TEZA DE DOCTORAT - Universitatea Transilvania

Rezumatul tezei de doctorat
� maşini pentru erbicidat şi executat tratamente 23758 bucăţi;
� combine 25096 bucăţi;
� motocositori 24151 bucăţi;
� echipamente pentru irigat :
- mobile 21169 bucăţi;
- fixe 12037 bucăţi.
1.2. Importanţa irigaţiilor în agricultură şi stadiul actual al irigaţiilor în
România
Prin irigaţie se urmăreşte aprovizionarea dirijată a solului cu apa, în funcţie de
cerinţele plantelor, în scopul obţinerii de recolte mari şi de o calitate superioara, în
contextul în care principala cale de satisfacere a necesarului de hrană pentru populaţia
globului o constituie sporirea producţiei agricole pe unitatea de suprafaţă.
Necesitatea aprovizionării cu alimente a populaţiei în continuă creştere este un
factor de importanţă majoră. În ceea ce priveşte dinamica suprafeţelor irigate: 8 milioane
ha la finele secolului al XVII-lea, 40 milioane ha la începutul secolului al XX-lea, peste 270
milioane ha la nivelul anilor ’80, în jur de 300 milioane ha la sfârşitul secolului al XX-lea.
După datele F.A.O., necesarul de cereale pentru populaţia globului în anul 2000 a
fost de peste 2500 milioane de tone.
Zonele irigate produc 25…40% din totalul producţiei agricole mondiale deşi se irigă
numai 15% din suprafaţa cultivată, sau 5% din cea agricolă.
Cercetările experimentale şi de producţie au demonstrat că irigaţia nu se justifică
economic numai în regiunile aride, ci şi în zonele subumede, unde se obţin însemnate
sporuri de producţie, cu cheltuieli relativ reduse, fiind necesară o normă de irigare unică,
repartizată în 2...3 udări.
România a investit un capital imens în amenajarea suprafeţei de 3,1 milioane ha
pentru irigat, din care 2,9 milioane ha, suprafaţă arabilă. Astfel, suprafaţa amenajată
pentru irigat, reprezintă 31% din suprafaţa totală arabilă a ţării.
Supradimensionarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare a avut drept consecinţă
imposibilitatea de exploatare în condiţii de eficienţă economică a suprafeţei amenajate
pentru irigat, gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrând nivele deosebit de scăzute
(8…25%).
România dispune de o suprafaţă mare amenajată pentru irigat, ocupând printre
cele mai însemnate suprafeţe din Europa, dar datorită gradului scăzut de utilizare şi a
degradării instalaţiilor, efectele nu se resimt în recoltele României.
1.3. Necesitatea irigaţiei
În agricultura ţării noastre, seceta constituie un factor natural deosebit de dăunător.
În regiunile de câmpie şi coline se manifestă la majoritatea culturilor agricole printr-un
deficit de umiditatea sau o repartizare nefavorabilă a precipitaţiilor în raport cu cerinţele
culturilor. Totodată temperaturile ridicate din cursul verii şi vânturile sporesc transpiraţia.
Din punct de vedere climatic se diferenţiază o zonă puternic secetoasă în sudul şi
estul ţării (Câmpia Dunării, Dobrogea şi Moldova), zonă în care anii secetoşi au o
frecvenţă mai mare de 50%. În cursul perioadei de vegetaţie se întâlnesc intervale complet
lipsite de ploi de 20…30 zile, atingând în anii foarte secetoşi 3…4 luni.
Înlăturarea consecinţelor dăunătoare ale secetei în zona secetoasă este posibilă
prin aplicarea irigaţiilor. Practica agricolă a arătat şi în cuprinsul zonelor subumede şi
umede ale ţării se manifestă periodic un deficit de umiditate pentru majoritatea culturilor
agricole, făcând utilă intervenţia irigaţiei mai ales în lunile iulie şi august.
Posibilităţile de irigare sub aspectul cadrului natural şi al condiţiilor socialeconomice
sunt relativ avantajoase în ţara noastră. Există o reţea hidrografică destul de
]
Autor: ing. Mihail NEDELCU Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing. Ioan CÂNDEA
- 17 -