TEZA DE DOCTORAT - Universitatea Transilvania

Rezumatul tezei de doctorat
Capitolul 8 - CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI
RECOMANDĂRI
8.1. Concluzii generale
1. Introducerea udării prin aspersiune în tehnologia culturii este utilă datorită perioadelor
secetoase ce se succed în ultimii ani şi a necesităţii udării tuturor culturilor existente pe
soluri neamenajate cu texturi şi dimensiuni diferite.
2. Din studiul documentar rezultă că, instalaţiile de udare prin aspersiune realizate în
România au fost destinate udării cu norme mari şi indici calitativi satisfăcători a
suprafeţelor existente la unităţile agricole, însămânţate cu culturi de câmp, pe soluri cu
textură medie sau grea.
3. Din categoria instalaţiilor de udare prin aspersiune fac parte şi instalaţiile de udare prin
aspersiune cu tambur şi furtun, care au fost realizate în diferite variante constructive
(cu acţionări hidraulice cu burduf sau turbină, cu cărucioare diferite şi lungimi ale
furtunelor de 300 ... 400 m), dar cu diametre, grosimi ale furtunelor şi grupuri de
acţionare hidraulică aceleaşi (Ø 130x8 mm, burduf sau turbină).
4. Pentru realizarea unei capacităţi de lucru mărite a instalaţiei IATF - 300 s-a realizat
echiparea acesteia cu două aspersoare, ceea ce a determinat obţinerea în exploatare
a unor indici calitativi ai udării ne satisfăcători şi pierderi mărite de presiune pe
instalaţie. Aceste instalaţii funcţionează la presiuni mărite (mai mari de 0,45 MPa) şi
necesită apă filtrată.
5. Instalaţiile de udare prin aspersiune cu tambur şi furtun realizate pe plan mondial în mai
multe variante constructive, au un grad mărit de automatizare şi control al funcţionării şi
realizează indici calitativi superiori ai udării. Aceste instalaţii se livrează pe piaţa
românească la preţuri ridicate şi funcţionează la presiuni mărite de lucru şi cu apă de
calitate bună (filtrată).
6. Pe plan mondial ponderea instalaţiilor de udare prin aspersiune cu tambur şi furtun este
mare (ex.: Franţa 75 %, [82]) iar condiţiile existente în România de după anii 1990
impun aplicarea udărilor cu aceste instalaţii.
7. Cercetările s-au efectuat pe instalaţii reprezentative pentru condiţiile din România,
acţionate cu grupuri hidraulice turbină, cu diametre Ø 32, 75 sau 130 mm şi lungimi ale
furtunurilor de 100 ... 300 m iar instalaţiile au fost numite simbolic MINI-IATF, IATF-75
şi IATF-300.
8. Perfecţionarea instalaţiilor de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun s-a realizat prin
analiza parametrilor subansamblurilor acestora, realizarea de soluţii constructive
originale şi corelarea acestora cu mărimea suprafeţei, cultura ce trebuie udată şi
calitatea apei de udare.
9 Prin echiparea instalaţiilor cu un aspersor sau cu duze, acţionate cu motoare hidraulice
cu membrană sau burduf, se realizează funcţionarea acestora Ia presiuni de 300 ...
400 kPa şi respectiv 200 ... 300 kPa.
10. Rezultatele experimentale arată că, la instalaţiile IATF-75 şi IATF-300 îmbunătăţirea
indicior calitativi ai udării se realizează prin udarea cu un singur aspersor sau cu
rampă.
11. Coeficientul de uniformitate al udării este mai bun la instalaţia MINI-IATF prin utilizarea
de aspersoare cu două duze şi realizarea unei viteze de avans a căruciorului
aproximativ constanta (cu o variaţie maximă de 15 %).
12. La instalaţiile IATF-75 şi IATF-300 M gradul de suprapunere în schema de udare, se
reduce la udarea cu cărucior cu rampă (0,19 la IATF - 300 M ), neinfluenţând
uniformitatea udării . De asemenea, zonele udate la începutul şi sfârşitul udării au
aplicate norme de udare aproximativ constante la udarea cu cărucioare cu rampă cu
]
Autor: ing. Mihail NEDELCU Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing. Ioan CÂNDEA
- 58 -