TEZA DE DOCTORAT - Universitatea Transilvania

Rezumatul tezei de doctorat
Deşi există măsuri tehnice de atenuare a acţiunii vântului (utilizarea presiunilor
joase şi a unghiurilor mici la aspersor), totuşi aspersiunea se exclude la viteze ale vântului
de peste 3,50 m/s (contându-se pe o eficienţă a aspersiunii de numai 70...75% la viteza
vântului de 2,80 m/s şi de 65 ... 70% la viteza de 4,40 m/s).
Solul, prin proprietăţile sale hidrofizice diferite cu textura, contribuie la alegerea
metodei de udare, indirect prin mărimea normei de udare din perioada de vegetaţie şi
direct prin permeabilitate.
Asfel, în linii mari, aspersiunea se consideră o metodă de udare specifică pentru
norme de udare mai mici, corespunzând de regulă solurilor grele din zonele subumede şi
umede.
2.5. Udarea prin aspersiune. Caracteristicile udării prin aspersiune
Prin această metodă de udare, apa de irigaţie este pulverizată mai întâi în aer, de
unde picăturile cad sub formă de ploaie pe plante şi sol. Caracteristicile acestei udări
sunt :
- uniformitatea distribuirii apei pe teren prin aspersiune depinde de gradul de
perfecţionare tehnică a instalaţiei şi este influenţată de intensitatea vântului ;
- infiltrarea normală în sol se realizează atunci când intensitatea aspersinuii este
mai mică decât coeficientul de filtraţie (k), dar nu atât de mică încât să nu se folosească la
maximum capacitatea solulului de a primi în timpul cel mai scurt norma de udare
necesară ; la valori ale lui k (coeficientul de filtraţie) sub 1×10 -4 cm/s (3,60 mm/h) irigarea
prin aspersiune devine practic inaplicabilă ;
- Aspersiunea are un domeniu de aplicaţie mai larg decât udarea prin scurgere la
suprafaţă : pe terenuri cu pantă de peste 0,04, cu mezorelief frământat şi pe soluri forte
permeabile sau foarete subţiri ; reduce costul nivelării ; este în general mai comodă şi mai
uşor de condus şi poate fi folosită în anumite condiţii şi pentru combaterea îngheţului ;
- Principalele dezavantaje se referă la neuniformitatea prin vânt şi la unii indici
economici mai puţin favorabili ca la irigarea prin scurgere, cu privire la consumul de metal
şi de energie, care se traduc prin costul apei mai ridicat ; de aceea, în ţari cu experienţă în
irigaţie, anumite culturi ce nu suportă un preţ de cost ridicat se udă numai prin scurgere la
suprafaţă.
2.6. Indicii de calitate ai udării prin aspersiunie
Aceşti indici se referă la intensitatea şi uniformitatea udării, precum şi la mărimea
picăturilor.
Intensitatea aspersiunii. Se ia în considerare intensitatea orară ih şi intensitatea
instantanee is, adică înălţimea apei ce cade la fiecare rotaţie completă a aspersorului :
q �t
is
� [mm],
S
(2.1)
în care q este debitul aspersorului, în l/s ;
t - timpul de rotaţie al aspersorului
S - suprafaţa udată, în m
, în s ;
2 .
Intensitatea instantanee se deduce din cea orară, astfel :
i
s
ih 3600 �q
� �
n n � S
în care n este numul de rotaţii pe oră.
[mm], (2.2)
Uniformitatea aspersiunii. Cel mai utilizat indice este coeficientul de uniformitate
Cristiansen Cu, ce trebuie să nu scadă sub 70-80% ;
]
Autor: ing. Mihail NEDELCU Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing. Ioan CÂNDEA
- 21 -