TEZA DE DOCTORAT - Universitatea Transilvania

Rezumatul tezei de doctorat
în care: a este unghiul format de axa aspersorului cu planul orizontal.
Prin integrarea sistemului de ecuaţii şi impunând condiţiile iniţiale (pt. t =0) se obţin
valorile constantelor de integrare, iar ecuaţiile de mişcare vor fi definite de următoarele
relaţii:
�
�x
c = a cosα + (v 0 cosα) t
�
2
�
gt
�y
c = asinα + �vosinα �t
-
�
2
� � aπn �
�z c = �aωcos �t
= � cosα �t
�
� 30 �
(6.115)
Distanţa r la care centrul de masă al segmentului jetului atinge solul (fig.6.17) este
dată de relaţia:
Înlocuind xc şi zc cu expresiile din (6.91) se obţine:
2 2
r c = x c + z c
(6.120)
v0 2
2 2
a × π × n
c 0
r = sin2α v +
g 3600
(6.121)
Analizând această relaţie se constată că raza de acţiune a jetului depinde în
primul rând de viteza de pulverizare şi de unghiul de înclinare a jetului şi în mai
mică măsură de viteza de rotire a aspersorului.
6.6.3. Indicii de lucru ai aspersoarelor
Principalii indici de lucru ai aspersoarelor sunt: presiunea de lucru; debitul; raza de
acţiune a jetului de apă;intensitatea ploii; fineţea ploii; uniformitatea de distribuţie; energia
picăturilor.
Presiunea de lucru H, influenţează atât gradul de pulverizare cât şi raza de acţiune
a jetului de apă. Crescând presiunea se îmbunătăţeşte şi fineţea ploii. Raza de acţiune a
jetului creşte cu majorarea presiunii, însă numai până la o anumită valoare, după care,
datorită pulverizării excesive a jetului, rezistenţa aerului se măreşte şi suprafaţa de udare
scade.
Debitul q este cantitatea de apă care iese din aspersor în unitatea de timp
măsurată, [m 3 /h] sau [l/s].
Pentru calcule aproximative, în cazul duzelor cu secţiune circulară, se poate folosi
relaţia [47]:
2
πd
q = µ
4
2gH [l/s] (6.122)
]
Autor: ing. Mihail NEDELCU Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing. Ioan CÂNDEA
- 45 -