept se nume�te trapez dreptunghic.
Linia mijlocie în trapez este segmentul care une�te mijloacele laturilor
neparalele
MN linie mijlocie �i este paralel� cu bazele MN // AB // DC
Linia mijlocie în trapez este egal� cu semisuma bazelor.
80 - Matematic� aplicat�

CERCUL
De� ni�ie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal
departate de un punct � x (numit centrul cercului).
Nota�ie: C(O;R) cerc de centru O �i raz� R.
Linii în cerc
1. Raza este segmentul care une�te orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac�: A; B; C; D; E ��C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz� cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care une�te dou�
puncte de pe cerc: �BC� = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O � (DE); �DE� = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m�rginit� de dou� puncte. BC =
arcul BC.
Unghiuri în cerc
1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în
centrul cercului �i laturile raze.
�AOB = unghi la centru
m(�AOB) = m(AB) (deci se m�soar� prin
m�sura arcului cuprins între laturi)
2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful
pe cerc �i laturile coarde.
�BAC înscris în cerc;
Unghiul înscris în cerc are ca m�sur�
jum�tatea m�surii arcului cuprins între laturi.
Un unghi drept (de 90 o ) subîntinde un
diametru: �MNP dreptunghic.
m (�NMP) = 90 o ; NP = 2R
Matematic� aplicat� - 81

Poligoane regulate înscrise in cerc
Dup� num�rul laturilor, poligoanele sunt:
1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, �.a.
82 - Matematic� aplicat�
3. Unghiul format de o coard� �i tangenta
într-o extremitate a ei (tangenta � ind o
dreapt� care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci �BAC are ca m�sur� jum�tatea
m�surii arcului subîntins de coard�.
4. Unghiul interior este unghiul format
de dou� secante care se intersecteaz� în
interiorul cercului.
Deci unghiul interior se m�soar� prin
semisuma m�surilor arcelor cuprinse între
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul
cu vârful în exterior �i laturile
secante sau tangente cercului
Deci unghiul exterior are ca
m�sur� semidiferen�a m�surilor
arcelor cuprinse între laturi.

Num�rul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este num�rul laturilor poligonului.
De� ni�ie: Se nume�te poligon regulat un poligon convex cu toate laturile
congruente �i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema �i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în func�ie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se de� ne�te ca suma ariilor unor triunghiuri în care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
A n = unde p = perimetrul poligonului �i a n = apotema poligonului
sau:
1. P�tratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
Matematic� aplicat� - 83

ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
b
5. P�tratul
84 - Matematic� aplicat�
h
A ABCD = A �ABD + A �BCD
A = a*b sau A = ab sin A

6. ROMBUL �i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular�
Matematic� aplicat� - 85

86 - Matematic� aplicat�
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE ÎN SPA�IU
Propozi�ii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa�� care include o dreapt� orientat� în toate direc�iile.
Suprafa�a este rotund� daca nu include o astfel de dreapt�.
Un plan poate � determinat în urm�toarele condi�ii:
1. dou� drepte paralele;
2. dou� drepte concurente;
3. o dreapt� �i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem�: O dreapt� este paralel� cu un plan, dac� este paralel� cu o dreapt�
con�inut� în acel plan.
De� ni�ie: Numim perpendicular� pe un plan o dreapt� perpendicular� pe
dou� drepte neparalele con�inute în acel plan.
O dreapt� perpendicular� pe un plan este perpendicular� pe orice dreapt�
con�inut� în acel plan.
Teorem�: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur� perpendicular� �i numai una.
De� ni�ie: Distan�a de la un punct la un plan este perpendiculara dus� din
acel punct la plan.
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
De� ni�ie: Poliedrul este un corp geometric m�rginit de suprafe�e plane,
deci de fe�e poligonale.

Clasi� care:
a) prisma, dreapt� sau oblic�;
b) piramida, regulat� sau oarecare;
c) trunchiul de piramid�
Prisma – corp geometric cu fe�ele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
�i dou� baze paralele �i congruente (care pot � orice fel de poligoane).
În�l�imea prismei este distan�a dintre baze.
Prisma dreapt� este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic� este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac� bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se nume�te paralelipiped.
Arii �i volume
Nota�ii:
V = volumul
A l = aria lateral�
A b = aria bazei
A t = aria total�
h = în�l�imea
B I O � (ABC)
A l = suma ariilor fe�elor laterale
A t = A l + 2* A b
V = A b * h
Prisma dreapt�
A l = perimetrul bazei înmul�it cu în�l�imea (A l = P * h)
A b = aria poligonului de baz�
A t = A l + 2* A b
V = A b * h
Paralelipipedul dreptunghic
Not�m: a, b �i c muchiile care se întâlnesc în acela�i vârf, d = diagonala.
Matematic� aplicat� - 87

Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) de� nit de un poligon plan,
numit baz�, �i un punct exterior planului s�u.
Punctul exterior se nume�te vârful
piramidei.
Fe�ele laterale sunt triunghiuri: �VAB,
�VAB, ...
Segmentul care une�te vârful piramidei cu un
vârf al bazei se nume�te muchie lateral�.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus� din vârful piramidei pe planul bazei se
nume�te în�l�imea piramidei.
Piramida regulat� este piramida care are baza un poligon regulat, iar
în�l�imea trece prin centrul bazei; fe�ele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid� regulat�, în�l�imea unei fe�ei laterale se nume�te apotema
piramidei.
88 - Matematic� aplicat�

VO = h o putem determina din:
�VOM dreptunghic în O
�VOA dreptunghic în O
VM = a I o putem determina din:
�VOM dreptunghic în O
�VMA dreptunghic în M
Dac� baza unei piramide este un triunghi, piramida se nume�te tetraedru.
Dac� muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se nume�te
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un num�r egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fe�e �i în�l�imea care este perpendicular� pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramid�
De� ni�ie: Trunchiul de piramid� este un poliedru ob�inut prin intersec�ia
unei piramide cu un plan paralel cu baza �i îndep�rtând partea dinspre vârf.
Matematic� aplicat� - 89

Dac� trunchiul de piramid� provine dintr-o piramid� regulat�, el se nume�te
trunchi de piramid� regulat�. Fe�ele laterale sunt trapeze isoscele.
În�l�imea unei fe�ei se nume�te apotema trunchiului.
OO I � (ABC), OO I � (A I B I C I )
OO I = în�l�imea h o putem a� a din: �M I EM dreptunghic în E �i �D I FD
dreptunghic în F.
a I = apotema trunchiului o putem a� a din �M I EM dreptunghic în E �i
�B I NB dreptunghic în N.
În plan: raportul ariilor a dou� poligoane asemenea este egal cu p�tratul
raportului de asem�nare.
În spa�iu: raportul volumelor a dou� piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asem�nare.
90 - Matematic� aplicat�

Unde V �i V I sunt volumele a dou� piramide asemenea.
Cilindrul
2. Corpuri rotunde
De� ni�ie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa��
cilindric� circular� �i dou� plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz� suprafa�a cilindric�.
Conul
De� ni�ie: Se nume�te con circular corpul geometric m�rginit de o pânz�
conic� circular� �i de planul cercului care genereaz� pânza conic�.
Dac� pânza conic� circular� de vârf V �i baz� cercul C (O,R) are proiec�ia lui
V în centrul cercului C(O, R), atunci se nume�te dreapt�.
Matematic� aplicat� - 91

Trunchiul de con
De� ni�ie: Se nume�te trunchi de con circular drept corpul m�rginit de o
pânz� conic� circular�, de baza acestuia �i de un plan paralel cu ea, situat de
aceea�i parte a vârfului ca �i baz�. Trunchiul de con se nume�te drept dac�
pânza conic� circular� este dreapt�.
C(O,R) = baza mare
C(O I , r) = baza mic�
Sfera
De� ni�ie: Se nume�te sfer� de centru �i raz� R � 0 locul geometric al
punctelor M din spa�iu, pentru care OM = R
Calota sferic�
92 - Matematic� aplicat�

1. Prisma oblic�
2. Prisma dreapt�
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
ARII �I VOLUME
Matematic� aplicat� - 93

5. Piramid� regulat�
6. Trunchiul de piramid� (oarecare)
7. Trunchiul de piramid� regulat�
8. Cilindrul
94 - Matematic� aplicat�

9.Conul
10. Zona sferic�
Matematic� aplicat� - 95

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
NO�IUNI DE ORGANIZARE
�I LEGISLA�IA MUNCII
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 1

NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII
1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor
în cadrul economiei de pia��
No�iunea de pia��.
Potrivit tratatelor de economie �i p�rerilor unanime ale speciali�tilor, pia�a
desemneaz� sfera economic� în care produc�ia de m�rfuri apare sub form� de
ofert�, iar nevoile de consum sub form� de cerere. Într-o asemenea accep�iune,
sfera confrunt�rii ofertei cu cererea de m�rfuri �i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cump�rare are în vedere, pe de o parte, produc�ia total� de
m�rfuri, iar pe de alt� parte, întregul consum, atât productiv, cât �i neproductiv.
Totodat�, respectivul concept are în vedere, atât rela�iile care au ca obiect
un bun oarecare, cât �i rela�iile care se refer� la sfera serviciilor, � e c� este
vorba de utiliz�ri industriale �i asimilate acestora, � e c� se refer� la destina�ii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c�, datorit� diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul rela�iilor de pia�� trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzac�ionale �i prin diferite forme de circula�ie,
generând o multitudine de rela�ii care fac ca structura pie�ei s� aib� un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat speciali�tii s� sus�in�
ideea potrivit c�reia diversitatea proceselor ce formeaz� obiectul actelor de
schimb, natura diferit� a subiec�ilor care apar în rela�iile de pia��, localizarea
pie�ei, precum �i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin�� o structur� deosebit de complex�.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c�, întradev�r,
pia�a reprezint� un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, diferen�iat, �inându-se seama de structura sa
secven�ial�.
Una din pie�ele importante este pia�a construc�iilor care î�i pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia��.
Pia�a construc�iilor, particularitate a mediului economic.
Pentru o analiz� corect� a pie�ei construc�iilor, a acestui domeniu în general,
se impune, pe lâng� studierea �i cunoa�terea structurii �i a particularit��ilor
domeniului, în�elegerea fenomenelor economice �i a formelor concrete de
manifestare în cadrul pie�ei respective, având totodat� în vedere condi�iile
reale de desf��urare a activit��ii în construc�ii.
Construc�iile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele
esen�iale ale civiliza�iei umane, constituind suportul desf��ur�rii principalelor
activit��i economice, sociale �i politice.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 99

O prim� mare problem� a sectorului construc�iilor o reprezint� identi� carea
unor noi orient�ri, pe baze ra�ionale, care s� permit� proiectarea activit��ii în
construc�ii ca element al permanentei dezvolt�ri economice.
O alt� problem� fundamental� a acestui domeniu o constituie, în contextul
economiei de pia��, e� cien�a activit��ii în construc�ii, principalul deziderat al
oric�rei activit��i economice �i care este în prezent în primul rând rezultatul
progresului tehnic, al aplic�rii imediate, corecte �i permanente a inven�iilor �i
inova�iilor tehnologice, al mecaniz�rii �i automatiz�rii proceselor de produc�ie,
precum �i al unui sistem managerial capabil s� genereze performan��
economic�.
Aspectele speci� ce ale pie�ei construc�iilor sunt determinate, în
mare m�sur�, de particularit��ile acestui domeniu. În primul rând, aceste
particularit��i de� nesc �i delimiteaz� sectorul construc�iilor ca domeniu
distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz� anumite implica�ii în
desf��urarea activit��ii speci� ce, provocând forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune speciali�tilor o anumit� orientare în
studierea pie�ei construc�iilor, pentru adoptarea celor mai juste m�suri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit��i asupra
e� cien�ei economice.
În cadrul acestui capitol ne-am propus s� prezent�m unele dintre reperele
ce marcheaz� locul sectorului construc�iilor în cadrul economiei na�ionale,
elemente ce determin� speci� citatea respectivei pie�e, precum �i câteva
particularit��i ale procesului de cercetare de marketing a pie�ei construc�iilor.
Locul sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti
Timpul a demonstrat c� domeniul construc�iilor, prin produsele sale,
cl�diri, elemente de infrastructur�, amenaj�ri ale teritoriului etc., a jucat �i
joac� un rol esen�ial în desf��urarea �i dezvoltarea activit��ilor economice �i
social-culturale, ac�ionând deosebit de favorabil asupra evolu�iei societ��ii
umane.
Se poate, deci, a� rma c� progresul oric�rei societ��i este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investi�ii umane, materiale �i � nanciare menite
s� contribuie la refacerea, renovarea �i modernizarea continu� a structurii �i
suprastructurii de care dispune � ecare �ar�.
În complexul de eforturi, precum �i în cadrul de realizare a investi�iilor
respective, un rol important revine sectorului de construc�ii, atât în calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investi�ii,
cât �i în calitatea sa de bene� ciar �i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investi�ii.
Pentru o cât mai bun� în�elegere a aspectelor referitoare la locul �i
importan�a domeniului construc�iilor în economia �i macrostructura unui
100 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

stat, inclusiv în România, cât �i a fenomenelor generate �i cu ajutorul c�rora
se poate asigura simultan o argumenta�ie �tiin�i� c� �i pragmatic�, prezentul
studiu apeleaz� la o dubl� abordare, conceptual� �i statistic�. Conceptual�,
pentru a intui, analiza �i contura principalele fenomene generate în cadrul
societ��ii de c�tre activitatea de construc�ii, inclusiv amploarea impactului
evolu�iei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic�, pentru
a înf��i�a cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum �i dimensiunile macro �i micro economice ale in� uen�elor
exercitate asupra dezvolt�rii durabile a societ��ii române�ti.
Argumente statistico-economice privind importan�a sectorului de
construc�ii în cadrul economiei române�ti
Solicit�rile societ��ii la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor.
În România, domeniul construc�iilor cunoa�te, în prezent, o nou� orientare,
în direc�ia realiz�rii de produse capabile s� r�spund� exigen�elor societ��ii
contemporane, � e c� este vorba de exigen�e de natur� economic�, social� sau
de mediu. Principalele cerin�e la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor
în România, �ar� a� at� în plin proces de dezvoltare �i restructurare economic�,
sunt: asigurarea locuin�elor pentru popula�ie, dezvoltarea �i modernizarea
infrastructurii c�ilor de comunica�ii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
�i rezolvarea problemelor legate de protec�ia mediului (poluarea urban� � ind,
în general, peste media admisibil�). Aceste cerin�e impun solu�ii, abord�ri �i
strategii distincte pentru activit��ile din domeniul construc�iilor, arhitecturii,
amenaj�rii teritoriului �i urbanismului în �ara noastr�. Prin strategia na�ional�
de dezvoltare economic� pe termen mediu, România �i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European�. Reformele
speci� ce domeniului de construc�ii, ce urmeaz� a � realizate în vederea
materializ�rii strategiei respective �i a valori� c�rii disponibilit��ilor de care
�ara noastr� dispune contureaz�, totodat�, �i necesitatea cre�rii unor mecanisme
de conducere speci� ce, capabile s� ofere solu�ii problemelor complexe ce
apar, atât la nivelul macroeconomic, cât �i în cadrul � ec�rui domeniu de
activitate în parte. Cre�terea economic� durabil� poate � realizat� numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii �i serviciilor. În cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii �i amenajarea
durabil� a teritoriului na�ional, reprezint� “temelia” pentru întreaga activitate
economico-social� �i deci, în consecin��, obiectivele pe care societatea
româneasc� �i le-a � xat în acest domeniu cap�t� o importan�� deosebit�. C�ile
de realizare a unor asemenea obiective implic� o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s� propun� solu�ii viabile �i e� ciente, capabile s� ofere metode
�i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic� a
economiei române�ti.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 101

Având în vedere toate aceste aspecte, investi�iile din construc�ii trebuie
s� de�in� o pondere semni� cativ� din totalul investi�iilor realizate la nivel
na�ional. În principal, investi�iile în domeniul construc�iilor s-au materializat în
ansamblul lucr�rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl�dirilor deja existente, în lucr�rile
de montaj ale utilajelor tehnologice �i func�ionale cu întregul complex de
opera�ii prin care s-a realizat asamblarea pe �antiere a componentelor lor,
precum �i � xarea pe funda�ii a acestora.
Speci� citatea pie�ei construc�iilor
Pia�a construc�iilor are în vedere sistemul de rela�ii speci� ce generate
de activit��ile desf��urate de c�tre întreprinderile care î�i ofer� produsele �i
serviciile de construc�ii altor întreprinderi sau organiza�ii, cât �i popula�iei.
Drept urmare, ea se particularizeaz�, în cadrul pie�ei globale, atât prin natura
produselor, cât �i prin speci� cul clien�ilor pe care îi intereseaz� produsele �i
serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare
�i concretizare a cererii �i ofertei, cât �i prin modul de realizare a tranzac�iilor.
Pentru a delimita pia�a construc�iilor, ca �i în cazul altor pie�e componente
ale pie�ei globale, este necesar� luarea în considera�ie a unui ansamblu de
elemente speci� ce: consumul; num�rul, categoria �i importan�a organiza�iilor
�i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate �i care formeaz�
oferta speci� c� construc�iilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pie�ei în domeniul construc�iilor.
Pia�a construc�iilor, ca de altfel orice pia��, grupeaz� to�i utilizatorii de
obiective sau servicii speci� ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care
cerceteaz� pia�a, cât �i pe cei ai altor unit��i economice de pro� l. Organiza�ia
care apeleaz� la cercet�rile de marketing �i dore�te s� determine dimensiunile
propriei sale pie�e trebuie s� cunoasc� partea de pia�� acoperit� de produsele
sale �i, în aceea�i m�sur�, partea �i puterea de penetra�ie a produselor realizate
de celelalte întreprinderi din acela�i domeniu de activitatea. Totodat�, foarte
important� este �i identi� carea principalelor tendin�e de evolu�ie ce se
manifest� pe pia�a construc�iilor.
Astfel, ca �i în cazul celorlalte pie�e, cercetarea pie�ei construc�iilor are
o component� calitativ� �i una cantitativ�. Prima component� are în vedere
identi� carea utilizatorilor, natura �i speci� cul acestora, iar cea de a doua
urm�re�te cuanti� carea importan�ei acestor utilizatori �i a capacit��ii lor de
absor�ie, prin intermediul unor procese de cercetare speci� ce.
102 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII
2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de
construc�ii – ROF Societate
1. Structura func�ional�
Func�iile organiza�iei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât via�a noastr� de
� ecare zi ar deveni mult mai s�rac� dac� ar � s� renun��m la el. Ne organiz�m
timpul de lucru, timpul liber, activit��ile dintr-o s�pt�mân�, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, c�r�ile din bibliotec�, � �ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast� activitate, noi punem ordine �i reducem entropia asociat�
structurii pe care o organiz�m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a cre�te e� cien�a �i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz� ordine structural� �i func�ional�.
Într-o întreprindere, organizarea se refer�, în mod deosebit, la dou�
aspecte, organizarea structurii administrative �i organizarea structurii
func�ionale. Cele dou� structuri organizatorice se condi�ioneaz� reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn� c� pentru aceea�i structur�
administrativ� putem avea mai multe structuri func�ionale �i invers, pentru
realizarea aceleea�i structuri func�ionale pot � concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s� existe mai multe variante de structuri
administrative �i structuri func�ionale posibile, care pot � optimizate astfel ca
s� se realizeze o organizare structural� �i func�ional� cât mai e� cient�. Acest
rezultat este important �i pentru institu�iile publice, deoarece el permite s� se
ac�ioneze asupra organigramelor ini�iale date prin actul de constituire �i s� se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat� realizate structura administrativ�
�i structura func�ional� a unei organiza�ii, ele nu trebuie considerate rigide
�i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c� se
pot modi� ca oricând este nevoie pentru a permite organiza�iei o adaptare
permanent� la cerin�ele mediului extern competitive sau la cerin�ele câmpului
de for�e politice care stabilesc misiunea �i obiectivele organiza�iei. Organizarea
se refer� la modul în care se descompun progresiv procesele de munc� dintr-o
organiza�ie în componente func�ionale din ce în ce mai mici, se realizeaz� de
c�tre anagaja�i prin procesarea resurselor disponibile �i apoi se integreaz� sub
forma produselor �i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea � rmei const� în stabilirea �i delimitarea proceselor de munc�
� zic� �i intelectual�, a componentelor acestora (mi�c�ri, timpi, opera�ii,
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 103

lucr�ri, sarcini, etc.), precum �i gruparea lor pe posturi, forma�ii de munc�,
compartimente, etc., corespunz�tor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice �i sociale, în vederea realiz�rii în cele mai bune condi�ii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur� întreaga � rm� sau numai o parte
component� a ei. Ea este o func�ie generic� a managementului. Atunci
când se organizeaz� un proces sau o activitate component� a lui, se trece
de la mediul continuu �i comportamentul haotic, la un mediu structurat �i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz� condi�iile necesare pentru implementarea deciziilor �i realizarea
obiectivelor organiza�ionale. Totodat�, desf��urarea proceselor se face în mod
programat �i controlabil.
Organizarea este o func�ie managerial� care poate genera un num�r in� nit
de solu�ii teoretice. În practic�, se încearc� ob�inerea unei solu�ii optime, dar
de cele mai multe ori se accept� o solu�ie su� cient de bun�, care s� satisfac�
cerin�ele de contingen�� ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca � nalitate realizarea a dou� structuri fundamentale, una
func�ional� �i una organizatoric�. Cele dou� structuri se coreleaz�, dar nu se
condi�ioneaz� în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur� func�ional�
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur� organizatoric�
poate genera mai multe structuri func�ionale.
Managementul ca �tiin��, încearc� s� g�seasc� cea mai bun� corelare dintre
cele dou� structuri �i integrarea lor în func�ionalitatea organiza�iei. Structura
func�ional� �i structura organizatoric� nu sunt rigide �i nici intransformabile
Exist� o anumit� dinamic� a lor în timp, ca o reac�ie necesar� de adaptare
la schimb�rile produse în mediul extern organiza�iei. Orice organiza�ie are
o structur� func�ional� generic�, în sensul c� întreg spectrul de activit��i se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm�toarele categorii:
activit��i de cerectare-dezvoltare, activit��i de produc�ie, activit��i comerciale,
activit��i � nanciar-contabile �i activit��i de personal. Realizarea � ec�rei
categorii de activit��i constituie o func�ie a organiza�iei. Structura func�ional�
a organiza�iei se refer� la urm�toarele func�ii sau func�iuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) produc�ie,
c) comercial�,
d) � nanciar-contabil�,
e) de personal.
Fiecare dintre func�iile mai sus men�ionate se poate descompune în mai
multe activit��i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribu�ii. Continuând aceast� descompunere de sus în jos, unii autori consider�
atribu�ia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint� o component� de baz� a
104 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

unui proces de munc� complex sau un proces de munc� simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul�, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribu�iilor în sarcini se au în vedere cali� carea,
cuno�tin�ele, deprinderile �i aptitudinile angaja�ilor. Deoarece sarcinile se
raporteaz� la persoane, ele au o anumit� autonomie func�ional�. Important
este s� subliniem faptul c� aceast� descompunere nu este standardizat�, ea
depinzând de contextul opera�ional al � rmei. Într-o � rm� mic�, procesul de
descompunere este foarte redus, � ecare angajat � ind înc�rcat cu cât mai multe
sarcini �i activit��i, indiferent dac� acestea sunt omogene sau neomogene.
Organiza�ia
Într-o � rm� mare, procesul de munc� se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angaja�i. Totodat�, într-o � rm�
dinamic�, apt� de a se adapta continuu cerin�elor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc� în componente tot mai mici se modi� c�
în timp. De aceea, este important de re�inut procesul generic de descompunere
al muncii în entit��i omogene cât mai mici �i nu de� nirea rigid� �i cantitativ�
a acestor entit��i. De multe ori, inovarea �i dezvoltarea tehnologic� fac ca
multe dintre activit��ile �i sarcinile de� nite într-un anumit context de munc�
s� dispar�. De exemplu, în urm� cu dou� decenii, introducerea datelor în
calculator se f�cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o � rm� care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin� sau chiar o
activitate foarte important�. Perfec�ionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s� se fac� folosind tastatura. Perforatoarele au disp�rut
�i o dat� cu ele au disp�rut �i activit��ile de perforare a cartelelor.
Func�ia de cercetare-dezvoltare
Aceast� func�ie integreaz� activit��ile care au ca scop generarea de noi
cuno�tin�e �i idei privind procesul de produc�ie �i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru � rme.
Func�ia de produc�ie
Func�ia de produc�ie se poate descompune într-o serie de activit��i, care
depind prin natura lor de speci� cul proceselor de execu�ie din � rm�. În sens
generic, se pot considera urm�toarele activit��i mai importante: programarea,
lansarea �i urm�rirea produc�iei; fabrica�ia sau exploatarea; controlul proceselor
�i a rezultatelor acestora; între�inerea �i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur� energetic� sau informa�ional�.
Func�ia comercial�
Aceast� func�ie cuprinde activit��ile care contribuie la realizarea
conexiunilor �i a � uxurilor opera�ionale dintre organiza�ie �i mediul ambiant.
Ea se realizeaz� în dou� sensuri: dinspre mediu spre organiza�ie �i invers,
dinspre organiza�ie spre mediul extern.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 105

Func�ia � nanciar-contabil�
În condi�iile trecerii la economia de pia��, importan�a func�iei � nanciarcontabile
a crescut tot mai mult, atât pentru � rme cât �i pentru institu�iile
publice. În realizarea acestei func�ii se deosebesc trei activit��i importante:
� nanciar�, contabil� �i controlul � nanciar de gestiune.
Func�ia de personal
Func�ia de personal integreaz� activit��ile prin care se realizeaz� recrutarea,
angajarea, preg�tirea �i perfec�ionarea continu� a personalului din organiza�ie.
2. Structura organizatoric� a întreprinderii
Structura organizatoric� este de� nit� ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice �i al rela�iilor dintre acestea astfel constituite
încât s� asigure premisele organizatorice adecvate realiz�rii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric� poate � considerat� drept scheletul � rmei �i
cuprinde dou� p�r�i:
a) structura de conducere sau func�ional�,
b) structura de produc�ie sau opera�ional�.
În cadrul acestor p�r�i se reg�sesc componentele primare �i anume postul,
func�ia, compartimentul, rela�iile organizatorice, ponderea ierarhic�, nivelul
ierarhic.
Postul este alc�tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor �i
responsabilit��ilor desemnate pe anumite perioade de timp � ec�rui component
al � rmei. Obiectivele postului se reg�sesc în sistemul piramidal al obiectivelor
� rmei. O alt� component� a postului este autoritatea formal� sau competen�a
organiza�ional� ce poate � ierarhic� atunci când ac�ioneaz� asupra persoanelor
�i func�ional� când se exercit� asupra unor activit��i.
În afara autorit��ii formale, titularii postului de�in �i autoritate profesional�
exprimat� de nivelul de pregatire �i experien�a de care dispune o persoan�.
Func�ia constituie factorul care generalizeaz� posturi asem�n�toare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit��ii �i responsabilit��ii.
Functiile pot � grupate în:
- func�ii de conducere,
- func�ii de execu�ie.
Compartimentele sunt rezultatul agreg�rii unor posturi �i func�ii cu
continut similar �i/sau complementar reunind persoane care desf��oar�
activit��i relativ omogene �i solicit� cuno�tin�e specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate într-un anumit spa�iu �i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot � :
- opera�ionale,
- func�ionale.
106 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

Rela�iile organizatorice sunt alc�tuite din ansamblul leg�turilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglement�ri o� ciale. Rela�iile
organizatorice pot � :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alc�tuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceea�i distan�� fa�� de
managementul de vârf al � rmei.
Num�rul de niveluri ierarhice este in� uen�at de dimensionarea � rmei,
diversitatea activit��ilor, complexitatea produc�iei dar �i de competen�a
managerilor.
Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere �i înregistreaz� valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice cre�te c�tre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se ampli� c� pe m�sura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic� spre compartimente cu activitate opera�ional�.
Structura organizatoric� prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale �i � nanciare condi�ioneaz� e� cien�a desf��ur�rii activit��ii necesare
realiz�rii obiectivelor, precum �i calitatea �i operativitatea sistemului
decizional �i con� gura�ia sistemului informa�ional.
Sistemul organiza�ional trebuie s� realizeze obiectivele stabilite în
condi�iile minimiz�rii costului economic �i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale �i de grup.
Func�ionalitatea structurii organizatorice este condi�ionat� atât de factori
endogeni cât �i exogeni � rmei, analiza acestora constituind o rezerv� nelimitat�
în cre�terea e� cien�ei managementului � rmei.
Al�turi de aceast� form� de organizare poate exista �i o organizare
informal� alc�tuit� din ansamblul grup�rilor �i al rela�iilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast� organizare informal�, de�i înso�e�te organizarea formal�
ac�ioneaz�, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apari�iei
organiz�rii informale �in de afectivitate, satisfac�ii, interese, aspira�ii, nivel de
preg�tire, cali� care �i origine social�.
Componentele organiz�rii informale sunt grupul informal, liderul informal,
rela�iile informale.
Între cele dou� tipuri de organizare este o strâns� interdependen��
determinat� de unele asem�n�ri �i anume: sunt constituite în cadrul aceleea�i
organiza�ii, servesc realiz�rii unor obiective, au un caracter dinamic �i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz�rii informale �i subordonarea
acesteia realiz�rii unor aspira�ii personale.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 107

In� uen�ele organiz�rii informale pot � atât pozitive cât �i negative, rolul
managementului formal constând în cadrul organiz�rii formale, realizându-se
astfel încât obiectivele individuale cât �i cele de grup.
Variabila organiza�ional� este reprezentat� de factorii interni sau externi
unit��ii care condi�ioneaz� caracteristicile acesteia dar �i factori tipologici
utiliza�i în abordarea comparativ� a mai multor � rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea � rmei,
- complexitatea � rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dot�rii tehnice,
- gradul de specializare �i cooperare în produc�ie,
- dispozi�ia teritorial�,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de înnoire a produselor �i tehnologiilor.
Acestea in� uen�eaz� con� gura�ia structurii organizatorice precum �i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi� c�rii factorilor care
�in de managementul � rmei �i de luarea lor în considera�ie, când se utilizeaz�
diferite metode �i tehnici de conducere.
Clasi� carea structurii organizatorice se face folosind dou� criterii:
1. Dup� morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare �i
raporturile ce se stabilesc între elementele de natur� func�ional� �i opera�ional�
se disting urm�toarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic� se caracterizeaz� printr-un num�r redus de
componente opera�ionale, � ecare persoan� � ind subordonat� unui
singur �ef iar conducerea � ec�rui compartiment exercit� toate
atribu�iile conducerii la acel nivel;
b) structura func�ional� caracterizat� prin existen�a compartimentelor
opera�ionale �i func�ionale, conduc�torii sunt specializa�i într-un
anumit domeniu iar executan�ii primesc ordine atât de la �e� i ierarhici,
cât �i de la conducerea compartimentelor func�ionale;
c) structura ierarhic-functional� caracterizat� prin existen�a componentelor
opera�ionale �i func�ionale. Executan�ii sunt subordona�i �efului
ierarhic;
2. Criteriul ce �ine seama de func�ionalitatea, e� cien�a, � exibilitatea
structurii:
a) privat tradi�ionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerin�e �i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e� ciente.
Procesul de analiz�, proiectare, evaluare �i îmbun�t��ire a structurii
108 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

organizatorice presupune respectarea urm�toarelor cerin�e:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordon�rii adic� una dintre cele
mai valoroase calit��i ale unei structuri organizatorice este suple�ea ei
caracterizat� printr-un num�r mic de nivele ierarhice;
b. Crearea �i dependen�a compartimentelor, adic� � ecare func�iune ce
prezint� importan�� pentru realizarea politicii �i obiectivelor unei
întreprinderi trebuie s� se constituie într-un compartiment specializat.
Exist� patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importan�a lor,
- frecven�a leg�turilor dintre ele,
- interdependen�a lor,
- competen�a managerului.
c. Asigurarea unei conduceri �i a unor servicii func�ionale competente.
Un serviciu func�ional nu este e� cient pentru întreprindere decât dac�
este alc�tuit din persoane responsabile, opera�ionale, competente,
active �i e� ciente.
d. Asigurarea economiei de comunica�ii. O structura e� cient� trebuie s�
minimizeze volumul comunica�iilor nestandardizate �i necodi� cate;
e. Folosirea deleg�rii în cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin� conducerea trebuie s� � e descentralizat�
�i cât mai aproape de executan�i.
Procesul de analiza �i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urm�toarelor etape:
- analiza obiectivelor întreprinderii,
- de� nirea activit��ilor �i stabilirea con�inutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor �i stabilirea rela�iilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis� a structurii organizatorice,
- evaluarea func�ionalit��ii �i a laturii constructive a întreprinderii.
Fiind un element dinamic �i complex, structura organizatoric� necesit�
perfec�ion�ri continue pe baza unor studii realiste care s� � e bazate pe
conceptele �tiin�ei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm�toarele
documente:
a) regulamentul de organizare �i func�ionare care cuprinde cinci p�r�i �i
anume:
- prima parte, denumit� organizarea � rmei, cuprinde dispozi�ii generale,
actul normativ de în� in�are, obiectul de activitate, tipul societ��ii,
statutul juridic �i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer� la atribu�iile � rmei;
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 109

- în partea a treia se fac preciz�ri cu privire la conducerea � rmei.
Se precizeaz� care sunt atribu�iile adun�rii generale a ac�ionarilor,
atribu�iile consiliului de administra�ie, atribu�iile conducerii executive
cu detalierea responsabilit��ilor pentru func�iile de director general �i
director pe func�iuni;
- partea a patra cuprinde atribu�iile �i diagrama de rela�ii pentru � ecare
compartiment func�ional �i opera�ional;
- partea a cincea cuprinde dispozi�ii generale;
b) � �a postului este un document opera�ional important ce prezint� în
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest� s�-�i poat� exercita în
condi�ii normale activitatea.
Fi�a postului cuprinde:
- denumirea �i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competen�ele �i responsabilit��ile,
- cerin�ele referitoare la studii, vechime �i aptitudini.
Fi�a postului serve�te ca document organizatoric indispensabil � ecarui
salariat �i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare gra� c� a structurii organizatorice a
întreprinderii care red� o parte din componentele structurii, �i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- rela�iile organiza�ionale,
- ponderea ierarhic�.
Organigrama este un instrument important folosit în analiza
managementului � rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot � :
- organigrame generale,
- organigrame par�iale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor �i a
rela�iilor dintre ele, organigramele pot � :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stânga.
Post, func�ie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric� este similar� structurii
arhitecturale a unei cl�diri, respectiv a modului în care aceasta este
compartimentat� pe tronsoane, etaje �i camere. Compartimentarea cl�dirii,
aranjarea camerelor �i a conexiunilor dintre ele s-au f�cut atât din ra�iuni
inginere�ti care s� asigure rezisten�� �i stabilitate construc�iei, cât �i din ra�iuni
func�ionale care s� asigure desf��urarea în cele mai bune condi�ii a activit��ilor
110 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

prev�zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl�dire de locuit va avea
o structur� arhitectural� diferit� de o cl�dire pentru birouri sau o cl�dire
industrial�. Dar �i reciproca este adev�rat�, în sensul c� pentru asigurarea
aceleea�i func�ionalit��i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina �i realiza
o diversitate de structuri �i stiluri arhitecturale. În orice organiza�ie coexist�
dou� procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz�rii produselor
�i serviciilor pentru care a fost creat� organiza�ia �i procesul de management,
care asigur� realizarea primului în condi�ii de e� cien�� economic� �i
de calitate. Cele dou� procese se intercondi�ioneaz� reciproc, de�i rolul
primordial revine procesului tehnologic de produc�ie. Toate activit��ile care
alc�tuiesc cele dou� procese se grupeaz� pe baza principiilor de integrabilitate
�i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni �i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) �i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competen�e profesionale �i decizionale, responsabilit��i �i obiective.
Structura organizatoric� a unit��ii economice reprezint� ansamblul posturilor
�i compartimentelor de munc� din care este constituit� unitatea, modul lor de
grupare �i subordonare precum �i leg�turile ce se stabilesc între ele pentru
realizarea în mod corespunz�tor a tuturor sarcinilor de munc� detaliate în
raport cu speci� cul unit��ii respective. Atunci când este proiectat�, o structur�
organizatoric� ra�ional� �i e� cient� trebuie s� respecte urm�toarele cerin�e
generale:
- s� acopere întregul spectru de activit��i din organiza�ie;
- s� distribuie aceste activit��i astfel încât s� se evite suprapunerile �i
paralelismele;
- s� asigure continuitate �i � uiditate în realizarea activit��ilor;
- s� asigure respectarea unit��ii de conducere la � ecare nivel pe cât
posibil, respectiv, � ecare subordonat s� aib� un singur �ef;
- s� � e � exibil�, în sensul de a se putea adapta u�or diferitelor cerin�e, cum
ar � ampli� c�ri în cazul dezvolt�rii organiza�iei, reduceri de posturi în
cazul unui declin al organiza�iei, comas�ri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice e� ciente presupune deci s� se
analizeze modul în care ea r�spunde cerin�elor de mai sus. Aceasta înseamn�
c� structura trebuie s� � e gândit� �i proiectat� în func�ie de spectrul de activit��i
din organiza�ie �i nu în func�ie de persoanele care urmeaz� s� lucreze în cadrul
ei. De�i pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de institu�ii publice de la noi, atât înainte, cât �i dup� 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerin�ele subiective ale unor persoane �i mai pu�in
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast� tendin�� se poate observa �i
atunci când se formeaz� un nou Guvern. Structura lui organizatoric� este
gândit� pornindu-se de la oameni �i nu de la spectrul de activit��i �i probleme.
De aceea, în activitatea noului organism pot ap�rea o serie de disfunc�ionalit��i
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 111

�i incoeren�e. Indiferent de întreprinderea sau institu�ia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm�toarele:
Postul.
Postul de munc� reprezint� cea mai simpl� subdiviziune organizatoric�
cu sens complet. El se de� ne�te ca � ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competen�e �i responsabilit��i ce revin, în mod regulat �i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea
activit��ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele ra�ionale
ale utilit��ii postului, ce exprim� necesitatea cre�rii lui, precum �i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz� prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competen�ei profesionale,
a autonomiei decizionale �i a autorit��ii formale de care dispune persoana
angajat� pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie �i de ac�iune
asociat� unui post în vederea realiz�rii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal� a acestuia. Responsabilitatea asociat� unui post reprezint�
obliga�ia moral� �i legal� ce revine angajatului de a-�i îndeplini obiectivele, la
nivelul cerin�elor impuse de calitate �i e� cien��.
Func�ia.
Totalitatea posturilor de munc� care prezint� acelea�i caracteristici
principale formeaz� o func�ie. Rezult� c� într-o organiza�ie, pentru aceea�i
func�ie pot exista mai multe posturi de munc�, pe care s� se fac� angaj�ri. De
exemplu, într-o organiza�ie pot lucra mai mul�i angaja�i având func�ia de �ef
de sec�ie sau �ef de birou. În concordan�� cu procesele fundamentale dintr-o
organiza�ie, func�iile pot � de execu�ie sau de management.
Ponderea ierarhic�/norma de conducere.
Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul de salaria�i condu�i nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci� cul muncii, al
organiza�iei, precum �i de concep�ia managerial� existente.
De exemplu, într-o întreprindere de m�rime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic� este de 4-8 subalterni pentru pozi�iile situate în jum�tatea superioar�
a piramidei manageriale �i poate s� creasc� pân� la 20-30 de subalterni, pe
m�sur� ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint� ansamblul persoanelor care efectueaz� munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelora�i obiective �i � ind
subordonate aceluia�i manager. Necesitatea cre�rii acestor compartimente
deriv� din unitatea proceselor fundamentale �i deci, din nevoia integr�rii
activit��ilor �i oamenilor ce le realizeaz�. Dup� modul de executare a
autorit��ilor în cadrul grupului, compartimentele pot � :
a) compartimente de baz�, în care în afar� de conduc�torul compartimentului
nimeni nu posed� delegare de autoritate privind comanda �i coordonarea
112 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

subordona�ilor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult� din gruparea sub o autoritate
unic� a mai multor compartimente de baz� �i în care autoritatea ierarhic�
se execut� prin deleg�ri succesive de la conduc�torul principal la cel al
compartimentului de baz�.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint� ansamblul compartimentelor care se a� � la aceea�i
distan�� ierarhic� fa�� de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz�
prin aceea�i competen�� decizional� sau autoritate formal�. Nivelul ierarhic
se coreleaz� invers propor�ional cu ponderea ierarhic�. Cu cât ponderea
ierarhic� are o valoare mai mic�, cu atât vor � mai multe niveluri ierarhice în
organiza�ia respectiv�. Cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
atât piramida managerial� este mai înalt� �i invers, cu cât num�rul de niveluri
ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat�.
Conexiunile func�ionale.
Pentru integrarea tuturor activit��ilor este necesar ca între diferitele
compartimente s� existe leg�turi func�ionale. Acestea pot � verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale �i oblice se caracterizeaz� prin transmiterea
informa�iilor de jos în sus �i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste
leg�turi permit transferul de autoritate �i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc� �i permit cooperarea între compartimente
�i oameni. Conexiunile pot � formale sau informale �i ele materializeaz�
rela�iile de management. Structurile organizatorice pot � :
- structuri organizatorice înalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
În literatura de specialitate se g�sesc diferite clasi� c�ri de structuri
organizatorice, care se diferen�iaz� prin modul în care se grupeaz� func�iile �i
posturile din organigram�. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri func�ionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe �i structuri neuronale.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 113

NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII
3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilor
care in� uen�eaz� procesul de produc�ie
1. De� nirea conceptului de proces de produc�ie:
Întreprinderile productive î�i realizeaz� func�iunea de produc�ie prin
desf��urarea în bune condi�ii a procesului de produc�ie. Procesul de produc�ie
contribuie atât la ob�inerea diferitelor produse, lucr�ri �i servicii, cât �i la
crearea unui ansamblu de rela�ii de produc�ie între persoane ce concur� la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de produc�ie poate � de� nit prin totalitatea ac�iunilor
con�tiente ale angaja�ilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor
ma�ini, utilaje sau instala�ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transform�rii lor în produse, lucr�ri sau servicii cu
anumit� valoare de pia��.
În cadrul unui proces de produc�ie componenta principal� o constituie
procesele de munc� iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug� �i
anumite procese industriale. �inând seama de aceste componente, conceptul
de proces de produc�ie mai poate � de� nit prin totalitatea proceselor de munc�
�i a proceselor naturale ce concur� la ob�inerea produselor sau la execu�ia
diferitelor lucr�ri sau servicii. Procesul de produc�ie poate � abordat �i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s� transforme un set de elemente
denumite ie�iri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de produc�ie poate � de� nit
prin trei componente: intr�ri, ie�iri, realizarea procesului de produ�ie.
Componenta principal� a procesului de munc� poate � de� nit� prin
ac�iunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc� asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente în vederea transform�rii lor în bunuri
economice.
2. Criterii de clasi� care a elementelor componente ale procesului de
produc�ie
Componentele procesului de produc�ie pot � clasi� cate dup� mai multe
criterii:
- în raport cu modul în care particip� la executarea diferitelor produse,
lucr�ri sau servicii în procesul de munc� ce constituie principala component�
a unui proces de produc�ie sunt:
a) procesele de munc� de baz� prin care se în�eleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime �i materiale în
produse, lucr�ri sau servicii care constituie obiectul activit��ii de baza
a întreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur� ob�inerea
114 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

unor produse sau lucr�ri care nu constituie obiectul activit��ii de baza
a întreprinderii, dar care asigur� �i condi�ioneaz� buna desf��urare a
proceselor de munc� de baz�;
c) procesele de munc� de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activit��ii de baz� sau activit��ii
auxiliare dar care prin realizarea lor condi�ioneaz� buna desfa�urare
atât a activit��ii de baz�, cât �i a celor auxiliare;
- procesele de produc�ie se mai pot clasi� ca �i în raport cu modul este
execu�ie, dup� care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur�;
- în raport cu modul de ob�inere a produselor � nite din materii prime:
a) procese de munc� directe - atunci când produsul � nit se ob�ine ca
urmare a efectu�rii unor opera�ii succesive asupra aceleea�i materii
prime;
b) procese sintetice - atunci când produsul � nit se ob�ine din mai multe
feluri de materii prime dup� prelucr�ri succesive;
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se ob�ine o
gama larg� de produse.
- în raport cu natura tehnologic� a opera�iilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a con� gura�iei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- în raport cu natura activit��ii desfa�urate:
a) procese de produc�ie propriu-zise formate din diferite opera�ii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese �i opera�ii elementare se reunesc într-un anumit mod
formând un � ux de produc�ie speci� c fabric�rii diferitelor produse sau
execut�rii diferitelor lucr�ri sau servicii.
Produc�ia, vazut� ca rezultat al realiz�rii procesului de produc�ie
Conceptul de produc�ie are o accep�iune complex�, ceea ce necesit� o
abordare dup� diferite criterii:
a) dup� natura produc�iei se deosebesc:
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 115

- întreprinderi care furnizeaz� servicii,
- întreprinderi care î�i realizeaz� produc�ia prin montaj,
- întreprinderi care fabric� produse prin transformarea materiilor prime
�i a materialelor.
În prima categorie intr� prest�rile de servicii sau prest�rile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz� într-un produs material.
În a doua categorie intr� acele întreprinderi care efectueaz� numai
opera�iuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achizi�ioneaz� de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intr� întreprinderile care ob�in produse prin transformarea
materiilor prime �i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instala�ii.
b) Sub raportul continuit��ii desf��ur�rii lor, procesele de produc�ie se pot
clasi� ca:
- procese de produc�ie discontinue, adic� procese de produc�ie neliniare,
ce se caracterizeaz� prin aceea c� produsele se ob�in prin prelucr�ri
succesive la diferite locuri de munc� grupate în ateliere sau sec�ii de
produc�ie, iar produc�ia discontinu� este o produc�ie fabricat� pe laturi
de unicat �i produc�ie de mas�;
- procese de produc�ie continue, a c�ror produc�ie este de tip liniar �i se
caracterizeaz� prin faptul c� procesul de prelucrare a materiilor prime
�i materialelor nu se întrerupe între dou� locuri de munc� consecutive
�i necesit� stocaje intermediare între posturi.
Produc�ia de tip continuu se realizeaz� pe linii tehnologice sau de fabrica�ie
caracterizate printr-o vitez� regulat� de transformare �i de transfer �i cu
aprovizionare continu�.
c) Dup� tipurile de fabrica�ie care de� nesc rela�iile întreprindere-client:
- fabrica�ia pe comand� ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsul nu
se execut� decât dup� primirea unei comenzi ferme care stabile�te
felul produsului, cantitatea, calitatea �i termenele de execu�ie;
- fabrica�ia pe stoc, ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsele se
execut� f�r� a se cunoa�te cump�r�torii, produsele putând � comandate
imediat de clien�i;
- fabrica�ia mixt� reprezint� o variant� a produc�iei la comand�,
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
în mod operativ la comanda bene� ciarilor.
4. Tipurile de produc�ie, concept, criterii de clasi� care, caracteristici
Conducerea �i organizarea activit��ii de produc�ie din cadrul întreprinderii
se a� � într-o dependen�� direct� fa�� de tipul produc�iei. Prin tip de produc�ie
se în�elege o stare organizatoric� �i func�ional� a întreprinderii, determinat�
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produc�iei executate pe � ecare
pozi�ie din nomenclatur�, gradul de specializare a întreprinderii, sec�iilor �i
116 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

locurilor de munc�, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc� la altul.
În practic� se disting 3 tipuri de produc�ie:
- tipul de produc�ie în serie,
- tipul de produc�ie în mas�,
- tipul de produc�ie individual.
Tipul de produc�ie preponderent ce caracterizeaz� o întreprindere impune
metodele �i tehnicile de organizare a produc�iei de baz� auxiliare �i de servire
precum �i modul de preg�tire a fabrica�iei noilor produse de eviden�� �i control
a activit��ii productive.
Tipul de produc�ie în mas� este caracteristic întreprinderilor care fabric�
o gam� redus� de tipuri de produse iar � ecare tip de produs se execut� în
cantit��i foarte mari, adic� în mas�. În condi�iile acestui tip de produc�ie are
loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe sec�ii �i ateliere pân� la
nivelul locurilor de munc�. La acest tip de produc�ie deplasarea produselor
de la un loc de munc� la altul se face în mod continuu, de regul� bucat� cu
bucat�, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte
mecanizate �i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de produc�ie în mas� creeaz� condi�ii pentru
automatizarea produc�iei �i organizarea ei sub form� de linii tehnologice în � ux.
Tipul de produc�ie în serie caracterizeaz� întreprinderile care fabric� o gam�
mai larg� de produse în cantit��ii mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatorul produselor fabricate �i m�rimea seriilor de
fabrica�ie precum �i gradul de specializare a sec�iilor, atelierelor �i a locurilor de
munc�, acesta poate � mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc� la altul se face în catit��i egale cu m�rimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari �i cu mers
discontinuu în cazul unor serii mici de fabrica�ie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de produc�ie în serie amplasarea
diferitelor ma�ini �i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de produc�ie în � ux.
5. Tipul de produc�ie individual
Întreprinderile caracterizate prin acest tip de produc�ie execut� o gam�
foarte larg� de produse, � ecare fel de produs � ind unicat sau executându-se în
cantit��i foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sec�ii, ateliere �i
locuri de munc� sunt organizate dup� principiul tehnologic, folosind ma�ini,
utilaje �i for�a de munc� cu caracter universal pentru a � adaptate rapid la
execu�ia unei variet��i de feluri de produse în condi�ii de e� cien�� economic�.
O alt� caracteristic� a acestui tip de produc�ie o constituie faptul c�
produsele sau piesele se deplaseaz� de la un loc de munc� la altul, bucat� cu
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 117

ucat� sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorit� caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, preg�tirea tehnic� a fabrica�iei nu este la fel de detaliat� ca la
tipul produc�iei în mas�.
6. Metode de organizare a produc�iei de baz�
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care î�i desf��oar�
activitatea în cadrul economiei na�ionale, se pot stabili anumite metode �i
tehnici speci� ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avânduse
în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produc�iei de baz� are in� uen�� gradul de transformare al produselor � nite,
precum �i gradul de complexitate al opera�iilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produc�iei de baz� este organizarea produc�iei în
� ux, pe linii de fabrica�ie, speci� c� întreprinderilor care fabric� o gam� redus�
de feluri de produse în mas� sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea
produc�iei în � ux se caracterizeaz� în metode �i tehnici speci� ce cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band�, pe linii automate de produc�ie �i
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, sec�i sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în � ux, în condi�iile
unui grad înalt de mecanizare �i automatizare.
Organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� prin:
- divizarea procesului tehnologic pe opera�ii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc� �i precizarea celei mai ra�ionale succesiuni
a execut�rii lor,
- repartizarea excut�rii unei opera�ii sau al unui grup restrâns de opera�ii
pe un anumit loc de munc�,
- amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea
execut�rii opera�iilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese �i semifabricate de la un loc de
munc� la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut�rii opera�iilor
tehnologice;
- executarea în mod concomitent a opera�iilor la toate locurile de munc�
în cadrul liniei de produc�ie în � ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc� la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea în cadrul formei de organizare a produc�iei în � ux a unui fel
de produs sau pies� sau a mai multor produse asem�n�toare din punct
de vedere constructiv, tehnologic �i al materiilor prime utilizate.
În concluzie, se poate spune c� organizarea produc�iei în � ux se poate
de� ni c� acea form� de organizare a produc�iei caracterizat� prin specializarea
locurilor de munc� în executarea anumitor opera�ii, necesitate de fabricarea
118 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem�n�toare, prin
amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii
opera�iilor �i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc�
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de produc�ie
desf��urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de func�ionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organiz�rii fabric�rii produselor dup� metoda
produc�iei individuale �i de serie mic�.
În cadrul agen�lor economici exist� o serie de unit��i economice care
execut� o gam� larg� de produse în loturi foarte mici sau unicate.
Aceast� situa�ie impune adoptarea unui astfel de sistem �i metode de
organizare a produc�iei de baz� care s� corespund� cel mai bine realiz�rii de
produse unicat sau în serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unit��ilor de produc�ie dup� principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unit��ile de produc�ie se creeaz�
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unit��ilor �i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de ma�ini.
În acest caz dotarea locurilor de munc� se face cu ma�ini universale care s�
permit� efectuarea tuturor opera�iunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o opera�ie la alta a produsului are loc bucat� cu bucat�
În acest caz exist� întreprinderi foarte mari în procesul de produc�ie, ceea ce
determin� cicluri lungi de fabrica�ie �i stocuri mari de produc�ie neterminat�.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz� o tehnologie în care se vor
stabili urm�oarele aspecte:
a) felul �i succesiunea opera�iunilor ce vor � executate,
b) grupele de utilaje pe care vor � executate opera�iile,
c) felul SDV-urilor ce vor � utilizate.
Aceast� tehnologie urmeaz� a se de� nitiva pentru � ecare loc de munc�.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabrica�ie se folosesc normative
grupate, eviden�iindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad� de timp �i costuri ridicate.
8. Tendin�ele actuale �i de perspectiv� în organizarea produc�iei
În cadrul sistemelor avansate de produc�ie, sistemul de fabrica�ie î�i
schimb� modul de a r�spunde unor sarcini diverse de fabrica�ie în condi�iile
de e� cien�� �i competitivitate.
Sistemul � exibil de fabrica�ie reprezint� un r�spuns dat unor cerin�e
speci� ce dar nu constituie o solu�ie universal� aplicabil� în orice condi�ii.
Sistemele de fabrica�ie actuale reprezint� rezultatul unei evolu�ii de peste
100 ani �i constituie un mod de r�spuns la modi� c�rile ap�rute în mediul
economic în care activeaz�.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 119

Un sistem � exibil de fabrica�ie este un sistem de produc�ie capabil s� se adapteze
la sarcini de produc�ie diferite, atât sub raportul formei �i dimensiunilor, cât �i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider� c� un sistem � exibil de fabrica�ie trebuie s� aib� urm�toarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
În practic� nu poate � vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot � atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a eviden�iat trei stadii ale sistemelor
� exibile de fabrica�ie care difer� prin complexitate �i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea � exibil� de prelucrare
Aceasta reprezint�, de regul�, o ma�in� complex�, echipat� cu o magazie
multifunc�ional�, un manipulator automat care poate func�iona în regim
automat.
2. Celula � exibil� de fabrica�ie
Aceasta este constituit� din dou� sau mai multe unit��i � exibile de
prelucrare dotate cu ma�ini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul � exibil de fabrica�ie
Cuprinde mai multe celule de fabrica�ie conectate prin sisteme automate
de transport, iar întreg sistemul se a� � sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz� �i sistemul de depozitare, echipamentele de m�surare automat�
�i testare. Astfel se asigur� o coordonare total� a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa�� de sistemele rigide de fabrica�ie, cele � exibile prezint� urm�toarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modi� c�rile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat având loc modi� carea programelor de calculator
�i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;
- autonomie func�ional� pentru trei schimburi, f�r� interven�ia direct� a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv� a ma�inilor cu comand� numeric�, a robo�ilor �i a
sistemelor automate de transport �i control;
- posibilitatea de evolu�ie �i perfectabilitate treptat� în func�ie de
necesit��ile de produc�ie.
Dezvoltarea sistemelor � exibile de fabrica�ie precum �i introducerea
robotiz�rii constituie direc�ii noi de organizare, inducând efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de produc�ie. În introducerea noilor tehnologii
120 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

obotizate cea mai mare importan�� o au activit��ile de preg�tire organizatoric�.
S-a constatat c� în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit în propor�ie de numai 50-55%. Aceast� situa�ie nu se datoreaz� unor
erori tehnologice privind construc�ia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organiz�ri �i conduceri ale unit��ilor de produc�ie. Aceasta
înseamn� c� pericolul modi� c�rilor tehnologice nu const� în efectul acestora
asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoa�te �i
deci de a-i sesiza �i in� uen�a efectele.
Introducerea robotiz�rii modi� c� situa�ia � nanciar� a unit��ii industriale
m�rindu-i volumul de mijloace � xe, îmbun�t��ind condi�iile de produc�ie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturba�ii �i la cre�terea � abilit��ii
sistemelor operative, de execu�ie �i de conducere.
Gestiunea produc�iei
Reprezint� un concept complex care cuprinde ansamblul activit��ilor
efectuate de o întreprindere din momentul identi� c�rii unei cerin�e de pia��
pân� în momentul distribuirii c�tre bene� ciari a bunurilor solicitate.
În mod practic, pentru a putea identi� ca activit��ile implicate în gestiunea
produc�iei este necesar s� se porneasc� de la ciclul complet de activit��i
realizate de întreprindere pentru fabrica�ia unui produs sau executarea unei
lucr�ri.
Într-o întreprindere industrial� ciclul activit��ilor legate de gestiunea
produc�iei este format dintr-un ciclu de comercializare �i un ciclu de produc�ie,
produc�ia a� ându-se practic la interferen�a acestora.
Gestiunea produc�iei reprezint� o activitate complex� pentru desf��urarea
c�reia se utilizeaz� o serie de metode:
1. Programarea liniar� folosit� în optimizarea aloc�rii resurselor
Programarea liniar� �ine cont de dou� elemente: obiective �i restric�ii.
Programarea liniar� poate � folosit� în gestiunea produc�iei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produc�iei pe diferite ma�ini în condi�iile maximiz�rii
pro� tului,
- privind transportul produselor între locurile de munc� �i între acestea �i
punctele de distribu�ie,
- de determinare a cantit��ilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic� în cazul produc�iei de unicate complexe �i de mare importan��,
la care opera�iile succesive trebuie realizate prin respectarea restric�iilor de
prioritate �i de termene.
3. Metoda „Just in time”
Aceasta este considerat� de speciali�ti ca o condi�ie important� pentru
ob�inerea unei organiz�ri superioare a produc�iei, iar aplicarea ei contribuie
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 121

la reducerea costurilor de produc�ie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese �i subansambluri.
9. Ciclul de produc�ie - no�iune �i structur�
Acesta caracterizeaz� nivelul de organizare al produc�iei �i al muncii în
cadrul întreprinderii industriale. În procesul de produc�ie materiile prime �i
materialele parcurg o serie de opera�ii la diferite locuri de munc� �i în diferite
sec�ii, într-o anumit� ordine prevazut� de procesul tehnologic.
Ciclul de produc�ie reprezint� o succesiune de activit��i prin care materiile
prime �i materialele trec în mod organizat pe � uxul tehnologic pentru a �
transformate în semifabricate sau produse � nite, iar durata ciclului de
produc�ie reprezint� intervalul de timp dintre momentul lans�rii în fabrica�ie
a diferitelor materii prime �i materiale �i momentul transform�rii lor prin
prelucr�ri succesive în produse � nite.
Durata ciclului de produc�ie reprezint� un element de baz� folosit în
programarea produc�iei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului
de produc�ie a unui produs sau lot, a elabor�rii programelor operative de
produc�ie, a calculului stocului de produc�ie neterminat�, necesarului de
mijloace circulante �i vitezei de rota�ie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
produc�ie in� uen�eaz� toate laturile activit��ii acesteia. Cu cât este mai mic�
durata ciclului de produc�ie, cu atât vor � folosite mai ra�ional resursele
materiale �i umane în întreprindere.
Durata ciclului de produc�ie depinde de o serie de factori care in� uen�eaz�
atât m�rimea elementelor structurale ale ciclului de produc�ie, cât �i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o opera�ie la alta.
Prin structura ciclului de produc�ie se în�elege totalitatea elementelor
componente precum �i ponderea duratei acestora fa�� de durata total� a ciclului
de produc�ie.
Cunoa�terea structurii ciclului de produc�ie este necesar� pentru stabilirea
duratei lui, precum �i pentru identi� carea m�surilor tehnice �i organizatorice
ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia.
Durata total� a ciclului de produc�ie se împarte în dou� p�r�i: perioada de
lucru �i perioada de întreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale �i durata activit��ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare în structura ciclului de produc�ie, durata acestuia cuprinzând duratele
tehnologice �i durata opera�iunilor de preg�tire-încheiere. Durata proceselor
naturale reprezint� perioada de timp de-a lungul c�reia, sub in� uen�a condi�iilor
naturale, procesul de munc� înceteaz�, procesul de produc�ie continu�.
Activitatea de servire asigur� condi�iile normale de lucru pentru desf��urarea
opera�iilor de transformare nemijlocit� a obiectelor muncii în produse � nite.
În cadrul acestora intr� transportul obiectelor muncii de la un loc de munc� la
altul �i controlul tehnic de calitate.
122 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul
de produc�ie. În cadrul duratei ciclului de produc�ie nu se includ toate
întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condi�iile
locului de munc�.
În func�ie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot � grupate în:
- întreruperi în cadrul schimbului sau interopera�ii,
- în afara schimbului sau de regim.
10. Politici de produc�ie
O întreprindere productiv�, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de produc�ie diferite, �inând seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune �i de pia�a poten�ial�.
De regul� se pot deosebi dou� politici importante:
- întreprinderea se organizeaz� pentru a executa anumite produse sau
lucr�ri prin folosirea propriilor unit��i de produc�ie grupate în aceea�i
incint� sau dispersate teritorial,
- întreprinderea execut�, în totalitate sau par�ial, produse folosind
componente realizate de alte întreprinderi.
În primul tip de politic�, întreprinderea execut� politica sa iar unit��ile de
produc�ie, ca �i conducerea administrativ�, sunt grupate într-un singur loc. Pe
m�sura dezvolt�rii pe baza efectu�rii de noi investi�ii se poate adopta o politic�
de descentralizare a produc�iei prin crearea de noi unit��i de produc�ie. O astfel
de politic� de produc�ie ridic� probleme noi privind achizi�ionarea de terenuri,
construirea de noi cl�diri, atragerea sau formarea de for�� de munc�.
A doua politica de produc�ie este aceea de a executa produse sau lucr�ri
apelând în totalitate sau par�ial la componentele executate de alte întreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic� de produc�ie bazat� pe
subfurnizori este acela care se desf��oar� în situa�ia în care o întreprindere,
numit� cea care d� dispozi�ie de produc�ie, încredin�eaz� execu�ia unor lucr�ri
care concur� la realizarea obiectelor de fabrica�ie unei alte întreprinderi �i este
denumit� subfurnizor.
Politica de produc�ie bazat� pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea
de c�tre o întreprindere de produse, lucr�ri sau servicii altei întreprinderi �i,
deci, care intr� în conceptul de aprovizionare tehnico-material�. Politica de
produc�ie cu subfurnizori presupune existen�a unor leg�turi speciale între cel
ce d� dispozi�ie de produc�ie �i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pân� la efectuarea controlului privind modul de execu�ie al diferitelor
componente. Politica de produc�ie cu subfurnizori este motivat� economic,
juridic, strategic atunci când nu are fonduri su� ciente pentru dezvoltare sau
atunci când subfurnizorii produc componente la pre�uri mai reduse sau de o
calitate mai bun�, în compara�ie cu cele produse în unit��ile proprii sau atunci
când ei sunt specializa�i în execu�ia anumitor lucr�ri.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 123

Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz� la subfurnizori atunci când
posibilit��ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit� existen�ei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - când exist� riscul în crearea de noi capacit��i
proprii sau când întreprinderea urm�re�te ca în timp subfurnizorii s� îi devin�
� liale.
În afara celor dou� politici prezentate anterior, pe plan economic exist�
�i o politic� de produc�ie care presupune realizarea unei largi cooper�ri între
întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint� procesul economic
prin care se stabilesc leg�turi strânse de produc�ie între întreprinderi care
concureaz� la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate � :
- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,
livreaz� unele produse � nite;
- pe piese;
- tehnologic� - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz� prelucr�ri tehnologice pentru alte
întreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne
Considera�ii generale cu privire la rela�ia întreprindere - mediul ambiant
Firma î�i organizeaz� �i desf��oar� activitatea sa sub impactul condi�iilor
concrete ale mediului s�u ambiant. Mediul ambiant reprezint� un ansamblu
de factori eterogeni de natur� economic�, social�, politic�, �tiin�i� cotehnic�,
juridic�, geogra� c� �i demogra� c� ce ac�ioneaz� pe plan na�ional �i
interna�ional asupra întreprinderii, in� uen�ând rela�iile de pia��.
Întreprinderea este parte integrant� a mediului ambiant, este o component�
economic� a acestuia.
În condi�iile actuale mediul ambiant se caracterizeaz� printr-un dinamism
accentuat, printr-o cre�tere spectaculoas� a frecven�ei schimb�rilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic� amploare �i u�or
vizibile;
- mediu schimb�tor, unde schimb�rile sunt frecvente, de o amploare
variat�, dar în general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimb�rile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activit��ii întreprinderii �i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr� în rela�ii directe.
124 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

Acestea sunt:
- furnizorii de m�rfuri care sunt agen�i economici ce asigur� resursele
necesare de materii prime, material, echipamente �i ma�ini;
- prestatorii de servicii reprezenta�i de � rme sau persoane particulare care
ofer� o gam� larg� de servicii utile realiz�rii obiectivelor � rmei;
- furnizorii for�ei de munc� sunt unit��ile de înv���mânt, o� ciile for�ei de
munc� �i persoanele care caut� un loc de munc�;
- clien�i care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi
comerciale sau agen�iile guvernamentale c�rora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de întreprindere;
- organismele publice - asocia�iile profesionale, asocia�iile consumatorilor,
mediile de informare în mas� �i publicul consumator;
- concuren�ii sunt � rme sau persoane particulare care-�i disput� aceea�i
categorie de clien�i, iar în situa�ii frecvente aceia�i furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o no�iune intermediar� care devine tot mai necesar� în
explicarea evolu�iei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea
oric�ror de� cien�e de explicare se studiaz� comportamentul întreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate � un
intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.
Mezomediul trebuie s� intereseze în mod deosebit sistemul de conducere
al întreprinderii pentru c� permite abordarea rela�iilor acesteia cu mediul sau
în termeni mult mai apropia�i de lumea afacerilor. O întreprindere poate face
parte din urm�toarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit� industrie,
- o zona geogra� c� sau administrativ�,
- un grup de întreprinderi.
Aceste sisteme sunt în m�sur� s� in� uen�eze ac�iunile, deciziile �i
rezultatele unei întreprinderi, in� uen�a exercitat� la acest nivel poate � atât
direct� cât �i indirect�, dar are un caracter general, în sensul c� in� uen�eaz�
toate întreprinderile care apar�in aceluia�i sistem.
Activitatea oric�rei întreprinderi, ca �i a celorlal�i agen�i din cadrul
micromediului întreprinderii, se a� � �i sub in� uen�a altor factori de mediu,
care ac�ioneaz� pe o arie mai larg�.
Leg�tura care se stabile�te între întreprindere �i ace�ti factori este de regul�
industrial�, in� uen�a exercitându-se pe termen lung �i formând macromediul
întreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demogra� c, num�rul popula�iei, structura pe sexe �i grupe de
vârst�, num�rul de familii �i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial� �i pe medii a popula�iei, rata natalit��ii.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 125

Analiza unor astfel de caracteristici �i surprinderea tendin�ei lor reprezint�
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poten�iale, a pie�ei
întreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun via�a economic� a spa�iului în care
ac�ioneaz� întreprinderea determin� mediul economic al acesteia. Acesta
determin� volumul �i structura ofertei de m�rfuri, nivelul veniturilor bane�ti,
marimea cererii de m�rfuri, mi�carea pre�urilor la nivelul concuren�ei;
- mediul tehnologic,
Întreprinderea se implic� în dinamic� mediului tehnologic, atât ca
bene� ciar cât �i ca furnizor, în principal prin intermediul pie�ei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii �i dobânde�te
o exprimare concret� prin inven�ii, inova�ii, m�rimea �i orientarea fondurilor
destinate cercet�rii, explozia produc�iei noi, perfec�ionarea produc�iei
tradi�ionale, reglement�ri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradi�ii, credin�e �i norme ce guverneaz�
statutul oamenilor în societate;
- mediul politic re� ect� structurile societ��ii, clasele sociale �i rolul lor
în societate, for�ele politice �i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, interna�ional.
- mediul institu�ional cuprinde ansamblul reglement�rilor de natur�
juridic� ce vizeaz� direct sau indirect activitatea de pia�� a întreprinderii;
- mediul natural - condi�iile naturale ce determin� modul de localizare
�i de distribuire în spa�iu a activit��ii umane. Aceast� conjunctur�
economic� reprezint� starea curent� �i concret� a fenomenelor,
proceselor �i evenimentelor speci� ce unei ramuri ale economiei
na�ionale. Importan�a sa este dat� de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile �i de accentuarea gradului de poluare;
Rela�iile întreprinderii cu mediul extern
În calitatea sa de component� a mediului, întreprinderea se a� � întrun
contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr� întrun
ansamblu de rela�ii prin care î�i orienteaz� �i � nalizeaz� activitatea
economic�. Aceste rela�ii dintre întreprindere �i componentele mediului s�u
extern sunt prin natura �i con�inutul lor de dou� feluri: rela�ii de pia�� �i rela�ii
de concuren��.
Din multitudinea de rela�ii ale întreprinderii cu mediul s�u extern se
remarc� prin amploare �i complexitate rela�iile de pia��. Acestea au ca obiect
vânzarea �i cump�rarea de m�rfuri �i servicii, împrumutul de capital �i
angajarea for�ei de munc�. Studierea pie�ei constituie premisa �i punctul de
plecare în activitatea oric�rei întreprinderi.
126 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

Mecanismul pie�ei reprezint� pentru întreprinderea modern� termenul de
confruntare al situa�iei prezentate cu cea de perspectiv�, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt re� ectate �i de � uxul aprovizionare,
produc�ie, desfacere.
De asemenea, aceast� rela�ie se re� ect� �i în orientarea activit��ii
întreprinderii c�tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condi�ii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create �i oferite, crearea
rentabilit��ii �i e� cien�ei economice pe baza sporirii vânz�rilor totale �i a
pro� tului unitar.
Rela�iile întreprinderii cu pia�a vizeaz� trei mari componente �i anume:
- pia�a m�rfurilor,
- pia�a capitalului,
- pia�a for�ei de munc�.
Natura �i dimensiunile rela�iilor întreprinderii depind de o serie de factori
generali �i speci� ci, obiectivi �i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei
mai importan�i � ind: cadrul economico-social, speci� cul pie�ei �i caracterul
întreprinderii.
Rela�iile întreprinderii cu pia�a cunosc, astfel, o mare diversitate �i se pot
grupa dup� mai multe criterii:
- dup� obiectul rela�iilor. Potrivit acestui criteriu, rela�iile întreprinderii
cu pia�a sunt de dou� feluri:
- rela�ii de vânzare-cumparare,
- rela�ii de transmitere, receptie de informa�ii.
Rela�iile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite �i anume: livrarea de
m�rfuri, achizi�ionarea de m�rfuri �i servicii, prestarea de servicii, închirierea,
împrumutul precum �i activit��ile de intermediere.
Principalele forme pe care le îmbrac� succesiv rela�iile de vânzarecumparare
sunt:
- rela�ii precontractuale
- rela�ii contractuale,
- rela�ii postcontractuale.
Rela�iile precontractuale se realizeaz� în principal prin negociere,
comand�, cerere de ofert� �i ofert� ferm�.
Rela�iile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug� o serie de activit��i ca: facturarea, livrarea, transportul, recep�ia �i
decontarea.
Rela�iile postcontractuale apar în perioada de garan�ie �i postgaran�ie.
Rela�iile de transmitere de informa�ii au ca scop sus�inerea �i concretizarea
rela�iilor de vânzare-cump�rare, realizându-se prin publicitate, rela�ii publice
�i alte forme de promovare.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 127

Dup� pro� lul agen�ilor de pia��, rela�iile pot � : cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu bene� ciarii, cu institu�iile �i cu mecanismele de stat;
Dup� frecven��, rela�iile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup� gradul de concentrare, rela�iile pot � concentrate dimensional, spa�ial
sau temporal �i rela�ii dispersate.
Obiectivele economice ale întreprinderii în condi�ii concure�iale
În condi�iile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urm�re�te maximizarea pro� tului, ci este un organism complex,
ce se confrunt� cu o multitudine de obiective contradictorii ce �in de strategia
� ec�rei întreprinderi.
Concuren�a const� într-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest� în cadrul rela�iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele cât mai numeroase.
Pentru a de� ni aceste forme de manifestare a concuren�ei se pot avea în
vedere urm�toarele aspecte:
- interesele �i aspira�iile clientelei,
- libertatea de a ac�iona,
- interesele �i aspira�iile produc�torilor în calitate de ofertan�i,
- existen�a în mediul economic a unor reglement�ri juridice �i a unei st�ri
psihologice �i sociale care impun sau favorizeaz� anumite ac�iuni sau
comportamente din partea agentului economic.
În condi�iile economiei de pia�� concuren�a apare ca o necesitate obiectiv�,
face parte din regulile de joc ale pie�ei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat� în principal de trei
mari caracteristici �i anume: servicii, costuri �i calitate.
Ansamblul raportului de interac�iune în care intr� agen�ii economici în
lupt� pentru asigurarea resurselor de aprovizionare �i a pie�ei de desfacere
formeaz� sistemul rela�iilor de concuren��. Mijloacele �i instrumentele
utilizate în rela�iile de concuren�� se pot delimita în jurul produsului, pre�ului,
promov�rii �i distribu�iei.
Concuren�a este de dou� tipuri:
- direct�, manifestat� între întreprinderile care realizeaz� bunuri identice
sau cu mici diferen�ieri, destinate satisfacerii aceleea�i game de nevoi;
- indirect� - manifestat� între întreprinderile care se adreseaz� acelora�i
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desf��urarea în bune condi�ii a activita�ii economice,
statul trebuie s� asigure un cadru concuren�ial normal care presupune
existen�a urmatoarelor elemente �i anume:
- autonomia întreprinderii,
- libertatea de în� in�are a oric�rui tip de întreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor � ec�rei � rme,
128 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

- reglement�ri economico-� nanciare egale pentru to�i agen�ii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber� a pre�urilor,
- stabilitate prin reglement�ri bugetare pe pia�a extern�,
- m�suri pentru favorizarea particip�rii pe pia�a extrabugetar�,
- reglement�ri clare pentru sanc�ionarea prin instan�ele juridice a � rmelor
nerentabile.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 129

NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII
4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier
Organizarea �antierului
�antierul este spa�iul în care se execut� o construc�ie prev�zut� cu toate
dot�rile necesare (corp administrativ, magazii, instala�ii, grup sanitar, utilaje,
c�i de comunica�ii, etc.).
Proiectele de organizare a �antierului cuprind m�surile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor �i a for�ei de munc�, precum �i ordinea � reasc�
de desf��urare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabile�te urm�toarele:
- construc�ii provizorii �i instala�iile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale �i mecanizate),
- ordinea �i termenele în care se vor executa lucr�rile,
- ordinea �i termenele în care se vor aduce pe �antier echipele de muncitori
de alte specialit��i.
Conduc�torul punctului de lucru are sarcina de a preg�ti toate opera�iile ce
urmeaz� a se desf��ura în �antier:
- veri� carea mijloacelor de munc� (ma�ini, utilaje, instala�ii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- veri� carea materialelor �i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea speci� c�,
- cur��area, nivelarea �i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucr�rii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea �i termenele în care trebuie
realizate lucr�rile precum �i termenul de punere în func�iune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucr�rilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup� sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s� � e de bun�
calitate fazele, opera�iile �i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Forma�iile de munc�
Lucr�rile se execut� de c�tre muncitori organiza�i în forma�ii de munc�.
Forma�ia de munc� cu cel mai redus num�r de muncitori se nume�te
forma�ie minim� �i uneori poate � compus� dintr-un sigur muncitor.
Forma�ia de munc� format� din mai mul�i muncitori �i condus� de c�tre
un �ef se nume�te echip�, respectiv �ef de echip�. În cadrul echipei intr�
muncitori de diferite cali� c�ri corespunz�toare opera�iilor �i fazelor de lucru
pe care trebuie s� le execute. Muncitorii cu o cali� care superioar� vor executa
130 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

opera�ii �i faze mai complicate iar cei cu o cali� care inferioar� vor executa
opera�ii �i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt por�iuni ce se ob�in prin împ�r�irea lucr�rii de
executat.
Metode de organizare a lucr�rilor
Exist� trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan�.
Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut� acela�i proces
de munc�, în acela�i timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr�rile
dintr-un sector încep numai dup� terminarea lucr�rilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru în lan�, dup� terminarea unui proces de lucru dintrun
sector se trece în urm�torul sector �i se execut� acela�i proces de lucru.
Dup� ce spa�iul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului �i începerea lucr�rilor de organizare a �antierului.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 131

NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII
5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile
de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca
1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie
reprezentand activitatea � zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
132 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca
La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu cali� care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (T P ), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t 10 ), timpul pentru odihna si necesitati � ziologice in cadrul
programului de munca (t on ), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca
In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului
de productie, normele de munca pot � : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 133

In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de cali� care a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de cali� care in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata � ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate � vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justi� cate, determinate de speci� cul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot � exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa � e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) – N T - se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute
– om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea � zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,
schimb – om, zi – om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata � deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
– pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul
acesta, norma de timp va � exprimata in “ore – om – norma”.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada –
norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”
134 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

Normele de timp pot � foloste � e ca atare, � e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de
deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea � ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea � precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, � inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (S A ) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste � e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, � e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi � xe, obligatorii, cum ar � de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (N D ) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a � unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 135

metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa � e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot � deservite simultan de catre
� ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali� carea
si cu sarcinile concrete ale � ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
� ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modi� ca, putand apare situatii in care
136 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasi� carea normelor de munca
Normele de munca se clasi� ca in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii
sau lucrari; acestea pot � exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot � exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot � exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa � e de calitate ea trebuie sa poata � realizata
de catre toti executantii care poseda cali� carea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie � zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa � e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa � e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator speci� cului � ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 137

si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
a� rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita in� uentei diferitilor factori,
normele de munca nu re� ecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di� cultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali� care a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se re� ecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot � :
- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (N t ) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de in� uenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata � calculate prin insumarea timpilor din
138 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (T dl , t on , sau t to ),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (N te ) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (N tg ) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot � elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau
ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
� ziologice).
Normativul de deservire (N d ) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de in� uenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (N p ) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de in� uenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot � , ca si normele de
munca, uni� cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico – sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (N r ) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate � dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura speci� ca, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 139

numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e� cacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (N f ) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de in� uenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a � relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea � rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg � re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de � re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de � re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie
efectuate operatii de control la � ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.
140 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
S�N�TATEA �I SECURITATEA MUNCII,
PROTEC�IA MEDIULUI, PREVENIREA
�I STINGEREA INCENDIILOR
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 1

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII
I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de asfaltator
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006 (pag. 90)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALI-
ZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA
–HG NR.971/2006 (pag.156)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A
ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI DE
MUNCA –HG 1048/2006 (pag.244)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANULA A MASELOR
CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE
AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006. (pag. 347)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA –HG 1091/2006 (pag. 375)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI
A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006 (pag. 542)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR�TORILOR LA
RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT –HGR 493/2006
- HOTARARE PRIVIND CERIN�ELE MINIME DE SECURITATE �I
S�N�TATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR�TORILOR LA
RISCURILE GENERATE DE VIBRATII –HGR 1876/2005
- ORDONAN�� DE URGEN�� NR. 195 DIN 12 DECEMBRIE 2002
(*REPUBLICAT�*) PRIVIND CIRCULA�IA PE DRUMURILE PUBLICE
–OUG 195/2002 - republicata in Monitorul O� cial nr. 670 din 3 august 2006
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 143

II. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea
muncii in santierele de constructii – lucrari de asfaltare
II. 1 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind
utilizarea uneltelor si sculelor de mana
1. SCOP
1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea sculelor �i uneltelor
de mân�.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza lucratorilor care utilizeaza scule �i unelte de
mân�.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
2.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie
2.3. E.M. – Echipament de munca
2.4. I.P.S.M.– Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
1.1. Instruc�iuni de utilizare, între�inere, revizii, repara�ii scule �i
unelte de mân�
1.2. Legea nr. 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca.
1.3. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare
a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
1.4. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
1.5. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca
1.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
1.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
1.8. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
1.9. Normativ intern de acordare a EIP
144 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Directorii de Sucursala / Se� i de santiere si
se� i punctelor de lucru asigura conditiile de securitatea si sanatatea
muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire
profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta la utilizarea
uneltelor si sculelor de mana.
5.2. Instruirea personalului se face conform prevederilor legii 319/2006
si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319.
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentelor instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. PREVEDERI GENERALE
6.1.1. Sculele �i uneltele de orice categorie �i pentru orice întrebuin�are
trebuie s� � e în perfect� stare �i s� corespund� lucr�rilor care sunt
executate.
6.1.2. Uneltele de mân� vor � confec�ionate din materiale
corespunz�toare opera�iilor ce se execut�.
6.1.3. Este interzis� cu des�vâr�ire folosirea sculelor �i uneltelor
defecte. Toate uneltele de mân� vor � veri� cate cu aten�ie la începutul
lucrului. Periodic în func�ie de frecven�a de utilizare, uneltele de
mân� vor � controlate sistematic. Uneltele de mân� care nu corespund
condi�iilor normale de lucru, vor � înlocuite cu altele corespunz�toare.
6.1.4. Cozile �i mânerele uneltelor de mân� vor � netede, bine � xate �i
vor avea dimensiuni care s� permit� prinderea lor sigur� �i comod�. În
cazul folosirii cozilor �i mânerelor de lemn, se va alege lemn de esen��
tare, cu � brele axiale drepte, f�r� noduri, cr�p�turi �i a�chii desprinse.
6.1.5. Fiecare scul� trebuie s� � e � xat� în mâner, pensulele,
�urubelni�ele �i celelalte scule asem�n�toare, trebuie s� aib� inele
metalice pentru strângerea mânerului pe cap�tul sculei introduse în
mâner. Este interzis� folosirea acestor scule f�r� mâner.
6.1.6. Pentru � xarea cozilor �i mânerelor la scule se vor folosi pene
metalice corespunz�toare.
6.1.7. Dimensiunile mânerelor trebuie s� � e corespunz�toare, pentru
a rezista eforturilor mari �i continui la care sunt supuse, dar s� nu � e
supradimensionate, deoarece m�resc efortul � zic al lucr�torului.
6.1.8. Uneltele - ciocanele, d�l�ile, foarfecele, dornurile, c�puitoarele
�i toate uneltele de mân� similare vor � executate în a�a fel încât sub
ac�iunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, s� nu permit�
deform�ri permanente, � suri sau desprinderi de a�chii.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 145

6.1.9. Folosirea uneltelor de mân� cu suprafe�e de percu�ie deformate,
în� orite sau �tirbite, �i a uneltelor de mân� improvizate este interzis�.
6.1.10. Este interzis� folosirea ciocanelor de orice greutate, neprev�zute
cu pan� de � xare, care s� aib� lungimea cât 1/3 din în�l�imea ori� ciului
ciocanului.
6.1.11. Uneltele de mân� prev�zute cu articula�ii ca foarfecele, cle�ti,
etc., vor avea o construc�ie robust� care s� nu prezinte frec�ri mari
sau joc în articula�ie fapt care nu duce la eforturi suplimentare pentru
ac�ionare �i în acela�i timp la nesiguran�a în timpul lucrului.
6.1.12. La lucr�rile cu dalta dreapt� sau în cruce, lucr�torii trebuie s�
utilizeze ochelari pentru protejarea ochilor contra a�chiilor ce ar putea
s�ri.
6.1.13. Sculele pentru t�iat metale vor trebui s� îndeplineasc�
urm�toarele condi�ii:
� �� nu trebuie s� � e degradate, cu cr�p�turi sau ruginite;
� �� muchiile laterale nu trebuie s� prezinte margini t�ioase,
în locurile unde acestea se strâng cu mâna;
� �� la foarfecele pentru t�iat tabl�, lamele se vor strânge în a�a
fel, încât s� preseze una pe alta, f�r� joc în axul de � xare;
� �� cap�tul d�l�ilor unde muncitorul love�te cu ciocanul
trebuie s� � e neted �i s� nu aib� � suri �i oblicit��i, iar
lungimea lor s� � e de cel pu�in 150 mm.
6.1.14. Cle�tii vor avea f�lcile complet suprapuse �i f�r� �tirbituri.
6.1.15. La g�urirea pieselor de dimensiuni mici, acestea nu trebuie
�inute în mân�, ci se prind într-o menghin� sau se folosesc dispozitive
de prindere.
6.1.16. Polizoarele mobile vor � prev�zute cu carcase de protec�ie
rigide. Carcasa de protec�ie va permite accesul numai la acea parte a
discului, necesar� pentru lucru.
Se interzice polizarea din mân� f�r� rezemarea piesei.
6.1.17. Pietrele de polizor vor corespunde prin granula�ie �i duritate
operatiei de lucru.
6.1.18. În cazul execut�rii lucr�rilor la în�l�ime, sculele nu trebuie s�
� e aruncate de pe sol la o pozi�ie de lucru sau de la pozi�ia de lucru la
sol. În acest scop, vor � utiliza�i întotdeauna saci de pânz� pentru scule,
sau alte containere izolate, trase de funii de ajutor.
6.1.19. Este interzis� efectuarea lucr�rilor cu scule �i unelte
mecanizate de pe sc�ri rezemate.
6.1.20. În timpul lucrului cu uneltele de mân�, la opera�iile la care
se pot produce scântei, a�chii metalice, angaja�ii vor purta ochelari
de protec�ie, iar zona de munc� va � protejat� pentru a se împiedica
accidentarea.
146 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

6.1.20. Pentru uneltele �i sculele care prin forma lor devin periculoase
în timpul transportului (� er�straie, topoare, târn�coape, etc.) se vor
lua m�suri de acoperire a p�r�ilor t�ioase cu teci gen�i etc., iar p�r�ile
t�ioase, în cazul transportului cu autovehicule se vor a�eza în aceea�i
direc�ie �i numai în�untru.
6.1.21. Toate sculele vor � controlate periodic la cel mult 30 zile
de o persoan� cali� cat� (sef echipa), iar cele g�site defecte, vor �
imediat reparate sau scoase din uz.
6.1.22. Uneltele de mân� ac�ionate electric sau pneumatic vor �
prev�zute cu dispozitive sigure pentru � xarea sculei, precum �i cu
dispozitive care s� împiedice func�ionarea lor necomandat�.
6.1.23. Dispozitivul de comand� va � astfel conceput încât dup�
încetarea ac�ion�rii lui, func�ionarea uneltei de mân� s� se opreasc�
imediat.
6.1.24. Dac� uneltele de mân� cu ac�ionare electric� sunt dotate cu
scule ce prezint� pericol de accidentare, cum ar � pietrele de polizor,
pânza de � er�str�u, etc., acestea vor � protejate împotriva atingerii.
6.1.25. Tuburile � exibile de aer comprimat trebuie s� corespund�
debitului �i presiunii de lucru. Fixarea lor pe racordul uneltei va �
asigurat� cu coliere metalice.
6.1.26. Uneltele de mân� rotative, cu ac�ionare pneumatic� vor � dotate
cu dispozitive de reglare �i limitare a presiunii �i a debitului, în vederea
limit�rii tura�iei.
6.2. INSTRUC�IUNI SPECIFICE LA UNELTELE AC�IONATE
PNEUMATIC
6.2.1. Cu uneltele �i ma�inile pneumatice trebuie s� lucreze numai
lucratori în vârst� de peste 18 ani autoriza�i �i dota�i cu echipamentul
individual de protec�ie corespunz�tor.
6.2.2. Repararea, ungerea, reglarea uneltelor pneumatice sau înlocuirea
lor în timpul utiliz�rii este interzis�. Uneltele �i ma�inile pneumatice
vor � controlate dup� � ecare oprire a lor �i înainte de repunerea în
func�iune. Se va veri� ca starea tuturor pieselor, dându-se aten�ie
deosebit� dispozitivelor de siguran��.
6.2.3. Repara�iile vor � executate numai de lucratori autoriza�i instrui�i
special pentru aceasta.
6.2.4. Sculele �i uneltele care lucreaz� cu aer comprimat vor � astfel
construite, încât piesele care sunt în func�iune, în timpul lucrului s� nu
sar� din man�on.
6.2.5. Supapele sculelor cu aer comprimat vor � controlate �i reglate
pentru a se deschide u�or �i repede. La întreruperea ap�s�rii pe mânerul
de comand�, ele trebuie s� nu mai permit� trecerea aerului comprimat.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 147

6.2.6. În timpul lucrului cu unelte de aer comprimat se va �ine seama
de urm�toarele condi�ii:
� �� legarea �i dezlegarea conductelor �i uneltelor la recipientul
compresorului este permis� numai dup� întreruperea
admisiei aerului;
� �� înainte de legarea conductelor, acestea vor � cur��ate prin
su� are;
� �� admisia aerului se va face numai dup� ce se va a�eza
unealta în pozi�ia de lucru;
� �� mersul în gol al uneltelor este permis numai în vederea
veri� c�rilor, în vederea începerii lucrului sau în cursul
repara�iilor;
� �� în timpul lucrului, lucratorii vor purta ochelari de protectie,
manu�i de protec�ie costum salopeta de protectie si bocanci
de protectie cu bombeu metalic si lamela antiperforatie.
6.3. INSTRUC�IUNI SPECIFICE LA UNELTELE AC�IONATE
ELECTRIC
6.3.1. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de
mân� ac�ionate electric trebuie s� corespund� standardelor �i normelor
în vigoare, �i vor � veri� cate periodic de c�tre personalul de specialitate.
6.3.2. Sculele �i uneltele electrice se vor folosi numai de lucr�torii
care cunosc bine metodele de lucru �i m�surile de protec�ie contra
electrocut�rilor, precum �i m�surile de prin ajutor ce trebuie luate în
caz de electrocutare.
6.3.3. Uneltele �i sculele electrice trebuie p�strate în magazii, bancuri
de lucru �i veri� cate în � ecare lun� �i dup� � ecare defectare. Dac�
în timpul lucrului muncitorul simte chiar �i cea mai u�oar� ac�iune
a curentului electric, el este obligat s� întrerup� imediat lucrul �i s�
predea scula defect� pentru veri� care.
6.3.4. Sculele electrice care se predau lucr�torilor trebuie s� � e în
perfect� stare de func�ionare �i s� aib� o izola�ie sigur�. Starea acestora
se veri� c� zilnic, vizual.
6.3.5. Folosirea sculelor electrice ca: ma�ini de g�urit, polizoare etc.
f�r� leg�tura cu priza de p�mânt printr-un conductor special sau
fara nul de protectie �i f�r� echipamentul individual de protec�ie
este cu des�vâr�ire interzis�.
6.3.6. Izola�ia electric� la cablurile �i sculele electrice se va controla
înainte de începerea lucrului. În timpul lucrului cablurile electrice de
la sculele portative se vor proteja prin jgheaburi, �evi, prin pozitionarea
148 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

lor astfel incat sa se evite deteriorarea lor sau impiedicarea de ele sau
prin suspendare la în�l�imi inaccesibile muncitorilor.
6.3.7. În cazul întreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele
electrice vor � deconectate de la re�eaua electric� de alimentare (prize
sau tablouri de distribu�ie).
6.3.8. În locurile cu umiditate mare, precum �i la lucrul pe piese mari
metalice (schele metalice, stâlpi metalici, etc.) se vor utiliza numai
tensiuni reduse de 12 sau 24 V.
6.3.9. Este interzis lucrul cu ma�ini unelte electrice portative sau
mecanizate, de pe sc�ri rezemate liber.
6.3.10. Întrebuin�area sculelor cu mânere izolate nu exclude folosirea
m�nu�ilor electroizolante, oriunde acestea sunt prescrise.
7. INREGISTRARI
7.1. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea
in munca
II. 2 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind
manipularea manuala a maselor
1. SCOP
1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual
mase (sarcini).
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament
destinat a � purtat sau mânuit de un lucr�tor pentru a-l proteja
împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s� îi pun� în pericol
securitatea �i s�n�tatea la locul de munc�, precum �i orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice ma�in�, aparat, unealt� sau
instala�ie folosit� în munc�
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc� - Locul destinat s� cuprind� posturi de lucru, situat
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 149

în cl�dirile întreprinderii �i / sau unit��ii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii �i / sau unit��ii la care lucr�torul are acces în cadrul
desf��ur�rii activit��ii
3.6. Lucr�tor - Persoan� angajat� de c�tre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studen�ii, elevii în perioada efectu�rii stagiului de practic�,
precum �i ucenicii �i al�i participan�i la procesul de munc�, cu excep�ia
peroanelor care presteaz� activit��i casnice
3.7. Pericol grav �i iminent de accidentare - Situa�ia concret�, real�
�i actual� c�reia îi lipse�te doar prilejul declan�ator pentru a produce
un accident în orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) – Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv
ridicarea, a�ezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei
mase care datorit� caracteristicilor acesteia sau condi�iilor ergonomice
necorespunz�toare, prezint� riscuri pentru lucr�tori, în special afec�iuni
dorsolombare.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare
a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
4.7. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.8 . Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier asigura conditiile
de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
150 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

5.2. Instruirea personalului se face conform legii 319/2006 si a HGR nr.
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1 Fiecare lucr�tor trebuie s� î�i desf��oare activitatea, în conformitate
cu preg�tirea �i instruirea sa, precum �i cu instruc�iunile primite
din partea angajatorului, astfel încât s� nu expun� la pericol de
accidentare sau îmboln�vire profesional�, atât propria persoan�, cât
�i alte persoane care pot � afectate de ac�iunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de munc�.
6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor
provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei
calorice.
6.3 Sub in� uenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate
pot sa apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni
dorsolombare. Fenomenele pot sa apara cu atit mai devreme cu cat
efortul � zic, caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :
- mai grele;
- ritm de manipulare intens;
- gabarit mare;
- ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat;
- apucate si depuse la distanta mare pe verticala;
- manipulate prin rasucirea bustului;
- corpul se a� a intr-o pozitie instabila;
- nu exista su� cient spatiu liber, in special pe verticala;
- solul sau planul de sprijin prezinta denivelari;
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului
este necorespunzatoare;
- perioada insu� cienta de repaus � ziologic sau de recuperare.
6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit� la nivelul
vertebrelor lombare poate � diferita (exemplu la manipularea unei
mase de 50 kg, for�a poate � de 750 daN sau de 150 daN).
6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incat, centrul de
greutate al lucr�torului sa � e cit mai aproape posibil de centrul de
greutate al masei (vezi � gura 1).
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 151

Figura nr. 1
6.6. Manipularea manual� a maselor poate prezenta riscuri, în special de
afec�iuni dorsolombare, dac� masa este:
- prea grea sau prea mare;
- greu de manuit �i de prins;
- instabila sau cu un con�inut ce risca sa se deplaseze;
- pozitionata astfel încât necesita sus�inerea sau manipularea ei
la distanta fata de trunchi sau cu � exia ori rasucirea trunchiului;
- susceptibil� sa produc� leziuni lucr�torilor, din cauza marginilor �i/
sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.
Efortul � zic poate prezenta riscuri, în special de afec�iuni dorsolombare,
dac�:
�� ��este prea intens;
�� ��nu poate � realizat decât printr-o mi�care de rasucire a trunchiului;
�� ��poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
�� ��este realizat atunci când corpul se a� a într-o pozi�ie instabila
6.7. Se� i punctelor de lucru vor instrui si veri� ca nivelul de instruire
al lucratorilor asupra modului de manipulare a maselor si riscurilor
care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect.
6.8. Se� i punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipulare
a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in
functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa � e manipulate.
6.9. Se va evita, pe cat posibil, manipularea maselor prin purtare directa
de catre lucratori, in acest sens conducatorii locurilor de munca
vor lua masurile organizatorice necesare folosind instalatii si / sau
dispozitive mecanizate sau nemecanizate.
6.10. Masele maxime admise, a � manipulate prin purtare directa, se
reduc cu 75% pentru femei gravide pana in luna a 6-a.
152 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

6.11. Este interzis ridicarea manuala a maselor pe o distanta mai mare de
60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe plane
inclinate ).
6.12. Este interzis transportul manual al maselor pe verticala, la o inaltime
mai mare de 1,5 m.
6.13. Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25 -30
kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.
6.14. Masele maxime ce pot � transportate pe plan inclinat cu mijloace de
transport pe roti, in functie de sex si de gradul de inclinare a planului
de deplasare sunt:
Mijloace de transport
Masa maxima in Kg
Femei Barbati
Inclinarea terenului:
0. 1. 2. 3
a.) Cu roaba pe teren
consolidat sau pe
scanduri.
b. ) Cu carucioare
prevazute cu 3 sau
4 roti impinse cu
50 75 10 % ÷ 20 %
forta bratelor pe
teren neted .
100 130 1 % ÷ 10 %
6.15. La manipularea si transportul maselor se� i punctelor de lucru vor
tine cont de urmatoarele caracteristici (riscuri):
1) Caracteristicile masei:
- greutatea si dimensiunea masei;
- di� cultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
si schimbarea centrului de greutate;
- plasamentul lucratorilor fata de sarcina.
2) Efort � zic depus:
- prea mare;
- care antreneaza o miscare brusca a masei;
- care este realizat cand corpul se a� a intr-o pozitie instabila.
3) Caracteristicile mediului de munca:
- inexistenta unui spatiu su� cient, in special pe verticala;
- pardoseli alunecoase sau care prezinta denivelari;
- manipularea maselor la mai multe nivele;
- instabilitatea suprafetei de sprijin;
- conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 153

4) Caracteristicile activitatii:
- efort � zic permanent si / sau prelungit;
- insu� cienta repausului � ziologic sau de recuperare;
- ritm mare impus de procesul de munca;
- distante mari pentru transportul maselor.
6.16. Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor
se vor efectua numai de catre lucratorii care corespund din punct de
vedere � zic si medical.
6.17. Se� punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum
si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric
se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute
manipularea).
6.18. Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica
vizibilitatea.
6.19. Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/
posibilitate de prindere corespunzatoare.
6.20. Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte
(mase) care nu sunt � xate intre ele corespunzator.
6.21. Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu
obstacole, instabile sau alunecose.
6.22. Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au
margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce
leziuni ale miinilor, se va face numai cu manusi de protectie speci� ce
riscului (taiere, intepare, abrazare).
6.23. Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu
exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator.
6.24. Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si
transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa � e
prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.
6.25. In cazul in care conditiile climatice (vint, ceata, caldura, frig excesiv,
etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in
conditii de securitate, se� punctelor de lucru, trebuie sa ia masuri
suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare
/ imbolnavire profesionala sau sa amine efectuarea operatiilor pana
la stabilizarea conditiilor climatice.
6.26. Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coboriri pe
unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor
acestora.
6.27. In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante
toxice si / sau periculoase, lucratorii vor � instruiti suplimentar
pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare,
transport, depozitare prevazute in � sele tehnice de securitate.
154 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

6.28. Caile de circulatie trebuie sa � e amenajate corespunzator astfel, incat
sa poata � utilizate usor, sa � e semnalizate si intretinute.
6.29. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila si de conditii pentru
servirea mesei.
6.30. Echipamentul individual de protectie trebuie sa � e adecvat în functie
de riscurile la care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte
cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie,
manusi riscuri mecanice, brâu.
6.31. Orice eveniment va � comunicat, de orice lucratorul/-ii care ia
cuno�tin�� de eveniment, de îndat� conduc�torului locului de munc�,
iar acesta va comunica imediat conducerii societatii �i serviciului de
prevenire si protectie.
6.32. Fiecare loc de munc� va � dotat cu o trus� de prim ajutor în caz de
accidente �i cu materiale de prim� interven�ie în caz de incendiu .
Personalul muncitor va � instruit asupra modului de ac�iune în caz
de accidente / incendii (alarmare �i acordare a primului ajutor).
În cazul unor situa�ii de urgen�� pentru care sunt necesare m�suri �i ac�iuni
urgente, întregul personal trebuie s� cunoasc� modul de ac�ionare �i schema
de în�tiin�are �i alarmare.
II. 3 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii
privind prepararea mixturilor asfaltice
1.SCOP
Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare �i/sau îmboln�vire profesional� �i asigurarea celor mai bune
condi�ii în desf��urarea procesului de munc�.
2.DOMENIUL
Este obligatorie la STATIA DE MIXTURI ASFALTICE
3.DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. I.P.S.S.M. – Instruc�iune proprie de securitate �i s�n�tate a
muncii;
3.2. P.T.E. – Procedur� tehnic� de execu�ie;
3.3. S.S.M. – Securitate �i s�n�tate în munc�;
3.4. L. 319 / 2006 – Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 /
2006 ;
3.5. H.G - ri – Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate;
3.6. E.I.P. – Echipament individual de protec�ie;
3.7. E.M. – Echipament de munca;
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 155

3.8. B.C. - Buletinul Construc�iilor;
3.9. R.O.F. – Regulament de ordine �i func�ionare;
3.10. R.O.I. – Regulament de ordine interioar�;
3.11. F.P. – Fi�a postului;
4. DOCUMENTE DE REFERIN��
4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006;
4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006;
4.3. Normativ de acordare a E.I.P.;
4.4. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971,
H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146, H.G
nr. 1.218;
4.5. Documenta�ia si tehnologii de executie;
4.6. Buletinul Construc�iilor vol. 5 – 6 – 7 – 8 / 1993;
4.7. Regulament de ordine �i func�ionare;
4.8. Regulament de ordine interioar�;
4.9. Fi�a postului;
5. RESPONSABILITATI
5.1 �EFUL FABRICII DE MIXTURI ASFALTICE;
a) Are obliga�ia s� organizeze, sa coordoneze si sa controleze
desf��urarea activit��ilor, a proceselor de munc� în deplin� siguran��
pentru lucratorii pe care îi conduc, � ind r�spunz�tori pentru aplicarea
normelor �i instruc�iunilor de siguran�� �i s�natate în munc�;
b) Asigur� condi�iile de instruire a lucratorilor din subordine (schimburi,
forma�ii,etc);
c) Instruieste lucratorii din subordinea direct� cu m�surile de securitate
�i s�n�tate în munc� ce trebuie aplicate;
d) Urm�reste aplicarea m�surilor de securitate �i s�n�tate în munc� �i ia
m�surile necesare pentru aceasta, inclusiv m�suri administrative;
e) Supravegheaz� �i asigur� ordinea la locurile de munc� din subordine;
f) Urm�reste cum sunt exploatate �i între�inute echipamentele de munca
din dotare �i ia m�suri corective acolo unde este cazul;
g) Identi� ca locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si
asigura semnalizarea acestora;
h) Urm�reste �i asigur� drumurile �i c�ile de acces, transportul si
aerisirea la locurile de munc�, ;
i) Urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu echipament de protec�ie
corespunz�tor riscurilor practic�rii meseriei si admite intrarea in
156 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu.
Totodat� urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu sculele necesare �i
acestea s� � e corespunz�toare;
j) Urm�reste �i �ine eviden�a local� a accidentelor de munc� �i anun��
superiorii despre orice accident, eveniment, sau îmboln�vire
profesional�. Ia m�surile impuse de competen�� în cazul producerii
unor accidente sau evenimente;
k) În situa�ia desf��ur�rii procesului de produc�ie în schimburi, dac�
apar situa�ii periculoase, le aduce la cuno�tin�� în scris schimbului ce
urmeaz� s� intre în lucru si concomitent anunta pe seful ierarhic;
l) Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la
locurile de munca.
m) Toate procesele de produc�ie se vor urm�ri în desf��urare, astfel incit
sa se previna accidentele �i sa � e diminuate riscurile de accidentare
si de imbolnavire profesionala.
n) Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor
de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca;
o) Intocmeste planul de lichidare a avariilor;
p) Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata
schimburilor;
q) Raporteaza zilnic, sefului ierarhic, starea de securitate a lucrarilor;
r) Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb” al maistrilor (cind activitatea se
desfasoara in schimburi);
s) Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le
completeaza de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentare
t) S� veri� ce zilnic, înainte de începerea lucrului, dac� sunt asigurate
dispozitivele de securitatea muncii, dac� ele sunt în bun� stare de
functionare, dac� sunt amenajate si intretinute corespunz�tor c�ile de
acces, dac� sunt a� �ate la locul de munc� instruc�iunile de lucru �i
securitatea muncii �i dac� sunt semnalizate locurile periculoase;
u) Înainte de începerea programului de lucru, seful statiei va discuta
cu forma�iile de lucratori pe care le coordoneaz�, procesul de munca
pe faze de execu�ie, stabilind m�surile pentru evitarea producerii
accidentelor de munc�;
v) S� veri� ce zilnic, înainte de începerea lucrului, dac� sunt asigurate
dispozitivele de securitatea muncii, dac� ele sunt în bun� stare de
functionare, dac� sunt amenajate si intretinute corespunz�tor c�ile de
acces, dac� sunt a� �ate la locul de munc� instruc�iunile de lucru �i
securitatea muncii �i dac� sunt semnalizate locurile periculoase;
w) S� nu primeasc� la lucru lucratori f�r� instruirea efectuata,
conform instruc�iunilor, f�r� echipament de protec�ie corespun-
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 157

z�tor meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, în stare
avansat� de oboseal� sau în stare de ebrietate.
x) S� instruiasc� lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului
de protec�ie �i a dispozitivelor de securitatea muncii;
y) S� nu trimit� s� lucreze la în�l�ime lucratori care nu au aviz
medical, care s� certi� ce aptitudinea lor pentru astfel de lucr�ri,
tineri f�r� experien�� de cel pu�in doi ani în construc�ii sau lucratori
cu varsta sub 18 ani sau care au dep��it vârsta de 50 ani. Pentru
lucrul la inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv
echiparea lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime;
Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade,
schele, platforme, esafodaje, … tipizate};
5.3. PERSONALUL LUCRATOR (LUCR�TORII)
Personalul lucrator execut� numai lucr�rile pe care maistrul �i �eful de
echipa i le încredin�eaz�, având obliga�ia s� respecte prevederile proiectelor
de execu�ie, prescrip�iile tehnice �i masurile de securitate si sanatate in
munca.
Au obligatia:
a) S� se prezinte la program, odihniti, îmbr�cat corect cu echipamentul de
protec�ie adecvat;
b) S� nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate �i s� nu consume
b�uturi alcoolice în timpul programului sau in incinta locului de
munca;
c) S� participe în mod regulat la instruirile de securitatea muncii,
programate �i s�-�i însu�easc� instruc�iunile de securitatea muncii
potrivit meseriei pe care o practic�;
d) S� nu execute lucr�ri pentru care nu este cali� cat �i instruit, precum �i
lucr�ri de o tehnicitate sau de o periculozitate care dep��esc nivelul s�u
de cali� care �i experien�� în munc�;
e) S� nu execute alte lucr�ri decât cele stabilite de maistru �i �eful de
echip�, s� nu intervin� la instala�ii sau utilaje în func�iune sau stationare
�i s� nu p�r�seasc� locul de munc� f�r� �tirea �efului de echip�, a
maistrului sau a conducatorului locului de munca;
f) S�-�i desf��oare activitatea de a�a manier� încât s� nu expun� la
pericol de accidentare sau îmboln�vire profesional� atât persoana
proprie cât �i pe celelalte persoane participante la procesul de munc�;
g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu
pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu
destinatia acestuia.
h) Este interzisa baia sau inotul in râuri sau alte acumulari de apa, in
timpul programului de lucru;
158 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

i) S� aduc� la cuno�tin�a conduc�torului locului de munc�, sefului de
echipa,maistrului, orice defec�iune tehnic� sau alt� situa�ie care
constituie un pericol de accidentare;
j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite
de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care
face parte si despre situatiile periculoase aparute;
k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
ECHIPAMENT DE PROTECTIE – obligatoriu
Casca protectie Salopete
PERICOLE PENTRU OM – la fabricarea mixturilor asfaltice
Pericol de prindere Pericol de strivire Pericol de electrocutare Pericol de orbire
datorita ricoseului
Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre
Cizme protectie sau
bocanci termoizolanti
Masca protectie Centura siguranta Ochelari protectie
Manusi termoizolante
Cizme sau bocanci
termoizolanti
ECHIPA DE MUNCA
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 159

6 INSTRUIREA
6.1. Alimentarea materialului mineral rece
6.1.1. Dozatoarele de minerale.
- In timpul operarii incarcatorului cu cupa frontala, este interzisa
patrunderea in zona de predozare,
- In timpul functionarii este interzisa intrarea in dozatoare
- Pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, se intra in dozator numai
daca este gol si dupa informarea deserventului incarcatorului frontal
in legatura cu aceasta activitate.
- Pentru intrarea in dozator se vor folosi scari
- In timpul functionarii este interzisa urcarea pe dozatoare
- Pentru lucrarile de intretinere se va asigura un loc stabil si un sistem de
sustinere.
6.1.2. Benzile transportoare
- este interzisa efectuarea de lucrari la benzile transportoare in mers
- inainte de eliminarea defectiunilor , benzile transportoare se vor opri si
asigura impotriva repornirii accidentale
- In timpul functionarii benziilor transportoare nu se va calca pe ele si nu
se vor folosi pasarelele benzilor
- Balustrazile pasarelelor nu se vor indeparta
- Nu introduceti mainile intre piesele in miscare
- Pastrati distanta si nu porniti banda transportoare atata timp cat se a� a
persoane in zona periculoasa
- Operarea benzilor transportoare se vor efectua numai cu grilajele de
protectie montate, gurile de vizitare (ori� ciile de intretinere) inchise.
6.1.3. Separatorul de granule mari
- Este interzisa efectuarea de lucrari la separatorul de granule mari in
timpul functionarii acestuia
- Inainte de a incepe eliminarea defectiunii separatorul se opreste si se
asigura impotriva pornirii accidentale;
- Separatorul se exploateaza numai cu dispozitivele de protectie montate;
- Este interzis introducerea mainilor intre organele in miscare ale
seseparatorului;
- Este interzis stationarea sub gurile de descarcare si sub capetele de
intoarcere a benzilor transportoare.
6.2. Uscarea
6.2.1. Uscatorul
- In timpul functionarii nu atingeti uscatorul;
160 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

- Evitati contactul materialelor cu pielea;
- daca iese praf se vor folosi ochelari sau masca de protectie
- Inainte de efectuarea lucrarilor de reglaje uscatorul va � lasat sa se
raceasca.
In timpul functionarii tamburului nu se vor efectua lucrari de intretinere
- Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va opri
uscatorul si se va intrerupe alimentarea cu energie;
- Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va
dezactiva cu cheia sistemul de control al instalatiilor de stingere.
Reactivarea sistemului se va face numai dupa � nalizarea lucrarilor;
- In timpul lucrarilor de intretinere, tamburul nu trebuie sa contina praf
si trebuie sa existe la indemana agenti de stingere;
- Lucrarile de intretinere la sistemul de alimentare se vor efectua numai
de personal instruit si cali� cat;
- Inainte de toate lucrarile ventilatorul se va lasa sa se raceasca;
- Componentele instalatiei electrice ( ex. cabluri, trolii, transformatoare),
nu se vor pune in tamburul uscatorului;
- La interventiile in tambur se vor folosi numai lanterne cu tensiune
joasa conectate in afara tamburului sau pe baterii;
- Daca intrarea in tambur este mai sus de 2m se vor folosi dispozitive de
protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme;
- Inainte de deschiderea ventilatorului se va astepta pana paleta se opreste;
- Toate lucrarile de intretinere vor � efectuate de minim doua persoane
(o persoana intra in tambur si a doua pazeste intrarea);
- Inainte de toate lucrarile de intretinere, inspectie si reparatii, tamburul
trebuie spalat cu apa timp de minim 5 minute. In aceasta perioada
trebuie extras minimum de 3 ori volumul tamburului.
6.2.2. Alimentarea cu combustibil
- Este strict interzis fumatul, folosirea focului deschis, sudarea, taierea
cu � ama sau slefuirea in apropierea combustibililor;
- Este interzis efectuarea de modi� cari la sistemul de alimentare si
control, indepartarea sau deteriorarea impamantari
- In caz de erori de functionare, statia se va opri imediat;
- Alimentarea cu gaz catre tambur se va efectua numai dupa ce s-a
format o perdea de material in tambur;
- Uleiul care arde nu se va stinge niciodata cu apa;
- Este interzisa introducerea mainilor intre piesele mobile in timp ce
acestea sunt in miscare;
- In timpul lucrarilor de intretinere, se vor deconecta piesele de la energia
electrica;
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 161

- In timpul lucrarilor in afara rezervoarelor, silozurilor si recipientilor de
depozitare se va folosi masca de protectie, i-ar in timpul lucrarilor in
rezervoare, silozuri si recipientise vor folosi aparate de respirat;
- Toate lucrarile la rezervoare vor � efectuate de minim doua persoane;
- Nu se va intra in rezervoare decit daca acestea sunt goale;
- In timpul functionarii este interzisa accesarea acoperiselor de la zonele
de depozitare;
- In timpul procesului de umplere cu combustibil, numai persoana
insarcinata cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei
de umplere;
- Este interzisa distribuirea catre terti a combustibilului depozitat in
instalatie;
- Alimentarea cu combustibil poate � folosita numai daca arzatorul
functioneaza
- Este interzisa folosirea simultana a mai multor tipuri de combustibil;
- Este interzis amestecul tipurilor de combustibili;
6.3. Colectorul de praf
- In timpul functionarii unele piese pot sa ajunga la o temperatura de
180° C. Se va evita contactul cu pielea;
- Sunt interzise modi� carile la sistemul de alimentare si control;
- In caz de erori de functionare, statia va � deconectata imediat;
- Este interzisa introducerea miinilor in piesele mobile in timp ce acestea
sunt in miscare;
- In timpul lucrarilor de intretinere, se va face deconectarea pieselor de
la energie electrica;
- In timpul lucrarilor direct la � ltru sau langa cos se va utiliza masca de
protectie
- In interventiile la colectorul de praf vor lucra minim 2 persoane, o
persoana in colectorul de praf si o persoana sa pazeasca intrarea
- Este interzisa deschiderea gurilor de vizitare (ori� ciile de intretinere)
ale transportorului elicoidal in timpul functionarii acestuia;
- Gurile de vizitare se vor deschide numai daca transportorul elicoidal
este gol. In momentul deschiderii este interzisa stationarea direct sub
gurile de vizitare;
- Este interzisa accesarea acoperiselor zonelor de depozitare in timpul
functionarii.
162 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

6.4. Turnul de Mixare
- In cazul interventiilor la Turnul de Mixare se vor folosi dispozitive de
protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme sigure de lucru
- In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul
pot ajunge la o temperature de 180°C (chiar pana la 300°C in timpul
productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor � erbinti.
Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele � erbinti
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea
componentelor statiei si este interzsisa stationarea direct in fata sau sub
gurile de vizitare(ori� ciile de intretinere)
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce aceasta functioneaza;
- In timpul functionari este obligatorie pastrarea distantei fata de
componentele in miscare
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie
deconectarea de la energia electrica.
- In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de
protectie
- Este interzisa intrarea in spatiile insu� cient ventilate
- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel
putin 15 minute
- Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este
interzisa;
- Este interzisa efectuarea simultana a lucrarilor de intretinere la capul
si baza elevatorului;
- Este interzisa atingerea capacelor, trapelor si cilindrii in timpul
functionarii;
- In timpul lucrarilor de intretinere se vor securiza si elibera de presiune;
- Functionarea turnului de mixare se va face numai cu gurile de vizitare
( ori� ciile de intretinere ) inchise.
6.5. Alimentarea cu � ler
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea
statiei
- In timpul lucrarilor de intretinere este interzisa stationarea direct in fata
sau sub gurile de vizitare ( ori� ciile de intretinere);
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce acestea functioneaza;
- Este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare;
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere, este obligatorie
deconectarea de la energia lectrica;
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 163

- In timpul lucarilor de interventie este obligatorie purtarea masti de
protectie, iar interventiile vor � efectuate de minim 2 persoane;
- Este interzisa intrarea in componentele insu� cient ventilate;
- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel
putin 15 minute
- Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este
interzisa;
- Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii.
6.6. Silozul de Mixturi
- In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea
dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime;
- Carcasele si grilele de protectie pot � scoase numai pentru efectuarea
lucrarilor de intretinere;
- In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul
pot ajunge la o temperature de 180°C (chiar pana la 300°C in timpul
productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor � erbinti.
Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele � erbinti
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea
componentelor statiei si este interzisa stationarea direct in fata sau sub
gurile de vizitare(ori� ciile de intretinere)
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce aceasta functioneaza;
- In timpul functionarii este obligatorie pastrarea distantei fata de
componentele in miscare
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie
deconectarea de la energia electrica.
- In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de
protectie
- Este interzisa intrarea in spatiile insu� cient ventilate
- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel
putin 15 minute
- Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este
interzisa;
- Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii, iar in
impul lucrarilor de intretinere securizati-le sau eliberatile de presiune;
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere, cu sistemul de de
actionare al cupei pornit;
- Este interzisa folosirea trapelor de evacuare ca locuri de intrare sau
guri de vizitare
- Nu accesati zona de sub trapele de evacuare in timpul functionarii.
164 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

- In timpul procesului de incarcare, nimeni nu are voie sa stationeze in
sau langa vehiculul ce urmeaza a � incarcat;
- Vehiculul ce urmeaza a � incarcat trebuie parcat la mijloc, intre trapele
de evacuare.
- Operatorul statiei trebuie sa se asigure ca soferii vehiculelor ce urmeaza
a � incarcate cunosc aceste conditii.
6.7. Alimentarea cu bitum
- In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea
dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime;
- Este interzisa demontarea, indepartarea balustradelor, pasarelelor si
platformelor
- In timpul functionarii piesele sistemului de alimentare cu bitum si
bitumul pot ajunge la o temperatura de pana la 200°C. Nu atingeti
piesele � erbinti. Lasati piesele � erbinti sa se raceasca inainte de a le
deschide;
- Este obligatorie pastrarea termoizolatiei in stare buna;
- Conductele de incalzire se vor etansa impotriva scurgerilor. Evitati
contactul cu uleiul termal scurs;
- Inainte de a efectua lucrarile de intretinere, lasati sa se raceasca
instalatia de incalzire;
- Evitati patrunderea in rezervoarele de bitum a aerului, apei si a altor
gaze sau luchide ce nu sunt necesare pentru functionare;
- Este interzisa deschiderea capacelor turnului daca rezervorul nu este
gol;
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce pompa de bitum functioneaza;
- Pastrati distanta fata de pompele de bitum in miscare;
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie
deconectarea de la energia electrica;
- Intrati numai in rezrvoarele de bitum su� cient ventilate
- Aspirati vaporii timp de cel putin 15 minute;
- Este interzisa stingerea cu apa a � acarilor de bitum;
- Este interis accesarea acoperisurilor rezervoarelor de bitum in timpul
functionarii;
- In timpul procesului de umplere cu bitum, numai persoana insarcinata
cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei de umplere.
6.8. Adaosul de asfalt granulat
- In timpul lucrarilor la aacul rotativ, separati cilindrul de ar comprimat
pentru operarea capacului de la instalatia de alimentare cu aer
comprimat;
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 165

- Este interzisa adaugarea materialelor in� amabile la adaosul rece de
asfalt granulat;
- Nu adaugati material uscat cu granulatie � na sau pulbere la adaosul la
cald de asfalt granulat
- La Adaosul de asfalt granulat se vor respecta si instructiunile
enumerate la capitolele 6.1.1. –Dozatoare de mineral, 6.1.2. – Benzile
transportoare, 6.4. – Turnul de mixare.
6.9. Instalatia electrica, pneumatica si hidraulica
6.9.1. Lucrarile la instalatia electrica
- Nu atingeti liniile electrice ( neizolate). Daca izolatia este deteriorata
opriti alimentarea cu curent;
- Opriti imediat statia daca apare o eroare la sistemul de alimentare cu
energie electrica;
- Inainte de orice lucrari la instalatia electrica, operatorul trebuie
informat despre tipul lucrarilor ce urmeaza a � executate;
- Intretinerea si pornirea componentelor instalatiei trebuie coordonate cu
celelalte persoane ce lucreaza pe statie;
- Defectiunile, cum ar � conexiunile slabite sau cablurile deteriorate
trebuie indepartate imediat de un electrician cali� cat. In cazul unui
cablu ars, trebuie veri� cat intregul circuit asociat;
- Statia si componentele la care se vor efectua lucrari de intretinere
trebuie mai intai deconectate de la retea;
- Deconectarea de la energia electrica in toate cazurile prevazute in
cadrul acestei instructiuni, la lucrarile de intretinere sau reparatie se va
face respectind cele 5 reguli de baza:
1. Deconectare
2. Protectie impotriva reconectarii
3. Scoaterea sistemului de sub tensiune
4. Impamantare si scurtcircuitare
5. Acoperirea sau izolarea componentelor adiacente sau sub tensiune
1. Deconectare
- Componentele la care se efectueaza lucrari de intretinere trebuie
deconectate de la reteaua de alimentare;
- Operatorul statiei trebuie sa � e informat cu privire la componenta
electrica ce trebuie deconectata;
- Intrerupatoarele principale oprite trebuie marcate cu un semn de
identi� care;
- Semnele trebuie sa indice cine efectueaza lucrarea de intretinere si ce
lucrare se efectueaza
166 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

2. Securizare impotriva reconectarii
- Pe timpul lucrului trebuie aplicate semne de interdictie pe toate
manetele, comutatoarele, butoanele de comanda, componentele de baza
si intrerupatoarele de circuit folosite pentru conectarea si deconectarea
componentelor la/de la sistemul de alimentare
3. Scoaterea sistemului de sub tensiune
- Cu un aparat de masura trebuie veri� cat daca sistemul mai contine
tensiune.
4. Impamantarea si scurtcircuitarea
- Inainte de lucrul la echipamentele electrice, acestea trebuie legate la
pamant si scurtcircuitate
5. Izolarea componentelor sub tensiune
- Componentele sub tensiune trebuie acoperite cu materiale izolatoare
(neconducatoare de energie)
6.9.2. Lucrarile la instalatia hidraulica si pneumatica
- Lucrarile la instalatiile hidraulice si pneumatice trebuie efectuate
numai de catre persoane care au cunostinte speciale si experienta in
domeniul instalatiilor hidraulice si pneumatice;
- Personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca conductele hidraulice
si de aer comprimat sunt dispuse si instalate corespunzator. Racordurile
nu trebuie amestecate;
- Inainte de efectuarea lucrarilor la instalatia de aer comprimat trebuie
depresurizata instalatia;
- Sectiunile instalatiei si conductele sub presiune ( hidraulice si de aer
comprimat) ce trebuie desfacute sunt depresurizate si sunt protejate
impotriva pornirii cu ajutorul unui lacat;
- Este interzisa amestecarea mai multor tipuri de ulei;
- Drenati uleiul hidraulic inainte de a deschide liniile hidraulice
6.9.3. Sudura
- Operatorul trebuie sa se asigure ca operatiile de sudura, taiere cu
� acara si slefuire sunt efectuate numai cu acordul expres in scris al
sefului statiei de mixturi asfaltice;
- Uleiul si combustibilii sunt usor in� amabili si pot exploda in amestec
cu aerul. Este interzisa taierea, sudarea sau slefuirea in apropierea
acestor substante.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 167

- In timpul lucrarilor de sudura la si in rezervoare, silozuri si containere
de depozitare, curatati zona de lucru. Indepartati reziduurile si gazele
in� amabile inainte de sudare.
- Inainte de efectuarea lucrarilor de sudura, taiere cu � acara si slefuire,
personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca locul de munca si zona
inconjuratoare sunt curate, fara praf si alte materiale in� amabile. Zona
de lucru trebuie curatata de grasimi si uleiuri;
- La locul de sudura, ardere sau slefuire trebuie sa existe un stingator de
incendiu;
Dupa incheierea lucrarilor de sudua, zona de lucru trebuie lasata sa se raceasca
la temperatura camerei si apoi trebuie veri� cata cu privire la posibile surse
de aprindere.
REGULI DE COMPORTAMENT
In timpul lucrului sunt interzise:
- servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare;
- fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate;
- focul deschis;
Este obligatoriu spalatul pe miini:
- inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat;
- dupa terminarea lucrului.
Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.
Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu
spuma.
168 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

PENTRU SITUATII DE URGENTA :
TEL. 112 sau ambulanta 961
MEDICUL DE MEDICINA MUNCII
SITUATII DE URGENTA
TEL. 112 sau pompierii 981
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Fisa individuala de instruire privind securitatea si sanatatea muncii
7.2. Proces verbal de instruire
7.3. Proces verbal de autorizare
7.4. Autorizatie
II. 4 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii
pentru turnare asfalt
ACCIDENT
2008
ACCIDENTELE SE ELIMINA PRIN:
- instruire;
- aplicare;
- eliminare riscuri;
- comportament adecvat.
NU TE CONSIDERA UN LEU !
1.SCOP
Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare �i/sau îmboln�vire profesional� �i asigurarea celor mai bune
condi�ii în desf��urarea procesului de munc�.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 169

2. DOMENIUL
Este obligatorie la toate punctele de lucru unde se fac lucrari de asfaltare
3.DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. I.P.S.S.M. – Instruc�iune proprie de securitate �i s�n�tate a muncii;
3.2. P.T.E. – Procedur� tehnic� de execu�ie;
3.3. S.S.M. – Securitate �i s�n�tate în munc�;
3.4. L. 319 / 2006 – Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006
;
3.5. H.G - ri – Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate;
3.6. E.I.P. – Echipament individual de protec�ie;
3.7. E.M. – Echipament de munca;
3.8. B.C. - Buletinul Construc�iilor;
3.9. R.O.F. – Regulament de ordine �i func�ionare;
3.10. R.O.I. – Regulament de ordine interioar�;
3.11. F.P. – Fi�a postului;
4. DOCUMENTE DE REFERIN��
4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 ;
4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006 ;
4.3. Normativ de acordare a E.I.P.;
4.4. P.T.E. –XV.1 – 01, IPSSM-XV.1-01 ;
4.5. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971,
H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146,
H.G nr. 1.218;
4.6. Documenta�ia si tehnologii de executie;
4.7. Buletinul Construc�iilor vol. 5 – 6 – 7 – 8 / 1993;
4.8. Regulament de ordine �i func�ionare;
4.9. Regulament de ordine interioar�;
4.10. Fi�a postului;
5. RESPONSABILITATI
5.1 �EFUL DE LOT;
a) Are obliga�ia s� organizeze, sa coordoneze si sa controleze desf��urarea
activit��ilor, a proceselor de munc� în deplin� siguran�� pentru
lucratorii pe care îi conduc, � ind r�spunz�tori pentru aplicarea
normelor �i instruc�iunilor de siguran�� �i s�natate în munc�;
b) Asigur� condi�iile de instruire a lucratorilor din subordine ( schimburi,
forma�ii,etc);
170 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

c) Instruieste lucratorii din subordinea direct� cu m�surile de securitate �i
s�n�tate în munc� ce trebuie aplicate;
d) Urm�reste aplicarea m�surilor de securitate �i s�n�tate în munc� �i ia
m�surile necesare pentru aceasta, inclusiv m�suri administrative;
e) Supravegheaz� �i asigur� ordinea la locurile de munc� din subordine;
f) Urm�reste cum sunt exploatate �i între�inute echipamentele de munca
din dotare �i ia m�suri corective acolo unde este cazul;
g) Identi� ca locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si
asigura semnalizarea acestora;
h) Urm�reste �i asigur� drumurile �i c�ile de acces, transportul si aerisirea
la locurile de munc�;
i) Urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu echipament de protec�ie
corespunz�tor riscurilor practic�rii meseriei si admite intrarea in
schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu.
Totodat� urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu sculele necesare �i
acestea s� � e corespunz�toare;
j) Urm�reste �i �ine eviden�a local� a accidentelor de munc� �i anun��
superiorii despre orice accident, eveniment, sau îmboln�vire
profesional�. Ia m�surile impuse de competen�� în cazul producerii
unor accidente sau evenimente;
k) În situa�ia desf��ur�rii procesului de produc�ie în schimburi, dac�
apar situa�ii periculoase, le aduce la cuno�tin�� în scris schimbului ce
urmeaz� s� intre în lucru si concomitent anunta pe seful de santier;
l) Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la locurile
de munca.
m) Toate procesele de produc�ie se vor urm�ri în desf��urare, astfel incat
sa se previna accidentele �i sa � e diminuate riscurile de accidentare si
de imbolnavire profesionala.
n) Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor
de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca;
o) Intocmeste planul de lichidare a avariilor;
p) Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata schimburilor;
q) Raporteaza zilnic, sefului de santier, starea de securitate a lucrarilor;
r) Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb” al maistrilor (cind activitatea se
desfasoara in schimburi);
5.2. �EFUL PUNCTULUI DE LUCRU, MAI�TRI;
Mai�trii �i ceilal�i conduc�tori ai punctelor de lucru (ingineri,
tehnicieni….) au obliga�ia s� organizeze desf��urarea activit��ii în
deplin� siguran�� pentru lucratorii pe care îi conduc, � ind r�spunz�tori
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 171

de aplicarea normelor �i instruc�iunilor de securitate �i s�n�tate în
munc�, având în acest scop urm�toarele obliga�ii:
a) S� respecte prevederile proiectelor de execu�ie, prescrip�iile tehnice,
� �ele tehnologice, instruc�iunile de folosire �i între�inere a utilajelor,
instala�iilor �i ma�inile de la punctul de lucru, precum �i instruc�iunile
de securitate �i s�n�tate a muncii, în vederea prevenirii accidentelor de
munc�;
b) S� organizeze locurile de munc� �i s� preg�teasc� condi�iile de lucru
pentru � ecare echip� , s� supravegheze �i s� îndrume lucratorii din
subordine, pentru formarea deprinderilor de munc� corecte �i aplicarea
strict� a normelor �i instruc�iunilor de securitatea muncii;
c) S� nu primeasc� spre execu�ie proiecte care nu au prev�zute in detaliile
de execu�ie, m�surile �i dispozitivele de securitate a muncii si in situatii
de urgenta;
d) S� execute toate lucr�rile din proiecte pentru a asigura exploatarea
obiectivului construit în condi�ii depline de securitate �i s�n�tate în
munc�;
e) S� nu modi� ce solu�iile tehnice �i prevederile de securitate a muncii din
proiectele de execu�ie f�r� acordul proiectantului �i al investitorului;
f) S� solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de asisten��
tehnic� la execu�ia lucr�rilor cu grad ridicat de di� cultate, pentru
solu�ionarea problemelor de securitatea muncii �i evitarea accidentelor;
g) Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le completeaza
de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentare;
h) S� instruiasc�, conform prevederilor instruc�iunilor, lucratorii pentru
lucr�rile pe care ace�tia urmeaz� s� le execute;
i) S� veri� ce dup� � ecare instruire dac� lucratorii �i-au însu�it regulile
de siguran�� �i s�n�tate în munc� predate la instruirile periodice,
consemn�nd acest fapt în � �a de instruire si in procesele verbale de
instruire;
j) S� veri� ce zilnic, înainte de începerea lucrului, dac� sunt asigurate
dispozitivele de securitatea muncii, dac� ele sunt în bun� stare de
functionare, dac� sunt amenajate si intretinute corespunz�tor c�ile de
acces, dac� sunt a� �ate la locul de munc� instruc�iunile de lucru �i
securitatea muncii �i dac� sunt semnalizate locurile periculoase;
k) S� nu primeasc� la lucru lucratori f�r� instruirea efectuata,
conform instruc�iunilor, f�r� echipament de protec�ie corespunz�tor
meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, în stare
avansat� de oboseal� sau în stare de ebrietate.
l) S� nu dea dispozi�ii lucratorilor pe care îi conduc, s� execute lucr�ri
pentru care ace�tia nu au cali� carea �i experien�a necesar�, nu sunt
instrui�i, sau care dep��este capacitatea lor � zic�;
172 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

m) S� instruiasc� lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului
de protec�ie �i a dispozitivelor de securitatea muncii;
n) S� nu trimit� s� lucreze la în�l�ime lucratori care nu au aviz medical,
care s� certi� ce aptitudinea lor pentru astfel de lucr�ri, tineri f�r�
experien�� de cel pu�in doi ani în construc�ii sau lucratori cu virsta
sub 18 ani sau care au dep��it vârsta de 50 ani. Pentru lucrul la
inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv echiparea
lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime;
o) Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade,
schele, platforme, esafodaje, … tipizate);
p) Înainte de începerea programului de lucru, seful punctului de lucru -
maistrul va discuta cu forma�iile de lucratori pe care le coordoneaz�,
procesul de munca pe faze de execu�ie, stabilind m�surile pentru
evitarea producerii accidentelor de munc�;
q) S� controleze în permanen�� dac� se respect� tehnologiile de lucru �i
masurile de securitatea muncii prev�zute în proiecte;
r) Când lucreaz� în incinta unui investitor, s� cear� acestuia s� fac�
instruirea de securitatea muncii pentru personalul lucrator �i s� respecte
regulile de securitate si sanatate in munca, stabilite prin conven�ia de
lucru incheiata între p�r�i;
s) R�spund de propaganda de securitatea muncii, la lucr�rile pe care le
conduc;
t) S� supravegheze func�ionarea utilajelor �i instala�iilor la lucr�rile pe
care le conduc, urm�rind s� nu se produc� accidentarea lucratorilor din
cauza echipamentelor de munca �i s� nu permit� interven�ia lucratorilor
neautoriza�i s� execute repara�ii la ele;
u) Sa urmareasca in permanenta respectarea tehnologiei de lucru,
respectarea prevederilor din instructiunile proprii de lucru. Accentul
maxim se va acorda etapelor tehnologice care au nivel de risc de
accidentare mare;
v) Intocmesc raportul de lucru la terminarea schimbului, in care includ
obligatoriu starea de securitate a lucrarii si eventualele de� ciente
semnalate;
w) În cazul producerii unui accident de munc�, s� organizeze acordarea
primul ajutor �i s� anun�e imediat seful ierarhic superior, luînd m�suri
s� nu � e modi� cat� starea de fapt pîn� la cercetarea acccidentului. In
situatiile in care nemodi� carea starii in care s-a produs un accident
ar periclita siguranta si a altor lucratori sau persoane, ia masurile de
securitate de eliminare a riscurilor de accidentare si a altor persoane;
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 173

5.3. �EF DE ECHIP�
�eful de echip� �i loc�iitorul acestuia, numi�i prin dispozitie interna,
r�spund de realizarea m�surilor de securitatea muncii prev�zute
în proiectele de execu�ie, in instructiunile de securitate proprii �i de
prevenirea accidentelor de munc� de catre lucratorii pe care ii conduc,
având în acest scop urm�toarele obliga�ii:
a) S� execute numai lucr�rile încredin�ate de maistru (sau seful direct),
respectând prevederile proiectelor, prescrip�iile tehnice �i masurile
de securitatea muncii. S� discute cu maistrul �i cu forma�ia pe care
o conduce, înainte de începerea lucr�rilor, modul de organizare,
tehnologia de execu�ie �i m�surile de securitatea muncii obligatorii de
respectat;
b) S� nu execute lucr�ri pentru care nu s-au prev�zut m�suri de securitatea
muncii, sau nu au fost prev�zut m�suri su� ciente, ori s-au f�cut
improviza�ii;
c) Este obligatoriu s� anun�e maistrul �i s�-i cear� completarea m�surilor
de securitatea muncii ori de câte ori constat� c� acestea sunt insu� ciente
�i pun în pericol securitatea lucratorilor din subordine;
d) S� nu admit� la lucru lucratori f�r� control medical efectuat
la angajare sau control medical efectuat periodic, oameni
bolnavi, oameni obosi�i, în stare de ebrietate sau f�r� instruire
corespunz�toare cu lucr�rile pe care urmeaz� s� le execute;
e) C�nd lucreaz� în incinta investitorului este obligat, s� respecte regulile
de securitatea muncii stabilite de acesta �i s� solicite acestuia instruirea
cu cerin�ele de securitate ale locului de munc� (instruire efectuata
lucratorilor echipei pe care o conduc);
f) S� nu execute lucr�ri la o în�l�ime mai mare de 2,00 m f�r� a avea
asigurate m�surile de protec�ie obligatorii la lucrul la inaltime
, (prioritar se adopta masurile de protectie colectiva - parapeti,
balustrade, schele, platforme de lucru sau alte amenaj�ri tipizate)
conform cu instructiunile de securitatea muncii, inclusiv EIP pentru
lucrul la inaltime;
g) S� veri� ce înainte de începerea lucrului dac� lucratorii din subordine
au echipamentul de protec�ie corespunz�tor, s� veri� ce dac�
dispozitivele de protec�ie sunt în bun� stare de func�ionare �i dac� sunt
bine amenajate-intretinute c�ile de acces;
h) S� discute zilnic cu lucratorii din echipe tehnologia pe faze de lucru,
m�surile de securitatea muncii �i m�surile de prevenire a accidentelor,
insistând în mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase;
j) S� supravegheze lucratorii din echipa s� nu p�r�seasc� locul de munc�,
s� nu execute alte lucr�ri decît cele încredin�ate, s� nu practice procedee
de lucru periculoase �i s� nu-�i formeze deprinderi de munc� riscante;
174 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

5.4. PERSONALUL LUCRATOR (LUCRATORII)
Personalul lucrator execut� numai lucr�rile pe care maistrul �i �eful de
echipa i le încredin�eaz�, având obliga�ia s� respecte prevederile proiectelor
de execu�ie, prescrip�iile tehnice �i masurile de securitate si sanatate in
munca.
Au obligatia:
a) S� se prezinte la program, odihniti, îmbr�cat corect cu echipamentul de
protec�ie adecvat;
b) S� nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate �i s� nu consume
b�uturi alcoolice în timpul programului sau in incinta locului de
munca;
c) S� participe în mod regulat la instruirile de securitatea muncii,
programate �i s�-�i însu�easc� instruc�iunile de securitatea muncii
potrivit meseriei pe care o practic�;
d) S� nu execute lucr�ri pentru care nu este cali� cat �i instruit, precum �i
lucr�ri de o tehnicitate sau de o periculozitate care dep��esc nivelul s�u
de cali� care �i experien�� în munc�;
e) S� nu execute alte lucr�ri decât cele stabilite de maistru �i �eful de
echip�, s� nu intervin� la instala�ii sau utilaje în func�iune sau stationare
�i s� nu p�r�seasc� locul de munc� f�r� �tirea �efului de echip�, a
maistrului sau a conducatorului locului de munca;
f) S�-�i desf��oare activitatea de a�a manier� încât s� nu expun� la
pericol de accidentare sau îmboln�vire profesional� atât persoana
proprie cât �i pe celelalte persoane participante la procesul de munc�;
g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu
pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu
destinatia acestuia.
h) Este interzisa baia sau inotul in riuri sau alte acumulari de apa, in
timpul programului de lucru;
i) S� aduc� la cuno�tin�a conduc�torului locului de munc�, sefului de
echipa,maistrului, orice defec�iune tehnic� sau alt� situa�ie care
constituie un pericol de accidentare;
j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite
de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care
face parte si despre situatiile periculoase aparute;
k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 175

ECHIPAMENT DE PROTECTIE – obligatoriu
Casca protectie Salopete
Pericol de prindere Pericol de strivire Pericol de electrocutare Pericol de orbire
datorita ricoseului
Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre
PERICOLE PENTRU OM – la turnarea asfaltului
6. INSTRUIREA
Cizme protectie sau
bocanci termoizolanti
Manusi
termoizolante
ECHIPA DE MUNCA
6.1. Deserventul echipamentului de munca (utilajului) va avea varsta
de 18 ani impliniti.
- Va � lucrator angajat, instruit si autorizat pentru a deservi acest
echipament.
- Trebuie sa cunoasca masurile de securitate si sanatate, aplicabile, de
prevenire a accidentelor de munca, precum si toate instructiunile de
S.S.M., referitoare la echipamente si sa le aplice in permanenta;.
- Va folosi echipamentul, numai in scopul pentru care a fost fabricat si in
conformitate cu instructiunile de exploatare;.
- Va purta echipamentul de protectie acordat in conformitate cu riscurile
existente si cu Normativul de acordare in vigoare.
- Daca constata existenta unor defectiuni care ar putea sa afecteze
functionarea in conditii de siguranta a echipamentului, va aduce la
176 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

cunostinta persoanelor competente acest fapt si nu va pune in functie
echipamentul.
6.2. Daca in timpul functionarii, constata producerea unor defectiuni
functionale care ar putea periclita persoane, echipamentul va � oprit
imediat.
6.3. Lucrarile de reparatii,de intretinere si de curatare, precum si
remedierea unor defectiuni functionale trebuie facute numai dupa ce
motorul a fost oprit complet.
6.4. Repartizorul � nisor va � asigurat atat impotriva riscului repunerii
in functiune de catre persoane neautorizate,cat si impotriva deplasarii
involuntare datorita inertiei.Amplasarea acestuia se va face pe o suprafata
plana si su� cient de rezistenta. Daca este necesar se vor folosi cale de
blocare.
6.5. Se va scoate cheia din contact.
6.6. Scarile de acces, balustradele, platformele, rampele si grilajele vor �
permanent mentinute uscate si curate.
6.7. Datorita temperaturii ridicate a materialului, partile componente ale
acestuia pot � foarte � erbinti existand pericolul de accidentare prin ardere.
Este obligatorie purtarea echipamentului de protectie conform riscului
existent, pe cat posibil se va evita atingerea unor elemente componente
ale motorului.
6.8.Lucrarile la sistemul de alimentare cu carburant vor � incepute
numai dupa ce in prealabil, motorul Diesel a fost oprit si lasat sa se
raceasca.
6.9. Carburantul scurs pe langa � ltru se va indeparta cu ajutorul unei
carpe.
6.10. La inlocuirea � ltrului de aer exista pericolul de accidentare
datorita unor piese a� ate in rotatie(curelele de transmisie trapezoidale
care antreneaza alternatorul si generatorul nu sunt acoperite in timpul
functionarii).Se va opri motorul si se vor scoate cheile din contact.
Se va evita cu strictete introducerera unei parti a corpului in zona expusa
pericolului, intre piesele a� ate in miscare.Nu se va purta imbracaminte
larga, sau obiecte de podoaba.
6.11. Cartusele � ltrante nu vor � curatate niciodata cu benzina sau cu alte
lichide.Se va su� a cu aer comprimat uscat la o presiune maxima de 5 bari.
6.12. La schimbarea uleiului hidraulic din instalatie se va purta E.I.P.
prescris,si se va evita atingerea directa a unor elemente componente ale
agregatelor si instalatiei si se va evita contactul direct al epidermei cu
lubri� antii sau uleiurile minerale din agregate.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 177

6.20. Lucrari in instalatia electrica se vor executa numai dupa ce se
asteapta minim 30 de minute de la oprirea motorului.
6.13. La manipularea bateriilor de acumulatori, exista pericolul de
explozie prin formarea ad-hoc de gaz. Este interzis fumatul si folosirea de
� acari deschise in zona.
6.14. Prizele vor � veri� cate pentru a se constata daca pozitia lor este
ferma si daca sunt � xate corect, se va veri� ca pozitia si � xarea calotei de
protectie si a clemelor de siguranta.
6.15. La schimbarea curelelor de transmisie se va opri motorul..Nu se
vor purta haine largi sau obiecte de podoaba.
6.16. La schimbarea uleiului de transmisie se va aseza repartizorul –
� nisor pe o suprafata neteda si plana. Se va asigura impotriva deplasarii
involuntare (daca este necesar se vor folsi cale de blocare) si se va purta
E.I.P. adecvat.Se va evita atingerea directa a unor elemente componente
ale agregatelor si instalatiei, unele parti ale agregatelor � nd foarte � erbinti.
6.17. La echipamentul de nivelare se va veri� ca:
a) Cablul de intoarcere,pentru a depista eventualele avarii sau depuneri
de impuritati.
b) Fileturile legaturilor realizate prin sisteme stecher, precum si capacele
de inchidere ale celulelor de conexiunela in care sunt conectate cablurile.
Acestea trebuie sa � e mentinute libere de impuritati, lubri� anti minerali,
asfalt sau beton astfel incat sa se evite riscuri electrice. Curatirea se face
cu mijloace adecvate.
c)Senzorul de tip etrier, senzorul de tip SKI , se vor curata dupa � ecare
folosire.
d) Senzorul de inaltime se va mentine in permanenta in stare de curatenie.
6.18. La montarea si demontarea pavilionului de protectie exista pericolul
de accidentare datorita greutatii mari a unor ansambluri..Este obligatoriu
la montare sa participe doua persoane care vor � echipate cu E.I.P.
6.19. Pavilionul de protectie se va suspenda cu ochiurile de suspendare
in carligul unei instalatii de ridicare.Aceasta se va aseza pe cadre, se va
monta cu bulonul de articulatie saiba boilag si splintul.
6.20. La montarea cadrului parbrizului frontal se va avea in vedere
necesitatea de a feri de avarie manunchiul de cabluri care este montat in
interiorul cadrului parbrizului frontal.
178 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

6.21. Prin intermediul fascicolului de cablu , care este incorporat in cadrul
parbrizului de protectie se va stabili legatura electrica dintre cablurile
a� ate in pavilioanele de protectie si respectiv cablul a� at in capatul
motorului.
6.22. In timpul folosirii repartizorului – � nisor echipat cu sistemul
automat de directie, deserventul echipamentului trebuie sa urmareasca in
permanenta in deaproape si cu mare atentie toate miscarile echipamentului
astfel in cat sa poata interveni operativ ori de cate ori este necesar.
6.23. Cind se monteaza si demonteaza placile adaptoare datorita greutatii
mari a grinzii exista pericolul producerii unor accidente cu urmari grave
� ind obligatorii urmatoarele.
a)-purtarea echipamentului individual de protectie;
b)-grinda va � asigurata prin mijloace adecvate impotriva riscului
rasturnarii;
c) – se interzice intrarea unor persoane intre zona dintre grinda si
repartizorul – � nisor.
6.24. In timpul folosirii echipamentului se interzice transportul de
persoane.
6.25.Se interzice parasirea postului de catre deservent in timpul
functionarii echipamentului.
6.26. Se interzice punerea in functiune si folosirea echipamentului din
afara postului de comanda.
6.27.Se interzice deservirea echipamentului de munca cu rampa rabatabila
de acces in sus.
6.28.Se interzice curatarea utilajului cu jet de apa cu inalta presiune sau
folosirea in acest scop a echipamentului speci� c pompierilor.
6.29.Se interzice indepartarea unor dispozitive sau a acoperisului de
protectie in timpul lucrului.
6.30.Se interzice manipularea si utilizarea necorespunzatoare a
echipamentului.
6.31.Se vor respecta prescriptiile tehnice, referitoare la exploatare si
intretinere.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 179

6.32. Substantele si dispozitivele folosite pentru curatare, ca si utilitatile
uzate vor � introduse in sistemul adecvat de gestionare a deseurilor.
REGULI DE COMPORTAMENT
In timpul lucrului sunt interzise:
- servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare;
- fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate;
- focul deschis;
Este obligatoriu spalatul pe maini:
- inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat;
- dupa terminarea lucrului.
Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.
Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu
spuma.
PENTRU SITUATII DE URGENTA:
TEL. 112 sau ambulanta 961
MEDICUL DE MEDICINA MUNCII
SITUATII DE URGENTA
TEL. 112 sau pompierii 981
180 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

II. 5 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii pentru
utilizare vibrocompactor
1. SCOP
1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea si conducerea
vibrocompactorului.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care deserveste vibrocompactorul.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament
destinat a � purtat sau mânuit de un lucr�tor pentru a-l proteja
împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s� îi pun� în
pericol securitatea �i s�n�tatea la locul de munc�, precum �i orice
supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice ma�in�, aparat, unealt� sau
instala�ie folosit� în munc�
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc� - Locul destinat s� cuprind� posturi de lucru, situat în
cl�dirile întreprinderii �i / sau unit��ii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii �i / sau unit��ii la care lucr�torul are acces în cadrul
desf��ur�rii activit��ii
3.6. Lucr�tor - Persoan� angajat� de c�tre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studen�ii, elevii în perioada efectu�rii stagiului de practic�,
precum �i ucenicii �i al�i participan�i la procesul de munc�, cu
excep�ia persoanelor care presteaz� activit��i casnice.
3.7. Pericol grav �i iminent de accidentare - Situa�ia concret�, real� �i
actual� c�reia îi lipse�te doar prilejul declan�ator pentru a produce un
accident în orice moment.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 181

4.5. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.6. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.7. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier societatii asigura
conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor
de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de
siguranta a lucrarilor.
5.2. Instruirea personalului se face conform Legii 319/2006 si a HGR
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
UTILIZARE NECONFORMA CU PRESCRIPTIILE
Nu se lucreaza cu vibrare pe beton dur intarit, pe strat de bitum legat sau
pe teren inghetat.
Pornirea si functionarea masinii in zone cu pericol de explozie este strict
interzisa.
PERSONALUL DESTINAT SA CONDUCA UTILAJUL
Conducerea si utilizarea masinii este permisa numai persoanelor cali� cate,
instruite si special desemnate, care au varsta peste 18 ani. Sarcinile trebuie sa
� e clar stabilite si respectate la utilizare.
Persoanele care sunt sub in� uenta alcoolului, medicamentelor si drogurilor
nu li se permite sa utilizeze, sa intretina sau sa repare vibrocompactorul.
Intretinerea si repararea masinii necesita cunostiinte speciale si va �
executata numai de personal de specialitate.
MODIFICARI SI TRANSFORMARI CONSTRUCTIVE ALE MASINII
Modi� carile arbitrare la masina sunt interzise din motive de siguranta.
Piesele si accesoriile originale sunt concepute special pentru masina. Montarea
sau utilizarea unor produse care nu sunt originale si care nu sunt agreate de
producator pot sa afecteze siguranta activa si/sau pasiva la deplasare.
182 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

INCARCAREA MASINII CU BANDA DE RIDICARE (SUSPENDARE
INTR-UN PUNCT)
Operatiunea de tragere si ridicare a sarcinilor este permis� numai
persoanelor instruite în acest scop.
Se vor utiliza numai utilaje de ridicare – macarale sigure si portante.
Înainte de � ecare ridicare cu macaraua, se efectueaz� o veri� care vizual�
a benzii de ridicare.
Banda de ridicare nu are voie s� prezinte nici o deteriorare.
În cazul deteriorarilor constatate, care in� uenteaz� siguranta operatiei,
este interzis� utilizarea benzii de ridicare.
Este interzis� supraînc�rcarea benzii de ridicare.
Masina nu se ridic�, respectiv nu se coboar� niciodat� cu smucituri.
Tragerea trebuie s� se efectueze întotdeauna pe vertical�.
În timpul ridic�rii cu macaraua, se va avea în vedere c� masina trebuie s�
� e sub control.
Pentru persoane exist� pericol de moarte dac�:
� ��trec sub sarcini suspendate sau dac� stationeaz� sub sarcini suspendate
În stare de suspendare este permis� doar o usoar� pendulare a masinii, în
caz de necesitate se vor utiliza ustensile de ridicat în 4 puncte.
Banda de ridicare se va veri� ca anual de c�tre un reprezentant al
producatorului.
Banda de ridicare se înlocuieste dup� 5 ani.
TRACTAREA MASINII
În mod obligatoriu se utilizeaz� stanga de tractare.
Viteza max. de tractare 1km/h, distanta max.de tractare 500 m.
La sl�birea frânei lamelare, masina se va asigura împotriva deplas�rii
accidentale.
VERIFICAREA CADRULUI DE PROTECTIE LA ROSTOGOLIRE
(ROPS)
Sasiul masinii nu se permite s� � e deformat sau s� prezinte rupturi în zona
de � xare a cadrului ROPS.
Cadrul ROPS nu trebuie s� prezinte zone de rugin�, deterior�ri,cr�p�turi,
� suri sau rupturi.
Cadrul ROPS trebuie s� � e bine � xat, s� nu cl�mp�ne.Toate asambl�rile
� letate trebuie s� � e strânse si s� � e conforme speci� catiilor tehnice
recomandate (se va respecta momentul de strângere). Nu se permite utilizarea
suruburilor si piulitelor care sunt deteriorate sau deformate.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 183

F�r� acordul fabricantului nu se vor atasa prin sudare sau � xa prin
însurubare piese suplimentare si nu se vor executa g�uri suplimentare care
pot afecta rezistenta sasiului.
PORNIREA MASINII
Înainte de pornire
Masina va � comandat� numai de pe scaunul de comand�.
Se vor utiliza numai masinile la care lucr�rile de întretinere au fost
executate în mod regulat.
Se va face însusirea cunostintelor referitoare la elementele de comand� si
utilizare, la modul de lucru al masinii si la domeniile de utilizare.
Se va folosi echipamentul individual de protectie (casc�, incaltaminte de
protectie, imbracaminte de protectie, etc.).
Înainte de urcarea la postul de comand� al masinii, se veri� c� dac�:
�� se g�sesc persoane sau obstacole lâng� sau sub masin�;
�� masina a fost cur�tat� de substante uleioase sau in� amabile;
�� toate mânerele, treptele si platformele sunt cur�tate de unsoare, ulei,
combustibili, noroi, z�pad� sau gheat�;
�� capota motorului este inchis� si încuiat�.
La urcarea pe masin� se vor folosi treptele si mânerele special prev�zute.
Înainte de pornire se veri� c� dac�:
�� masina prezint� defectiuni constatate vizual;
�� toate dispozitivele de protectie sunt bine � xate;
�� directia, frânele, elementele de comand�, sistemul de iluminare si
avertizare sonor� (claxon) functioneaz�;
�� scaunul este corect reglat;
Nu se va porni masina cu dispozitive, l�mpi de control si avertizare si
elemente de comand� defecte.
Pornirea
Masina se va porni si se va conduce numai de pe scaunul postului de comand�.
Pentru pornire toate manetele de comand� se vor aduce în pozitia ”ZERO”.
DEPLASAREA MASINII
Baza de actiune a masinii cu pericol pentru persoane
Înainte de începerea lucrului sau chiar dup� o scurt� întrerupere, în
special la deplasarea cu spatele, se veri� c� dac� persoane sau obstacole se
a� � în raza de actiune a masinii.
Dac� este necesar se va da un semnal sonor pentru îndep�rtarea
persoanelor. Se va opri imediat lucrul, dac� în ciuda avertiz�rilor mai exist�
persoane în raza de actiune.
184 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

Deplasarea
În situatiile de avarie sau de pericol se apas� imediat butonul de avarie -
urgent�. Nu se va utiliza butonul de avarie-urgent� ca frân� de seviciu.
Masina va � repus� în functiune numai dup� ce pericolul pentru care s-a
folosit butonul de avarie-urgent�, a fost îndep�rtat.
Dac� lampa de control pentru presiunea uleiului de motor lumineaz�, se
va ori imediat motorul.
Dac� masina a atins linii de înalt� tensiune:
�� nu se p�r�seste postul de comand�;
�� persoanele din afar� vor � avertizate s� nu se apropie si s� nu ating�
masina;
�� dac� este posibil se va scoate masina din zona de pericol;
�� se va comunica persoanelor în drept pentru întreruperea curentului
electric.
Masina se va conduce numai de pe scaunul postului de comand�.
Scaunul nu se regleaz� niciodat� în timpul deplas�rii.
Urcarea sau coborârea în timpul mersului este interzis�.
Schimbarea sensului de deplasare se face numai cu masina oprit�.
La sesizarea unor zgomote si degaj�ri de fum neobisnuite se opreste
masina, se constat� cauza si se dispune repararea defectiunii.
Se va p�stra întotdeauna distanta su� cient� fat� de marginile s�p�turilor
de fundatie si cu taluz liber. De asemenea se va evita orice mod de lucru care
pericliteaz� stabilitatea masinii.
Nu se lucreaz� cu vibrare pe suprafat� de beton tare, de asfalt
compact rigid sau pe teren puternic înghetat.
La trecerea prin pasaje, peste poduri, prin tuneluri, linii electrice, etc. se va
p�stra în permanent� distanta corespunz�toare fata de celelalte autovehicule.
Deplasarea în pant� si în ramp�
Masina nu se va conduce pe o ramp� cu înclinare mai mare decât rampa
max. prev�zut� pentru masin�.
Deplasarea în pant� se face cu atentie si întodeauna pe directia pantei în
sus sau în jos. Pentru pornire se va cupla cutia de vitez� în treapta I.
P�mântul cu umiditate si afânare ridicat� reduce considerabil aderenta
masinii la deplasarea în ramp� sau în pant�. Pericol de accident!
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 185

VERIFICAREA INFLUENTEI EFECTULUI VIBR�RII
La lucr�rile de compactare prin vibrare se veri� c� efectul asupra cl�dirilor
a� ate în apropiere si a lucr�rilor subterane (conducte de gaz, ap�, canalizare,
linii electrice), iar dac� conditiile date o impun trebuie sistate lucr�rile de
compactare prin vibrare.
Nu se efectueaz� lucr�ri prin vibrare pe p�mânt dur (înghetat, betonat).
Pericol de deteriorare a lag�relor rulourilor!
PARCAREA MASINII
Masina se parcheaz� pe un teren plan si portant.
Înainte de p�r�sirea masinii:
�� se aduce maneta de deplasare în pozitia ”ZERO”;
�� se actioneaz� frâna de parcare;
�� se opreste motorul si se scoate cheia din contactul de pornire;
�� se asigur� masina împotriva utiliz�rii nepermise.
Coborârea de pe masin� nu se face prin s�ritur� ci se vor folosi treapta
si mânerele prev�zute în acest scop.
Masinile parcate, care prezint� un obstacol, vor � asigurate vizibil
corespunz�tor.
Masina se asigur� împotriva alunec�rii prin punerea în fata sau în
spatele rulourilor a calelor metalice.
ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL
Se va evita inspirarea de vapori de combustibil.
Alimentarea se face numai cu motorul oprit.
Folosirea focului deschis si fumatul sunt interzise.
Se va evita v�rsarea de combustibil. În caz c� se vars� combustibil, acesta
se colecteaz�, evitându-se in� ltratia în p�mânt.
LUCR�RI DE ÎNTRETINERE
Lucr�rile de întretinere trebuie executate numai de personal cali� cat si
autorizat pentru aceste lucr�ri.
În cazul lucr�rilor de montaj si întretinere peste în�ltimea corpului se vor
utiliza dispozitivele de urcare si platformele de munc� prescrise pentru acest
lucru sau altele reglementate în privinta securit�tii.
Este interzis� executarea lucr�rilor de întretinere când masina se
deplaseaz� sau când motorul este pornit.
LUCR�RI LA BATERIE
În cazul lucr�rilor la baterie nu se fumeaz� si se evit� focul deschis.
186 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

LUCR�RI DE CUR�TARE
Lucr�rile de cur�tare se realizeaz� numai cu motorul oprit.
Nu se vor utiliza niciodat� pentru cur�tare benzin� sau alte substante usor
in� amabile.
În cazul cur�t�rii cu dispozitiv de cur�tare cu jet de abur, toate
componentele electrice si materialele izolatoare nu vor � expuse direct jetului
ci se acoper� în prealabil.
A se evita p�trunderea jetului de ap� în instalatia de esapament si în � ltrul
de aer.
ÎNC�RCAREA
Înainte de ridicarea masinii, se introduce întotdeauna sistemul de asigurare
a articulatiei.
A se utiliza numai utilaje de ridicare sigure si portante
În stare de suspendare, este permis� doar o usoar� pendulare a masinii.
��� Pentru ridicarea masinii se utilizeaz� cele patru urechi de ridicare de la
reaz�me.
Înc�rcarea cu benzi de ridicare
Banda de ridicare nu are voie s� prezinte deterior�ri vizibile, care ar putea
in� uenta siguranta acesteia. Nu se mai utilizeaz�, ci se vor utiliza ustensile de
ridicare normale.
Se introduce sistemul de blocare al articulatiilor.
�� Se rabateaz� sistemul de protectie împotriva vandalismului peste placa
de bord.
7. INREGISTRARI
1.2. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 187

III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor,
echipamentelor si instalatiilor
III.1. Utilaje terasiere de sapat, incarcat si masini de transportat
Tractor echipat cu excavator si lama de nivelat (buldoexcavator)
-Vedere lateral - fata
-Vedere lateral - spate
Echipament frontal de nivelat si/sau incarcat
III.1.2. Utilaje pe pneuri echipat cu cupa frontala de incarcat
188 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 189

UTILAJE EFOLOSITE IN ACTVITATEA DE CONSTRUTII
- Buldoexcavator - Excavator pe senile
- Buldozer pe senile - Vibrocompactor picior oaie
- Masina de turnat asfalt - Vibrocompactor cu cilindru lis
- Cilindru compactor lis
190 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 191

III.1.5. Utilaje de compactat
PROTECTIA MEDIULUI
1. Introducere
Mediul înconjurator reprezinta un element esential al existentei umane
si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa,
clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea
interactioneaza si in� uenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de
dezvoltare viitoare a societatii.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput
în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum si a
� ecarei componente a sa în parte, îsi pun amprenta asupra nivelului existentei
si evolutiei indivizilor.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare
a mediului, protejarea lui - ca necesitate
supravietuirii si progresului - reprezinta o
problema de interes major si certa actualitate
pentru evolutia sociala. În acest sens, se
impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea
efectelor negative ale activitatii umane cu
implicatii asupra acestuia.
Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile în
cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale
naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.
Fenomenul de apari�ie a unor factori perturbatori ai mediului �i de
producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele
polluo, -ere= a murd�ri, a degrada). Cauzele apari�iei polu�rii pot � sintetizate
astfel:
�� utilizarea haotic� a rezervelor naturale;
�� acumul�ri în mediu de substan�e neutilizabile;
�� apari�ia de substan�e noi, la care ritmul de consum �i de reciclare de
c�tre organisme este mult inferior ritmului de apari�ie;
�� cre�terea demogra� c� vertiginoas�, în special în ultimele dou� secole;
�� dezvoltarea intens� a industriei, transporturilor �i a agriculturii;
�� apari�ia centrelor urbane suprapopulate.
192 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

2. Tipuri de poluare
Dup� provenien��
���poluare natural�: biologic�, � zico-chimic�, antropic�;
���poluare industrial�: agricol�, din transporturi, menajer�;
Dup� natura poluan�ilor
���poluare � zic�: termic�, fonic� (sonor�), radioactiv�,
electromagnetic�;
���poluare chimic�: cu carbon �i deriva�ii acestuia, cu compu�ii
sulfului, � ourului sau ai azotului, compu�i cu metale grele, materiale
plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
���poluare biologic�: prin contaminarea mediilor inhalate �i ingerate,
prin modi� c�ri ale biocenozelor �i invazii de specii animale
�i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
INSTALATIE - orice unitate tehnic� sta�ionar� sau mobil� precum �i
orice alt� activitate direct legat�, sub aspect tehnic, cu activit��ile unit��ilor
sta�ionare/mobile a� ate pe acela�i amplasament, care poate produce emisii �i
efecte asupra mediului;
���poluare estetic�: degradarea peisajelor datorit� urbaniz�rii,
industriei, sistematiz�rii eronat concepute;
Dup� starea � zic� a poluantului (factorul care, a� at în mediu în cantit��i ce
dep��esc optimul pentru una sau mai multe specii, are ac�iune toxic�)
���poluare cu lichide;
���poluare cu substan�e solide;
���poluare cu gaze �i pulberi.
3. De� nitii
DE�EU - orice substan��, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de
legisla�ia speci� c� privind regimul de�eurilor, pe care de�in�torul îl arunc�,
are inten�ia sau are obliga�ia de a-l arunca;
DESEU RECICLABIL - de�eu care poate constitui materie prim� într-un
proces de produc�ie pentru ob�inerea produsului ini�ial sau pentru alte scopuri;
DETERIORAREA MEDIULUI - alterarea caracteristicilor � zicochimice
�i structurale ale componentelor naturale �i antropice ale mediului,
reducerea diversit��ii sau productivit��ii biologice a ecosistemelor naturale
�i antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calit��ii vie�ii,
cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei �i solului, supraexploatarea
resurselor, gospod�rirea �i valori� carea lor de� citar�, ca �i prin amenajarea
necorespunz�toare a teritoriului;
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 193

ECOSISTEM - complex dinamic de comunit��i de plante, animale �i
microorganisme �i mediul abiotic, care interac�ioneaz� într-o unitate
func�ional�;
POLUANT - orice substan��, preparat sub form� solid�, lichid�, gazoas�
sau sub form� de vapori ori de energie, radia�ie electromagnetic�, ionizant�,
termic�, fonic� sau vibra�ii care, introdus� în mediu, modi� c� echilibrul
constituen�ilor acestuia �i al organismelor vii �i aduce daune bunurilor
materiale;
PREJUDICIU - efectul cuanti� cabil în cost al daunelor asupra s�n�t��ii
oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluan�i, activit��i
d�un�toare ori dezastre;
SUBSTANTA - element chimic �i compu�i ai acestuia, în în�elesul
reglement�rilor legale în vigoare, cu excep�ia substan�elor radioactive �i a
organismelor modi� cate genetic
SUBSTAN�A PERICULOAS� - orice substan�� clasi� cat� ca periculoas�
de legisla�ia speci� c� în vigoare din domeniul chimicalelor;
MEDIU - ansamblul de condi�ii �i elemente naturale ale Terrei: aerul,
apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile
atmosferice, toate materiile organice �i anorganice, precum �i � in�ele vii,
sistemele naturale în interac�iune, cuprinzând elementele enumerate anterior,
inclusiv unele valori materiale �i spirituale, calitatea vie�ii �i condi�iile care
pot in� uen�a bun�starea �i s�n�tatea omului;
4. Legislatie aplicabila
�� Ordonanta de urgenta 195/2005 privind protectia mediului aprobata
prin Legea 265/2006
�� OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr.
426/ 2001, modi� cata si completata de OUG nr. 61/2006, aprobata prin
Legea 27/2007;
�� HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprizând deseurile, inclusiv deseurile periculoase
194 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

5. Instructiune de lucru – bitum
5.1. Descrierea substantei periculoase:
Amestecuri de asfalt (bitum de petrol ) obtinut ca reziduu la distilarea sau
oxidarea pacurii;bitum modi� cat.
PERICOLE PENTRU OM SI MEDIU:
�� In� amabil.
�� Infestant pentru apa si sol.
�� Toxic prin gazele degajate la
descompunere.
�� Daunator sanatatii la inhalare,
contact cu pielea sau ochii.
5.2. Manipulare si depozitare
�� Se va depozita in butoaie PFL, containere inchise sau cutii de carton,
termoizolatein locuri racoroase, uscate, bine ventilate, departe de surse
de foc si materiale incompatibile.
�� Se transporta in cisterne termoizolate, amenajate special, prevazute cu
sistem de incalzire, descarcare si golire completa a bitumului.
5.3. Masuri de protectie si reguli de comportament
�� Fumatul si focul deschis interzise !
�� Se utilizeaza mijloace de protectia
corpului acordandu-se atentie starii in
care se a� a:
�� Ochelarii de protectie.
�� Sorturi de protectie.
�� Masusi de protectie.
�� Cisme.
�� Se vor asigura sisteme de ventilare
locala pentru dispersia noxelor.
�� Fumatul, mancatul, bautul si
pastrarea alimentelor in spatiul de
lucru sunt interzise.
S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 195

COMPORTAMENT IN CAZ DE INCENDIU
Scurgeri accidentale
PRIMUL AJUTOR
�� Se va izola si ventila zona.
�� Se va recupera materialul imprastiat si
se va depozita in containere speciale pentru
indepartarea ulterioara
�� Se anunta pompierii, telefon …………
�� Sursele de incendiu se sting cu chimicale
uscate, dioxid de carbon, spume numai dupa ce
s-a oprit complet scurgerea
In caz de inhalare
�� intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat.
�� se face respiratie arti� ciala si se solicita asistenta
medicala daca este cazul
In cazul contactului cu ochii
�� se spala ochii cu apa din abundenta inclusiv sub pleoape
�� se solicita asistenta medicala daca este cazul.
In cazul contactului cu pielea:
�� se va spala imbracamintea contaminata timp de 15 min.
In toate cazurile se va instiinta medicul de intreprindere si
se va merge la el cu accidentatul.
INTRETINERE / EVACUARE / PROTECTIA MEDIULUI
�� Nu se vor face deversari in canale sau cursuri de apa.
�� Materialul deversat se va recupera in containere specializate inchise
etans, etichetate corespunzator.
URMARI IN CAZ DE NERESPECTARE
�� Raniri, probleme de sanatate, pagube materiale.
196 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MODUL DE DESF��URARE A ACTIVIT��II
DE LIBER ÎNTREPRINZ�TOR
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 1

CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare in� intarii unei � rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a � rmei
Înainte de a ini�ia o activitate economic� trebuie s� alege�i modalitatea sub
care vre�i s� v� organiza�i activitatea.
Un întreprinz�tor poate opta pentru una din urm�toarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana � zic�
PF
Asocia�ia familiala,
AF
Societatea
comercial�
Filiale:
Sedii secundare:
Poate � autorizat� s� desf��oare o activitate independent� în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar� la O� ciul registrului
comer�ului din cadrul Camerei de Comer� �i Industrie prin Biroul
Unic.
Nu are personalitate juridic�.
Se constituie între membrii unei familii cu gospod�rie
comun�, în baza aceluia�i normativ �i proceduri ca �i
persoan� � zic�. Nu are personalitate juridic�.
Se constituie ca persoan� juridic�, conform Legii nr. 31/1990
republicate, prin asociere între dou� sau mai multe persoane � zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer�. Societatea comercial�
dobânde�te personalitate
juridic� de la data înregistr�rii în registrul comer�ului.
Societ��ile comerciale se pot constitui în una din urm�toarele forme
juridice :
a) societate în nume colectiv (SNC)
b) societate in comandit� simpl� (SCS)
c) societate pe ac�iuni (SA)
d) societate în comandit� pe ac�iuni (SCA);
e) societate cu r�spundere limitat� (SRL).
Societatea în comandit� simpl� �i în comandit� pe ac�iuni
se caracterizeaz� prin existen�a a dou� categorii de asocia�i:
comandita�i (asocia�ii care administreaz� societatea �i r�spund
nelimitat �i solidar pentru obliga�iile
societ��ii) �i comanditari (asocia�ii care r�spund numai pân� la
concuren�a capitalului subscris).
Filialele sunt societ��i comerciale cu personalitate juridic� care
se în� in�eaz� într-una din formele de societate enumerate mai
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în
care s-au constituit.
O societate comerciala poate s� deschid� în aceea�i localitate
cu sediul principal sau în alte localit��i, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agen�ii, etc.
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 199

2. Particularit��i ale formelor de organizare a activit��ii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Nr. persoane
o persoan�
sau membrii
unei familii
minimum 2 minimum 5 1 – 50 asocia�i
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
R�spunderea
întreprinz�torului
Restric�ii pentru
asocia�i
nelimitat�
(cu averea
personal�)
nelimitat� �i solidar�,
cu excep�ia asocia�ilor
comanditari
asocia�ii nu pot lua parte
ca asocia�i cu r�spundere
nelimitat� în alte societ��i
-
concurente, f�r� consim-
��mântul celorlal�i
asocia�i
200 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
numai cu capitalul
subscris, cu
excep�ia asocia�ilor
comanditari
3. Aspecte relevante ale modului de organizare în func�ie de tipul
societ��ii
numai cu capitalul
subscris
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
decât într-o singur�
societate
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea prim�riei x - - -
Rezervare � rm� x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
Comer�ului
Autorizarea func�ion�rii
La ce institu�ii trebuie s�
mearg� întreprinz�torul
Eviden�a � nanciar contabil�
Sistemul de impozitare
Administrarea
Se ob�ine personal
de la autorit��ile
competente
x x x x
Se ob�ine prin
Biroul Unic
Biroul Unic Biroul Unic
Prim�rie �i CCI CCI CCI CCI
Contabilitate în
partid�
simpl�
Impozit pe venitul
anual
Nu exista
reglement�ri
exprese
Contabilitate în
partid�
dubl�
Contabilitate în
comandit� dubl�
Contabilitate în
partid� dubl�
Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t
Unul sau
mai mul�i
administratori
Unic administrator
sau consiliu de
administra�ie
Unul sau
mai mul�i
administratori

II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei � rme, începând de la
activit��ile preg�titoare �i pân� la momentul pornirii afacerii în mod legal
1. Pre-înregistrare (activit��i preg�titoare)
Include toate activit��ile prev�zute de lege ce trebuie îndeplinite de la data
când un întreprinz�tor s-a decis s� constituie o form� de organizare a unei
afaceri �i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea
�i autorizarea func�ion�rii.
� Informare ini�ial� privind procedura �i obliga�iile întreprinz�torului
� Veri� carea �i rezervarea � rmei/emblemei (obligatoriu)
� Cercetarea � rmei/emblemei la OSIM pentru veri� carea similitudinii
cu m�rci înregistrate în registrul de m�rci (op�ional)
� Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
� Ob�inerea autenti� c�rii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
� Redactarea �i ob�inerea declara�iei pe proprie r�spundere a
fondatorilor, administratorilor �i a cenzorilor c� îndeplinesc condi�iile
prev�zute de lege (obligatoriu)
� Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)
� Ob�inerea evalu�rii prin expertiz�, a bunului imobil subscris ca aport
în natur� la capitalul social (dup� caz)
� Ob�inerea certi� catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup� caz)
� V�rs�mântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit� sau
la unit��ile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- Întocmirea dosarului de înregistrare �i autorizare a func�ionarii
(obligatoriu)
Dosarul de înregistrare �i autorizare a func�ionarii trebuie s� contina:
2. Înregistrarea comerciantului
Include activit��ile obligatorii îndeplinite dup� data depunerii dosarului la
Biroul Unic �i data înregistr�rii comerciantului în Registrul Comer�ului,
incluzând:
� autorizarea constituirii comerciantului de c�tre judec�torul delegat;
� ob�inerea, pe cale electronic� a codului unic de înregistrare de la
Ministerul Finan�elor Publice;
� redactarea încheierii judec�torului delegat;
� înregistrarea comerciantului în registrul comer�ului;
� editarea certi� catului de înregistrare
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 201

Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL
AF SNS SCA
documentului
1. Cerere de înregistrare �i autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilit��ii � rmei/emblemei
(original) � rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Op�ional, dac� se declar� emblema
4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu
5. Declara�ia pe proprie r�spundere– original x x x x Obligatoriu
6 Autoriza�ia emis� de Prim�rie conform
Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea v�rs�mintelor Este obligatoriu s� existe
aporturilor subscrise �i/sau v�rsate (copii) x x x capital v�rsat în numerar
9. Facturi x x x Se utilizeaz� pentru produse noi
achizi�ionate ca aport în natur�
10 Expertiza de evaluare a aportului în natur� la Numai în cazul bunurilor imobile
capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certi� catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur� la capitalul social subscris
12. Dovada intabul�rii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Când sunt aduse crean�e ca aport la
13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
�i SCA constituite prin subscrip�ie
public� �i la SRL-uri
15. Declara�ie cu privire la averea de�inut� (original, x x Obligatoriu pentru asocia�ii care r�spund
sub semn�tura privata) nelimitat �i solidar pentru obliga�iile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial� anterioar� În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semn�tur� (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certi� catul cenzorilor privind depunerea
garan�iei legale de c�tre administratori
19. Actele constatatoare ale opera�iunilor încheiate
Obligatoriu pentru SA �i SCA
în contul societ��ii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este
administrat� de o persoan� juridic�
21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Pa�aport pentru reziden�i
22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus� �i legalizat� pentru
juridice (copie) - x x x nereziden�i
23. privind participarea la constituirea societ��ii În copie tradus� �i legalizat�
(original) pentru nereziden�i
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus� �i legalizat� pentru
constitutiv în numele �i pe seama fondatorului,
persoan� juridic� (original)
nereziden�i
25. Certi� cat de bonitate (original) - x x x În copie tradus� �i legalizat�
26. Avize prealabile prev�zute de lege - - x x Pentru societ��ile bancare, de asigurare
reasigurare, opera�iuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea func�ion�rii din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protec�iei de mediu; al protec�iei muncii.
28 Diverse taxe �i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente
202 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

3. Autorizarea func�ion�rii comerciantului
Include activit��ile de autorizare a func�ion�rii comerciantului de
c�tre institu�iile publice abilitate, îndeplinite în perioad�, dup� data
depunerii dosarului la Biroul Unic �i data eliber�rii anexei con�inând avizele/
autoriza�iile/acordurile necesare func�ion�rii: autoriza�ie PSI, sanitar�,
sanitar- veterinar�, pentru protec�ia muncii, pentru protec�ia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE �I ANEXE
Modelul �i con�inutul Certi� catului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hot�rârea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certi� catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special �i
securizat. Pe certi� cat sunt înscrise urm�toarele date:
� � rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, a�a cum este
înscrisa în actul constitutiv �i în Registrul Comer�ului;
� sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
� activitatea principal� exprimat� prin cod CAEN �i un text sumar de
descriere;
� CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identi� care a unui comerciant;
� atribut � scal – este un cod alfanumeric având semni� ca�ia categoriei
de pl�titor de taxe �i impozite la bugetul de stat;
� num�r de ordine în registrul comer�ului – cuprinde num�rul �i data
unui comerciant în registrul comer�ului;
� data emiterii certi� catului;
� seria �i num�rul de ordine – informa�ie speci� c� regimului special al
documentului.
Anexele la Certi� catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social
�i sedii secundare cât �i pentru � ecare activitate desf��urat� la sediul
principal �i sediu secundar care sunt supuse aviz�rii/autoriz�rii. La un
certi� cat de înregistrare se ata�eaz� una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex� con�ine:
� informa�ii de conexiune la certi� cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,
� rma �i sediul social);
� informa�ii de identi� care a sediilor secundare (adresa �i/sau activitate
supus� autoriz�rii);
� avizul �i/sau autoriza�ia pentru prevenirea �i stingerea incendiilor;
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 203

� avizul �i/sau autoriza�ia sanitar�;
� autoriza�ia sanitar� veterinar�;
� acordul �i/sau autoriza�ia de mediu;
� autoriza�ia de func�ionare din punct de vedere a protec�iei muncii;
4. Noti� carea comerciantului c�tre institu�ii publice
Include activit��ile de noti� care a înregistr�rii unui comerciant c�tre alte
institu�ii publice cu atribu�ii legate de publicitatea, înregistrarea sau eviden�a
comercian�ilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare
a unei societ��i comerciale
� Semnarea actului constitutiv de c�tre asocia�i reprezint� etapa
consensual�, care produce efecte între p�r�ile semnatare.
� Autorizarea legalit��ii constituirii unei societ��i comerciale revine
judec�torului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan� juridic� �i dispune înregistrarea în registrul comer�ului.
� Înregistrarea (înmatriculare) societ��ii comerciale în registrul
comer�ului are rol constitutiv. De la data înregistr�rii în registrul
comer�ului societatea a dobândit personalitate juridic�.
� Publicarea în Monitorul O� cial a încheierii judec�torului delegat
produce efecte fa�� de ter�i
� Autorizarea func�ionarii este în competen�a institu�iilor publice
abilitate. De la data ob�inerii autoriza�iei, comerciantul poate începe
activitatea economic� pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz� materia înregistr�rii �i
autoriz�rii func�ion�rii comercian�ilor
� Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli� carea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
� zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea � scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
� Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comer�ului,
republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
� Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in� intarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
204 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

� Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea
modelului cererii de inregistrare si al certi� catului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
� Hot�rârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O� cial al României,
Partea a IV-a, a încheierii judec�torului delegat la înregistrarea
comercian�ilor �i a actului constitutiv, vizat de judec�torul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
� Ordonan�a Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura � scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
� Hot�rârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
� Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
� Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
� Ordinul ministrului agriculturii �i alimenta�iei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si de� nirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
� LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
� Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi� carea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
� Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ��ile comerciale,
republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 205

Precizare
Noile reglement�ri prev�d simpli� carea procedurii de autorizare a
func�ionarii prin introducerea, în anumite situa�ii expres prev�zute de
lege, a Declara�iei pe proprie r�spundere în condi�iile extinderii
activit��ilor CAEN pentru care se aplic� aceast� procedur�. Totodat�,
se prevede simpli� carea con�inutului cererii de înregistrare �i autorizare,
precum �i reducerea cuantumurilor taxelor �i tarifelor aferente înregistr�rii.
Efectul imediat al acestor modi� c�ri, la care se adaug� trecerea la sistemul
de lucru cu veri� carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea înregistr�rii �i, în acela�i timp,
de reducere a termenului de eliberare a certi� catului de înregistrare cu
anexele aferente la mai pu�in de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic� �i formal�) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întreb�ri
simple, la care r�spunsurile încearc� s� conving� întreprinz�torul -
întemeietor al unei � rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întreb�rile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este con�inutul unui plan de afaceri ?
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a în�elege ce este un plan de afaceri trebuie de� nit întâi conceptul
de „afacere”. O de� ni�ie neconven�ional� a acestui concept, poate � : inten�ia
unei persoane (� zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activit��i
în scopul ob�inerii unui pro� t.
O afacere trebuie a�adar bine preg�tit�, din timp, exact a�a ca atunci când
î�i construie�ti o cas�; trebuie ca înainte de a te apuca de construc�ia efectiv�,
s� pui pe hârtie sub forma unui proiect concep�ia �i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. �i, evident o
afacere bun� necesit� un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz� pe urm�toarele elemente:
206 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

- un întreprinz�tor (omul de afaceri), care î�i asum� con�tient anumite
riscuri �i dore�te s� ob�in� un anumit pro� t
- mai multe activit��i care consum� resurse �i care genereaz� pro� t
(ideea de afacere)
- un mediu în care se desf��oar� aceste activit��i (mediul de afaceri).
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabrica�ie sau oricare alte spa�ii ale � rmei tale
s� � e construite, conceptul � rmei se na�te în mintea oric�rui întreprinz�tor
parcurgând câteva etape:
�� la început a fost ideea ta de afacere
�� apoi din idee s-a n�scut viziunea ta
�� la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
�� �i în � nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat� de ce acest plan reprezint� pe de o parte instrumentul intern prin
care tu po�i conduce �i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a
� rmei tale.
În egal� m�sur� planul de afaceri reprezint� �i un instrument extern, � ind
�i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
„transmite” tuturor celor din jurul t�u, clien�i, furnizori, parteneri strategici,
� nan�atori, ac�ionari, c� tu �tii cu certitudine ce ai de f�cut, iar într-o economie
de pia�� func�ional�, partenerii t�i de afaceri serio�i apreciaz� acest lucru �i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia întrebare
CARE este con�inutul unui plan de afaceri ?
Nu exist� dou� afaceri la fel. Nu exist� dou� organiza�ii la fel. �i de
asemenea nu exist� formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s� � e un instrument de lucru simplu, sugestiv �i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s� � e atinse în elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinz�torul demonstreaz�
c� are o percep�ie global� asupra afacerii, c� în�elege toate aspectele ei, atât
cele tehnice cât �i cele � nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz�
mediului exterior (dar �i celui interior) c� st�pâne�te situa�ia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot
� avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 207

a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�
c. Analiza pie�ei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investi�ii necesare
f. Proiec�ii � nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte preten�ioase, dar în esen�� atât de simple.
Totul pleac� de la viziune.
Fiecare întreprinz�tor are o viziune.
„Vreau s� produc subansamble auto pe care s� le vând Uzinei Dacia”
„Vreau s� fabric confec�ii pentru copii”
„Vreau s� produc �i s� comercializez sucuri din fructe de p�dure”
„Vreau s� în� in�ez o re�ea de Internet - cafe”
„Vreau, vreau, vreau . . . ”
„Vreau - iat� o viziune. Aceast� viziune e de fapt obiectivul � nal c�tre care
vrei s� te îndrep�i prin afacerea ta. Calea pe care ai hot�rât s� porne�ti
pentru a atinge �i împlini viziunea este strategia � rmei tale.
Pentru a clari� ca no�iunea de strategie trebuie s� r�spunzi la urm�toarele
întreb�ri:
• Care este esen�a afacerii tale ? Ce anume va genera bani �i pro� t ?
• Cum vrei s� arate produsele/serviciile tale ?
• Ai deja un model sau un prototip ?
• Cine vor � clien�ii t�i ?
• Exist� o ofert� comparabil� pe pia�� ?
• Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective
cuanti� cabile!
• Care este punctul t�u tare care te determin� s� crezi c� vei avea succes ?
208 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

• Exist� un consens între asocia�i/ac�ionari referitor la problemele mai
sus men�ionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a în�elege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voin�ei unui/unor oameni, apoi se dezvolt� �i func�ioneaz�, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular� “omul s� n�e�te locul” putem
f�r� îndoial� a� rma c� “managerul s� n�e�te afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s�-�i pun� întreb�ri de genul:
•� Ce experien�� practic� aduci în afacere ?
•� De ce cuno�tin�e teoretice dispui ?
•� Ce referin�e po�i prezenta ?
•� Este familia ta dispus� s� te sprijine ?
•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a între�ine familia în perioada
di� cil� de început a afacerii ?
•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a sprijini afacerea ?
•� Dispui de aport în natur� pentru a sprijini afacerea ?
•� Cuno�tin�ele/experien�a ta sau a partenerului t�u acoper� domeniile
cheie ale afacerii ?
•� Unde vei localiza sediul organiza�iei ?
•� De câ�i angaja�i ai nevoie ?
•� Ce cali� c�ri trebuie s� aib� angaja�ii ?
•� Ce nivel de salarizare trebuie prev�zut ?
•� Po�i g�si pe pia�a muncii specializ�rile necesare ?
•� Ai schi�at o structur� organizatoric� ?
O întrebare special� cu o semni� ca�ie deosebit� se refer� la:
�� Unde va � localizat� afacerea ta ?
Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea
amplasamentului (loca�ia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pie�ei
De ce exist� o afacere ? Ca s� vând� anume produse/servicii c�tre pia��. O
analiz� a pie�ei, a modului în care a evoluat în trecut �i a modului în care
se anticipeaz� pe viitor evolu�ia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 209

determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s� r�spundem la întreb�ri referitoare la:
Clien�ii no�tri
•� Cine sunt clien�ii t�i ?
•� Firme sau persoane � zice ?
•� Cum se poate segmenta pia�a ta ?
•� Cum este pia�a poten�ial� împ�r�it� din punct de vedere geogra� c ?
•� �tii cât de mare este volumul pie�ei poten�iale ?
•� Ai un plan de ac�iune pentru atragerea clien�ilor ?
Concuren�a
•� Ce �tii despre concuren�� ?
•� Câ�i angaja�i au ? Ce for�� de vânzare ?
•� Ce cote de pia�� au ?
•� Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
•� Ce strategii de pre� are concuren�a ?
•� Dar strategii de comunicare/reclam� ?
Pia�a
•� Cum apreciezi c� vor evolua vânz�rile ?
•� Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
•� Ai o strategie de produs ?
•� Ai stabilit o politic� de distribu�ie ?
•� Ai o politic� de pre� �i condi�ii de plat� ?
•� Te-ai gândit la o politic� de imagine, de comunicare cu pia�a ?
Activit��ile de marketing �i politicile de marketing sunt prezentate pe
larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat în�elegerii �i eviden�ierii costurilor de func�ionare
curent� a activit��ii.
Realizarea lui demonstreaz� deopotriv� în�elegerea aspectelor tehnologice,
economice �i manageriale ale activit��ii curente. Demonstreaz� c� în�elegem
� uxul tehnologic, c� �tim de ce infrastructur� de utilit��i avem nevoie, câ�i
oameni trebuie s� angaj�m �i în ce structur� trebuie s� îi dispunem.
210 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

Este bine s� avem în vedere �i s� nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de în� in�are a � rmei:
• Autoriza�ii
• Înscrierea în Registrul Comer�ului.
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime �i bonusuri
• Costuri de training �i formare personal
• Impozite �i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan�� � scal�
- Consultan�� juridic�
- Consultan�� în management
- Consultan�� IT
- Consultant PR
Costuri de spa�iu
- Spa�iu de birouri
- Spa�iu de produc�ie
- Spa�iu de vânz�ri
- Spa�iu de depozitare
Cheltuieli de înc�lzire, gaz, curent, cur��enie, repara�ii, asigurare, ap�/
canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Repara�ii
- Între�inere
Costuri cu mijloacele de transport
• Combustibil
• Revizie
• Între�inere/Repara�ii
• Asigurare de r�spundere civil� & asigurare toate riscurile
• Impozite
Costuri legate de procesul de vânzare
• Deplas�ri
• Materiale de prezentare
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 211

• Particip�ri la târguri
Costuri administrative
• Deplasare
• Materiale de birou
• Comunica�ii: telefon, fax, mobil, e-mail
• Copiere documente
• Eviden�� primar� �i calculul salariilor
• Abonamente (ex. reviste, legisla�ie, între�inere echipamente birou, etc.)
• Literatur� de specialitate
Impozite �i taxe
e. Investi�ii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activit��i. �i, de cele mai multe ori, o nou� activitate presupune o investi�ie
nou�. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s� fundament�m în mod
pragmatic, onest �i realist investi�ia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investi�iei (de. ex. infrastructura de utilit��i) sau de a o supradimensiona
nejusti� cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
gre�eli frecvente care ridic� imediat semne de întrebare (justi� cate) în
mintea ac�ionarilor, partenerilor, � nan�atorilor.
Costuri de investi�ii:
• �cl�diri
•�echipamente
•�ma�ini
•�alte bunuri de capital
Costuri conexe investi�iei:
• �infrastructura
•�ap�
•�gaz
•�curent
•�canalizare
•�drum de acces
•�Reabilit�ri amenaj�ri
•�asigurarea normelor de
protec�ia muncii, de
protec�ia mediului
f. Proiec�ii � nanciare
Proiec�iile � nanciare nu sunt altceva decât anticip�ri/plani� c�ri pe viitor
ale situa�iilor � nanciare ale afacerii. Proiec�iile � nanciare sunt model�ri
matematice viitoare ale bilan�ului, contului de pro� t �i pierdere �i a
calculului de lichidit��i (cash-� ow) pe baza c�rora se calculeaz� eventual �i
anumite rate de pro� tabilitate a afacerii.
Proiec�iile sunt indisolubil legate de punctele c, d �i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz� datele de intrare în modelul matematic �i dac� aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiec�iilor � nanciare
nu poate � decât tot eronat �i deci complet inutil.
212 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
Alte costuri
•�Cheltuieli de proiect/
investment management
•�Cheltuieli pentru
ini�ializare în
•�scopul utiliz�rii noilor
echipamente
•�Cheltuieli pentru probe
tehnologice

g. Anexe
Evident c� nu pot � propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. Îns� în cazul anumitor programe de � nan�are pot � puse la
dispozi�ia solicitan�ilor formate cadru speci� ce.
Ca manager - întreprinz�tor trebuie s�-�i alc�tuie�ti planul afacerii tale.
Po�i introduce acele materiale care te pot ajuta s�-�i prezin�i mai bine afacerea,
ca de exemplu: certi� cate de studii/cali� c�ri ale echipei manageriale �i ale
resurselor umane, certi� cate de calitate, aprecieri de la clien�i, aprecieri de
la banc�, detalii tehnologice sau constructive �i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - întreprinz�torul le consider� relevante în
prezentarea propriei afaceri.
DATE DE IDENTIFICARE
MODEL DE PLAN DE AFACERI
1. Numele � rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic� de constituire:
4. Activitatea principal� a societ��ii �i codul CAEN al activit��ii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%)
Român
Str�in
Public Privat
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan� de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asocia�i, ac�ionari principali:
Numele Adresa (sediul)
Pondere în
Capital social
%
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 213

A. Viziune, strategie
În acest capitol de început încerca�i s� r�spunde�i la urm�toarele întreb�ri:
•� Care este esen�a afacerii ? Ce anume va genera bani �i pro� t ?
• Produsul 1,2,3…
• Serviciile 1,2,3,…
• Activitatea 1,2,3…
•� Cine vor � clien�ii t�i ?
• Persoane
• Firme
• Bugetul statului
Clien�i/grupe de clien�i
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
214 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Total cifr� de afaceri 100 100 100 100 100
•� Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective
cuanti� cabile !
• La ce cifr� de afaceri/pro� t ?
• La ce num�r de angaja�i ?
Obiective (Indicatori �int�) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr� de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Pro� t Mii EURO
Nr. de salaria�i Nr persoane
•� Care sunt „punctele tari” care te determin� s� crezi c� vei avea succes ?
• Cuno�tin�e tehnologice

• Cuno�tin�e de pia��
• Capital
• Rela�ii
• Capacitate de munc�
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�
B1. ISTORIC
În aceast� sec�iune încerca�i s� r�spunde�i succint la întreb�ri de genul:
•� Cum a ap�rut ideea Dvs. de afacere ?
•� Care au fost principalele etape de dezvoltare pân� în prezent ?
• � Ce activit��i genereaz� ast�zi pro� tul � rmei �i sursele de dezvoltare ?
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume �i prenume Func�ia Studii/Specializ�ri
Ata�a�i un Curriculum Vitae pentru � ecare persoan� relevant�.
Managementul unei organiza�ii este determinant pentru evolu�ia acesteia.
Încerca�i s� eviden�ia�i felul în care cuno�tin�ele/specializ�rile/experien�a
� ec�ruia dintre manageri va in� uen�a în mod pozitiv evolu�ia � rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activit��i
Activitatea Num�r de salaria�i
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
…
TOTAL
(Organigrama poate � ata�at�, dac� e cazul)
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 215

B3. ACTIVIT�TEA CURENT�
1. Produsele/serviciile actuale:
(pute�i descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de pre�uri)
Produs Pondere în vânz�rile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime �i materiale:
Materie prim�/
serviciu
Materie prim�/
serviciu
Materie prim�/
serviciu
Furnizori Forma de proprietate
Pondere materii prime importate (%) în total materii prime
3. Descrierea sumar� a procesului tehnologic actual:
216 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
Valoarea anual� a achizi�iilor
(mii lei)
4. Date tehnice cu privire la principalele ma�ini, utilaje �i mijloace de
transport a� ate în proprietatea agentului economic:
Mijloc � x Caracteristici tehnice An fabrica�ie Valoare de pia�� estimat�

5. Imobile existente:
Denumire Destina�ie
Proprietate Închiriate
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezenta�i locul unde � rma î�i desf��oar� activitatea �i cum sunt asigurate
utilit��ile necesare (energie electric�, ap�, canal).
NOT� :Pot � anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,
liste de inventar, facturi de achizi�ie, etc.
C. Analiza pie�ei
C1. PIA�A ACTUAL�
Clien�i
interni
Vânz�ri pe (principalii)
clien�i
Mii EURO
1
2
3
Total pia�a intern�
1
2
Clien�i
3
externi
Total export
Total intern + export
1. Principalii clien�i:
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 217

2. Principalii concuren�i:
1
2
3
4
5
6
Produs/serviciu oferit pie�ei
Firm� concurent�
Denumirea � rmei/ � rmelor Ponderea pe pia��( %)
3. Pozi�ia produselor/serviciilor societ��ii pe pia�� comparativ cu cele ale
concuren�ei: (Descrie�i principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr� comparativ cu cele oferite de concuren��).
C2. DATE PRIVIND PIA�A �I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/
SERVICIU:
1. Clien�i poten�iali:
(Descrie�i ce strategie de marketing a�i gândit s� aplica�i, cum a�i identi� cat
clien�ii poten�iali, cum ve�i extinde pia�a sau identi� ca noi pie�e, etc.)
Anul curent (N)
Clien�i
interni
Vânz�ri preconizate pe
(principalii) clien�i
Mii EURO
1
2
3
Total pia�a intern�
1
2
Clien�i
3
externi
Total export
Total intern + export
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
218 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

Anul N+1
Clien�i
interni
Clien�i
externi
Vânz�ri preconizate pe
(principalii) clien�i
Mii EURO
1
2
3
Total pia�a intern�
1
2
3
Total export
Total intern + export
Anul N+2
Clien�i
interni
Clien�i
externi
Vânz�ri preconizate pe
(principalii) clien�i
Mii EURO
1
2
3
Total pia�a intern�
1
2
3
Total export
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Total intern + export
(se pot ata�a studii de cercetare de pia�� sau statistici la care se face referire,
precum �i cereri de ofert�/pre-contracte de la poten�ialii clien�i)
2. Concuren�i poten�iali:
1
2
3
4
5
6
Produs/serviciu oferit pie�ei
Firme concurente în condi�iile lans�rii pe pia�� a produselor/
serviciilor noi
Denumirea � rmei/� rmelor Ponderea pe pia��(%)
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 219

3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. Pre�, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare
Alte avantaje:
4. Reac�ia previzibil� a concuren�ei la apari�ia de noi oferte pe pia��:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse
Pondere în
cifra de afaceri
( % )
220 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
Forme de desfacer e(%)
6. Activit��i de promovare a vânz�rilor :
De ex.: Publicitate, Lansare o� cial�, Pliante, bro�uri, Plata în rate
(Descrie�i care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor �i dup�
aceea estima�i costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii
EURO)
Total cheltuieli
Anul 1 Anul 2 Anul 3

D. Analiza costurilor de operare
(Dup� implementarea investi�iei)
1. Produsele noi: (descrie�i tipul de produse/servicii �i caracteristici, procentul
din total vânz�ri, pre� vânzare)
Produs Pondere în vânz�rile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:
Materie prim�/
serviciu
Materie prim�/
serviciu
Materie prim�/
serviciu
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anual� a achizi�iilor
(mii lei)
(Descrie�i cum v-a�i propus s� face�i aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Pute�i anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
(Descrie�i pe scurt procesul tehnologic �i îmbun�t��irea adus� prin proiectul de investi�ii, dac�
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:
(Descrie�i cum poate proiectul afecta mediul, �i ce solu�ii a�i gândit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac� a fost elaborat se poate ata�a un Studiu de Impact)
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 221

4. Cheltuieli anuale de produc�ie:
(Detalia�i cheltuielile directe �i indirecte anuale ale activit��ii ce se va desf��ura în urma
implement�rii proiectului la capacitatea maxim�)
Cheltuieli de produc�ie directe
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper� direct� (salarii + taxe �i contribu�ii sociale)
Energie, alte utilit��i
Subansamble
Servicii sau lucr�ri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de produc�ie indirecte
Administra�ie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz�
Cheltuieli de protec�ia muncii �i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
Suma %
5. Venituri anuale preconizate :
(Detalia�i volumul vânz�rilor anuale pentru � ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim� a echipamentelor)
Vânz�ri la capacitatea maxim� Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
222 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

E. Investitii necesare
1. Descrierea investi�iei propuse în contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investi�iei Furnizor Valoarea estimat� Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum �i proiectul, autoriza�iile �i avizele
necesare, dup� caz.)
2. Modul de asigurare cu utilit��i:
(Unde va � implementat proiectul, adresa, descrierea spa�iului �i cum sunt asigurate utilit��ile
necesare)
(se poate ata�a o schi�� de amplasare a mijloacelor � xe achizi�ionate)
3. Gra� cul de realizare a investi�iei:
Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 223

6. Modi� c�rile necesare a � efectuate la echipamentele, cl�dirile existente:
7. Modi� c�rile necesare a � operate în structura �i num�rul personalului
angajat:
(Prezenta�i num�rul de posturi create, tipul postului, cali� carea necesar�, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite �i contribu�ii sociale. Pute�i descrie cum inten�iona�i s�
recruta�i personalul necesar �i cum îl ve�i instrui pentru postul respectiv, precum �i ce program
de preg�tire gândi�i în viitor �i cum v� propune�i s� motiva�i personalul).
(Noua organigram� poate � ata�at�, daca e cazul)
F. Proiec�ii � nanciare
Indicatori economici ai situa�iei trecute
Rata curent� a lichidit��ii
Rata rapid� a lichidit��ii
Rata de recuperare a crean�elor
Rata pro� tului
Rata solvabilit��ii
224 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
N-2
Anul
N-1 N
(Bilan�urile contabile pe ultimii trei ani �i pe ultimul semestru pot � ata�ate. Situa�iile � nanciare
pe ultimul trimestru pot � ata�ate).
Plan de � nan�are a investi�iei:
Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
În cadrul planului de afaceri este recomandabil s� se prezinte:
•�Proiec�ii � nanciare ale Fluxului de Numerar (prezent�m mai jos un model
realizat în conformitate cu Standardele Române�ti de Contabilitate).

Fluxuri de
numerar din
activit��i de
exploatare
Fluxuri de
numerar din
activit��i de
investi�ii
Fluxuri de
numerar din
activit��i de
� nan�are
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i
prestarea de servicii
� încas�rile în numerar provenite din redeven�e,
onorarii, comisioane �i alte venituri
� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i
servicii
� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor
� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe
pro� t
� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de
terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte
active pe termen lung
� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri
�i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active
necorporale �i alte active pe termen lung
� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente
de capital propriu �i de crean�� ale altor
întreprinderi
� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente
de capital propriu �i de crean�� ale altor
întreprinderi
� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate
c�tre alte p�r�i
� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor
�i împrumuturilor efectuate c�tre alte p�r�i
� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i
alte instrumente de capital propriu
� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru
a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile
întreprinderii
� veniturile în numerar din emisiunea de
obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi
� ramburs�rile în numerar ale unor sume
împrumutate
� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea
obliga�iilor legate de o opera�iune de leasing
� nanciar
Fluxuri de numerar – total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la � nele perioadei
•�proiec�ii � nanciare integrate ale Bilan�ului, Contului de Pro� t �i Pierdere �i
ale Fluxului de Numerar (modelul B�ncii Europene pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare,
BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 225

BILAN� SIMPLIFICAT
Mii EUR
N-2
Actual
N-1 N N+1 N+2
Proiec�ii
N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la începutul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar generat de activitatea
de exploatare Crean�e
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante
Active � xe nete (inclusiv
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
� nanciare �i necorporale
Total Active Fixe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL ACTIVE
CAPITAL �I DATORII
Datorii Curente
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Descoperit de cont la începutul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
Credite pe termen lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung �i
Provizioane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL DATORII
CAPITALURI
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pro� t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0
Pro� turi repartizate în anii
anteriori
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI �I
DATORII
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
226 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

CONT DE PROFIT �I PIERDERE
Mii EUR
N-2
Actual
N-1 N N+1 N+2
Proiec�ii
N+3 N+4 N+5 N+6
VÂNZ�RI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânz�ri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri �i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vândute Materii
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
prime �i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
�i energie Servicii subcontractate
Altele
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime �i contribu�ii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative �i de
Desfacere
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare
Amortizare total�
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Venituri / Costuri nete din
dobânzi
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total venituri / costuri nete din
dobânzi
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Costuri de Exploatare
Pro� t / Pierdere din Activitatea
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Extraordinar�
Total Pro� t / Pierdere
Extraordinar�
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
VENIT NET ÎNAINTE DE
IMPOZITARE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pl�tite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUA�IE SIMPLIFICAT� A FLUXULUI DE NUMERAR
Mii EUR
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Actual Proiec�ii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
Pro� turi repartizate
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar�
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pro� t din Activitatea Financiar� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 227

Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE
UTILIZARI
Activitati de Investitii
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati � nanciare
Pierdere din activitatea � nanciara
În continuare, pe baza proiec�iilor � nanciare de mai sus, este necesar s� se
realizeze:
•� O analiz� a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) �i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)
•� O analiz� a pragului de rentabilitate
•� Un � ux de numerar detaliat lunar / s�pt�mânal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup� începerea investi�iei
•� O analiz� de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilan�ul, Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar
1. Un întreprinz�tor trebuie s� �tie contabilitate?
La aceast� întrebare pot exista mai multe r�spunsuri pe care le delimit�m
între urm�toarele extreme:
•� întreprinz�torul „expeditiv”
pe mine nu m� intereseaz� ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez
„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl�tesc, ca
228 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

s� le fac�, la timp �i s� mi le pun� sub nas s� le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
•� întreprinz�torul „super-meticulos”
toate rapoartele contabile, � e c� e vorba de bilan� sau de altele, le fac eu
cu mâna mea. Trebuie s� �tiu tot ce scrie în ele. În de� nitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c� nici una dintre cele 2 situa�ii extreme nu este de recomandat.
Pentru un întreprinz�tor este util s� cunoasc� esen�a acestor rapoarte
contabile, nu � indc� legea îl oblig� s� le întocmeasc�, ci � indc� prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz� se prezint� sintetic,
pe în�elesul tuturor, într-o formula simpli� cat� cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare întreprinz�tor �i anume:
� Bilan�
� Cont de pro� t �i pierdere
� Calculul lichidit��ilor
2. Bilan�ul
� reprezint� situa�ia patrimonial� a întreprinderii
� arat� sursele de � nan�are ale � rmei pe de o parte (PASIV)
�i pe de alt� parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii � rmei tale? provin banii � rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate
� Imobiliz�ri necorporale
� Imobiliz�ri corporale
� Imobiliz�ri � nanciare
Active circulante
� Stocuri
� Crean�e
� Disponibilit��i
Conturi de regularizare - activ
Prime privind rambursarea
obliga�iunilor
Capital propriu
� Capital social
� Rezultatul exerci�iului
� Rezerve
Provizioane pentru riscuri �i
cheltuieli
Datorii totale
� Datorii pe termen lung
� Datorii pe termen scurt
Conturi de regularizare - pasiv
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 229

PASIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� sursele de � nan�are
ale � rmei. Ordinea de a�ezare în bilan� este de la sursele permanente �i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
� Capital social
� Rezultatul exerci�iului
� Rezerve
Reprezint� cea mai stabil� surs� de � nan�are: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c� se vor retrage ultimii „din afacere”.
Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli: rezerve ale � rmei pentru posibile
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.
Datoriile sunt grupate în dou� categorii:
� Datorii pe termen lung (credite de la b�nci)
� Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile c�tre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe
parcursul unui exerci�iu � nanciar.
ACTIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� cum au fost consumate
resursele atrase de � rm�. Active imobilizate
� Imobiliz�ri necorporale
� Imobiliz�ri corporale
� Imobiliz�ri � nanciare
= sunt re� ectate toate investi�iile pe termen lung pe care le-a f�cut � rma:
de la cl�diri, utilaje, mijloace de transport, pân� la licen�ele �i brevetele pe
care le de�ine.
Active circulante
� Stocuri
� Crean�e
� Disponibilit��i
= fondul circulant al � rmei care se schimb� de la un an la altul, în
func�ie de procesul de produc�ie. În general, activitatea � rmei este re� ectat�
în aceast� pozi�ie bilan�ier�.
Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe
parcursul unui exerci�iu � nanciar. Prime privind rambursarea obliga�iunilor:
este pozi�ie bilan�ier� care apare doar în cadrul societ��ilor care
emit obliga�iuni.
230 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

3. Contul de pro� t �i pierderi
Formular Cont de pro� t �i pierderi simpli� cat
(+) Venituri din exploatare
•� Venituri din vânzarea m�rfurilor
•� Produc�ia exerci�iului
•� Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare
•� Cheltuieli privind m�rfurile
•� Cheltuieli materiale
•� Cheltuieli cu servicii
•� Cheltuieli cu personalul
•� Cheltuieli cu amortiz�rile
•� Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri � nanciare
(-) Cheltuieli � nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excep�ionale
(-) Cheltuieli excep�ionale
(=) REZULTATUL EXCEP�IONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEP�IONAL
(-) Impozit pe pro� t
REZULTATUL NET
Contul de pro� t �i pierderi re� ect� situa�ia � scal� a � rmei. Acesta este
împ�r�it în cele trei capitole importante ale activit��ii � rmei:
1. activitatea de produc�ie (exploatare)
2. activitatea � nanciar�
3. activitatea excep�ional� (evenimente care apar în mod excep�ional în
exerci�iul � nanciar respectiv)
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 231

4. Calcul de lichidit��i
Prezentarea celor dou� formule:
a) Metoda direct�
Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:
� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii;
� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i
alte venituri;
� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii;
� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor;
� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t, doar dac� nu pot
� identi� cate în mod speci� c cu activit��ile de investi�ii �i de � nan�are.
Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:
� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe,
active necorporale �i alte active pe termen lung
� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i
echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;
� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i
de crean�� ale altor întreprinderi;
� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;
� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;
� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor
efectuate c�tre alte p�r�i.
Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:
� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de
capital propriu;
� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra
ac�iunile întreprinderii;
� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i
alte împrumuturi;
� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;
� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate
de o opera�iune de leasing � nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la � nele perioadei
232 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

) Metoda indirect�
Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:
� rezultat net;
� modi� c�rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
� ajust�ri pentru elementele nemonetare �i alte elemente incluse la
activit��ile de investi�ii sau de � nan�are.
Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:
� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe,
active necorporale �i alte active pe termen lung;
� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i
echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;
� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i
de crean�� ale altor întreprinderi;
� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital
propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;
� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;
� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor
efectuate c�tre alte p�r�i.
Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:
� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de
capital propriu;
� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra
ac�iunile întreprinderii;
� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i
alte împrumuturi;
� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;
� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate
de o opera�iune de leasing � nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la � nele perioadei
Contul de pro� t �i pierderi reprezint� situa�ia � scal� a � rmei în timp ce
Fluxul de lichidit��i reprezint� situa�ia � nanciar� al � rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun� în�elegere ilustr�m cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial� ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 233

La 17.01.2XXX � rma a achizi�ionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei � ind
în banc�.
De asemenea, � rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de
1.000.000 lei, din care a achizi�ionat o licen�� de fabrica�ie.
La 31.12.2XXX, bilan�ul � rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
� licen�� fabrica�ie 1.000.000
� utilaj 2.500.000
Active circulante
� Stocuri materii prime 1.000.000
� Disponibilit��i 1.500.000
Conturi de regularizare - activ
234 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor
Capital propriu
� Capital social 5.000.000
Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli
Datorii totale 1.000.000
� Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare – pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urm�toarele opera�ii:
� a cump�rat materiale în valoare de 500.000 lei,
� a pl�tit salarii în valoare de 350.000 lei,
� a pl�tit dobânzi la banc� în valoare de 10.000 lei
� a înregistrat amortiz�ri în valoare de 5.000 lei
� a vândut produsele realizate cu lei
� a încasat dobând� pentru lichidit��ile din banc� 8.000 lei
În aceast� situa�ie Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar se prezint�
astfel:
Contul de pro� t �i pierderi
(+) Venituri din exploatare
� produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare
� materiale 500.000
� salarii 350.000
� amortiz�ri 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri � nanciare
� dobânzi încasate 8.000 (-) Cheltuieli � nanciare

� dobânzi pl�tite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEP�IONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe pro� t (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Not�:
Dac� societatea comercial� ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe pro� t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INI�IAL 0
Încas�ri din vânzarea produselor 1.200.000
Încas�ri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCAS�RI 1.208.000
Pl��i materiale 500.000
Pl��i salarii 350.000
Pl��i dobânzi 10.000
Pl��i impozit pe pro� t 54.880
TOTAL PL��I 914.880
SOLD LUN� 293.120
SOLD FINAL (Sold ini�ial + Încas�ri – Pl��i) 293.120
Dup� cum se poate observa rezultatul exerci�iului nu este acela�i cu soldul
� nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar � amortizarea)
nu reprezint� �i o plat�.
Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este �i în buzunar!
Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 235

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
INI�IERE ÎN C�UTAREA
UNUI LOC DE MUNC�
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 1

CAPITOLUL 1 Economia de Piata
Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, � ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.
1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci� c acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
� ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea pro� tului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia � ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, � ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 239

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.
2. PROPRIETATEA
In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se a� a intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane � zice sau
juridice (� rme de toate genurile). Ea poate � proprietate individuala sau
asociativa;
– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
240 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi� ca in
functie de capacitatea � ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e� cienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si a� rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in � nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia � reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are � ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.
3. LIBERA INITIATIVA
Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru
realizarea propriilor interese asa cum considera � ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate � restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 241

care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice e� ciente, atat pentru � ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai � sursa de
e� cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile � ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si in� exibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca a� rmarea prorpiei e� ciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor � inegal distribuite in societate
pentru ca re� ecta inegalitatea e� cientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se a� a deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a � ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina a� rmarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.
PROBLEME DE DISCUTAT
� Ce se intelege prin economie de piata?
� Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
� De� niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
� Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?
242 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

� Cine poate � subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
� Care sunt principalele forme de proprietate?
� In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
� Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de
proprietate in economia de piata?
� Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
� Care este baza asigurarii liberei initiative?
TEXT DE COMENTAT
“In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al
concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile
economice ale � ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”
Michael Didier, Economia: regulile jocului
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa � ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, � ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” � ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 243

cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului � ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei � ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist� re�ete-miracol pentru un CV. A g�si o slujb� bun� este
rezultanta a 70% investi�ie personal� (�i) de energie �i a numai 30%
transpunere în practic� a unor metode de cercetare �i cuno�tin�e de
specialitate …;
5. … �i, totu�i, exist� dou� re�ete-miracol: cantitatea de munc� investit�
�i cadrul mental al reu�itei de care dispune � ecare dintre noi.
Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,
posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile � ecaruia dintre dumneavoastra.
Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.
1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator
In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geogra� ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (so� s� cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate � de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
244 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

Regula 1: Un CV castigator trebuie sa � e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CVul
unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S� nu
uit�m c� un CV nu este o autobiogra� e, ci trebuie s� releve ceea ce am realizat
�i/sau avem mai bun pe plan profesional �i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s� ne elimine a priori. Subliniem faptul c�, un CV care
arat� ca o � �� personal� ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”
nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a � rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In � ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si
care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau
care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de
nerabdare sa lucreze pentru � rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.
Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa � e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea
“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 245

“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa � e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele � rmei pentru care aplica (candideaz� pentru a ocupa un
post) �i, în nici un caz, nu vede�i în �i prin aceasta o (nou�) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa � e tonic si forti� ant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut,
un CV castigator “joaca”, pentru � ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de
“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valori� cam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea
su� cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa � e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti � rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a � prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de
“mizeria pecare v-o creau se� i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,
246 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va � ,
indubitabil, defavorabila...
Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu � ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.
Regula 6: Un CV castigator trebuie sa re� ecte, in mod cat mai � del ,
experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a � ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu � delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel � ash² (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile � ecaruia dintr noi.
Regula 7: Un CV castigator trebuie sa � e coerent si sa urmeze strategia
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
su� cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semni� cative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor in� uenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “� rul rosu”
care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 247

cadrul si pentru � rma (� rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi � rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortogra� ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa � e bine “acompaniat” (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceti� cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa � ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortogra� ce, de� citar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va �
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
� ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de� nitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
248 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�
2. Rubricile unui CV castigator
La ce �i/sau pentru ce ne serve�te un CV ? Mul�i dintre noi ar � tenta�i
s� cread� c� CV-ul este documentul necesar a � prezentat numai în situa�ia
depunerii unui dosar de candidatur� în vederea ocup�rii unui post. În realitate
îns�, un CV este elaborat pentru a servi cel pu�in urm�toarelor �ase destina�ii:
· angajare temporar� pe perioada vacan�elor;
· prezentarea la agen�ii (centre) de recrutare, în vederea antren�rii unor
viitoare poten�iale angaj�ri;

· în situa�iile în care complet�m o aplica�ie de candidatur� pentru
ob�inerea unei burse pentru un ciclu de preg�tire tip master �i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare
poten�iale (oportunit��i de) afaceri, consultan�e etc.;
· elaborarea planului de afaceri, în scopul ob�inerii unui credit;
· elaborarea dosarului de candidatur� pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat�, a�adar, contextul în care, în cele ce urmeaz� vom aborda, (sper�m)
cât mai detaliat, � ecare rubric� a unui CV, apelând chiar la prezentarea
unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concep�ie, redactare
�i prezentare a acestei “c�r�i de vizit�” fundamental� pentru acceptarea �i
favorizarea demersului spre reu�it� al oric�ruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar�
men�ionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, a�a cum experien�a
o demonstreaz�, unii cititori (�i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasa�i de
respectiva men�iune. În acest context, date � ind condi�iile de utilizare a unui
CV �i prezentarea con�inutului s�u, exist� foarte pu�ine riscuri ca cineva s� se
în�ele asupra naturii documentului în cauz�. În mod evident, nu înseamn� c�
dac� cineva înscrie, înc� din debut, titlul în cauz�, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzan�elor, este preferabil (chiar recomandabil) s� nu se înscrie, în
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima “caset�” (rubric�) a unui CV este, frecvent, întâlnit� sub denumirea
“DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer� la): numele �i prenumele
autorului; adresa; num�rul postului telefonic; vârsta �i/sau data na�terii;
na�ionalitatea �i cet��enia; starea civil� �i situa�ia familial�; (eventual, func�ie
de solicit�ri) starea s�n�t��ii; situa�ia militar�; etc.
Numele �i prenumele. Acestea trebuie s� � gureze în antetul CV-ului. Este
recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât �i în cele anglosaxon
�i american) ca ordinea s� � e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s� completa�i în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan.
Experien�a demonstreaz� c� este recomandabil ca ini�iala prenumelui s�
se scrie cu majuscul�, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s� � e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c� este
cel pu�in “nepoliticos” s� scriem, spre exemplu, numele �i prenumele într-o
form� abreviat� (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va
putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn� “D” sau “D.P.”… În
situa�ia în care cel care redacteaz� CV-ul are un prenume ce poate � interpretat
ca “mixt” - indiferent de na�ionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s� se precead�
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 249

înscrierea acestuia (ca �i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(în limba român�); M., Mme sau M-elle (în limba francez�); Mr., Mrs. sau
Ms.(în limba englez�). Subliniem, îns�, c� aceste cazuri sunt destul de rare �i,
drept consecin��, nu au caracter uzual. Dac� redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s� se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu serve�te nim�nui �i la nimic s� scrie�i Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac�, înainte de c�s�torie, v-a�i numit POPESCU
�i, de luni sau ani � gura�i înscris� în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobândit de la na�tere nu mai necesit� a � înscris. Dac�, îns�, a�i
lucrat, pân� în prezent, sub numele avut înainte de c�s�torie, acesta va trebui
înscris în CV-ul dumneavoastr�. �i înc� un am�nunt deloc lipsit de importan��:
nu “în� ori�i” (“îmbrobodi�i”), nu “dantela�i”, nu “îngro�a�i”, nu sublinia�i etc.
numele �i prenumele dumneavoastr�, deoarece risca�i s� l�sa�i o impresie cel
pu�in dubioas� asupra “gusturilor” dumneavoastr�. Spre exemplu, este mai
oportun s� scrie�i, pur-�i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indica�i adresa dumneavoastr� într-o manier� cât mai complet�
posibil �i evita�i abrevierile. Precizarea codului po�tal al str�zii, al celui al
localit��ii, precum �i al o� ciului po�tal la care sunte�i arondat constituie tot
atâtea “semne” de respect suplimentar fa�� de cititor, îndeosebi prin facilitarea
contact�rii dumneavoastr� prin intermediul unei expedi�ii po�tale. Spre
exemplu, o adres� complet� poate avea urm�toarea structur� (con� gura�ie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucure�ti, România. Este util s� remarca�i faptul c� înscrierea
majusculelor �i a minusculelor este constant uniform� (spre exemplu, nu scrie�i:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucure�ti).
De asemenea, în contextul celor men�ionate, reamintim c�, în formele de
prezentare a CV-ului în limbile francez� �i englez�, num�rul de referin�� al
imobilului situat pe strada unde locui�i se înscrie înaintea denumirii str�zii,
dup� care urmeaz� speci� carea codului (alfa-)numeric po�tal �i denumirea
localit��ii, în ordinea �i forma redate în exemplele urm�toare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somer� eld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile str�zilor �i, respectiv, cele ale localit��ilor,
al�turate codurilor alfa-numerice aferente, s� � e înscrise pe acela�i rând.
Num�rul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
înscrie, la fel ca �i adresa, cât mai complet posibil, nel�sând interlocutorului
“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) �i/sau de a se informa asupra
codului ��rii �i localit��ii dumneavoastr� de re�edin��. Spre exemplu, pute�i
scrie: +40.1. 322.49.50 �i nu: (1)322.49.50. Men�ion�m faptul c� semnul “+”
250 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

eprezint� simbolizarea accesului codului numeric al ��rii din care sunte�i
apelat la telecomunica�iile interna�ionale. Dac� CV-ul dumneavoastr� face
apel �i la adresa profesional�, înseamn� c� sunte�i “de g�sit”, pe durata întregii
zile, la serviciu, respectiv crea�i imaginea unui poten�ial angajat a� at mereu
în activitate, ceea ce este de natur� s� v� poat� oferi certe avantaje asupra
contracandida�ilor.
Vârsta �i/sau data na�terii. Foarte multe � rme prefer�, pentru angajare,
persoane cu vârsta cuprins� între 25 �i 35 ani. Prejudec��ile referitoare la vârsta
maximal� a candida�ilor trebuie “învinse” cu mult tact �i diploma�ie, deoarece
nimeni nu v� oblig� s� înscrie�i, în CV, vârsta pe care o ave�i ! Eventual, pute�i
înscrie vârsta sau data na�terii dumneavoastr� în � nalul CV-ului, în rubrica
“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr� la
�i pentru interviu. A�adar, dac� aprecia�i c� nu sunte�i avantajat (�i) din acest
punct de vedere, nu înscrie�i vârsta sau data na�terii în CV-ul dumneavoastr�
�i l�sa�i pentru interviu demonstrarea realelor capacit��i �i/sau disponibilit��i
profesionale de care dispune�i. Iar dac�, totu�i, v� decide�i s� înscrie�i în CV
data na�terii dumneavoastr�, face�i acest lucru in extenso, în maniera: 26
februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).
Na�ionalitatea �i cet��enia. Este inutil s� indica�i na�ionalitatea �i cet��enia
dumneavoastr� în situa�ia în care aplica�i pentru un post la o � rm� persoan�
juridic� român� �i/sau a� at� pe teritoriul ��rii noastre. Ca regul� general�, este
recomandabil s� men�iona�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� numai
dac� acest fapt v� poate conferi un atu pentru postul la care aspira�i.
Starea civil� �i situa�ia familial�. Exist� situa�ii în care, din necunoa�tere,
anumi�i candida�i sunt, deja, “specializa�i” în a se “autodistruge” prin
intermediul acestei rubrici, apelând la formul�ri de genul: “V�duv, tat� a
patru copii a� a�i în între�inerea subsemnatului” sau “Divor�at�, mam�
a �apte copii” … Evident, exager�m pu�in ! … Dac� aprecia�i c� situa�ia
dumneavoastr� familial� constituie un atu pentru ob�inerea postului mult dorit,
men�iona�i-o. Nu este mai pu�in adev�rat faptul c�, din motive relativ facil
de explicat, anumite � rme prefer� angaja�i c�s�tori�i (�i, de regul�, b�rba�i)
�i/sau cu domiciliul în localitatea de re�edin��. Alte � rme impun restric�ii în
ceea ce prive�te vârsta maximal� a candida�ilor, pro� lul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c� �i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s� i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan�� major�. Astfel, este cel pu�in hilar s�
cite�ti, în CV-ul unui candidat: “ C�s�torit cu un copil de treisprezece ani”,
“Rec�s�torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divor�at cu trei copii”!!!
... In acest sens, apreciem c� este mult mai util �i/sau oportun s� înscrie�i în
CV-ul dumneavoastr�, într-o asemenea conjunctur� “Celibatar(�)” �i, astfel,
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 251

ve�i elimina multe alte posibile “interpret�ri”. Dac� sunte�i desp�r�it(�), f�r� a
� divor�at(�), este preferabil s� înscrie�i în CV “C�s�torit(�)”.
Într-un alt caz, dac� ave�i, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, în rubrica destinat� situa�iei dumneavoastr� familiale, s� ad�uga�i, st�rii
civile, faptul c� ave�i doi copii majori (eventual, c�s�tori�i) �i încadra�i în
munc�. Aceasta poate constitui o dovad� în plus asupra disponibilit��ii
dumneavoastr� întrucât nu ave�i, legal, obliga�ia de a v� mai ocupa de
cre�terea �i/sau de îngrijirea respectivilor copii �i dispune�i, suplimentar, de
o situa�ie � nanciar� stabil� (fapt care, la rândul s�u, poate releva c� nu ve�i
solicita, prea curând, major�ri salariale! …). �i înc� (aparent) un am�nunt:
nu descrie�i, la “situa�ia familial�”, num�rul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. a� ate în proprietate privat� �i/sau al sumelor (poten�ial)
a� ate în conturile dumneavoastr� bancare ! … În concluzie, este recomandabil
s� re�ine�i c� nimeni �i nimic nu v� poate obliga s� descrie�i, în cuprinsul CVului,
cu maximum de detalii, aspecte con� den�iale ale situa�iei dumneavoastr�
familiale. În cadrul interviului ve�i avea oportunitatea de a releva, în func�ie
de interesele urm�rite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru via�a
(�i/sau mobilitatea) dumneavoastr� profesional� ...
Starea s�n�t��ii. Înscrie�i aceast� rubric� la “Date personale” sau
la “Diverse”, numai dac� vi se solicit� �i/sau dac� ea este în avantajul
dumneavoastr�. Este recomandabil s� nu scrie�i “foarte bun�”, ci “excelent�”,
diferen�a de nuan�� � ind perceptibil în avantajul dumneavoastr�. De asemenea,
nu face�i eroarea de a înscrie, la aceast� poten�ial� rubric� din CV, lucruri de
genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic� nedureroas�”
sau “Hepatit� cronic� evolutiv� cu simptom neuro-vegetativ distro� c pe partea
occipital� stâng�”!!!… Chiar dac� unii candida�i recurg la aceste men�iuni
din dorin�a de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil�, decât
de îng�duin��), reac�ia rezultant� le va � total defavorabil� …
O alta “caset�” a CV-ului se refer� la FORMAREA PROFESIONAL� �i
are, dup� cum arat� �i denumirea, importantul rol de a releva �colile (în sensul
generic al cuvântului) pe care le-a�i absolvit, precum �i diplomele aferente
ob�inute. Este recomandabil ca etapele form�rii dumneavoastr� profesionale
s� � e înscrise în CV în ordinea cronologic� invers�. Evita�i s� descrie�i, cu lux
(exagerat) de am�nunte, toate cursurile, specializ�rile, cali� carile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. În � nalul acestei “casete” sau marcat� distinct, pute�i
înscrie o rubric� intitulat� “Obiective profesionale”. Acorda�i, îns�, o maxim�
aten�ie (în sens de rezerv� ! …) înscrierii, din dorin�a de “a ar�ta c� �ti�i ce
vre�i”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel pu�in, � e “închiderea u�ilor” (recrutorul va ezita s� propun�
posturi la care nu dori�i s� accede�i ! …), � e “deprecierea” dumneavoastr� (în
252 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

cazul în care un CV este “arhivat” de c�tre respectiva � rm� pentru câteva luni
sau chiar un an, în a�teptarea unui moment “favorabil”, dac� a�i evoluat, între
timp, pe planul obiectivelor profesionale, risca�i s� nu mai corespunde�i cu
persoana pe care a�i descris-o ! …).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci
pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIEN�A PROFESIONAL�.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali� carilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “însp�imânt�” �i îi
face s� “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recen�ii absolven�i ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întreb�ri pe care tinerii (�i) le pun atunci când trebuie s� completeze
datele referitoare la experien�a lor profesional�, men�ion�m: “Ce pot s� scriu
eu aici, dac� abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s� procedez pentru a-i ar�ta interlocutorului c�, de�i nu
am o (bogat�) experien�� profesional�, �tiu s� fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine s� … s�rim peste aceast� rubric� de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac� am s� scriu altceva ? Ce, chiar �tie cineva tot ce am f�cut eu pân�
acum ?! …“; etc.
În consecin��, apreciem ca � ind extrem de util� prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experien�a dumneavoastr� profesional� urmeaz� a �
înscris� în func�ie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, func�ional, crono-
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 253

func�ional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac� apela�i la CV-ul cronologic,
este preferabil s� înscrie�i � rmele �i posturile în care a�i lucrat în ordinea
invers� a perioadelor aferente; dac� apela�i la un CV func�ional, începe�i
cu func�iile cele mai importante pe care le-a�i de�inut pân� în prezent; etc.
În nici un caz s� nu descrie�i �i/sau s� nu comenta�i cauzele eventualelor
dumneavoastr� e�ecuri sau motivele pentru care a�i schimbat locurile de
munc� anterioare. Acestea sunt probleme care v� privesc strict personal �i
pot � , eventual, l�murite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s� înscrie�i �i principalele sarcini �i/sau atribu�ii de serviciu
pe care le-a�i avut în decursul carierei dumneavoastr� profesionale �i, în
cazuri relevante, rezultatele ob�inute (evident, f�r� a agasa interlocutorul prin
performan�ele “excep�ionale” pe care le ave�i ! … ). Nu înscrie�i �i activit��ile
dumneavoastr� sezoniere decât în situa�iile în care sunte�i în c�utarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omite�i s� înscrie�i perioadele în care
a�i lucrat �i evita�i (pân� la nivel de … interdic�ie !) s� men�iona�i cazurile
(înc� destul de frecvente) de genul “… �omer între … �i … 2005” sau “… dat
afar� pentru motive disciplinare la … 2008… “. De�i unii autori recomand�
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc�, apreciem c� aceast�
(delicat�) “problem�” nu poate � “solu�ionat�” decât în cadrul interviului. În
� ne, nu emite�i preten�ii (exigen�e) în cadrul CV-ului, cu excep�ia situa�iilor în
care anun�ul � rmei (v�) solicit� acest lucru. Ne permitem s� (v�) recomand�m
“omiterea” total� a oric�ror “a� nit��i” �i/sau “realiz�ri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg�”
dup� func�ii �i/sau pozi�ii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac� vi se condi�ioneaz� ocuparea unui post de apartenen�a la un anumit partid
sau grupare politic�, decizia v� apar�ine !
LIMBI STR�INE. Teoretic, (aproape) toat� lumea este de acord: cine
nu st�pâne�te, la nivelul cel pu�in “bine”, dou� limbi str�ine, are extrem de
pu�ine �anse s� reu�easc� în afaceri (�i nu numai). Practic, îns�, (înc�) pu�ini
tineri con�tientizeaz� importan�a pe care o prezint� cunoa�terea �i utilizarea
limbilor str�ine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indica�ii de
baz�”) primite de la rude, prieteni �i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactan�i ai CV-urilor î�i … autoapreciaz� cuno�tin�ele
de limbi str�ine. În consecin��, responsabilitatea asupra oric�rei (auto)apreceri
trebuie s� � e maxim�, pentru c� poten�ialul interviu va � �i cel pu�in o oportun�
prim� ocazie de a vi se veri� ca sinceritatea declara�iilor înscrise în CV. Iat�
contextul în care subliniem faptul c� din ce în ce mai mul�i recrutori au dobândit
“obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile str�ine
indicate ca � ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s� se renun�e
254 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

la “formula” des întâlnit� “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprim�ri de
genul: “Bilingv Francez�/Englez�; Germana - curent; Italiana - cuno�tin�e
medii; No�iuni de Spaniol� (debutant)”. De asemenea, este preferabil� evitarea
formulelor de tipul “Limbi str�ine înv��ate”, pentru c� multe din lucrurile pe
care le-am înv��at odat� le-am … uitat ! …
ABILIT��I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s� înscrie�i
câteva dintre competen�ele de care dispune�i �i pe care le aprecia�i ca � ind
relevante pentru caracterizarea personalit��ii dumneavoastr� (spre exemplu:
abilit��i de comunicare interpersonal� �i pentru lucrul în echip�; înalt�
capacitate �i disponibilitate pentru efort � zic/intelectual sus�inut; voin�a �i
puterea de a � naliza cu succes toate ac�iunile ini�iate; etc.). În situa�ia în care nu
a�i rezervat o rubric� special� în cadrul experien�ei dumneavoastr� profesionale
pentru cuno�tin�ele de operare PC, este recomandabil s� efectua�i men�iunile
de rigoare în cadrul “casetei” Abilit��i. De asemenea, nu ezita�i ca, eventual, în
func�ie de capacit��i, s� preciza�i �i faptul c� �ti�i s� “naviga�i” pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c� pasiunile extraprofesionale ale candida�ilor relev� multe dintre poten�ialele
tr�s�turi de� nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, c�l�ria, natura �i �ahul, este (foarte probabil)
un tip vis�tor, nostalgic �i (aten�ie la pericol ! ...) individualist (nu îi place
lucrul �i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv�, un candidat c�ruia
îi plac excursiile montane împreun� cu prietenii, voleiul �i fotbalul (deci,
sporturi de echip�), poate denota un caracter foarte sociabil �i comunicativ.
În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim� aten�ie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev�, a�a cum am subliniat,
multe dintre poten�ialele tr�s�turi de personalitate ale redactantului CV-ului.
�i, chiar dac� a�i auzit �i/sau a�i fost (“aprig”) sf�tui�i “… cam cum trebuie
s� arate pasiunile extraprofesionale …”, � �i dumneavoastr� în�iv�, deci � �i
originali �i scrie�i exact ceea ce v� place �i/sau v� �i atrage ! Dar, în acela�i
timp, evita�i formul�rile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica �i dansul”,
indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v� plac, ce
autori, compozitori �i interpre�i prefera�i ave�i etc.). Pentru simplul motiv c�,
indiferent de voin��, mai devreme sau mai târziu, tr�s�turile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr� vor � depistate ! …
REFERIN�E. În general, este de dorit evitarea în�iruirii a mai mult de
dou� nume de persoane care pot da referin�e despre dumneavoastr� (este foarte
probabil c�, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referin�ele respective).
Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al
acestora.
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 255

De retinut:
– Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.
– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va � contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
– Dac� nominaliza�i dou� persoane, este foarte util s� le alege�i cu
maxim� precau�ie �i grij�. În acest sens, evita�i s� � �i pu�i în situa�ii
de genul “F� tu scrisoarea �i eu �i-o semnez !”. Deci, alege�i persoane
dispuse s� î�i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv� pentru viitoarea
dumneavoastr� carier� …
– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor � deranjate cu telefoane inutile.
În � ne, dar nicidecum în ultimul rând:
– nu uita�i s� ata�a�i (eventual, func�ie de solicitare) o poz� color în
partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr�;
– nu uita�i s� semna�i ceea ce a�i scris (chiar dac� destul de multe persoane
spun c� nu este cazul, v� putem demonstra c� �i noi putem face un CV
pentru �i în numele dumneavoastr� ! …);
– dac� CV-ul este depus la o mare � rm� (�i este posibil a � “conservat”
în a�teptarea unei oportunit��i viitoare) sau la o agen�ie de recrutare,
este recomandabil s� îl data�i. Dac�, îns�, el este rezultanta unui anun�
publicat într-un cotidian sau într-o revist�, datarea redact�rii sale poate
deveni inoportun�.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor � ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa � i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate � sigur ca nu va � chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului
va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
256 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

În continuare vom prezenta modul de a redacta con�inutul unui CV
cronologic. Evident, op�iunea alegerii tipului de CV v� apar�ine, în func�ie
de interese �i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz� �i considerentele
anterior prezentate r�mân valabile pentru oricare tip de variant� �i/sau de
“model” (în general, evita�i copierea modelelor!).
Model de CURRICULUM VITAE cronologic:
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; c�s�torit; stagiul militar: efectuat
Experien�� profesional�:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necali� cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor cali� cat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monogra� ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor de� nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 – prezent):
Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov;
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 257

- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei
- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;
- Instalatie produs zapada arti� ciala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud
Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte � 110 mm; � 160
mm; � 180 mm; � 400 mm; � 600 mm
Formare profesional�:
Cali� cari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abilit��i:
Limbi str�ine: Engleza - debutant
Cuno�tin�e operare PC: WORD,
Principale tr�s�turi de caracter: dinamism; � delitate; înalt� capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura �i � lmele SF, excursiile în grup
Referin�e :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va � citit,
si pe termen scurt poate � chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
258 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata � ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, a� a-l! Un telefon la
� rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa � e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o pozi�ie unde abilit��ile mele s� � e folosite �i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 259

Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti � gasit cu usurinta. La � nal,
pastreaza tonul o� cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea bene� cii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
260 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�
MODEL de scrisoare de intentie
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul � rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va � cel de seriozitate
si profesionalism.

– Tiparirea scrisorii trebuie sa � e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si gra� ca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma gra� ca � nala sunt foarte importante. Veri� ca claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Veri� ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare
Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie
sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate � , exclusiv, rezultanta
„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si nonverbal
ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor „mecanismelor” util a � utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva”.
Dincolo de de� nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a � respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a � solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exempli� carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)
a � respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata � , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in � ecare din noi nu poate � decat cea speci� ca
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 261

Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
� ecarui candidat, constau in:
• veri� carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
• „comensurarea” si/sau testarea pro� lului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
• testarea capacitatii si a modalitatilor speci� ce de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica e� cient) cu se� i si cu subordonatii;
• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
„distorsiuni” si/sau con� icte intervenite in activitatile cotidiene;
• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.
Cum sa � m cei mai buni la interviu
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va � imperativ necesar sa stim sa:
• � m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, e� cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
in� exiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa � m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semni� catia deplasarii privirii – etc.);
262 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

• acceptam ca decizia � nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a rein� uenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata � ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea a� a, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa � e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va � , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor � , de regula, exempli� cate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semni� cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 263

mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a �
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa � e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii � ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
� rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, � e in valuta, � e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca miar
� su� cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor � rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti �
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru � rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va � produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
264 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

� indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, � del, personalitatea si � ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va �
de natura sa modi� ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va � , � nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
a� ate in fata si, mai ales, nu... va � deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va � impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in � nalul interviului, nu va trebui
sa � m deloc mirati daca Indiferentul va � persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima � delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor � , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
� in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, � ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se� il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa � m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor � de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa veri� ce daca si cum stim sa reactionam pentru � ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, � ecaruia, cel mai oportun si e� cace „tratament”;
Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 265

� in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa � e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor � disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e� cient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
� indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni� cative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va � deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va � , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa � m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va � desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.
266 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�