TEZA DE DOCTORAT - Universitatea Transilvania

Rezumatul tezei de doctorat
bogată, cu posibilităţi relativ uşoare de aducere a apei, întinse suprafeţe agricole cu soluri
fertile şi relief potrivit, precum şi o serie de alţi factori importanţi care acţionează favorabil
asupra dezvoltării irigaţiilor.
1.4. Funcţiile irigaţiei
Scopul principal al irigaţiei este completarea deficitului de umiditatea din sol, atât
pe terenurile situate în zone secetoase, cât şi în regiuni mai puţin secetoase însă cu o
distribuţie nefavorabilă a precipitaţiilor în timpul perioadei de vegetaţie, dar pot avea şi alte
funcţiuni în agricultură.
După scopul urmărit, irigaţiile pot fi:
- de umectare, care completează deficitul de umiditate al solului în timpul
perioadei de vegetaţie;
- de aprovizionare, care asigură o parte din cantitatea de apă necesară
culturilor agricole, prin înmagazinare în sol, înainte de perioada de vegetaţie ;
- de spălare, care urmăresc înlăturarea din sol a sărurilor dăunătoare dezvoltării
plantelor ;
- de fertilizare, cu ajutorul cărora se încorporează în sol îngrăşămintele
necesare culturilor agricole ;
- termoregulatoare, care au drept scop apărarea plantelor de temperaturile
coborâte şi chiar de îngheţ iar în alte cazuri încălzirea solului când acesta este
prea rece ;
- de maturare a fructelor, care asigură accelerarea procesului de maturare sau
irigaţia de pigmentare care dă posibilitatea de a colora fructele, dându-le un
aspect atrăgător.
1.5. Sistemul de irigaţie
Sistemul de irigaţie este complexul de lucrări şi amenajări cu ajutorul cărora se
captează debitele din sursa de apă, se transportă şi se distribuie apa pe teren ; totodată
se asigură colectarea şi evacuarea excesului de apă din terenurile amenajate.
Elementele componente ale sistemului de irigaţie sunt în principiu următoarele :
� nodul de captare(priza), care are rolul de a capta apa şi a o conduce în canalul
principal de aducţiune. În funcţie de situaţia terenurilor de irigat faţă de sursa de
apă, captarea poate fi gravitaţională sau prin pompare. În anumite situaţii,
lucrările de captare sunt completate cu lucrări de regularizare a debitului sau de
îmbunătăţire a calităţii apei ;
� reţeaua de transport a apei, care se compune din canale, jgeaburi sau
conducte cu caracter permanent şi anume : canalul sau conducta principală de
aducţiune (canalul sau conducta magistrală în cazul sistemelor mari), care are
rolul de a conduce apa de la nodul de captare în elementele distribuitoare
principale ;
� reţeaua de distribuţie formată din canale sau conducte distribuitoare
principale, distribuitoare secundare şi distribuitoare de sector, care au rolul de a
conduce apa în cadrul fiecărui sector irigat ; poate fi compusă din canale de
pământ deschise, parţial sau total impermeabilizate, din jgeaburi de beton, sau
din conducte îngropate (beton, azbociment, P.V.C., metalice). În cazul unor
terenuri denivelate pentru conducerea apei se prevăd staţii de repompare, iar în
situaţia irigaţiilor prin conducte îngropate se folosesc staţii de pompare de
punere sub presiune ;
� lucrările de amenajare interioară, care sunt diferenţiate în funcţie de metoda
de udare, putând consta din conducte sub presiune, fixe sau transportabile,
elemente de pământ (canale provizorii, rigole, brazde sau fâşii) sau parcele
submersibile în cazul orezăriilor ;
]
Autor: ing. Mihail NEDELCU Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing. Ioan CÂNDEA
- 18 -