RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG - Consiliul Judetean Botosani

S.C. ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com www. ecologicamb.lx.ro
Apa distribuită prin Staţia Săveni pentru cei aproximativ 6.000 de locuitori, nu se
încadrează în parametrii de potabilitate d.p.d.v. chimic datorită sursei – Lacul Negreni, a
cărui apă are concentraţie crescută de humus, ce nu poate fi îndepărtat prin
compartimentele de prelucrare ale staţiei. Astfel din cele 29 de probe analizate în anul
2004, 72% sunt necorespunzătoare chimic (substanţe organice crescute până la 30 mg/l)
şi 65% bacteriologic.
Staţia de apă Ştefăneşti prelucrează apă brută din lacul de acumulare Stânca de pe
râul Prut care este distribuită la 3.930 consumatori din localităţile Truşeşti,
Durneşti,Cucuteni,Guranda şi Ştefăneşti.
În anul 2004 din cele 28 de probe recoltate 78% sunt necorespunzătoare din punct
de vedere chimic şi 53% din punct de vedere bacteriologic. Se menţionează depăşiri
privind normativele prevăzute în Legea 458/2002, cu valori mari la indicatorii substanţe
organice şi colimetrie, mai ales în sezonul cald când au loc viituri provocate de condiţiile
meteorologice. Sursa: DSP Botoşani.
În ce priveşte zonele rurale ale judeţului Botoşani calitatea apei de fântână este
necorespunzătoare datorită prezenţei nitriţilor şi nitraţilor. Sursa PLAM Botoşani
2.1.7. Solurile
Formarea solurilor din Judeţul Botoşani a avut loc sub influenţa unui ansamblu
de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanţi sunt:
- clima;
- relieful;
- apa freatică şi pedofreatică;
- rocile de solificare;
- vegetaţia;
- eluvierea-iluvierea;
- sărăturarea (salinizarea şi alcalinizarea).
Se diferenţiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf.
SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980), cărora li se adaugă solurile
intrazonale: clasa hidrisolurilor (soluri hidromorfe, cf. SRCS 1980), clasa protisolurilor
(soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate cf. SRCS 1980), cu o dezvoltare mai redusă
în suprafaţă.
Din punct de vedere al potenţialului natural de fertilitate al solului, o asociere
aparte de soluri o reprezintă pentru zona analizată complexele de soluri caracteristice
zonelor de versant, şi constituite din combinaţii de cernoziomuri, regosoluri, erodosoluri,
gleiosoluri de coastă sau sărături, cu o fertilitate scăzută.
36