RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG - Consiliul Judetean Botosani

S.C. ECOLOGIC AMB srl Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741
e- mail ecologic_amb@yahoo.com www. ecologicamb.lx.ro
ELEMENTE DE GEOLOGIE
Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Botoşani cuprinde două serii de
formaţiuni suprapuse, cu caractere diferite:
- un fundament cristalin cutat de vârstã precambriană;
- o stivă de sedimente de vârstă paleozoică, mezozoică şi neozoică necutate.
Depunerile neogene care acoperă aproape întreaga suprafaţă a judeţului aparţin
miocenului şi cuprind douã orizonturi: tortonianul şi sarmaţianul.
Tortonianul apare la zi doar în malul Prutului între Oroftiana şi Liveni fiind
alcãtuit dintr-un facies marno-calcaros.
Sarmaţianul constituie formaţiunea de suprafaţă care are răspândirea cea mai
mare. Formaţiunile sarmaţiene sunt reprezentate printr-un facies calcaros recifal (Valea
Prutului între Crasnaleuca şi Ştefăneşti) şi un facies argilo-nisipos (pe văile unor afluenţi
ai Prutului); tot de vârstă sarmaţiană sunt şi argilele, nisipurile şi gresiile ce apar în zona
Dorohoi, Botoşani, Copălău, Frumuşica.
Partea de sud a judeţului, la sud de aliniamentul localităţilor Copălău-Suliţa–
Albeşti şi Santa Mare sunt răspândite argilele cenuşii cu întercalaţii de nisipuri, iar pe
dealurile mai înalte apar calcarele şi gresiile oolitice.
Deasupra tuturor acestor formaţiuni pe culmile dealurilor apare o cuvertură de
depuneri leoessoide de vârstă cuaternară.
Tectonica zonei
Sub aspect seismic, judetul Botoşani se încadreaza în gradul VII (MSK) de
intensitate seismica, corespunzator unei perioade de revenire de minimum 100 de ani, în
conformitate cu SR 11000/1-93. În conformitate cu Normativul P 100-92, amplasamentul
se situeaza în zona seismica de calcul E, careia îi corespunde un coeficient KS = 0,12 si o
perioada de colt TC = 0,7 sec.
2.1.3 Clima
Teritoriul aparţine zonei de climat temperat continental moderat, cu veri
călduroase şi ierni geroase cu viscole.
Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm 2 are o distribuţie
neuniformă în cursul anului. 40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm 2 ),
în timp ce iarna se realizează doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm 2 ).
Temperatura medie anuală a aerului scade odată cu creşterea altitudinii , fiind
de 9,5 0 C în zona cu altitudini sub 200 m şi de cca 9 0 C la altitudini de peste 200m ,în
18