RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG - Consiliul Judetean Botosani

S.C. ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com www. ecologicamb.lx.ro
• Nodul hidrografic Stânca-Costeşti asigură necesarul de apă ;
• Zona de captare Teioasa trebuie reabilitată pentru reducerea încărcăturii de
fier;
• Lacul de acumulare Negreni nu asigură o apă de calitate şi impune
schimbarea sursei;
Calitatea apelor subterane
Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin depozite
cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar
presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi dar care
datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în
săruri.
Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de
drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere. În
categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite de presiune, la care se
remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare, drenate natural.
Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile,
alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local din
revărsarea râurilor.
Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între straturi
argilo-marnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt întâlnite în zonele secţionate de
văile râurilor.
Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile
hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului iar drenarea se face prin
capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice şi pot fi alimentate de
acestea. De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării
apelor; la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri care sunt spălate de
precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.
Sectorul Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27 foraje
de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în vigoare
privind calitatea apei , şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se menţionează că
această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici.
Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi, azotiţi, sulfaţi,
mangan.
31