RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG - Consiliul Judetean Botosani

S.C. ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com www. ecologicamb.lx.ro
ani folosirea acestor substanţe în agricultură s-a redus mult.
Dejecţiile zootehnice sunt foarte bogate în elemente fertilizante, dar conţin alături
de materia organică biodegradabilă şi de substanţe nutritive, unele metale grele cum ar fi
cupru şi zincul introduse în alimentaţia animalelor. Aceste considerente, alături de
mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora ca îngrăşăminte pe
terenurile agricole moderat şi după ce au fost compostate în condiţii controlate, deoarece
în cantităţi prea mari există riscul poluării solului prin faptul că plantele nu pot absorbi
întreaga cantitate de fertilizanţi.
Depunerile necorespunzătoare de deşeuri provenite din gospodării şi din
agricultură ocupă neraţional şi nejustificat terenurile. Deşeurile menajere sunt depozitate
uneori pe terenuri sensibile (în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă sau
subterane). Depozitele nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului,
depozitarea deşeurilor fiind necontrolată, deschisă, fără suprafaţă de nivelare, conducând
la poluarea solurilor din zonele respective.
Deşeurile sunt depozitate neselectiv, fiind depuse la întâmplare pe toată suprafaţa
spaţiului alocat, iar fracţiunile mai uşoare sunt răspândite prin antrenarea eoliană pe o
suprafaţă apreciabilă în jurul acestora.
Deşeurile menajere pot fi surse de contaminare a mediului cu diverşi germeni
microbieni, gaze rezultate din descompunere, cu miros respingător (amoniac, hidrogen
sulfurat şi altele), şi a solului prin infiltraţiile care ar trebui colectate şi epurate înainte de
a fi evacuate.
Fenomenele fizice care afectează solurile determinând degradarea lor, sunt
reprezentate prin alunecări de teren, eroziuni, exces de umiditate, salinizări, compactări.
Aceste fenomene se produc datorită unor condiţii naturale care acţionează în
interdependenţă: apele subterane, pantele şi energia reliefului, substratul geologic,
regimul pluvial, caracterul argilos al terenurilor de luncă, gradul de acoperire cu vegetaţie
ş.a. Acestora li se adaugă influenţele unor activităţi antropice vechi (desţeleniri, defrişări,
agrotehnici înapoiate, exploatări de roci utile) sau mai noi (neîntreţinerea lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare, agrotehnici improprii terenurilor în pantă, desţelenirea unor
versanţi predispuşi alunecărilor şi eroziunilor).
Consecinţele poluării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor
productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate.
La potenţialul de contaminare a factorilor de mediu locali se adaugă şi ocuparea
neraţională şi scoaterea din circuitul productiv a unor terenuri şi schimbarea modului de
folosinţă.
În funcţie de natura problemelor care afectează solul, se disting zone cu:
• soluri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii, localizate în zona joasă de şes
39