Revista Jandarmeria Romana nr 19

Membră a reţelei ELEMENT
Publicaţie ilustrată de analiză, cultură, opinie şi informare
Serie nouă / Anul V / Numărul 19 / Iunie 2012

Agenda Jandarmeriei
4-5
Distincţii pentru Detaşamentul “NTM-A“
Recunoştinţă din... SUA
Studenţi francezi în vizită la Jandarmerie
Femeia-militar
7 Ambiţie şi provocare
Reportaj
10-12 Prima finală - un succes
Pentru liniştea cetăţii
13
Retrospectivă
16-17
Reportaj
18-19 Incursiune în viitor
De interes
20-21 Şi tu poţi fi colegul nostru!
Dincolo de graniţă
22-23
Prevenirea, derulată pe fronturi largi
Jandarmeria promovează “Let’s Do It Romania“
Reuniune CIMIN a FJE
Comisia pentru Afaceri Europene a FIEP
Premieră instituţională
Agenda unităţilor
24-25
Rezultate din misiuni
26-29
Operaţiunea “Jandarmul pescar“
Promoţia 2011, “Gata pentru misiune!“
Salvat de la sinucidere
La nevoie suntem şi pompieri
Două exemple pentru comunitate
Geantă pierdută, restituită proprietarei
Educaţie prin sport
30-31
Jandarm gorjan, campion la unifight
S.M.S.J. Fălticeni - 11 medalii la Campionatul
Instituţiilor de Învăţământ ale MAI
Campionul îşi stabileşte un nou record personal
Pe podium la Campionatul european de karate
Condei cu spirit
32-33
Restituiri
34-35
Poezie - Laurenţiu Damean
Din aspectele crizei economice mondiale - 1932
Coperta 1:
Suporteri spanioli, în drum spre Arena Naţională,
la Finala Europa League.
Coperta 4:
Tinere sportive ale Clubului Dinamo, la standul
Jandarmeriei (acţiunea „Porţi Deschise„ la MAI).
Data închiderii ediţiei:
20 iunie 2012
C o l e c t i v u l d e r e d a c ţ i e m u l ţ u m e ş t e
c o l a b o r a t o r i l o r c a r e a u c o n t r i b u i t l a
r e a l i z a r e a a c e s t u i n u m ă r a l R e v i s t e i
“ J a n d a r m e r i a R o m â n ă ” !
Din sumar
Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
Revista “Jandarmeria Română”
ISSN 1843 - 388X
Adresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11
Sector 1, Bucureşti
Telefon: 021 409.65.01
Fax: 021 319.80.52
E-mail: revista@jandarmeriaromana.ro
4
7 11
17
18
22 25
28 31
Director coordonator: col. Marian ZAHARIA
Redactor-şef: col. Romică MOISE
Redactori: mr. Sorin DESPINA
slt. Casandra ILIE
Tehnoredactor: plt.adj. Florian GRIGORE
Fotoreporter: plt.adj. şef Cristian DUMITRU
Administrator: plt.adj. Nicoleta SANDU
Revista “Jandarmeria Română”poate fi consultată
şi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro
Noua conducere a Jandarmeriei Române
Inspector general (împuternicit)
General maior dr. Gavrilă POP
Prim-adjunct al inspectorului
general şi şef al Statului Major
(împuternicit)
Colonel dr. Ovidiu VASILICĂ
La data de 10 mai a.c., la comanda Jandarmeriei
Române a fost împuternicit domnul general maior dr.
Gavrilă Pop.
Cariera militară a noului inspector general, în vârstă
de 54 de ani, a început în anul 1977, când a susţinut
concursul de admitere în Şcoala de Ofiţeri Activi a MAI,
pe care a absolvit-o trei ani mai târziu, fiind repartizat
comandant de subunitate şi instructor la un batalion din
Târgu Jiu. După terminarea cursurilor Academiei Militare,
specialitatea Ştiinţe politico-militare, în anul 1988, a fost
repartizat în funcţia de ofiţer principal la Comandamentul
Trupelor de Pază şi Ordine. După alţi doi ani de activitate,
a urmat un scurt stagiu, ca ofiţer specialist, la Poliţia
Muncipiului Bucureşti, iar în perioada 1991-1999, a
îndeplinit, succesiv, funcţiile de comandant de batalion
şi de brigadă (BAOLP) la Direcţia Generală de Poliţie a
Capitalei. Între timp, a absolvit cursurile Facultăţii de
Arme Întrunite din Academia de Înalte Studii Militare,
ale Facultăţii de Drept, specializarea Ştiinţe juridice, în
cadrul Academiei de Poliţie, precum şi ale Colegiului de
Comandă şi Stat Major.
Începând cu anul 1999, devine comandantul Brigăzii
Speciale de Intervenţie, iar după doi ani este numit
adjunct al comandantului Jandarmeriei pentru Ordine
publică (2001-2005); după anul 2000 a urmat cursurile
Colegiului Naţional de Apărare, iar în anul 2005 a obţinut
titlul de doctor în Ştiinţe militare. În acelaşi an este numit
director al Direcţiei Pază şi Protecţie Instituţionalizată
din IGJR, funcţie pe care o ocupă până în anul 2007,
când i se încredinţează comanda Direcţiei Generale de
Jandarmi a Municipiului Bucureşti. După circa patru ani
este numit comandant al Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri
a Jandarmeriei Române, funcţie pe care a ocupat-o până la
data prezentei împuterniciri.
Cariera domnului colonel Ovidiu Vasilică, în vârstă de
48 de ani, a debutat în anul 1985, când a început cursurile
Şcolii Militare de Ofiţeri Activi a MAI. După absolvire a
fost repartizat comandant de pluton, iar doi ani mai târziu
a devenit comandant de companie la o unitate din Capitală.
În anul 1991 promovează şef de Stat Major la un batalion,
funcţie pe care o ocupă timp de patru ani, perioadă în care
a urmat şi cursurile Universităţii Naţionale de Apărare.
După absolvirea acestei instituţii, i se încredinţează
funcţia de comandant al Batalionului mobil de jandarmi
Gheorgheni, pe care o ocupă până în anul 2003, când a
fost numit la conducerea Şcolii de Aplicaţie a Jandarmeriei
Române. A îndeplinit această funcţie timp de aproape
şapte ani, iar din 2009 a devenit comandant Detaşament
misiuni internaţionale, calitate în care a condus unităţi
ale Jandarmeriei dislocate cu misiuni specifice în teatrele
de operaţii din Kosovo şi Afghanistan. După revenirea în
ţară, a fost numit la comanda IJJ Ilfov.
Secţiunea formare profesională din CV mai cuprinde:
Facultatea de Drept, specializarea Ştiinţe juridice
(Univ. „Al. Ioan Cuza din Iaşi”); cursuri de Stat Major
şi de perfecţionare strategică în cadrul unor instituţii de
învăţământ militare româneşti şi străine; masterat în
Administraţie publică europeană şi doctorat în Ştiinţe
militare.
3

Agenda Jandarmeriei
RECUNOAŞTEREA
PROFESIONALISMULUI
În data de 2 mai, a avut loc pe platoul din Cazarma Băneasa
ceremonialul prilejuit de plecarea celui de-al treilea detaşament de
jandarmi în teatrul de operaţii din Afganistan. Comandantul acestui
nou contingent este maiorul Victor Moloiu, ofiţer în cadrul Centrului
de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri. Cei 76 de
jandarmi (28 de ofiţeri şi 48 de subofiţeri), au plecat în misiune pentru
o perioadă de şase luni. Activităţile au început în jurul orei 11.00,
când în faţa oficialităţilor prezente a fost intonat Imnul Naţional al
României. De asemenea, ca la fiecare Apel Solemn a fost oficiat
şi serviciul religios. Printre cei care au răspuns prezent invitaţiei
conducerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române de
a participa la ceremonial s-au numărat: cms.şef Gheorghe Sima -
Direcţia Specială (Guvernul României), directori generali din Aparatul
Central, cms.şef Gelu Oltean, director general DGIPI, col. Marcel
Lucaciu, inspector general IGSU, gl.mr.dr. Avram Cătănici - Statul
25 Mai
Distincţii pentru
Detaşamentul „NTM-A”
Cei 66 de jandarmi care au făcut parte din cel de-al doilea
contingent dislocat în teatrul de operaţii din Afganistan, s-au întors
acasă, în noaptea de 24/25 mai. În cadrul unei ceremonii desfăşurate,
astăzi, la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, aceştia au
primit din partea ministrului Ioan Rus şi a inspectorului general al
Jandarmeriei, general maior dr. Gavrilă Pop, recompense onorifice
(foto dreapta). Astfel, au fost conferite 64 de „Distincţii de serviciu”
pentru participarea la misiuni în afara teritoriului statului român, iar
două cadre au primit Diplome pentru modul exemplar în care au
îndeplinit misiunea încredinţată în cadrul NTM-A.
Colegii noştri au participat, pentru un tur de serviciu de 6 luni, la
Misiunea NATO de instruire a Forţelor de Securitate Afgane, aceştia
desfăşurând activităţi de mentorat.
C.I.
02 Mai
Momentul primirii Ordinului de Acţiune
Major General, gl.mr. Ariton Ioniţă - Statul Major al Forţelor Terestre,
Philip Nazelrod, ataşat de securitate - Ambasada SUA, mr. Etienne
Peltier, consilier al inspectorului general, dar şi foşti comandanţi ai
Jandarmeriei Române.
Domnul comisar de poliţie Cristian Mihai, director adjunct al Direcţiei
Generale Management Operaţional din MAI, a dat citire Ordinului
de Acţiune nr. I/1105 din 28.04.2012. rotaţia jandarmilor români
efectuându-se în perioada 4-27 mai, în două etape succesive. Astfel,
în ziua de 4 mai a avut loc dislocarea celor 76 de cadre, urmând ca în
perioada 26-27 mai s-a desfăşurat repatrierea din Afganistan a celor
66 de jandarmi plecaţi în misiune în luna noiembrie a anului trecut.
Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea detaşamentului.
30 Mai
Al treilea detaşament pentru
Afganistan, gata de misiune
sublocotenent Casandra ILIE
Recunoştinţă din ...SUA
Miercuri, 30 mai, la sediul Inspectoratului General al
Jandarmeriei a avut loc festivitatea de acordare a două
distincţii oferite membrilor primului contingent care a
executat misiuni în Afghanistan.
„Pentru contribuţia deosebită la succesul misiunii”,
cei 66 de jandarmi au primit medalia „Army
Commendation” din partea Ministerului Apărării al SUA
şi medalia „ISAF” (foto dreapta) din partea NATO, cele
două distincţii fiind înmânate de colonelul dr. Ovidiu
Vasilică (foto stânga), primul adjunct al inspectorului
general şi şeful Statului Major.
„Sunt nişte medalii meritate, pentru că ceea ce am
făcut a contribuit mult la progresul misiunii. Am avut
şansa să fim în primul contingent şi este ceva deosebit
să fii primul, într-o misiune la 4000 de kilometrii de
casă şi, cel mai important, într-o misiune de pionierat a
Jandarmeriei. Sunt convins că acest contingent va rămâne în istoria Jandarmeriei”, au fost
cuvintele colonelului Ovidiu Vasilică în deschiderea festivităţii.
A urmat oferirea distincţiilor şi a certificatelor, într-o atmosferă caldă, presărată cu multe
amintiri şi aprecieri camaradereşti, precum şi o poză de grup.
Îi felicităm şi noi şi le dorim succes în carieră.
O delegaţie din Republica Populară Chineză, aflată în vizită în ţara noastră,
la invitaţia Guvernului României, a fost prezentă, pe 23 mai a.c., la sediul
Inspectoratului General al Jandarmeriei. Întâlnirea cu comanda Jandarmeriei
a fost solicitată de şeful delegaţiei, domnul Wang Lequan, secretar adjunct al
Comisiei Centrale pentru Ordine, Securitate Internă şi Justiţie a Comitetului
Central al Partidului Comunist Chinez şi este rezultatul cooperării îndelungate
între Arma noastră şi Trupele Poliţiei Înarmate Populare Chineze.
Programul vizitei a cuprins prezentarea, de către generalul maior dr.
Gavrilă Pop, a atribuţiilor şi organizării Jandarmeriei, urmată de discuţii
despre problemele de ordine publică internă şi despre ameninţările la
adresa securităţii publice. Oficialul chinez a exprimat disponibilitatea de
intensificare a relaţiilor de prietenie şi profesionale între Trupele Poliţiei
Înarmate Populare Chineze şi Jandarmeria Română, în special în domeniul
pregătirii în comun.
La finalul vizitei, membrilor delegaţiei le-a fost prezentat un exerciţiu
demonstrativ în mai multe etape, efectuat de către jandarmii din cadrul BSIJ
„Vlad Ţepeş”, oaspeţii fiind încântaţi de prestaţia colegilor noştri.
S.D.
12 Iunie
Studenţi francezi
în vizită la Jandarmerie
O grupă formată din 20 de studenţi ai Şcolii de Război din
cadrul Ministerului Apărării din Republica Franţa, însoţiţi de
ataşatul de securitate internă al Ambasadei Franţei la Bucureşti,
au fost oaspeţii Jandarmeriei Române, pentru o zi, vizita fiind
ocazionată de programul de studiu ce include cunoaşterea altor
sisteme de apărare şi ordine publică.
Programul a cuprins o întrevedere cu primul adjunct al
inspectorului general şi şef al Statului Major, colonel dr. Ovidiu
Vasilică; domnia-sa a făcut o prezentare generală a instituţiei
noastre. Au urmat două prezentări, una susţinută de maiorul
Anton Cernat din cadrul Punctului Naţional de Informare
23 Mai
Studenţii francezi alături de reprezentanţii Jandarmeriei Române
Oaspeţi chinezi la I.G.J.R.
Manifestări Sportive, care a avut ca temă organizarea finalei
„Europa League”, cealaltă fiind axată pe „Managementul crizelor
şi a evenimentelor de amploare” (cu accent pe manifestările
şi căderile masive de zăpadă din ianuarie-februarie a.c.),
realizatorul acesteia fiind maiorul Bogdan Ştir din cadrul Direcţiei
Ordine şi Siguranţă Publică.
Cele două materiale au fost apreciate de studenţii străini,
discuţiile pe marginea acestora depăşind cu mult timpul alocat
iniţial. Programul s-a încheiat cu vizitarea Centrului operaţional
al Jandarmeriei de la sediul IGJR.
S.D.
18 Iunie Delegaţie a Jandarmeriei
Române, în Turcia
În perioada 18-21 iunie a.c., o delegaţie condusă
de inspectorul general al Jandarmeriei Române,
domnul general maior dr. Gavrilă Pop, a efectuat
o vizită oficială la Ankara, în Turcia, la invitaţia
comandantului general al Jandarmeriei Turce,
general Bekir Kalyoncu.
Pe agenda discuţiilor dintre conducerile celor
două jandarmerii s-au aflat teme privind dezvoltarea
formelor de cooperare între cele două instituţii, în
special în domeniului pregătirii personalului, precum
şi clarificarea stadiului proiectului Protocolului
de Cooperare între Ministerul Administraţiei şi
Internelor din România şi Ministerul de Interne din
Republica Turcia în domeniul pregătirii şi instruirii
personalului forţelor de asigurare a ordinii publice
Aspect din timpul discuţiilor
cu statut militar.
În acest context, au fost supuse analizei aspectele concrete pregătirii în comun a personalului, prin intermediul programelor de
instruire, antrenament şi schimburi de experienţă efectuate în şcoli, centre de pregătire şi unităţi operative ale celor două instituţii,
precum şi în domeniul luptei împotriva terorismului.
locotenent-colonel Rodica LECU
4 maior Sorin DESPINA
5

Reportaj... montan
Au venit, le-a plăcut
şi sperăm noi că vor reveni!
În perioada 30 - 31 mai, în organizarea Postului Jandarmi Montan Ordine Publică Băile Harghita şi cu sprijinul lt.col. Iamandi Dan - inspector
şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita, al domnului Márton Simon - directorul Clubului Şcolar Sportiv Miercurea Ciuc, precum şi al
Asociaţiei I.P.A.- Regiunea 2 Harghita s-a desfăşurat, în premieră, o întâlnire a jandarmilor montani. Scopul declarat a fost schimbul de experienţă,
dar şi închegarea şi întărirea unor legături colegiale şi, de ce nu, de prietenie atât între jandarmii de la acelaşi post, dar şi de la posturi diferite.
Au acceptat provocarea noastră echipe din cadrul Posturilor Jandarmi Montan Ordine Publică Şugaş, Judeţul Covasna, Şugag, Judeţul Alba,
alături de posturile de la Lacu Roşu. Ne-am bucurat şi de prezenţa unei echipe din cadrul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi
Montan Sinaia, cei care - după cum se exprima plastic unul dintre câştigători, “sunt cei ce mi-au pus pentru prima oară hamul pe mine şi schiurile
în picioare”.
Începutul aventurii
Ziua de miercuri nu se anunţa propice unei astfel de
întâlniri, norii grei scuturându-şi uneori chiar insistent
podoaba. Dar micul colectiv format şi închegat în urma
nenumăratelor misiuni de asigurare şi menţinere a
ordinii publice, dar şi de salvare a unor persoane aflate
în dificultate, îi aştepta pe invitaţi cu inimile calde.
Făcându-şi loc în programul aglomerat, ne-a onorat cu
prezenţa sa şi domnul lt.col. Iamandi care a ţinut să
ureze şi el un bun venit participanţilor şi să-i asigure că
nu vor regreta nici o clipă faptul că au ales să petreacă
alături de noi două zile.
După parcurgerea momentului festiv, cinci echipe au
încins un campionat de minifotbal pe terenul din
staţiune, care a fost
presărat de scurte
reprize de ploaie,
ce au solicitat întrun
regim crescut
abilităţile fizice ale
jandarmilor. Seara
s-a încheiat cu o
masă festivă, servită
la un restaurant din
apropierea Parcului
Balu, locul unde a
doua zi urmau să se
desfăşoare “bătălia”
principală.
Dimineaţa de
joi a început identic
cu ziua de miercuri:
mohorâtă. Cei mai temerari dintre
jandarmii montani, dar şi cei mai norocoşi, au fost
aleşi să parcurgă traseele de diverse dificultăţi oferite
de parcul de aventură construit într-o ambianţă de o
frumuseţe rară, pe o suprafaţă de 1,5 hectare (foto sus).
După o competiţie strânsă, aşa cum ar fi şi normal,
a ieşit învingătoare echipa aparţinând Centrului de
Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan
Sinaia. Organizatorii au compensat, obţinând locul I la
minifotbal.
Toţi participanţii s-au declarat deosebit de încântaţi
de tiroliană, care - după cele declarate de către proprietar
- este cel mai lung traseu de alunecare din Europa
Centrală, cu o lungime totală de 985 metri, oferind
experienţa trecerii printr-un “tunel” format din cer şi apă.
Misiune îndeplinită!
A urmat festivitatea de premiere, unde cei mai
merituoşi au fost răsplătiţi cu diplome şi cupe. Însă,
noi credem că cei 29 de participanţi sunt in corpore
câştigători ai unei experienţe de neuitat, aici în inima
Carpaţilor Orientali, lăsând fiecare dintre ei o fărâmă de
suflet. La plecare, sperăm noi, cu toţii vor privi în urmă
fără regrete.
La final, noi, jandarmii harghiteni, raportăm: a
fost o misiune de suflet! Obiectivul nostru final a fost:
toţi cei care ne-au călcat pragul să se simtă bine primiţi
şi să plece cu satisfacţia că au văzut sau
revăzut frumoasa Staţiune
Băile Harghita!
Sperând într-o revedere,
le urăm doamnei Andreea
Moja, domnilor Liviu
Munteanu, Cătălin Benasich,
Ştefan Ionaş, Nicolae
Boltaşu, Ciprian Goran
de la C.P.P.C.J.M Sinaia,
domnilor Florin Artene,
Adrian Vlad, Daniel Clinciu,
Mihai Onea, Bogdănel Costel
Iftimie de la Postul Montan
Şugaş Băi, domnilor Vasile
Ghiorghioiu, Vasile Todescu,
Marian Cojocaru, Nicolae
Bria de la Postul Montan
Şugag, domnilor Ioan Radu
Nuţiu, Aurel Ilyes, Doru Marcu, Florin Vaman şi
Constantin Pandelea de la Postul Montan Lacu Roşu,
drum bun!... căci, nu-i aşa, au venit, le-a plăcut şi sperăm
noi că vor reveni!
În final cred că sunt în asentimentul tuturor
participanţilor mulţumindu-le, domnilor Cornel Platon,
Romulus Creţu, Silviu Bogdan, Cătălin Iftode, Dănuţ
Mircea, Laszlo Farkas, Ioan Bahrin, Gabriel Beldiman
(care, abia întors din Afganistan, a ales ca două zile
să se recupereze alături de colegii săi), conduşi de către
domnul Marcel Lupu, pentru că încă odată au dovedit
măsura calităţii lor!
Echipa CPPCJM Sinaia, ocupanta locului I, de la stânga la dreapta: plt.maj. Nicolae Boltaşu,
plt. Ciprian Goran, p.c. Andreea Moja, plt.adj. Cătălin Benasich, plt.maj. Ştefan Ionaş
plutonier adjutant Gheorghe SUCIU
foto: IJJ Harghita
Femeia-militar
Ambiţie şi provocare
Se numeşte Raicea Giorgiana Alina, are 24
de ani şi este o luptătoare.
Tatăl ei a fost militar şi pentru ea a reprezentat
modelul demn de urmat în viaţă. După şcoala
gimnazială s-a înscris la Liceul Militar „Dimitrie
Cantemir” din Breaza, Judeţul Prahova. Tatăl a vrut
să o protejeze de viaţa dură de militar, dar pentru
Giorgiana a fost o provocare: „Era o competiţie
permanentă între noi, fetele. Am vrut să îmi
dovedesc că pot să urmez o astfel de şcoală.” Şi
a reuşit. Liceul nu a fost deloc uşor. În clasa a X-a a
devenit vicecampioană judeţeană la atletism, proba viteză.
După terminarea liceului s-a înscris la Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi
„Grigore Alexandru Ghica„ Drăgăşani. „Poate nu credeţi (spune Giorgiana),
dar am ales Arma Jandarmerie şi nu Poliţie datorită concurenţei mai
mari. Îmi plac provocările”. În cei doi ani de şcoală militară a participat la
concursurile sportive organizate de minister şi a ajuns pe podium de fiecare dată.
După terminarea şcolii, a ales să vină la Timişoara. Nu a fost deloc uşor. Şi de
această dată concurenţa a fost mare, dar pregătirea temeinică şi media de absolvire au fost în avantajul ei. Până
anul trecut a lucrat la un detaşament mobil, dar dorinţa de nou a făcut-o să evolueze. Aşa a ajuns luptător cu acte
în regulă la Detaşamentul Antiterorist.
Despre relaţia cu colegii vorbeşte zâmbind. „Nu
întotdeauna a fost aşa. La început au fost reticenţi.
Cu timpul, şi-au dat seama că sunt un partener
şi lucrurile s-au schimbat. Am reuşit să câştig
încredere, respect şi sprijin”.
Colegii o respectă pentru că nu se dă la o parte de
la greutăţi. Nu-i place munca la birou pentru că ea este
o persoană de acţiune, energică, iar lucru la calculator
şi rutina nu o caracterizează. Giorgianei îi place ceea ce
face: „Dacă m-aş întoarce în timp aş face aceleaşi
alegeri. Cred că este destinul meu.”
În ceea ce priveşte hobby-urile, Giorgiana se
caracterizează ca fiind o persoană normală, cu preocupări
comune. Îi place sportul, iar muzica este nelipsită din viaţa ei: „Mereu fredonez, sunt atentă la noile apariţii,
merg la concerte. Nu pot spune că îmi place un anumit gen muzical, ascult apoape orice din muzica
generaţiei mele”.
Ceea ce este de remarcat la această tânără este faptul că pune mare accent pe calitatea modului de petrecere
a timpului. Mărturiseşte că printre perferatele
ei sunt plimbările în aer liber, cu rolele sau cu
bicicleta şi că iubeşte marea. Un regret ar fi
că nu întotdeauna are timpul necesar să facă
aceste lucruri, dar ori de câte ori are ocazia
părăseşte tumultul oraşului şi alege diverse
destinaţii.
Am întrebat-o cum se vede peste zece ani
şi fără să stea pe gânduri ne-a mărturisit că
din punct de vedere profesional se vede
tot în sistemul militar, dar undeva
mai sus. În plan familial îşi doreşte
o viaţă liniştită, cu familie şi copii.
Visuri pe care orice tânără le are.
Nu-şi doreşte nimic spectaculos,
doar să facă bine ceea ce face şi
mai ales să evolueze.
Noi îi dorim succes şi ne
bucurăm că este printre noi!
locotenent Anamaria Preda CIOTOR
foto: G.J.M. Timişoara
6 7

Gânduri la final de carieră
“Îmi pl ace să spun că un loc nu începe
şi nu se termină cu un om...”
Rândurile care urmează sunt dedicate unui om care şi-a pus întreaga experienţă la dispoziţia Jandarmeriei Române. A ştiut să îmbine
perfect pasiunea sa pentru sport cu locul de muncă, unde şi-a făcut până de curând datoria cu dăruire şi profesionalism. Este vorba de plt.
adj.şef Paul Frăsina, cel ce poate fi caracterizat de toţi ca un om pe care te poţi baza întotdeauna, dar şi un bun profesionist. De-a lungul
timpului şi-a „adjudecat” diferite titulaturi prieteneşti ca: „moşu”, „nea Paul” sau „Furerul”. Este singurul specialist în geodezie topografie
din Jandarmeria Română, iubeşte sportul şi mai ales disciplinele ce au legătură cu judoul şi spune din toată inima: „Pentru mine,
Jandarmeria este un loc de suflet”. Şi-a transformat, la serviciu, o micuţă cameră într-un „altar de suflet”, unde are expuse diplome, cupe,
fotografii din timpul competiţiilor, afişe şi multe alte obiecte, toate având legătură cu judoul.
De unde pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă
document topogeodezic?
Am făcut stagiul militar la UM 01708 Buzău, unitatea
de teren pentru geodezie topografie, de acolo mi se trage
(n.r. - spune zâmbind). Acolo, cât am făcut stagiul militar,
m-au înscris şi am urmat un curs de subofiţer de rezervă,
şef depozite hărţi. După mai mulţi ani, am venit aici şi tot
cu astfel de lucruri m-am ocupat. Pentru început, am avut
în administrare hărţile, ulterior am primit în sarcină sigiliile
şi ştampilele.
De ce cariera militară?
Iubesc sportul şi îmi doream o carieră în domeniu, dar
din asta se câştigă foarte puţin şi trebuie să mai asiguri
şi „burta”. Asta este situaţia. Poate că nu veneam aici,
pentru că acolo unde lucram înainte se câştiga foarte
bine, dar deoarece inflaţia creştea, iar salariile rămâneau
la fel, nu era bine. Aşa că am avut o solicitare din partea
Poliţiei Militare, dar în momentul în care am ajuns la ei,
am constatat că aveau doar o poziţie de salariat civil şi
câştigam ceva mai puţin faţă de ce aveam pe vremea aceea,
aşa că am hotărât că nu era o decizie bună. Astfel, a rămas
să fiu chemat ulterior, în caz că apare ceva.
Într-o zi, m-am întâlnit cu şeful de la Cultură-Sport din
cadrul ministerului, pe care îl cunoşteam de foarte mulţi
ani, deoarece ne întâlnisem la competiţiile sportive - eu
arbitram, iar el reprezenta federaţia la toate competiţiile
departamentale, inclusiv la cele pe MAI. Ne-am întâlnit
în decembrie 1990, la o competiţie, şi îi povestisem
despre invitaţia de la Poliţia Militară. Mă întreabă: „ Te
deranjează uniforma bleumarin sau gri?”. Am răspuns
că nu. I-am luat numărul de telefon şi după două zile
mă sună...”Îl şti pe colonelul Dobrescu?”, îmi zice - un
colonel care a lucrat aici, la Biroul Cursuri Sport Şcoli, şef
de birou. Îl cunoşteam, chiar de când era căpitan, pentru
că era preşedintele Comisei Municipale de Judo, s-a mai
ocupat foarte mult şi cu oina. „Uite ăsta este telefonul lui,
sună-l, vă puneţi de acord să vă întâlniţi şi există post chiar
pentru pregătirea ta militară, la Comandamentul Trupelor
de Securitate”, cum era atunci. L-am sunat, am venit, am
aplicat, cum se spune acum, şi am rămas. Nu a fost greu,
nu mi s-a părut dificil, pentru că şi unde am lucrat înainte
era un regim destul de strict, dacă nu poate chiar mai strict.
Foarte mulţi ani, în care aţi făcut multe...
Într-adevăr, de-a lungul timpului am făcut extraordinar
de multe lucruri şi nu am avut timp să mă plictisesc.
Controale tematice, am participat la comisii de control
de fond, la comisii de predare-primire a funcţiilor de
comandă. În perioada 2003-2009, până să se formeze
structura noastră de securitate, partea de PIC (protecţia
informaţiilor clasificate), era tot în cadrul secretariatului
şi astfel am asigurat controlul şi pe linia protecţiei
informaţiilor clasificate, inclusiv cercetări de incidente
de securitate. Aşa că am avut activitate suficientă din care
nu am avut timp să mă plictisesc. Dar, din luna iunie o să
simt lipsa acestor activităţi... De asemenea, am lucrat şi la
Revista Jandarmeriei, ca redactor, undeva până în 1997.
Cum aţi fost cooptat în echipa de atunci, care realiza
revista Armei?
Domnul colonel Boblea îmi era şef, şi cum pe atunci
era nevoie de redactori, de oameni care cunoşteau destul
de bine limbile străine, s-a ivit ocazia. Eu eram în birou
cu translatoarea Ioana Constantina şi pentru că dânsa nu
mai făcea faţă tuturor sarcinilor, eu am început să citesc,
ne consultam la anumite detalii, mai ales la traducerile
tehnice, şi într-un final am ajuns la concluzia că mă
descurcam peste medie cu limba franceză. Doamna era
mulţumită că o degrevam de anumite sarcini şi aşa am
început să fac diferite traduceri pentru revistă. Mai mult,
pentru că participam la competiţii sportive, scriam şi
despre rezultatele echipei la diferite concursuri. Aveam un
calendar competiţional plin, aveam colaborări şi cu alte
ziare, tot pentru rubrica de sport şi pentru judo, în special,
că în alte domenii nu mă băgam.
Câţi ani aţi activat, ca să spun aşa, în echipa
publicaţiei?
Pot să spun că am fost consecvent din anul 1991 şi până
în 1997, iar apoi sporadic. Dacă nu am mai fost solicitat...
Apoi s-au schimbat structurile, am avut, o perioadă, biroul
aparte, erau alte subordonări, alte sarcini...
Povestiţi-mi puţin despre pasiunea pentru sport şi în
special pentru judo. De unde, de când?
Această pasiune este una veche, din şcoală. Primul
antrenor ne-a învăţat să încercăm să practicăm judo-ul,
am fost în sală la primul antrenament, de când îşi luase
diploma de profesor, şi am rămas să mă ocup de acest sport
până astăzi. Sunt 43 de ani de atunci. O mulţime de ani...
Aproape 44 de ani de judo. Am făcut şi şcoala de antrenori,
cursuri de arbitraj, m-am ocupat de aikido, o vreme, de
jujitsu. Acum sunt arbitru naţional la judo şi jujitsu. La
judo am fost secretarul colegiului de arbitri, preşedintele
Colegiului de Arbitri al Municipiului Bucureşti, la jujitsu,
şi sunt membru în colegiul de arbitri, iar la judo sunt în
Comisia de apel.
Puteţi enumera premiile câştigate?
Nu au fost foarte multe premii. Am fost un sportiv de
locul 3-5, maxim 8. Am avut nişte contracandidaţi la
categoria mea de greutate, foarte buni, inclusiv pe Szabo
Arpad, care a fost medaliat cu bronz la Campionatele
europene. Decizia de a renunţa la acest sport am luat-o
de mult timp. Am avut nişte accidentări la genunchi şi am
făcut socoteala că împreună cu ele nu mai aveam şanse să
vizez podiumul şi altfel nu mai avea rost. M-am apucat de
arbitraj şi de antrenoriat şi nu regret.
Există vreo diferenţă în ceea ce priveşte modul în care
făcea atunci sport şi acum?
Sunt unele diferenţe. În urmă cu ceva ani erau mai
multe cluburi, sportul fiind în vechiul regim mult mai
mult sprijinit. Fiecare întreprindere era obligată să aibă o
asociaţie sportivă, de un anumit număr de angajaţi; trebuia
să ai club sportiv cu mai multe secţii şi în condiţiile în
care aveai asigurate în toată ţara cluburi şi asociaţii, aveai
cu ce să susţi platforma competiţională şi o bună bază
de pregătire şi selecţie. Acum sunt mai puţine şi totul
din cauza banilor. Din punctul meu de vedere, sportul se
aseamănă foarte mult cu armata, cu viaţa militară. Este
frumos să priveşti, dar este greu să îl practici. Pentru o
defilare de 2-3 minute, munceşti zile în şir, pentru un meci,
care durează 5 minute, te pregăteşti ani de zile.
De ce judo şi nu altceva?
Eu mai făcusem gimnastică sportivă şi acolo din cauza
bazei precare pe care o aveam la şcoala respectivă am avut
câteva accidentări şi m-a oprit tatăl meu. Dar nu îmi pare
rău pentru că am găsit la scurt timp o altă pasiune, judoul.
Mi s-a părut că mi se potriveşte şi că îmi răspundea la
multe întrebări.
După revoluţie aţi intrat în acest sistem militar. Ce aţi
făcut cu sportul?
Nu l-am întrerupt deloc. Sportul nu l-am părăsit
niciodată şi voi continua şi de aici încolo. Ca antrenor,
am lucrat şi cu seniori, şi cu tineri, juniori sau copii. Mi-a
plăcut meseria de „dresor” de oameni. Timp de 10 ani, din
anul 1995 şi până în 2005, m-am ocupat de pregătirea şi
conducerea loturilor Jandarmeriei la campionatele de judo
ale Ministerului de Interne. De fiecare dată, am adus
cel puţin două echipe pe podium. Într-un an, am reuşit
să le clasez pe toate trei. Am primit nenumărate titluri
individuale şi clasări pe podium. Eu sunt mulţumit de ceea
ce am realizat atunci, şi nu cred că se putea cere mai mult.
Să revenim la armată. Ce înseamnă Jandarmeria
pentru dumneavoastră?
Este un loc de suflet. De exemplu, japonezii îşi împart
locurile în care îşi desfăşoară activitatea în temple. Casa
este templul familiei, sala de sport este templul unde te
duci să te desăvârşeşti fizic şi psihic, locul de rugăciune
este un templu unde îţi cauţi pacea şi liniştea interioară
şi după sistemul lor o înţelegere şi o contopire cu natura,
locul de muncă este templul unde îţi câştigi „pâinea”. La
ei toate sunt nişte temple şi trebuie tratate ca atare, cu
consideraţie, cu respect şi chiar cu dragoste.
Au fost momente în care v-aţi gândit să renunţaţi?
.....au fost şi unele momente mai neplăcute, dar aş
prefera să trec peste ele. Peste tot este greu, pentru că
lucrezi cu oameni. Acum, când mai am puţin şi voi lăsa
locul altor colegi, eu sper şi consider că am rămas în relaţii
de foarte bună prietenie cu toţi cei cu care am lucrat şi pot
să spun că am reuşit să câştig respectul tuturor generaţiilor
de conducere ale Jandarmeriei. Oricum, îmi place să spun
că un loc nu începe şi nu se termină cu un om.
Un om cu atâtea preocupări mai are şi timp liber? Ce
hobbyuri aveţi?
Îmi place să pescuiesc. Când eram mai tânăr, am avut
un laborator foto, dar lucram numai alb-negru. În rest, nu
prea mi-a mai rămas mult timp liber la dispoziţie, pe lângă
sport. Înainte de revoluţie, aveam 40-45 de competiţii
la care participam, asta înseamnă aproape săptămână de
săptămână. Aşa că viaţa mea a fost strâns împletită cu
sportul. Sportul nu trebuie făcut din obligaţie, ci dacă simţi
că vrei să îl faci, dacă îţi place sau dacă tu crezi că poţi
face mai mult sau pur şi simplu pentru că el te ajută să te
autodepăşeşti.
a consemnat sublocotenent Casandra ILIE
“Fiecare să-şi împlinească
atent cariera şi să
nu renunţe l a idealurile
din tinereţe...”
Pentru că suntem la paginile dedicate celor care au ajuns la
„un punct obligatoriu de trecere al carierei militare”, cum îi
plăcea să spună unui fost şef, responsabil cu realizarea speechurilor
în astfel de situaţii, adică la momentul în care trebuie să
„depui armele” şi să te bucuri de un nou început, ne-am gândit
să aşternem pe hârtie câteva gânduri la final de carieră ale
generalului de brigadă(r) Vasile Tâlvescu, fost şef al Direcţiei
Management Operaţional din IGJR, până de curând. Discuţia
a avut loc la aproape o lună de la momentul pensionării, poate
şi pentru a lăsa puţin loc de aşezare şi decantare a emoţiilor.
L-am găsit pe tânărul general dispus să se sustragă noilor
îndeletniciri şi să ne răspundă la câteva întrebări:
- Acum 33 de ani, când aţi absolvit Şcoala de ofiţeri, vă gândeaţi că
sfârşitul carierei vă va găsi în această funcţie?
- Mi-am propus să fac carieră, iar pentru aceasta mi-am dedicat întreaga
energie, iar uneori mi-am sacrificat interesele personale şi ale familiei. Mă
gândeam, ca orice ofiţer, să avansez, dar, sincer, nu mă gândeam că o să
ajung atât de sus în ierarhia Jandarmeriei.
Predarea simbolică a cheilor Direcţiei Management Operational
- Câteva repere ale activităţii dumneavoastră!
- Îmi amintesc, parcă a fost acum câteva zile, când am venit la poarta
unităţii din Târgu Jiu, în august 1979; eram încă în vacanţă, dar vroiam
să văd viitorul loc de muncă. M-a întâmpinat ofiţerul de serviciu, care
urma să îmi fie şi comandant de companie, locotenentul Rotaru Marcel, şi
mi-a spus cam la ce să mă aştept de la viaţa de „proaspăt şi tânăr ofiţer”.
După aceea, un moment important pentru mine a fost numirea în funcţia
de comandant de Companie la Gura Văii, deşi eram locotenent şi aveam
în subordine locotenenţi major, ceea ce nu era prea obişnuit atunci. Mi s-a
acordat încredere şi pot să spun că am profitat de această încredere, mi-am
făcut treaba, drept dovadă că după doi ani şi jumăta, în plan personal,
pentru că am lăsat un copil de şase luni acasă şi l-am găsit de trei ani când
m-am întors. Am fost repartizat la Gheorgheni, unde am avut cea mai
frumoasă ascensiune în carieră şi multe momente deosebite. Acolo am
devenit şi tatăl unei fetiţe, care, la vârsta de trei ani ştia să vorbească doar
maghiara, nu româna, şi a trebuit să îmi iau „translator” să vorbesc cu ea.
Munca depusă mi-a adus promovarea în funcţia de şef de stat major şi apoi,
comandant de batalion, dar nu puteam pleca de la Gheorgheni decât cu
înlocuitor. Aşa că l-am găsit pe colonelul, de acum Ovidiu Vasilică, care şi
el tocmai terminase cursurile Academiei Militare. Am revenit la Târgu-Jiu,
unde am fost 14 ani inspector şef, apoi doi ani şi jumătate şeful Direcţiei
Management Operaţional din IGJR. Aceasta ar fi pe scurt cariera mea,
care are multe împliniri, are şi unele eşecuri, pentru că aşa este în viaţă,
nu întotdeauna ai numai împliniri. Nu întotdeauna am fost destul de abil
şi competent să iau toate măsurile necesare şi în cariera mea am avut trei
decedaţi, trei soldaţi, doi s-au împuşcat cu armamentul din dotare, iar pe
unul a căzut o bară de la poarta de fotbal. Mai sunt şi lucruri care nu depind
de tine, sau poate, cu puţină inspiraţie, le puteam preveni ...
- O realizare şi un regret?
- Cea mai importantă realizare din carieră a fost că am ajuns şef acolo de
unde am plecat, adică am fost 14 ani şeful IJJ Gorj. Îmi propusesem să stau
20, cât stătuse fostul şef, colonelul Pop, dar am simţit că e momentul să
Momentul primirii Livretului Militar
plec pentru a promova şi a cunoaşte şi altceva din munca de jandarmerie.
O altă realizare sunt cei doi copii, care au reuşit în viaţă, de cele mai multe
ori, fără sprijinul şi aportul meu, iar meritul este în totalitate al soţiei. Îi
mulţumesc pentru că s-a ocupat de toate cele ce sunt necesare pentru ca
ei să reuşească! Un regret - că nu am venit mai devreme la Bucureşti, la
IGJR. Cred că aş fi contribuit cu mai multe la împlinirea mea profesională
şi la dezvoltarea Jandarmeriei.
- Momentul pensionării a venit oarecum pe neaşteptate...
- Da, eu mă aşteptam să continui activitatea în Jandarmerie, nu mă
aşteptam să nu mi se aprobe, dar, dacă aşa a fost, m-am supus vârstei
biologice şi am lăsat locul altora.
- ... după 35 de ani de carieră . Ce sfaturi ne-aţi da celor care am rămas să
luptăm ?
- Într-adevăr, am 35 de ani şi o lună de carieră militară, echivalentul a
50 de ani şi opt luni de muncă efectivă, prin aplicarea coeficienţilor de
vechime. Este o viaţă de om, cu bucurii, cu împliniri şi realizări, dar şi cu
mici nerealizări. Un sfat?? Fiecare să-şi împlinească cu atenţie cariera şi
să nu renunţe la idealurile din tinereţe, dar şi să se preocupe de viitorului
Armei, pentru că dacă Arma nu va avea un viitor, nici cariera lor nu se va
putea împlini.
- Vă mulţumim, domnule general! Din partea redacţiei, pensie lungă şi
multă sănătate!
- Eu vreau să vă mulţumesc pentru că v-aţi gândit la mine în aceste
momente şi să dea Dumnezeu să ne întâlnim numai le evenimente fericite!
a consemnat maior Sorin DESPINA
Un cadou de suflet, la final de carieră
8 9

Reportaj
PRIMA FINALĂ - UN SUCCES
9 mai – o zi sărbătorită mulţi ani cu fast şi nedisimulat patriotism, pentru multiplele ei semnificaţii,
a căpătat pentru iubitorii fotbalului o nouă dimensiune: prima finală de Cupă europeană disputată în
România.
Dacă în multe oraşe din ţară, au fost organizate
depuneri de coroane, mese rotunde sau diferite
dezbateri, în Bucureşti întreaga atenţie a fost
îndreptată către evenimentul sportiv.
Ar trebui să vorbesc despre măsurile de
ordine publică, despre cum, câţi, unde, pe
paliere de răspundere, dar toate aspectele
tehnice şi organizatorice nu vor rămâne în
memoria nimănui. Pentru participanţi, va
rămâne amintirea unei sărbători, a unui
eveniment care a impresionat prin civilizaţie.
Ştiu că într-o ţară europeană, în anul 2012, nu
ar trebui să impresioneze civilizaţia, dar aceasta
Pe Aeroportul Otopeni sosesc primii suporteri spanioli este realitatea. Pe toate pliantele distribuite
participanţilor se preciza că este interzis
consumul de băuturi alcoolice pe stradă. Dar
peste 39000 de „suporteri”, dintre cei mai înflăcăraţi, au venit la o sărbătoare, aşa că au
vrut să se simtă şi bine, au cântat, s-au plimbat şi au golit sute de butoaie de bere. Mult
alcool (cred că a fost o surpriză berea ieftină, la pet, dar una plăcută, n.r.), chiar şi în
locuri interzise. Contrar aşteptărilor unora, nu au fost incidente, pentru că alcoolul nu le-a dat curajul să
încalce normele unui comportament civilizat, ci i-a ajutat să se simtă bine. Şi chiar în starea de euforie
creată de atmosfera din fanzone, când au trebuit să plece spre stadion, am văzut cum 5000 de oameni
s-au aşezat în rând şi au aşteptat autobuzele. Au aşteptat
şi nu s-au impacientat, nu s-au îmbulzit, nici chiar atunci
când traficul a întârziat fluxul normal de autobuze şi
părea că nu vor mai ajunge la timp.
Mi-aş dori ca aceasta să fie un exemplu şi pentru
„ultraşii” români, prezenţi şi ei în fanzone, cărora le
lipseşte bucuria spectacolului sportiv şi a întrecerii, în
care unul din participanţi va pierde cu siguranţă, în locul
ei fiind prezentă încrâncenarea şi dorinţa de .... a învinge
cu orice preţ un adversar, acesta fiind ales, alternativ
sau concomitent, dintre: respect, Mitică, bun simţ, LPF,
civilizaţie, FRF, jandarm etc.
Cred că este singura explicaţie pentru scandările
triviale, împotriva adversarilor menţionaţi, în locurile
publice din centrul Capitalei, unde erau şi copii, femei,
dar, mai ales, unde dorim civilizaţie!
Distracţie în Centrul Vechi
Ultima amintire contează!?
Trebuie totuşi să remarc efortul tuturor colegilor
implicaţi în coordonarea şi asigurarea desfăşurării
fără violenţă a acestui eveniment. Au fost prea mulţi
jandarmi, pot spune unii, alţii că au fost prea la vedere
şi prea echipaţi, suficienţi e părerea tradiţioniştilor,
dar ceea ce este important când tragi linie este că au
fost prevenite orice incidente ce puteau apărea. S-au
schimbat nenumărate informaţii, pe baza acestora au
fost stabilite riscuri, imaginate scenarii şi modalităţi
de răspuns; „asediu” a fost un cuvânt folosit des de
televiziuni pentru a descrie situaţia din Bucureşti.
Dar pe stradă parcă nu a fost aşa periculos.
Conceptul ”Low profile policing” (folosirea cât mai
discretă a forţelor de poliţie cu ocazia manifestărilor
sportive), promovat la nivel european şi care îşi
arată eficienţa în ţările care îl aplică (Belgia, Olanda,
La datorie...
Anglia etc.), parcă are un suport puternic în modul
de comportare a suporterilor spanioli. Nu au pus
probleme care să necesite intervenţia jandarmilor, multe elemente de dispozitiv au avut doar un rol
preventiv, pentru că, alături de cei iberici, şi spectatorii români din stadion au dat dovadă de respect
şi, cu o singură excepţie, de civilizaţie. Nu ştiu care sunt resorturile ce schimbă modul acestora de
comportare, dar majoritatea părerilor auzite pe căile de acces ale stadionului au fost că organizarea
şi condiţiile din stadion impun decenţă. Accesul facil, curăţenia, comerţul civilizat, totul te face să te
simţi ca un vizitator care trebuie să-şi respecte gazda. Ca un argument în plus, vreau să amintesc o
întâmplare de la meciul Dinamo-Gaz Metan Mediaş, când un suporter dinamovist a rupt un scaun.
Camerele au surprins momentul, au fost anunţaţi steward-zii, care s-au îndreptat către zona indicată
pentru a-l reţine pe împricinat, vinovat de infracţiunea de distrugere. Dar, surpriză, acesta nu mai era
acolo. Venise în zona oficialilor, cu scaunul în mână, recunoscându-şi greşeala şi dorind să plătească
paguba!! Pe alte stadioane un "infractor", suporterul s-a dovedit de fapt un cetăţean responsabil.
Spectacol pe gazon şi în tribune...
Revenind la meci, doresc să scot în evidenţă cooperarea excelentă între toţi cei implicaţi în asigurarea măsurilor
de ordine: cel mai bun exemplu este că în zona Palatului Parlamentului, într-un punct de comandă mobil, pus la
dispoziţie de IGSU, erau doi jandarmi, doi poliţişti, doi pompieri şi un medic SMURD, care lucrau de mai mult de
10 ore împreună, fără sincope.
Sfârşitul meciului a adus bucurie pentru madrileni, tristeţe pentru basci şi începutul singurei probleme
organizatorice, sau mai degrabă de infrastructură. Deşi
erau panouri informative cu orarul curselor spre aeroport,
suporterii spanioli au ales să se deplaseze aproape toţi la
aeroport, deşi erau aşteptaţi în fanzone, iar de acolo să plece
spre Otopeni, în funcţie de ora zborului.
La ora 1 noaptea, terminalul de plecări a fost paralizat.
Peste 10.000 de oameni, îmbrăcaţi în tricouri alb-roşii, doreau
să plece spre Spania. Oficialii aeroportului au reacţionat
rapid, dar echipajele de bord nu puteau ajunge la aeronave
pentru că era imposibil să pătrunzi până în parcare, nu mai
vorbesc de zona de ceck-in. Tensiunea creştea, dar civilizaţia
şi-a spus încă o dată cuvântul. Deşi simpatizau cu patimă
echipe diferite, în aeroport erau doar cetăţeni, care trebuiau
să respecte controale de securitate, proceduri de îmbarcare
etc. Pentru jandarmii din zonă, evaluarea situaţiei arăta un
pericol uriaş. Orice busculadă, forţare a porţilor de îmbarcare
sau rivalitate dusă la extrem, putea avea consecinţe nefaste.
Dar cu solicitudine din partea tuturor şi înţelegere din parte
fanilor, totul s-a rezolvat fără incidente. La ora şapte a.m.,
...şi suporteri fericiţi...
după 24 de ore de când s-a realizat dispozitivul, s-a putut
transmite mesajul de final. Misiunea a fost îndeplinită!
„AM AVUT POSIBILITATEA SĂ VEDEM CUM LUCREAZĂ POLIŢIA
DIN ROMA SAU LONDRA, IAR AICI, ÎN ROMÂNIA, PUTEM SPUNE CĂ
AŢI FĂCUT O TREABĂ MINUNATĂ”
Cu prilejul acestui eveniment, Jandarmeria a beneficiat de prezenţa la Bucureşti
a zece poliţişti spanioli, care au oferit sprijin operaţional cu prilejul finalei Europa
League.
În contextul cooperării poliţieneşti internaţionale în domeniul prevenirii
huliganismului cu ocazia întrecerilor sportive, cei zece colegi, cinci din Madrid
şi cinci din Bilbao, au fost invitaţi să se alăture eforturilor noastre de a organiza
ultimul act al Europa League fără incidente. Împreună cu cei patru jandarmi
din cadrul Punctului Naţional de Informare Manifestări Sportive (maior Anton
Cernat, maior Cristian Pavel, locotenent Adrian Dincă şi căpitan Adrian Tănase),
colegii spanioli au fost prezenţi în permanenţă printre suporterii iberici sosiţi la
Bucureşti, pe care i-au informat cu privire la legislaţia naţională privind consumul
de băuturi alcoolice, accesul la competiţiile sportive, măsurile organizatorice
(puncte de întâlnire, locuri publice de vizionare, traseele mijloacelor de transport)
etc. De asemenea, au fost identificaţi suporterii posibil violenţi, însă numărul şi
antecedentele acestora nu reprezintă o ameninţare majoră pentru desfăşurarea Jandarmii români şi poliţiştii spanioli, verificând un banner
normală a acestui eveniment.
La sfârşitul misiunii, am stat de vorbă cu doi dintre ei, comisar şef Lorenzo Rodriguez Rodriguez şi
inspector Jorge Rosal Cosano, şeful şi, respectiv, adjunctul Punctului Naţional de Informare Fotbal din
cadrul Poliţiei Naţionale Spaniole
– Când aţi ajuns la Bucureşti?
- Din momentul când s-a stabilit că finala se va desfăşura între două echipe
spaniole şi după primirea solicitării de sprijin din parte Punctului Naţional de
Informare Manifestări Sportive din România, am format o echipă, care de luni
(7 mai a.c., n.r.) a început să lucreze alături de colegii români. Am participat la o
primă întâlnire, în care s-au stabilit sarcinile noastre, apoi am început patrulările
în zonele fierbinţi. Luni şi marţi nu au fost raportate incidente, atmosfera a fost
fantastică în baruri şi pe stradă.
- A fost aşa cum v-aţi aşteptat?
- Da, noi am făcut o analiză de risc, nu am avut incidente în meciurile precedente
jucate de cele două echipe, dar relaţia între suporterii lor nu este una bună. Ştiam
când vin, a trebuit să-i monitorizăm şi să evităm să se întâlnească în zona centrală.
Suporterii spanioli primesc indicaţii pentru accesul în stadion
Colegii din Jandarmeria Română au făcut o treabă fantastică, au dislocat destui
jandarmi în uniformă şi nu am avut incidente. În ziua meciului, ne-am împărţit
în două echipe, am fost prezenţi în zonele sensibile şi nu au fost raportate decât câteva incidente minore,
pentru că jandarmii au reacţionat foarte rapid. Cred că a fost un succes şi suntem foarte fericiţi de rezultatul
acestei misiuni.
10
- Comparativ cu celelalte finale, cum apreciaţi că a fost în România?
Echipe spaniole au fost în mai multe finale în ultimii ani şi am avut posibilitatea să vedem cum lucrează
poliţia din Roma sau Londra, iar aici, în România, putem spune că aţi făcut o treabă minunată! Modul
de acţiune al jandarmilor români este foarte asemănător cu ceea ce facem noi în Spania. Apreciem că au
fost jandarmi în uniformă şi în stadion, pentru că trebuie să dispui de forţe care să reacţioneze rapid; am
avut în alte părţi incidente, pentru că steward-zii nu au putut gestiona anumite situaţii, iar poliţia a ajuns
târziu. Felul în care acţionaţi este similar cu cel din Spania, şi pot spune că suporterii s-au simţit liberi,
fără un control strict, deşi echipe de intervenţie erau peste tot, dar nu se vedeau – cred că aţi făcut o treabă
minunată.
a consemnat maior Sorin DESPINA
11

„MI-AM VĂZUT CAMARAZII,
DE LA PRIMUL LA ULTIMUL JANDARM,
LA ADEVĂRATUL LOR POTENŢIAL,
ŞI DORESC SĂ LE MULŢUMESC
PENTRU TOT CE AU FĂCUT ÎN ACELE ZILE!”
Peste 1.600 de jandarmi din cadrul Direcţiei Generale
de Jandarmi a Municipiului Bucureşti (D.G.J.M.B.),
Grupărilor Mobile Craiova şi Ploieşti au asigurat
măsurile de ordine şi siguranţă publică la finala U.E.F.A
Europa League. Concluziile acestei misiuni ni le
prezintă generalul de brigadă Eugen Meran, directorul
general al D.G.J.M.B.:
- Când a început planificarea?
- Cu trei luni înainte de finală au avut loc primele
contacte cu reprezentanţii UEFA, precum şi întâlniri cu
FRF şi Primăria Capitalei, pentru stabilirea detaliilor
organizatorice.
- Ce a fost diferit faţă de un meci obişnuit?
- Cea mai mare problemă a fost că, deşi suporterii
erau din aceeaşi ţară, divergenţele etnice şi politice
puteau genera conflicte. Am fost la Bilbao, cu ocazia
semifinalei, şi am simţit tensiunile ce puteau escalada
la Bucureşti. De asemenea, diferenţele legislative
– folosirea materialelor pirotehnice şi consumul de
băuturi alcoolice este permis în locurile publice în
Spania, particularităţile suporterilor – la Bilbao, în
jurul stadionului, cu zece minute înainte de începerea
meciului, erau 3-4000 de suporteri care nu intrau până
nu îşi terminau paharul de bere.
- Care au fost momentele grele?
- Nu ştiu dacă pot spune că au fost momente grele.
Totul a decurs conform planului, dacă punem alături
filmul de la simulare cu cel de la misiune, sunt identice.
În planul de acţiune, pe baza informaţiilor primite, am
cuprins cred că toate riscurile, am stabilit moduri de
acţiune şi am dimensionat dispozitivul, astfel încât să nu
ne surprindă nimic.
Dar au fost şi câteva probleme, una fiind că, iniţial,
traseele suporterilor treceau prin Piaţa Victoriei, unde era
posibil ca anumiţi protestatari (asociaţia Salvaţi Roşia
Montană, Liga suporterilor etc.) să profite de prezenţa
mediei internaţionale pentru transmiterea mesajelor
revendicative. Am reuşit să schimbăm traseele şi să
evităm orice incident în această zonă. O altă problemă
a fost atitudinea de necooperare a firmelor de transport
şi a unei părţi din administraţia Aeroportului Otopeni:
noi am propus şi s-a stabilit apoi, ca firmele de transport
să asigure autocare pentru fiecare charter, cu elemente
de identificare, astfel ca la sfârşitul meciului, fiecare
suporter să se ducă la autocarul său şi să organizăm
defluirea către aeroport în ordinea decolărilor. Dar
operatorii turistici nu şi-au îndeplinit această obligaţie,
au folosit aceleaşi autocare pentru mai multe curse,
ceea ce a generat confuzie şi aglomerarea aeroportului.
De asemenea, am propus să organizăm două zone în
parcarea aeroportului pentru cele două echipe şi am
cerut ca suporterii echipei învinse să plece primii, dar
administraţia aeroportului nu a fost de acord şi a decis
ca primii să plece cei din cursele spre Madrid. Dar
aceştia au venit mai târziu la aeroport, unde deja erau
cei din Bilbao şi, cu toate insistenţele noastre, cei de la
aeroport nu au acceptat să plece cursele spre Bilbao, aşa
că a trebuit să îi ducem pe aceştia într-o zonă exterioară
aeroportului, ceea ce a creat iritare şi nervozitate. Dar
am reuşit să le explicăm situaţia şi să gestionăm totul
fără incidente.
- Ce ne puteţi spune despre incidentul din timpul
meciului?
- Ne aşteptam la aşa ceva, de aceea am avut un dialog
intens cu toate grupările de suporteri români, iar în
planul de acţiune am prevăzut modalităţi de a împiedica
intrarea pe gazon a suporterilor. Surpriza a venit de
la - nici nu vă aşteptaţi - responsabilul de securitate al
UEFA. Acesta a venit cu o idee preconcepută despre
capacitatea noastră de a gestiona acest eveniment, fiind
speriaţi că vom militariza evenimentul şi vor fi prea mulţi
jandarmi angrenaţi. Când m-am întâlnit cu el şi i-am
spus concepţia noastră, că nu vor fi echipe cu câini în
stadion, nici patrule călare, că rezervele nu se vor vedea,
că în stadion nu vor avea echipament de intervenţie, s-a
mai liniştit. Dar a intervenit, deşi nu era atributul lui,
şi a stabilit ca în jurul gazonului să reducă numărul de
steward-zi de la 120 la 60. Firma de securitate a cedat
insistenţelor lui şi, fără să mă informeze, deşi ar fi
trebuit să o facă, a dispus numai 80 de steward-zi. Chiar
şi în aceste condiţii, mi-a solicitat să reducem numărul
lor, lucru cu care nu am fost de acord. Faptul că nu
au respectat planul de securitate, ar fi trebuit sancţionat
cu amendă, inclusiv pentru organizator (UEFA, n.r.),
dar sărbătoarea şi bucuria produsă de acest eveniment
nu au făcut oportună o asemenea măsură (ar fi trebuit
sancţionaţi şi 39.000 de suporteri care au consumat
băuturi alcoolice în spaţii publice??!). Nici incidentul
nu a fost transmis în direct, iar aici aş dori să mulţumesc
televiziunii care a transmis meciul pentru politica
voluntară de a nu-i filma pe cei care intră pe gazon.
La finalul evenimentului, ne-a bucurat apreciarea
oficialilor UEFA, care au recunoscut că au avut o idee
preconcepută despre forţele de ordine din România, dar
au trebuit să recunoască faptul că acestea sunt printre
cele mai bune din Europa!
- După această experienţă, credeţi că există vreun
eveniment care să ne pună probleme organizatorice?
- Nici nu vreau să răspund la această întrebare... Putem
face faţă oricărei manifestări, chiar şi o Olimpiadă, dacă
România va avea vreodată şansa să organizeze un astfel
de eveniment. Nu cred că ar putea să ne surprindă ceva.
- O concluzie pentru această misiune.
- A fost un eveniment cu o puternică trăire emoţională,
până la ultimul luptător din stradă. Implicarea tuturor a
fost desăvârşită, iar colaborarea cu Poliţia, ISU, SMURD
Primăria Capitalei şi cu toţi ceilalţi a fost impecabilă;
faptul că puteam arăta o altă imagine a României cred
că a fost resortul pentru o misiune la superlativ. A fost
momentul în care mi-am văzut camarazii, de la primul la
ultimul jandarm, la adevăratul lor potenţial, şi doresc să
le mulţumesc pentru tot ce au făcut în acele zile!
S.D.
Pentru liniştea cetăţii
PREVENIREA, derulată pe fronturi largi
I.J.J. Bacău - „JANDARMUL, PRIETENUL CELOR CARE RESPECTĂ LEGEA”
Sub genericele programelor: ,,ŞCOALA TA FĂRĂ DROGURI”, şi „JANDARMUL, PRIETENUL CELOR CARE RESPECTĂ LEGEA”, I.J.J. Bacău continuă
acţiunile de prevenire şi combatere a faptelor antisociale, încercând să dezvolte comunicarea cu elevii, prin întâlniri periodice, în care să le fie prezentate riscurile la care se
expun, consecinţele care pot rezulta în cazul comiterii de contravenţii şi infracţiuni.
În acest scop, de la începutul lunii mai a.c., ofiţerii au desfăşurat o serie de activităţi cu caracter preventiv-educativ, cu elevii Colegiului Tehnic „Ion Borcea” din
Oraşul Buhuşi, Colegiului Tehnic „Grigore Cobălcescu” din Municipiul Moineşti şi Grupului Şcolar Industrial de
Construcţii şi Maşini din Oraşul Dărmăneşti. Au fost prezentate diferite teme şi măsuri preventive referitoare la:
existenţa traficului de persoane şi riscurile asociate acestui fenomen; violenţa stradală; aspecte pentru prevenirea
delincvenţei juvenile, a absenteismului şcolar, precum şi a consumului de droguri şi alcool. Totodată au fost prezentate
şi măsuri de autoprotecţie împotriva victimizării, regulile de comportament în instituţiile de învăţământ, precum şi
prevederile Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi
liniştii publice.
Adolescenţii au fost atenţionaţi cu privire la efectuarea apelului telefonic prin S.N.A.U. 112, au fost instruiţi elevii
de serviciu, privind modul de acces al persoanelor străine în instituţia de învăţământ şi au fost distribuite pliante cu
caracter preventiv-educativ.
Activităţile de acest gen vor fi desfăşurate în perioada următoare şi în alte instituţii de învăţământ gimnaziale şi
liceale din Judeţul Bacău.
maior Sebastian CREŢU
I.J.J. Mehedinţi – „Să exmatriculăm violenţa!”
Jandarmi şi reprezentanţi ai Centrului de Prevenire, Evaluare şi
Consiliere Antidrog (CPECA) Mehedinţi, s-au întâlnit, în data de 30 mai,
cu elevii Grupului Şcolar ,,Tudor Vladimirescu” - Şimian. Mai mulţi elevi
din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a au aflat aspecte legate de prevenirea
violenţei în şcoli şi a consumului de droguri. La întâlnirea cu adolescenţii,
jandarmii le-au prezentat fapte care contravin normelor de convieţuire
socială, prevăzute şi pedepsite de Legea 61/1991 republicată.
Această acţiune face parte din campania demarată de jandarmi
,,Să exmatriculăm violenţa”, ce are drept scop prevenirea delincvenţei
juvenile în vederea
reducerii numărului
de elevi minori aflaţi
în conflict cu legea
penală, conştientizarea
riscurilor şi urmărilor
ce decurg din încălcarea
normelor legale,
precum şi implicarea
tinerilor în activităţi
cu caracter preventiv.
Jandarmii le-au explicat
că este foarte important
să alerteze în cel mai
scurt timp forţele de ordine, prin intermediul apelului unic de urgenţă 112, în
cazul în care sunt martori sau sunt victimele producerii faptelor antisociale.
Pentru a marca ,,Ziua mondială fără tutun”, specialiştii CPECA au
prezentat elevilor expuneri şi materialul power-point cu tema ,,Stop
Intervenţiei Industriei Tutunului”.
căpitan Claudia MENDEA
foto: IJJ Mehedinţi
I.J.J. Călăraşi - Acţiune de
prevenire a consumului de
substanţe etnobotanice
În ziua de 22 mai, jandarmi şi specialişti din
cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere
Antidrog şi ai Centrului Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională din Călăraşi au desfăşurat,
la Colegiul Tehnic „Ştefan Bănulescu”, o acţiune
preventiv-educativă a elevilor, ce face parte din
programul „Viaţa, cel mai scump drog!”, scopul fiind
prevenirea consumului de substanţe cu proprietăţi
psihoactive şi creşterea gradului de siguranţă civică
în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
Cu această ocazie, au fost evidenţiate urmările
în plan social şi juridic ale consumului de substanţe
etnobotanice, fiind realizat şi un joc de rol, prin care
s-au exemplificat practic aceste consecinţe.
Asemenea acţiuni vor fi desfăşurate şi în zilele
următoare, la instituţiile de învăţământ preuniversitar
din Municipiul Călăraşi, astfel încât elevii să
cunoască cadrul legislativ pe anumite domenii de
interes, urmărindu-se reducerea numărului faptelor
de natură să afecteze siguranţa şi liniştea acestora şi
a activităţii educative.
căpitan Mihai DINU
I.J.J. Brăila - Alături de elevii brăileni
În zilele de 17 şi 18
mai, lucrători din cadrul
Compartimentului Prevenirea şi
Combaterea Faptelor Antisociale
au avut întâlniri cu elevii Grupului
Şcolar Industrial „Constantin
Brâncoveanu”, dar şi cu cei de la
Şcoala Generală „Anton Pann”
din Municipiul Brăila. În cadrul
acestor întâlniri, cu tema „De la
violenţa în şcoală, la violenţa în
societate”, jandarmii brăileni au
definit, printre altele, noţiunea de violenţă, au prezentat şi explicat elevilor cauzele
care pot duce la înregistrarea actelor de violenţă, dar şi modalităţile nonagresive
de rezolvare a acestora, la final purtându-se discuţii libere cu aceştia. Elevii au fost
interesaţi de exemplele de infracţiuni în care pot fi implicaţi tinerii, în calitate de
victime sau autori, cei de faţă aflând şi ce măsuri se pot lua asupra celor vinovaţi.
La finalul întâlnirilor, jandarmii au împărţit celor prezenţi pliante cu recomandări
preventive.
plutonier Sorin NEFTODE
I.J.J. Vaslui - „Jandarmeria - pe înţelesul tuturor!”
Jandarmii vasluieni au continuat
în ultimele zile să desfăşoare activităţi
preventiv-educative în unităţile de
învăţământ din judeţ. Astfel, în data
de 22 mai, jandarmii s-au deplasat, în
mediul rural, la Şcoala pentru clasele
V-VIII, din localitatea Dumeşti.
Celor 60 de elevi prezenţi, li s-au
făcut cunoscute teme privind violenţa
în mediul şcolar, răspunderea penală
şi contravenţională, cât şi prevederile
Legii 61/1991, pentru sancţionarea
faptelor de încălcare a unor norme de
convieţuire socială, a ordinii şi liniştii
publice.
Acţiunile preventiv-educative derulate de jandarmii vasluieni în cadrul programelor,
„Jandarmeria – pe înţelesul tuturor!” şi „Împreună pentru siguranţă” vor continua, pentru
a promova în rândul tinerilor un comportament, bazat pe respectarea legii şi a normelor
de conduită.
căpitan Lucian MODORANU
I.J.J. Alba – „Jandarmeria, pe înţelesul copiilor”
În ziua de 29 mai a.c., începând cu ora 11.00, la Şcoala generală – „Avram Iancu” din Municipiul Alba
Iulia s-a desfăşurat o activitate informativ – preventivă, susţinută de specialişti din cadrul Jandarmeriei
Alba.
Personalul didactic şi elevii au fost informaţi cu privire la locul, misiunile şi importanţa Jandarmeriei
Române în cadrul Sistemului Naţional de Ordine şi Siguranţă Publică. De asemenea aceştia au fost
instruiţi cu privire la recunoaşterea faptelor antisociale şi modul de sesizare a acestora celor în drept.
Cu această ocazie au fost distribuite pliante şi broşuri şi a fost difuzat un film de scurtă durată în care
au fost prezentate mesaje informativ-educative. De asemenea, s-a insistat în antrenarea elevilor în discuţii
pe marginea materialelor prezentate, interactivitate care a contribuit la o mai bună receptare a mesajului
transmis.
maior Cosmin JURCOVEŢ
12 13
foto: IJJ Bacău
foto: IJJ Brăila
foto: IJJ Vaslui

Jandarmeria... pentru copii
Bucureşti - sediul MAI
5 aprilie - „Porţi deschise” la IGJR
Peste 800 de elevi de la diferite unităţi de învăţământ din capitală au trecut pragul Inspectoratului
General al Jandarmeriei în cadrul acţiunii „ Ziua porţilor deschise”. Această manifestare a fost cuprinsă
în Programul „Şcoala altfel”, acţiune ce se desfăşoară la nivelul unităţilor de învăţământ în toată ţara.
Elevi de la şcolile primare şi până la liceeni au mers în Baza de Pregătire a IGJR, unde au fost
primiţi de către 40 de studenţi din anii II şi III de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”,
Arma „Jandarmi”. Cel care s-a ocupat de bunul mers al manifestării a fost maiorul Cosmin Chesaru
din cadrul Serviciului Prevenire şi Combaterea Fapte Antisociale – IGJR.
Cei mici şi nu numai ei, au fost încântaţi de exerciţiile demonstrative efectuate de către ofiţerii
şi subofiţerii Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. Cei care au dorit, au putut coborî cu
tiroliana, echipaţi bineînţeles corespunzător de colegii noştri. Au fost şi exerciţii demonstrative de
autoapărare, unde copiii au privit cu sufletul la gură modul de intervenţie al jandarmilor. La final,
colonelul Cătălin Paraschiv, prim adjunctul comandantului BSIJ „Vlad Ţepeş”, i-a invitat pe micuţii
spectatori să pună în practică ceea ce tocmai văzuseră; doritori au fost mulţi, însă numai patru dintre
ei au fost norocoşi: două fete şi doi băieţi. Unul dintre ei a fost Costin, elev în clasa a III-a. „Mi-a
plăcut. A fost mai greu însă decât am văzut eu la televizor. Acolo e uşor.”
Cadrele didactice care au însoţit elevii
la această experienţă inedită au fost şi ele
la rândul lor încântate de ceea ce vedeau,
Au sosit primii elevi...
dar şi de reacţia copiilor: „Sunt la vârsta
la care chiar e bine să le satisfacem curiozităţile atunci când avem posibilitatea, şi de data aceasta
chiar este o situaţie fericită în care şi posibilităţile materiale, dar şi cele pe care le vedem aici, au
dat concursul pentru o activitate frumoasă. Şi se vede după feţele lor cât sunt de încântaţi, cât sunt
de fericiţi că se află aici...”, spunea doamna Mirela Pîrşcoveanu, învăţătoare la clasa a III-a C din
cadrul Liceului „Ion Barbu”.
În prezenţa reprezentanţilor mas-media (invitaţi de către colegii noştri de la Serviciul
Informare, Relaţii Publice, Reprezentare şi Protocol), desfăşurarea de forţe a acestei manifestări a
fost una impresionantă: două elicoptere aduse de la Unitatea Specială de Aviaţie (un MI-17 şi un
eurocopter), cai, câini de serviciu, maşini şi autospeciale din dotarea Jandarmeriei, motociclete,
standuri cu tehnica şi armamentul din dotare, exerciţii de intervenţie antiteroristă.
Ultima oprire a elevilor a fost la Muzeul Jandarmeriei Române. Aici doamna plt. adj. Rada
Şuleapă le-a prezentat o scurtă istorie a Jandarmeriei Române, iar copii s-au arătat foarte încântaţi
de ceea ce au văzut şi în special de uniformele păstrate în incinta instituţiei.
Câteva amintiri foto nu strică...
sublocotenent Casandra ILIE
1 iunie, Ziua dedicată celor mici
Deşi este specific unui alt anotimp, versul „deschide uşa creştine” şi-a găsit ecoul pe 1 iunie, la
sediul MAI, unde au fost deschise porţile pentru copii şi nu numai. Până la ora 12, peste o mie de
copii, după estimarea noastră, au putut vizita sediul ministerului, unde au fost organizate mai multe
puncte de interes:
- holul principal, în care au fost prezentate uniformele structurilor componente, documente
originale şi exponate de muzeu din diferite perioade istorice, cu referire la activitatea MAI, standuri
de prezentare a Jandarmeriei Montane, Agenţiei Naţionale Antidrog şi altor structuri.
- în piaţa din faţa clădirii Ministerului, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră, Poliţia, Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă şi Academia de Poliţie au expus tehnică şi uniforme.
Printre părinţi, profesori, omniprezenţii asiatici sau gură cască, copii au fost cei mai entuziaşti:
„Uite, acolo, câini poliţişti!”, „Vino repede, să vezi ce scafandru”, „Mamă, putem să dăm drumul la
..ni-no,ni-no?” s-au auzit la tot pasul în zona unde era prezentă Jandarmeria. Pe măsură ce înaintau
printre exponate, puştii se „făceau”, pe rând, poliţişti, jandarmi sau pompieri, iar multe dintre
Copiii sunt încântaţi...
fete împărtăşeau aceleaşi aspiraţii. Pentru toţii vizitatorii, teama sau reţinerea pe care instinctiv le
manifestau când întâlneau oameni în uniformă, pe stradă, s-a transformat rapid în dialog, încurajaţi şi de zâmbetele şi încurajările celor pe care până
acum îi considerau „adversari”. Iar o contribuţie importantă la reuşita acestui eveniment a avut-o ...soarele, care se pare că special pentru Ziua Copilului,
a luat locul norilor de care ne săturasem.
A, să nu uit! Şi Revista „Jandarmeria Română” şi-a deschis ...paginile pentru micuţii vizitatori, prin intermediul unui stand situat chiar la intrarea pe
circuitul de vizitare, unde aceştia au putut viziona: filmul de prezentare, varianta electronică şi varianta printată a publicaţiei noastre.
Îi felicităm pe organizatori şi pe toţi colaboratorii care au făcut posibil acest eveniment!
maior Sorin DESPINA
foto: IJJ Teleorman
foto: IJJ Cluj
Constanţa
La malul mării, aproximativ
100 de elevi ai Şcolilor cu
clasele I-VIII Ion Jalea, Mihai
Viteazu şi Aurel Vlaicu din
Constanţa au putut vizita Sala
Tradiţiilor Unităţii, au vizionat
un film de prezentare şi au
participat la o serie de exerciţii
demonstrative. Activitatea s-a
încheiat cu cel mai interesant
moment, încercarea „pe viu” a
tehnicii de luptă.
maior Sorin TRANCĂ
Olt
Cluj
Joi, 31 mai a.c., începând cu ora 14.00, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj a participat
printr-un stand la proiectul Orăşelul copiilor, integrat în acest an în evenimentul Zilele Clujului. Locul de
desfăşurare al mult-aşteptatului eveniment a fost Parcul Central din Municipiul Cluj-Napoca.
Cu acest prilej au fost prezentate o parte din materialele de intervenţie ale Jandarmeriei, folosite pe
timpul executării misiunilor, precum şi echipamentul din dotare.
La acest eveniment am participat şi cu doi dintre câinii de serviciu (Eca şi Linda - foto stânga), care
au fost prezenţi alături de conductorii lor. Ca de obicei, câinii noştri au făcut deliciul celor mici, dar şi al
celor mari, însă cu suflet de copil.
Cu sprijinul partenerului media al IJJ Cluj - ERKE(Asociaţia Pictografilor din Ardeal), vizitatorii si-au
făcut fotografii, pe care urmează să le primească pe adresele personale de e-mail.
căpitan Mariana TECAR
Privind exerciţiile demnostrative...
foto: IJJ Constanţa
Dolj
Ziua Internaţională a Copilului este un prilej de sărbătoare, de
a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea şi familia pentru
a aprecia şi iubi copiii şi, de ce nu, de a-i pregăti pentru un viitor
cu bucurii şi împliniri. Într-un astfel de moment fiecare copil se
află în centrul atenţiei familiei sale, unde se bucură de căldura
celor din jur. Pentru ca toţi micuţii de la Centrul de Îngrijire şi
Recuperare a Copilului cu Handicap Sever „Noricel” să se bucure
de această sărbătoare dedicată exclusiv lor, jandarmi din cadrul
Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj au făcut pe 1 iunie, o
vizită în acest centru.
Bucuroşi că pot să aducă din nou un zâmbet pe chipul acestor
copii, cărora soarta le-a hărăzit o viaţă mai grea, o delegaţie a
jandarmilor doljeni şi preotul unităţii (foto jos) au împărţit copiilor
pachete cu dulciuri şi băuturi răcoritoare şi le-au făcut cadou un
televizor, achiziţionat din sumele colectate la nivelul unităţii,
menit a le aduce un strop de fericire şi a le îmbunătăţi viaţa de zi
cu zi. Drept răsplată pentru cadourile primite, copii au pregătit un
mini-spectacol cu cântece şi poezii susţinut de elevii clasei a II –
a sub îndrumarea doamnei prof. înv. primar Domnica Butoi din
cadrul Şcolii nr. 14 „Ion Ţuculescu” din Craiova.
Această acţiune s-a desfăşurat la nivelul I.J.J. Dolj, benevol,
fiecare jandarm contribuind cu diverse sume de bani, spiritul
acesteia urmărind să demonstreze că omenia, bunătatea şi
solidaritatea sunt caracteristice jandarmilor, fiind permanent
alături de semenii lor mai puţin norocoşi! locotenent Ion ŢAPU
Teleorman
Elevi ai şcolilor din Municipiul Alexandria au fost oaspeţii jandarmilor teleormăneni, care leau
prezentat un film despre Jandarmeria Română, armamentul şi tehnica de intervenţie, precum
şi materialele folosite în domeniul criminalistic (foto stânga), autoturismele de intervenţie, câiniii
de serviciu, sala tradiţiilor şi a Drapelului de luptă al unităţii.
Acţiunea a avut ca scop creşterea prestigiului Jandarmeriei Române în spiritul principiilor
transparenţei şi deschiderii, al consolidării şi dezvoltării comunicării sociale.
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Olt şi-a deschis porţile şi a primit „inspecţia”
a aproximativ 150 de copii. Acţiunea a fost organizată cu ocazia Zilei Internaţionale a
Copilului şi s-a întins pe durata a două ore. La această activitate au participat copii de la
trei instituţii de învăţământ din Municipiul Slatina: Colegiul Naţional „Ion Minulescu”,
Şcoala Generală nr. 2, Grădiniţa cu Program Prelungit „Ion Creangă”.
Micuţilor vizitatori le-au fost prezentate spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea
jandarmii olteni, le-au fost distribuite materiale informative (reviste, pliante), jandarmii
fiind nevoiţi să răspundă la toate întrebările generate de curiozitatea specifică vârstei.
Pentru a-i familiariza pe copii cu misiunile, dotarea şi rolul Jandarmeriei în societate,
au fost amenajate o serie de puncte de
contact şi informare, unde s-au prezentat:
armamentul, mijloacele de intervenţie
antiteroristă, materialele folosite în misiunile
de asigurare şi restabilire a ordinii publice,
trusa criminalistică (foto dreapta), tehnica
auto şi câinii de serviciu pe care unitatea îi
are în dotare.
La finalul activităţilor, cei mici au fost
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sălaj a organizat
la sediul unităţii „Ziua Porţilor Deschise pentru Copii”.
Colegii noştrii au pregătit pentru cei mici ateliere de
prezentare a echipamentului şi tehnicii auto folosite pe
timpul executării misiunilor, un atelier criminalistic,
exerciţii demonstrative cu câinii de serviciu, precum şi
exerciţii de restabilire a ordinii publice, prezentate de
luptători din cadrul Detaşamentului de Jandarmi Mobil.
De asemenea, o grupă de copii de la Clubul sportiv
„Dani San” din Municipiul Zalău a prezentat exerciţii
demonstrative de arte marţiale.
La acest eveniment au fost invitate să participe mai
multe clase de elevi din Municipiul Zalău, precum şi
copii ai cadrelor unităţii dornici să cunoască cu ce se
ocupă părinţii lor.
căpitan Micle ISAIA
căpitan Gabriel BOHATEREŢ
serviţi cu dulciuri şi răcoritore.
maior Emanuel BOTAN
14 15
Gorj
Pe 1 iunie, începând cu ora 14.00, jandarmii gorjeni au participat la
manifestările organizate cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, în Piaţa
Prefecturii din Municipiul Tîrgu-Jiu (foto jos). Astfel, copiii au fost întâmpinaţi
cu materiale de informare publică, constând în calendare, reviste şi pliante
realizate de colegii noştri, în cadrul campaniei intitulate: Trăieşte-ţi Copilăria!
Vino alături de noi! Fii Jandarm pentru o zi!
foto: IJJ Gorj
De asemenea, a fost amenajat un stand-expoziţie cu tipuri de ţinute, tehnică şi
echipamente din dotarea Jandarmeriei Române (armament şi mijloace specifice
de intervenţie şi protecţie), au fost expuse două maşini de intervenţie folosite în
cadrul misiunilor şi au fost prezentate filme despre Jandarmeria Română.
Jandarmii au amenajat un spaţiu unde a fost amplasată o tiroliană pentru copiii
curajoşi, care au dorit să experimenteze, cu emoţii, coborârea, în echipamentul
de protecţie, pe o distanţă de aproximativ 50 metri.
La ora 18.00, un echipaj de jandarmi format din şapte luptători au prezentat
un exerciţiu demonstrativ de karate, în care au fost angrenaţi şi copiii.
căpitan Alin IVAN
foto: IJJ Olt
Sălaj
foto: IJJ Dolj

Retrospectivă
16
Într-o lume în care instituţiile şi marile companii se
luptă cu timpul - cel mai mare duşman al lor în mileniul
III, Jandarmeria se integrează, cu fiecare moment, în
societatea care a generat-o, prin implicarea în proiectele
menite a face bine cetăţenilor şi habitatului natural.
Aşadar, după un început de an furtunos din perspectiva
liniştii publice, cu mişcări de stradă la nivel naţional,
pornite din Piaţa Universităţii, iar mai apoi cu lovituri
crunte primite din partea naturii, care s-au răsfrânt asupra
plaiurilor mioritice, printr-o perdea înaltă şi consistentă de
omăt, Jandarmeria a făcut eforturi ca să se alăture, pentru
al treilea an consecutiv, celui mai mare proiect de implicare
socială din România, care îşi propunea îndepărtarea
deşeurilor din arealele naturale, într-o singură zi, şi anume
„Let's do it, Romania!”.
În pragul alegerilor locale, eveniment naţional de mare
amploare, Jandarmeria Română a găsit resursele necesare
să se implice în proiectul „Let's do it, Romania!”, chiar dacă
făcea acest lucru – instituţional vorbind - în ultimul moment,
sprijinind astfel această campanie, precum alte instituţii,
după doi ani în care a avut onorantul statut de partener, adică
un alt nivel - superior - de implicare.
Peste 1.000 de lucrători bleu-jandarm au ales să iasă în
natură, alături de colegi şi prieteni, mulţi dintre ei cu familia,
la o acţiune educativă, într-o zi de sâmbătă, la început de
florar.
Fie că vorbim de Arad, Botoşani, Constanţă, Dâmboviţa,
Galaţi, Giurgiu, Cluj, Timiş, Hunedoara, Suceava, Bacău,
Brăila, Mureş, Maramureş sau Satu- Mare, alături de
I.J.J. Constanţa
JANDARMERIA
promovează Let’s Do It Romania!
În baza protocolului semnat în data de 4 mai, între Jandarmeria
Română şi Asociaţia „Viitorul în Zori” şi pentru desfăşurarea în
bune condiţii a acestei campanii de ecologizare, s-a luat legătura
cu reprezentantul în teritoriu a Asociaţiei, domnul Victor Maxim şi
au fost stabilite zonele cele mai vulnerabile din punct de vedere al
deşeurilor din natură, respectiv Pădurea Comorova, Pădurea Hagieni,
Lacurile Siutghiol, Taşaul şi coasta litoralului.
foto: IJJ Constanţa
Astfel, în zilele de 8 şi 9 mai, în urma acţiunii de cartare a celor
mai vulnerabile areale, jandarmii au stabilit şi delimitat zona cuprinsă
între D.N. 39, D.N. 39 B (legătura Neptun) şi Popasul Căprioarelor
(Pădurea Comorova), iar pe 12 mai între orele 08.00-10.00, 25 de
jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa
au participat la campania de ecologizare, campanie în urma căreia au
fost strânse deşeuri în 20 de saci cu capacitatea de 200 kilograme,
din care 12 saci s-au umplut cu sticle de plastic, 8 cu hârtii, cartoane,
cauciucuri şi alte deşeuri.
maior Sorin TRANCĂ
jandarmi puteai vedea copii, tineri şi oameni în vârstă, care
erau acolo pentru un scop nobil: un mediu mai curat pentru
noi toţi! Şi implicit un exemplu de comuniune socială.
Încă nu ştim dacă evaluarea finală ar trebui să consiste
în numărul crescut, de la an la an, al celor care se implică
activ în acest proiect, în zonele acoperite de voluntari, ori
în cantitatea de gunoaie ridicată sau în faptul că începem să
ne simţim stânjeniţi cand aruncăm ceva pe jos, sau că luăm
atitudine faţă de cei care fac acest lucru...
Important pentru noi este că ne implicăm în problemele
fundamentale ale comunităţilor locale, în primul rând ca
cetăţeni şi membri ai comunităţii, şi apoi ca personal al
unei instituţii care trebuie să gestioneze siguranţa fiecărui
cetăţean. Este îmbucurător faptul că avem în interiorul
Jandarmeriei oameni care iau atitudine faţă de fenomene
care aduc atingere unui climat sănătos, oameni care în
interiorul unei societăţi sănătoase se manifestă şi duc aceste
mesaje mai departe şi devin astfel adevăraţi curieri ai unui
mod de viaţă sănătos.
Într-un mediu oxigenat şi pur, nu putem avea decât o
comunitate sănătoasă, iar faptul că printre cei care iau
primii atitudine pentru a atinge acest scop există constant
un număr considerabil de jandarmi, la nivelul fiecărei
structuri teritoriale, nu poate decât să ne facă încrezători
în societatea românească, în general, şi în personalul
Jandarmeriei Române, în mod special.
Până atunci... Să trecem la treabă!
locotenent Florin HULEA
Rezultate în urma campaniei de ecologizare
„Let’s do it Romania”
I.J.J. Suceava şi S.M.S.J. Fălticeni
Şi în acest an jandarmii suceveni şi elevii Şcolii Militare de Subofiţeri
Jandarmi Fălticeni au participat în cadrul campaniei „Let's Do It,
Romania!”, alături de alţi voluntari la curăţirea arealelor naturale din
jurul localităţilor.
La fel ca în anii precedenţi, Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi
Fălticeni şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Suceava a sprijinit buna
desfăşurare a acestei activităţi la nivel judeţean, când aproximativ o sută
de elevi şi cadre ai Şcolii au participat la strângerea deşeurilor aruncate
necorespunzător în Parcul Nada Florilor şi zona Şoldăneşti, iar în zona
Poligonului Mihoveni 20 de lucrători ai Inspectoratului de Jandarmi
Judeţean Suceava au participat la acţiunea de ecologizare.
foto: IJJ Suceava
maior Bogdan CORNACI şi căpitan Irina AIRINEI
I.J.J. Dâmboviţa
În data de 12 mai, 25 de voluntari din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean
Dâmboviţa au participat la acţiunea de curăţenie a arealelor naturale din zona Mănăstirii
Dealu, activitate desfăşurată în cadrul campaniei naţionale „Let's Do It, Romania.”
Prin participarea la această campanie, jandarmii au dorit să contribuie la protejarea
naturii şi refacerea ecosistemului, deşeurile adunate fiind colectate în 35 saci menajeri.
G.J.M. Ploieşti
locotenent Ciprian VĂTĂŞELU
În ziua de 12 mai, începând
cu ora 09.00, jandarmi din cadrul
Grupării Mobile ”Matei Basarab,,
Ploieşti au participat împreună
cu alţi voluntari, la strângerea
gunoaielor din zona Pădurii
Româneşti. Acţiunea s-a desfăşurat
în baza parteneriatului încheiat între
Jandarmeria Română şi Asociaţia
„Viitorul în Zori”, proiectul
urmărind ecologizarea arealelor
verzi.
Această activitate s-a desfăşurat
concomitent cu îndeplinirea misiunilor ce revin prin lege şi a contribuit atât la
curăţenia efectivă, cât şi la atenţionarea cetăţenilor ce aruncă deşeurile menajere,
sau de altă natură, în alte locuri decât cele special amenajate.
foto: GJM Ploieşti
G.J.M. Bacău
plutonier Adrian OANCEA
Campania de ecologizare a României , denumită sugestiv „Let`s
Do It Romania”, pusă în practică de către Asociaţia „Viitorul în
Zori ”, a continuat şi în acest an pe întreg teritoriul ţării. În ziua
de 12 mai, 25 de voluntari din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă
Bacău s-au alăturat celorlalţi participanţi la ofensiva împotriva
gunoaielor aruncate necorespunzător şi curăţarea arealelor naturale
din jurul Municipiului Bacău.
În acest fel jandarmii şi-au adus contribuţia la refacerea
ecosistemului şi, implicit, la protejarea naturii, dovedind că sunt
alături de comunitate în orice situaţie. Nu este prima iniţiativă de
acest gen, la nivelul unităţii fiind organizate în perioada anterioară
astfel de acţiuni de protejare a mediului. De asemenea, reamintim
participarea jandarmilor şi la ampla acţiune de ecologizare din luna
septembrie a anului trecut, precum şi la acţiuni de împădurire în
diferite zone din Judeţul Bacău.
maior Marius ŢĂRANU
I.J.J. Harghita
Aproximativ 70 de voluntari au ales să-şi petreacă într-un mod
plăcut, dar şi activ, o zi de sâmbătă, hotărâţi să strângă deşeurile
“uitate” de cei care nu înţeleg să acorde respectul cuvenit mediului
înconjurător. În acest grup mare s-au integrat şi cadre ale Postului
de Jandarmi Montan Ordine Publică Lacu Roşu, împreună reuşind
să elibereze peisajul de sub apăsarea gunoaielor, rezultând astfel
600 de saci de gunoi a câte120 litri. Zona vizată a fost cea situată în
imediata apropiere a Drumului Naţional 12C, ce leagă Municipiul
foto: IJJ Harghita
Gheorgheni de Staţiunea Lacu Roşu, grupurile formate de către
Csergő Ottó, angajat al Parcului Naţional Cheile Bicazului- Hăşmaş
şi coordonator general la nivelul Judeţului Harghita, lăsând în urma
lor natura aşa cum trebuie ea să fie: liberă de gunoaie.
plutonier adjutant Gheorghe SUCIU
I.J.J. Galaţi
foto: IJJ Dâmboviţa
Pe 12 mai, între orele 09.00 şi 13.00, 50 de voluntari
jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean
Galaţi, conduşi de inspectorul şef, dr. col. Mircea Olaru,
au participat la acţiunea de ecologizare desfăşurată la nivel
naţional, în cadrul campaniei „Let's Do It, Romania!”.
Jandarmii gălăţeni s-au alăturat voluntarilor acestui
proiect şi au participat la curăţarea arealului natural din
zona Brateş, pentru cel de-al patrulea an consecutiv de când
această campanie a fost iniţiată şi în ţara noastră.
La sfârşitul acţiunii, jandarmii gălăţeni au reuşit să
strângă 120 de saci cu deşeuri.
căpitan Costin BARBU
foto: IJJ Galaţi
U.Sp.76 J. Bucureşti
Un colectiv format din 57 de cadre din unitatea noastră a participat
activ la campania „Let`s Do It Romania”, în zona Centrului Istoric al
Municipiului Bucureşti, printr-o amplă activitate de curăţenie şi colectare
a deşeurilor aruncate necorespunzător în arealele naturale. Acţiunea a
vizat zona Străzilor Smârdan, Lipscani, Eugen Carada, Covaci, Şelari,
Poştei, Stavropoleos şi Gabroveni.
„Un mediu curat şi sănătos este echilibrul de care avem cu toţii nevoie.
Refacerea ecosistemului, protejarea naturii prin astfel de acţiuni de
voluntariat demonstrează că jandarmii sunt în slujba comunităţii nu doar
prin misiunile executate ci şi prin restabilirea raporturilor dintre mediu şi
om!“ - a declarat comandantul unităţii, colonelul Daniel Cîrstina.
foto: USp 76J
căpitan Costin CLEMENT
17

Reportaj
În şedinţa de sumar a fost dezbătută oportunitatea includerii multor subiecte în acest număr,
insă rând pe rând au fost excluse cele care au mai fost prezentate în numere anterioare. „Dar
trebuie şi ceva nou, despre care nu am scris”, era ideea dominantă, iar iminentul sfârşit de
an şcolar ne-a făcut să ne gândim la studenţii jandarmi din Academia de Poliţie. Despre ei
nu scrisesem de multă vreme, aşa că materialul a primit aprobarea unanimă, iar sarcina de
realizare a fost stabilită, tot unanim, unui fost student jandarm. Planul a fost simplu: mergem şi
surprindem realitatea. Prima oprire – Catedra de Jandarmi.
Sunt întâmpinat de locotenent colonelul Ion Busuioc (foto dreapta), şeful Departamentului
de Jandarmi (sau de Jandarmerie, cum ar fi corect în limba română – n.a.), Pregătire Militară
Generală şi Ştiinţe Socio-Umaniste, aşa cum a fost redenumită catedra, după aplicarea noilor
prevederi din Legea Educaţiei Naţionale.
„Misiunea de bază a Departamentului este de a forma studenţii de la Arma Jandarmerie
pentru structurile operative”, mi-a spus acesta, „fiind parte integrantă din Facultatea de
Poliţie. Pregătirea teoretică şi practică de specialitate pe care o realizăm aici este completată
cu pregătirea efectuată în structurile Jandarmeriei, ca timp, raportul fiind de 50-50% a orelor
din Academie şi din unităţi. Am stabilit această proporţie pentru ca studenţii să ia contact cu
structurile din care vor face parte şi cu noutăţile implementate de Jandarmerie.
Aş putea să prezint obiectivele urmărite pentru fiecare dintre discipline, dar cred că este mai
important să spun că acordăm o atenţie deosebită pregătirii membrilor departamentului, pentru
ca ei să fie la curent cu realităţile din Jandarmerie. Spre exemplu, responsabilii pentru disciplina
Metode şi tehnici de intervenţie au urmat toate modulele de specialitate la Centrul de Pregătire
de la Ochiuri, având calificarea maximă, de instructori de intervenţie profesională.
Avem o colaborare excelentă cu Serviciul Pregătire din IGJR, pe linia documentării şi
punerii la punct a programelor analitice, avem o bună legătură cu Şcoala de Aplicaţie, cu care
ne-am armonizat programul de formare iniţială, astfel încât să fie o continuitate în ceea ce
priveşte pregătirea pentru prima funcţie, cea de comandant de grupă sau comandant de pluton.
Doresc să menţionez sprijinul constant şi substanţial acordat de unităţile teritoriale pentru
realizarea aplicaţiilor practice şi aş dori să le mulţumesc pentru acest ajutor domnilor general
de brigadă Eugen Meran (comandantul DGJMB, n.r.), colonel Viorel Daskălu (comandantul
U.Sp.30 Bucureşti, n.r.), general de brigadă Alexandru Giurgiu (comandantul U Sp. 70
Bucureşti, n.r.), colonel Adrian Faur (Inspector şef al IJJ Prahova, n.r.) şi colonel Puiu Gheorghe
(comandantul Centrului de Pregătire Montană Sinaia, n.r.)”.
Discuţia despre activitatea Departamentului ar fi putut continua, dar documentele pentru
planificarea stagiului de practică trebuiau semnate, aşa că a trebuit să ne mutăm atenţia către
studenţi. Nu înainte de a spune că Departamentul este responsabil de organizarea unui Master
profesional -„Managementul Pregătirii Operaţionale de Jandarmerie”, care se adresează ofiţerilor
cu funcţii de conducere.
Disciplinele de specialitate, pe ani de studiu:
Anul I - Istoria Jandarmeriei, Pregătire militară generală, Tactica Jandarmeriei, Metode şi
tehnici de intervenţie
Anul II - Bazele activităţii de cercetare-documentare, Instruire pentru trageri, Pregătire
militară generală, Tactica Jandarmeriei, Psihologie aplicată, Metodica pregătirii personalului,
etică şi deontologie profesională
Anul III - Management militar, Instruire pentru trageri, Pregătire militară generală,
Tactica Jandarmeriei, Metode şi tehnici de intervenţie, Metodologie criminalistică şi tactică
criminalistică
VIITOR
Sediul Departamentului de Jandarmi, Pregătire Militară Generală şi Ştiinţe Socio-Umaniste se află în Pavilionul-Vest
NU E PENTRU ORICINE
VIAŢA DE JANDARM
Următorul punct al documentării a fost întâlnirea cu câţiva studenţi. Au fost aleşi câte unul din fiecare an, care s-au prezentat regulamentar, în
uniforme care contrastau cu atmosfera de „studiu intens”, specifică sesiunii. Regulile au evoluat, fiecare studiază unde vrea, chiar şi acasă, în ce
ţinută vrea, libertatea fiind prezentă, aparent, la toate specializările.
Deşi este anul I, prima care răspunde
la întrebarea „Cum a fost contactul cu
Jandarmeria?” este Mihaela Stan (foto stânga):
„Singurul stagiu de practică a fost în februarie, la
IJJ Ialomiţa. Am început cu patrulări, mandate,
deszăpeziri ...”
- Ai participat la acţiunile de deszăpezire?
- Da, dar apreciez faptul că au ştiut să „mă
protejeze” într-un fel, sarcinile mele fiind de a
supraveghe ca ajutoarele să nu fie împărţite pe
criterii politice, să aflu cam pe unde este drumul
ce trebuia deszăpezit, unde era fântâna ...
- Anii trecuţi erai elevă şi vedeai la televizor
reportajele despre intervenţii de acest fel. Cum
ţi s-a părut acum?
- Total diferit. Nu-mi închipuiam că este
aşa de greu, când am ajuns acolo m-au impresionat cel mai mult copii. Ei
nu realizau ce se întâmplă, ştiau că au stat două sau trei zile în casă, unii fără
mâncare, iar în momentul în care erau scoşi din case se bucurau de privelişte şi
că nu mai merg la şcoală. Apoi erau părinţii lor, a căror prim gând se îndrepta
spre inundaţii, la topirea zăpezii. Am fost patru zile pline la deszăpeziri,
iar jandarmii cu care am fost erau departe
de imaginea jandarmului care era acuzat de
abuzuri în Piaţa Universităţii, la protestele ce
se desfăşurau în acelaşi timp.
- Noi am fost de partea cealaltă a baricadei,
continuă Alexandra Preda (foto dreapta), care
tocmai a terminat anul III şi se pregăteşte de
licenţă (îi mulţumesc pentru amabilitatea de
a veni de acasă pentru această întrevedere)
pentru că eram în stagiu de practică la DGJMB
şi participam tocmai la aceste proteste. Pentru
noi a fost mai uşor, pentru că obiectivul
stagiului de practică a fost cercetareadocumentarea,
astfel că nu am fost implicaţi
direct în dispozitivul de ordine publică. Noi
nu am prins incidente violente, dar starea de
tensiune era încă prezentă, după cinci stagii de
practică, şi la ordine publică şi la pază, dar acesta a fost cel mai greu. Au
fost multe momente grele de-a lungul acestor stagii, mai ales la meciuri, când
suporterii se uitam lung la mine, eram cam mică pentru un cordon de ordine
.... Mulţi oameni nu văd ce înseamnă munca de jandarm, că şi ei sunt oameni,
poate că şi ei sunt de acord cu revendicările celor care protestează, dar acesta
este „job-ul” lor, pe care trebuie să şi-l facă
până la capăt, pentru că le asigură banii pentru
familie.
- Dacă la Ialomiţa jandarmii erau întâmpinaţi
cu mulţumiri şi căldură, la Bucureşti lucrurile
stăteau altfel, îmi spune Silviu Cîrnaru, student
în anul II (foto stânga) - şi cred că oamenilor
li s-a şi indus o percepţie greşită. Am văzut la
ştiri că jandarmii au venit înarmaţi, cu puşti, cu
pistoale, arma lansator era cea cu care se trăgea
în lume. Atunci când au început protestele,
primeam mesaje de la prieteni că omorâm
lumea, că suntem violenţi, iar după câteva zile
m-am întâlnit cu unul dintre ei care mă acuza
că jandarmii au dat cu gaze lacrimogene şi el
era nevinovat. „Păi tu ce căutai acolo?”, l-am
întrebat, iar el a spus că a fost şi el cu galeria Stelei, să vadă cum e. Dacă ai
dat cu pietre, nu te poţi aştepta să fii primit cu braţele deschise. Este o meserie
care are multe părţi frumoase, aşa cum a zis colega noastră, când te duci şi ajuţi
lumea, dar şi părţi mai puţin apreciate, cum e intervenţia.
- Cum este viaţa de student jandarm, îi intreb?
- Cred că este o perioadă care te disciplinează, programul de aici este
strict, faţă de programul haotic de acasă, acum când mă duc în vacanţă mă
trezesc fără alarma de la telefon. M-am obişnuit ca la prânz să mănânc şi
să respect regulile, chiar dacă pe unele nu le consider corecte, spune repede
interlocutoarea mea din anul I, fiind completată de colegul din anul II:
restricţiile sunt oarecum normale, dat fiind statutul instituţiei, nu poate fi ca
în Regie. Dacă vrem să impunem respect în faţa cetăţenilor, trebuie să avem o
anumită ţinută şi prestanţă.
- Sunt şi lipsuri, continuă Alexandra Preda; eu sunt reprezentanta studenţilor
în Senatul Academiei şi am lucrat la nenumărate coduri, statute, regulamente,
am încercat să îmbunătăţim lucrurile şi pot să spun că s-au făcut schimbări.
Problema e că în trei ani s-au schimbat trei conduceri, care au avut idei diferite.
Acum e ok, eu am mare încredere că acum Academia merge în direcţia bună.
Până acum erau diferenţe, cum ar fi portul ţinutei, la jandarmi era mai strict,
acum e la fel peste tot, sunt aceleaşi exigenţe, ceea ce a normal.
- O întrebare clasică: de ce aţi ales Jandarmeria?
- La mine este o poveste mai lungă, spune Alexandra Preda, a fost o ambiţie
fantastică să fac asta, aveam în minte filme, lupte, intervenţii. Am apreciat
întotdeauna sistemul militar şi am zis că vreau să fiu jandarm M-am adaptat
repede rigorilor, disciplinei, dar am descoperit şi alte laturi – cercetarea,
participarea la simpozioane naţionale şi internaţionale... şi mi-aş dori să
continui în această direcţie.
- Sunt mulţi colegi care se văd Rambo, îşi închipuie că vin la trupele
speciale, dar realitatea e alta, intervine Silviu Cîrnaru. De fapt, este o facultate
normală, la care se adaugă câteva trageri şi materii de specialitate, nu e nimic
spectaculos, aşa cum se aşteaptă mulţi, şi de aceea entuziasmul scade. Nu
e chiar ca în filmele de la BSIJ, aici sunt chestiuni mai mult teoretice. A,
la cursul de la Ochiuri a fost antrenant, interesant, nu am avut timp să ne
plictisim, aici însă mai sunt şi perioade ...–grele, în care când te trezeşti la şase,
te mai ia somnul la câte un curs (nu s-a schimbat nimic în ultimii.....22 de ani,
mă gândesc eu, reporterul de azi, fost student jandarm în anii 90).
Apoi discuţia a alunecat spre respectarea statutului de ofiţer, diferenţele
dintre formele exterioare de respect, considerate de studenţi mai stricte în
şcoală şi mai lejere în unităţi, problemele de adaptare în unităţi, modul în care
sunt primiţi „tinerii” comandanţi de „bătrânii şi hărşîiţii” luptători, diferenţa
dintre cele predate ex catedra şi realitatea de pe stradă, condiţiile de muncă (la
primul stagiu de practică, din ianuarie, în bătrâna „Regină” - sau Ţestoasă- era
mai frig ca afară!!)
Concluzii?
„A fi jandarm e greu, dar colectivul contează foarte mult. Când dai de
greu, noi ne ajutăm, viaţa e mai dură la jandarmi, dar ne uneşte mai mult. La
distracţie eşti prieten cu toată lumea, la greu se văd prietenii, şi noi suntem toţi
prieteni. Nu e pentru oricine viaţa de student jandarm”, îmi spune Silviu, fiind
completat imediat de Alexandra, „dar poate fi frumoasă, pentru că are multe
părţi frumoase, se leagă prietenii, avem multe amintiri”.
„Înveţi să faci parte dintr-o familie”, adaugă şi Mihaela. „Venim din medii
diferite şi trebuie să ne adaptăm repede regulilor, să facem faţă problemelor şi
nu reuşeşti dacă nu o faci împreună, cu grupul.
Eu termin acum, dar parcă nu aş vrea să se termine. A fost frumoasă viaţa
de student jandarm!, încheie Alexandra, iar ochii trădează mai mult decât au
spus cuvintele.
Un jandarm printre viitorii lideri mondiali
Merită amintit şi faptul că Alexandra Preda va participa la Model NATO Youth Summit, cea mai mare simulare a NATO din lume şi singura de acest gen
din Europa, care va avea loc în Bruxelles, Belgia, între 8 şi 13 iulie 2012. Scopul principal al MoNYS este acela de a informa şi educa cu privire la misiunea şi
principalele activităţi ale NATO, dar şi crearea unui cadru de exprimare democratică, unde participanţii îşi vor dezvolta abilităţi de negociere, comunicare şi
diplomaţie într-un mediu intercultural.
Tânăra studentă va face parte dintre cei 220 de tineri care vor participa la evenimentul din acest an, fiind selecţionată dintre cei 900 de studenţi de diferite
naţionalităţi, care şi-au exprimat dorinţa de a participa la simulare prin trimiterea candidaturii pentru una dintre poziţiile disponibile.
Trebuie spus că au fost aleşi studenţi inteligenţi, bine pregătiţi şi extrem de entuziaşti,care provin de pe 5 continente şi reprezintă cele mai bune universităţi din
fiecare ţară. Studiind şi beneficiind de experienţă în diferite domenii, precum ştiinţe politice, relaţii internaţionale, gestionarea conflictelor, drept şi diplomaţie,
jurnalism şi comunicare, ştiinţe sociale sau economie, aceştia au dovedit că au calităţile unor lideri mondiali, iar în timpul Summit-ului vor îndeplini rolurile a
195 de delegaţi NATO, a 13 chaipersons şi a 12 jurnalişti, dezbaterile fiind legate de teme majore de importanţă internaţională.
MoNYS 2012 este organizat de o echipă internaţională, formată din 28 de tineri din 12 ţări, beneficiind de sprijinul unor instituţii internaţionale, cum ar fi
Ministère de la Région Bruxelles Capitale, Asociaţia Tratatului Atlantic, Université Libre de Bruxelles, Star Alliance şi IBIS Hotels.
a consemnat maior Sorin Despina
18 19

De interes
Şi tu poţi fi colegul nostru!
Dacă îţi doreşti un mediu de muncă dinamic, complex, un loc de muncă stabil, este momentul să alegi cariera militară!
De ce să alegi să devii jandarm? Pentru că vei dobândi o experienţă de viaţă şi profesională aparte, te vei menţine într-o formă fizică şi psihică de invidiat, vei cunoaşte
provocările executării unor misiuni în ţară şi străinătate, vei cunoaşte locuri şi culturi noi, îţi vei depăşi propriile limite şi vei avea un statut social aparte.
Vino la sediul oricărei unităţi de jandarmerie , unde personalul specializat îţi va oferi detalii despre admiterea în instituţiile militare de învăţământ pentru formarea
ofiţerilor, subofiţerilor şi maiştrilor militari în specialităţile: jandarmerie, comandă, transmisiuni, calculatoare şi sisteme informatice, armament, auto şi financiar.
Aici vei fi consiliat, ajutat şi îndrumat către acel tip de carieră şi specialitate ce corespunde cel mai bine aspiraţiilor, aptitudinilor, vârstei şi pregătirii pe care o ai. Dacă
îndeplineşti condiţiile specifice, vei fi ajutat să-ţi întocmeşti dosarul de candidat şi vei fi informat despre opţiunile pe care le ai după absolvirea instituţiei de învăţământ.
Nu ezita să pui întrebări, să ceri lămuriri, colegii noştri îţi vor răspunde cu plăcere. Nu te costă nimic să te informezi!
Locuri disponibile
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti - 45
locuri la zi (40 bărbaţi şi 3 femei şi 2 locuri pentru minorităţi/etnie
1 rom, 1 maghiar);
Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru
Ghica” Drăgăşani – 56 locuri (45 bărbaţi şi 5 femei), 6 locuri (băieţi)
la S.P.P. în momentul absolvirii;
Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni
– 50 locuri (45 bărbaţi şi 5 femei);
Academia Tehnică Militară Bucureşti – 14 locuri (bărbaţi), astfel:
Facultatea de Mecatronică şi Sisteme Integrate de Armament:
2 locuri – Construcţii şi fortificaţii (alocate Jandarmeriei Române).
Facultatea de Sisteme Electronice şi Informatice Militare:
6 locuri - Transmisiuni (din care 2 alocate Jandarmeriei Române);
6 locuri – Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi
securitate naţională.
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu –
Management economico – financiar 2 locuri (bărbaţi, alocate
Jandarmeriei Române).
Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov –
Managementul traficului aerian (aviaţie nenaviganţi) - 12 locuri
(bărbaţi).
Perioade de desfăşurare a concursurilor
de admitere
a) Concursul de admitere în Academia de Poliţie „Alexandru Ioan
Cuza” se desfăşoară în perioada 31 iulie - 01 august 2012.
b) Concursul de admitere în şcolile postliceale ale M.A.I. se
desfăşoară în perioada 08 august – 18 septembrie 2012, conform
graficelor stabilite de către instituţiile de învăţământ.
Candidaţii trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
- să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
- să cunoască limba română scris şi vorbit;
- să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
- să fie declarate "apt" din punct de vedere medical, fizic şi
psihic; verificările privind starea de -sănătate medicală, fizică
şi psihică sunt efectuate de structurile de specialitate ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor;
- să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi în cursul anului
în care participă la concurs;
- să aibă vârsta de până la 27 de ani împliniţi în anul participării
la concursul de admitere;
- să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; dovada
absolvirii se face cu diploma sau cu adeverinţă din care să rezulte
faptul că au susţinut şi promovat examenul de bacalaureat;
- să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de
conduită admise şi practicate în societate;
- să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de
urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni,
cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
- să nu fi fost destituite dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
nu au desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt
definite prin lege;
- să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media
generală de minimum 8,00;
- să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o
instituţie de învăţământ;
- să aibă înălţimea de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m
femeile.
Candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile legale şi
criteriile specifice stabilite de actele normative în vigoare,
nu li se mai întocmesc dosare de recrutare.
Candidaţilor aflaţi în situaţia prevăzută în aliniatul de
mai sus, li se comunică în scris motivul/motivele respingerii
cererii, respectiv al/ale îndepărtării/exmatriculării.
Pentru candidaţii care nu au promovat testarea
psihologică/psihotehnică sau au fost declaraţi ,,inapt
medical”, recrutarea încetează.
PROBELE DE CONCURS PENTRU
ŞCOLILE DE SUBOFIŢERI
ALE JANDARMERIEI ROMÂNE
Etapa I – probe eliminatorii:
o Contravizita medicală;
o Proba la educaţie fizică;
Etapa II – probe scrise (la care participă candidaţii declaraţi ,,ADMIS” după
susţinerea primei etape):
o Proba la limba română;
o Proba la limbă engleză/franceză.
TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA
pentru concursul de admitere în instituţiile de învăţământ postliceale
ale Jandarmeriei Române (sesiunea 2012)
LIMBA ROMÂNĂ – elemente de construcţia comunicării
VOCABULARUL: Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa
vocabularului. Cuvântul. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor
în context. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat. Mijloacele
interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii
gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. Mijloacele externe de îmbogăţire a
vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. Sinonimele. Antonimele. Omonimele.
Paronimele. Regionalismele. Arhaismele. Cuvintele polisemantice. Unităţile
frazeologice (locuţiuni, expresii). Pleonasmul.
NOŢIUNI DE FONETICĂ: Vocalele. Consoanele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Folosirea corectă a accentului în limba
română.
MORFOSINTAXA: Părţile de vorbire flexibile. Clasificarea / felul (verb,
substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuţiunile. Categorii morfologice
(diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparaţie).
Funcţii sintactice. Părţile de vorbire neflexibile. Clasificarea /felul (adverb,
prepoziţie, conjuncţie, interjecţie). Locuţiunile. Funcţii sintactice (adverb,
interjecţie).
NOŢIUNI DE SINTAXĂ: Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt. Cuvintele
şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în
frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a
relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea,
topica, intonaţia şi pauza. Fraza. Propoziţia principală şi propoziţia secundară
/ subordonată. Elementele de relaţie în frază. Propoziţia regentă şi propoziţia
subordonată. Elementul regent. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Tipurile de
propoziţie.
SINTAXA PROPOZIŢIEI ŞI A FRAZEI: Predicatul şi propoziţia subordonată
predicativă. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. Atributul şi propoziţia
subordonată atributivă. Complementul. Complementele circumstanţiale şi
necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod.
Complementul circumstanţial de cauză şi de scop. Complementul direct şi indirect.
Propoziţia subordonată completivă directă. Propoziţia subordonată completivă
indirectă. Propoziţiile subordonate circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de
cauză, de scop. Propoziţiile subordonate circumstanţiale condiţionale, concesive şi
consecutive. Expansiunea şi contragerea. Acordul.
BIBLIOGRAFIE LIMBA ROMÂNĂ :
- Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005;
- Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM), Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005;
- Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Humanitas, 1997;
- Forăscu, Narcisa; Popescu, Mihaela, Dificultăţi gramaticale ale limbii române,
Editura Universităţii din Bucureşti, 2001.
Sunt recomandate toate manualele şcolare alternative, elaborate şi aprobate prin
Ordinele M.E.C.T.S. şi aflate în vigoare în anul şcolar 2011-2012, din materia
cărora se stabilesc subiectele de concurs.
LIMBA ENGLEZĂ
MORFOLOGIA
SUBSTANTIVUL: Pluralul substantivelor; Substantive defective de
număr; Cazul substantivelor; Substantive cu prepoziţii obligatorii.
ADJECTIVUL: Comparaţia intensivă; Tipuri; Gradele de comparaţie;
Comparaţia neregulată; Funcţiile sintactice ale adjectivului.
VERBUL: Timpurile verbale; Subjonctivul; Verbe modale / modalitate;
Infinitivul / participiul / gerunziul; Construcţii cu infinitivul şi participiul;
Verbele cu prepoziţie; Diateza activă/diateza pasivă; Verbele cauzative.
ADVERBUL: Grade de comparaţie; Locuţiuni şi construcţii adverbiale;
Tipuri; Adverbe speciale.
CUVINTE DE LEGĂTURĂ: Prepoziţii, conjuncţii, locuţiuni.
ARTICOLUL: Hotărât / nehotărât, zero, omisiune; Cazuri speciale de
utilizare a articolului; Idiomuri.
SINTAXA: Ordinea cuvintelor în propoziţie; Tipuri de propoziţii
(enunţiative, interogative etc.); Propoziţii condiţionale - condiţionale (I,
II, III, construcţii mixte); Corespondenţa timpurilor (future-in-the-past);
Vorbirea directă / indirectă. Acordul; Propoziţia negativă, imperativă,
exclamativă; Propoziţii subordonate; Propoziţia circumstanţială de timp,
de loc, de mod, cauzală, consecutivă, concesivă; Inversiunea; Construcţii
emfatice; Construcţii cu it şi there.
LEXIC: Cuvinte şi expresii; sinonime; antonime; familii de cuvinte;
cuvinte cu mai multe sensuri; omonime, paronime; Colocaţii; Polisemia;
Cuvinte şi expresii idiomatice.
BIBLIOGRAFIE LIMBA ENGLEZĂ:
The Guide. Limba engleză pentru examene şi concursuri, Francoise
Grellet POLIROM, 2009;
A Dictionary of English Grammar, Grigore Veres, Iuliana Andriescu,
Anca Cehan, POLIROM, 1998;
Gramatica practică a limbii engleze, Rada Proca, POLIROM, 1999;
English Grammar. Theory and Practice, Constantin Paidos, POLIROM,
2001;
Grammar for you. Rules and exceptions, Petre, Elena, SITECH, 2006;
Gramatica limbii engleze – BBC, Comisel, Ecaterina ,CORINT, 2010;
Gramatica limbii engleze, Turai, Ioana Maria, CORINT, 2005;
Gramatica limbii engleze, Levitchi, Leon, GRAMAR 2006;
Gramatica limbii engleze, Henrichs-Kleinen, Ellen, NICULESCU,
2004;
Autoevaluare rapidă. Limba engleză, Berman, Jean-Pierre
NICULESCU, 2006;
Teste de limba engleză, Acsente, Mirella , NICULESCU , 2002;
Test your english grammar, Misztal, Mariusz, TEORA, 2005;
Exerciţii şi teste de gramatică engleză, Galateanu-Farnoaga, Georgiana
PARALELA 45, 2010.
Sunt recomandate toate manualele şcolare alternative, elaborate şi
aprobate prin Ordinele M.E.C.T.S. şi aflate în vigoare în anul şcolar 2011-
2012 din materia cărora se stabilesc subiectele de concurs.
LIMBA FRANCEZĂ
SUBSTANTIVUL: Gen, număr; cazuri; Cazuri particulare de exprimare
a genului şi numărului.
ADJECTIVUL: Acordul adjectivului calificativ; Gradele de comparaţie;
Adjectivele posesive, demonstrative, nehotărâte şi interogative;
VERBUL: Moduri (indicativ, condiţional, subjonctiv, imperativ,
infinitiv, gerunziu, participiu; acordul participiului trecut); Timpuri
(simple şi compuse), folosirea lor; Diateză (activă, reflexivă şi pasivă);
„si” condiţional; „si” dubitativ; Concordanţa la indicativ; Stilul direct /
indirect.
ADVERBUL: Tipuri, grade de comparaţie.
CUVINTE DE LEGĂTURĂ: Prepoziţiile / locuţiunile prepoziţionale;
Conjuncţia şi locuţiunile conjuncţionale; Conjuncţia „si”, condiţional şi
dubitativ.
ARTICOLUL: Hotărât, nehotărât, partitiv; Înlocuirea articolului partitiv
cu prepoziţia „de”.
PRONUMELE: Personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ,
interogativ, nehotărât, „en”, „y”; Pronumele subiect, complement
obiect direct, complement obiect indirect. Locul lor în fraza asertivă,
interogativă şi imperativă.
NUMERALELE CARDINALE ŞI ORDINALE
SINTAXA: Subordonata completivă directă; Subordonata relativă;
Subordonata circumstanţială de timp / de cauză / de scop; Subordonatele
concesivă şi consecutivă; Fraza interogativă directă şi indirectă; Fraza
afirmativă / negativă; Fraza imperativă / emfatică (procedee ale emfazei).
LEXIC: Cuvinte şi expresii sinonime; antonime; familii de cuvinte;
cuvinte cu mai multe sensuri; omonime, paronime.
BIBLIOGRAFIE LIMBA FRANCEZĂ:
Marcel Saraş, Mihai Ştefănescu, Gramatica practică a limbii franceze,
Meteor Press, Bucureşti, 2006;
Gorunescu, Elena, Gramatica limbii franceze cu exerciţii, Editura FF
Press, Bucureşti, orice ediţie;
Ghidu, George, Pisoschi, Valeriu, Gramatica limbii franceze cu
exerciţii, Teora, 2006;
Abry, Dominique ; Chalaron, Marie-Laure, La grammaire des premiers
temps, vol. I, II, Presses universitaires de Grenobles, 2003;
Grégoire, Maya, Thiévenaz, Odile, Grammaire progressive du français
avec 500 exercices, CLE International, 2002;
Descotes-Genon, Christiane ; Morsel, Marie-Hélène ; Richou, Claude,
L’exercicier. L’expression française pour le niveau intermédiaire, Presses
Universitaires de Grenoble, 1997;
Leroy-Miquel, Claire, Goliot-Lété, Vocabulaire progressif du français
avec 250 exercices, CLE International, 1997 ;
Miquel, Claire, Communication progressive du français avec 365
activités, CLE International, 2004 ;
Lescure, Richard; Gadet, Emmanuelle; Pauline, Vey, Le nouvel
entraînez-vous, DELF A2, CLE International, Paris, 2006;
Bloomfield, Anatole ; Beya Anna, Bubanga, Le nouvel entraînez-vous,
DELF B1, CLE International, Paris, 2006;
Sunt recomandate toate manualele şcolare alternative, elaborate şi
aprobate prin Ordinele M.E.C.T.S. şi aflate în vigoare în anul şcolar 2011-
2012 din materia cărora se stabilesc subiectele de concurs.
Nota redacţiei: mai multe detalii si formularele necesare sunt
disponibile pe varianta electronică a revistei noastre,
la adresa www.jandarmeriaromana.ro/RevistaJandarmeriei/Index.html
Material realizat de către
Direcţia Resurse Umane - IGJR
20 21

Dincolo de graniţă
Portugalia, Estoi (Algarve)
Reuniunea CIMIN a FJE
În ziua de 12 iunie 2012, o delegaţie a Jandarmeriei Române, condusă de general maior dr. Neculai
Bontic (foto stânga), adjunctul inspectorului general, a participat la lucrările Comitetului Interministerial de
Rang Înalt (CIMIN) al Forţei de Jandarmerie Europene (FJE), desfăşurate în Portugalia, la Estoi (Algarve).
Din delegaţia naţională a mai făcut parte doamna Tamara Ivaner, secretar I în cadrul Ambasadei României
la Lisabona, care a reprezentat Ministerul Afacerilor Externe.
Reuniunea a fost organizată sub auspiciile Preşedinţiei Portugheze a CIMIN şi a fost deschisă de
domnul Miguel Macedo, ministrul portughez al Afacerilor Interne. În cadrul activităţii au fost dezbătute
aspecte importante privind Forţa de Jandarmerie Europeană, fiind luate decizii politico-militare necesare
bunei funcţionări a organizaţiei. Agenda reuniunii a cuprins următoarele puncte: solicitarea Poloniei de
a deveni membru cu drepturi depline al FJE; dislocarea unui ofiţer de legătură al Jandarmeriei Turce
la Comandamentul Permanent;
procesul de evaluare a FJE; ratificarea
Tratatului FJE; aprobarea conceptul
logistic şi manualul logistic al FJE;
îmbunătăţirea vizibilităţii (aprobarea
introducerii unui nou site oficial); aspecte de natură financiară; misiuni
actuale şi potenţiale ale forţei; diversificarea cooperării cu Uniunea
Africană şi OSCE.
Un element importat al discuţiilor din cadrul reuniunii a fost reprezentat
de recenta intrare în vigoare a Tratatul privind constituirea Forţei de
Jandarmerie Europene, fiind stabilite măsuri concrete pentru punerea în
aplicare a consecinţelor ratificării acestuia.
căpitan Dorin LUŢĂ
Olanda
Comisia pentru Afaceri Europene a FIEP
Ca ofiţer specialist programe europene în cadrul Serviciului Afaceri
Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen din I.G.J.R., am participat
la reuniunea Comisiei pentru Afaceri Europene, organizată în cadrul
Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi
Mediteranene – FIEP, în ziua de 26.04.2012, la sediul Comandamentului
Marinei Regale Olandeze din Amsterdam.
La această activitate au participat reprezentanţi ai tuturor celor 9
instituţii membre cu drepturi depline ale FIEP, precum şi din partea uneia
dintre structurile cu statut de membru asociat, respectiv Jandarmeria din
Argentina.
Lucrările Comisiei
Reuniunea a fost deschisă de o scurtă alocuţiune a generalului-maior
dr. J.A.J. LEIJTENS, adjunctul Comandantului Jandarmeriei Regale
Olandeze, cu referire la importanţa cooperării dintre ţările membre ale
Asociaţiei, mai ales în domeniul de referinţă al activităţii şi anume pentru
identificarea ideilor viabile care să stea la baza elaborării şi implementării
la nivelul FIEP a unor proiecte comune cu finanţare europeană.
Ulterior, reprezentantul Preşedinţiei în exerciţiu a Asociaţiei, locotenentcolonelul
Carlos ALVES, din cadrul Gărzii Naţionale Republicane
Portugheze, a prezentat agenda activităţii.
Majoritatea participanţilor au susţinut succesiv câte o prezentare
referitoare la programele şi finanţările europene în beneficiul fiecăreia
dintre instituţiile membre ale FIEP şi ideile privind viitoare proiecte la
nivelul Asociaţiei, în conformitate cu tema Preşedinţiei Portugheze,
respectiv “Proiecte comune în domeniul pregătirii forţelor de jandarmerie.
Posibilităţi de accesare a fondurilor UE”.
De remarcat este că reprezentantul Argentinei a ţinut să susţină o
Participanţii la lucrările Comitetului
prezentare privind ideile care să fie fructificate în viitor de ceilalţi parteneri
europeni în cadrul unui proiect cu finanţare comunitară, în domeniul
securităţii sistemelor de tehnologie a informaţiei. De asemenea, trebuie
menţionat că prezentarea Franţei nu s-a referit la tematica amintită, cei
doi reprezentanţi ai acesteia insistând pe lipsa vizibilităţii FIEP la nivelul
instituţiilor europene şi pe necesitatea efectuării unor demersuri de folosire
în comun a modulelor de pregătire şi reţelelor de învăţământ la distanţă.
În ceea ce priveşte Jandarmeria Română, am prezentat proiectele
în care este implicată instituţia noastră, iar în încheiere, potrivit
temei activităţii, solicitărilor Preşedinţiei în exerciţiu a FIEP şi pe baza
experienţei instituţiei noastre acumulate în parteneriatele expuse anterior,
am formulat o propunere care ar putea sta la baza unui posibil proiect
cu finanţare europeană în domeniul pregătirii la nivelul Asociaţiei. Astfel,
pornind de la atribuţiile naţionale la nivelul fiecărei instituţii membre,
pe timpul evenimentelor de amploare, am propus o idee de proiect, cu
următoarele obiective posibile: dezvoltarea unei abordări comune la
nivelul FIEP privind gestiunea manifestaţiilor cu participare numeroasă,
împărtăşirea experienţei privind evenimentele de amploare şi cunoştinţele
referitoare la demonstranţi şi activişti (ideologie, mobilitate, însemne
specifice, strategii adoptate de forţele de poliţie), precum şi schimbul de
experienţă şi deprinderi privind managementul şi planificarea măsurilor de
securitate la evenimentelor cu participare numeroasă.
În a doua parte a reuniunii au avut loc diferite discuţii cu privire la
etapele de urmat în vederea promovării unui proiect comun de pregătire
a efectivelor instituţiilor membre ale FIEP, pentru obţinerea finanţării
europene, în condiţiile în care participanţii au formulat mai multe propuneri
de idei viabile de posibile proiecte. La finalul acestor discuţii, Preşedinţia
Asociaţiei a stabilit ca reprezentanţii Franţei să prezinte în timp util o
propunere concretă de proiect privind pregătirea în limba engleză prin
cursuri de învăţământ la distanţă, care să fie deschis participării şi
celorlalţi membri ai FIEP. Mai mult, locotenent-colonelul Carlos ALVES a
invitat toate instituţiile participante să dezvolte alte idei de proiecte, pentru
angajarea în parteneriat a cât mai multor membri ai Asociaţiei.
Potrivit agendei, următorul punct s-a referit la o nouă solicitare de
aderare la FIEP. În acest sens, Preşedinţia a trecut în revistă scrisoarea
primită din partea comandantului Forţelor de Securitate Internă din Qatar,
precum şi corespondenţa de sprijinire a acestei candidaturi transmisă de
directorul general al Jandarmeriei Naţionale Franceze. La solicitarea mai
multor participanţi a fost afirmată necesitatea discutării într-un cadru viitor
a criteriilor de aderare la FIEP, pentru membrii asociaţi.
maior Raul VASILACHE
Jandarmeria Română
Premieră instituţională
Jandarmeria Română a încheiat un proiect ambiţios de sprijinire
a reformei Departamentului Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova
În ziua de 1 iunie 2012, la sediul Centrului de Perfecţionare
a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, a avut loc conferinţa de
închidere a proiectului “Modernizarea practicilor Trupelor de
Carabinieri din Republica Moldova în domeniul gestionării ordinii
şi siguranţei publice”, finanţat din bugetul de asistenţă pentru
dezvoltare, gestionat de Ministerul Afacerilor Externe, aferent
anului 2011.
La acest eveniment au participat reprezentanţi ai instituţiilor
din România partenere în proiect, respectiv Ministerul Afacerilor
Externe, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi
Jandarmeria Română, precum şi ai instituţiei beneficiare
a proiectului, Departamentul Trupelor de Carabinieri din
Republica Moldova, alături de cadre din Inspectoratul General
al Jandarmeriei Române, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean
Dâmboviţa şi centrul gazdă.
În cadrul conferinţei, au fost rostite mai multe discursuri, de
către doamna Doina DOROFTEI – şeful Unităţii Asistenţă pentru
Dezvoltare din Ministerul Afacerilor Externe, doamna Anca
Câteva detalii despre proiect
Proiectul “Modernizarea practicilor Trupelor de Carabinieri din
Republica Moldova în domeniul gestionării ordinii şi siguranţei
publice”, finanţat din bugetul de asistenţă oficială pentru
dezvoltare al României pentru anul 20 1, cu suma de 58.000
euro, a fost implementat în perioada octombrie 20 1 – mai 2012,
de către Jandarmeria Română, prin Centrul de Perfecţionare a
Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, în colaborare cu Ministerul
Afacerilor Externe şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
în România.
Scopul acestui proiect a constat în perfecţionarea pregătirii
profesionale a carabinierilor moldoveni în domeniul ordinii şi
siguranţei publice, în conformitate cu standardele europene în
materie, precum şi informarea, documentarea şi schimbul de
experienţă în ceea ce priveşte pregătirea şi antrenarea efectivelor
pentru executarea misiunilor specifice.
Practic, au fost realizate 7 activităţi, dintre care 5 cursuri
de pregătire în domeniile intervenţiei profesionale, misiunilor
executate de subunităţile mobile şi managementului situaţiilor
de criză în domeniul ordinii publice, precum şi 2 vizite de studiu,
documentare şi schimb de experienţă la structurile Jandarmeriei
Române, pentru asigurarea schimbului de experienţă în domeniul
pregătirii şi antrenării cadrelor cu atribuţii în executarea misiunilor
de ordine şi siguranţă publică.
În cadrul acestora, 36 de cadre din Departamentul Trupelor de
Carabinieri din Republica Moldova au fost pregătite şi certificate
în domeniile de mai sus, iar alţi 8 ofiţeri au participat la schimbul
de experienţă asigurat prin proiect, dintre care 2 ofiţeri femei.
Pe durata implementării proiectului, Centrul de Perfecţionare a
Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri a fost coordonat în mod direct
de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin
intermediul subsemnatului – ofiţer specialist programe europene
în cadrul Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi
Schengen.
Aspect din timpul conferinţei
STOICA – manager proiecte guvernare democratică din cadrul
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România,
domnul general-maior dr. Gavrilă POP – împuternicit inspector
general al Jandarmeriei Române, precum şi de către domnul
colonel Igor GORI – prim-adjunct al comandantului Trupelor de
Carabinieri din Republica Moldova şi şef al Statului Major.
În cadrul alocuţiunilor oficialilor menţionaţi anterior a fost
evocată reuşita şi importanţa proiectului derulat în comun
de către cele două instituţii cu atribuţii în domeniul gestionării
ordinii şi siguranţei publice, din România şi Republica Moldova,
respectiv Jandarmeria Română şi Departamentul Trupelor de
Carabinieri.
La rândul său, domnul general-maior dr. Gavrilă POP a subliniat
disponibilitatea permanentă şi deschiderea totală a Jandarmeriei
Române către un parteneriat sincer şi o relaţie privilegiată cu
Departamentul Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova,
pentru sprijinirea efortului de modernizare şi aliniere a acestuia
la standardele europene în domeniu.
Acest proiect a contribuit pe deplin la întărirea relaţiilor
de cooperare între cele două instituţii similare, inclusiv prin
punerea în aplicare a prevederilor „Planului de Acţiune încheiat
între Inspectoratul General al Jandarmeriei Române din cadrul
Ministerului Administraţiei şi Internelor din România şi Trupele de
Carabinieri din Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
privind coordonarea cooperării, a schimbului de experienţă şi a
pregătirii de specialitate în domeniul comun de activitate”, semnat
la Chişinău, la data de 27 iulie 2010.
Cum a început totul
În luna martie 20 1, după primirea informării privind lansarea
exerciţiului de programare pentru proiectele cu finanţare prin
programul de asistenţă oficială pentru dezvoltare al României,
Jandarmeria Română a formulat fişa de proiect privind furnizarea
de asistenţă instituţiei omologe din Republica Moldova în domeniul
gestionării ordinii şi siguranţei publice şi a transmis-o Unităţii
Asistenţă pentru Dezvoltare din Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit prevederilor naţionale în domeniu, în perioada imediat
următoare a avut loc, la sediul Ministerului Afacerilor Externe,
reuniunea de selecţie a proiectelor pentru Dezvoltare în exterior,
care să beneficieze de finanţare în anul 20 1.
Calitatea şi seriozitatea ofertei, precum şi experienţa
anterioară a instituţiei noastre în implementarea proiectelor de
twinning, au condus la selectarea ofertei Inspectoratului General
al Jandarmeriei Române, pentru implementarea proiectului, în
colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în
România.
Această reuşită este cu atât mai remarcabilă cu cât este o
premieră pentru instituţia noastră să implementeze un proiect
finanţat prin programul de asistenţă oficială pentru dezvoltare.
maior Raul Vasilache
22 23

Agenda unităţilor
foto: IJJ Harghita
27 Aprilie Şi jandarmii harghiteni şi-au cerut scuze în
numele celor care nu au grijă de pădure
foto: IJJ Constanţa
Reîmpădurirea Dealului Cinod
La iniţiativa Asociaţiei Harghita Băi, inspectorul şef al I.J.J. Harghita, domnul
locotenent-colonel Iamandi Dan, însoţit de plt.maj. Bahrim Ioan, plt.maj. Bogdan
Silviu, plt.maj. Creţu Romulus, plt. Iftode Cătălin şi plt. Mircea Dănuţ, din cadrul
Postului de Jandarmi Montan Ordine Publică Harghita Băi, au participat, pentru al
treilea an consecutiv, la reîmpădurirea unei suprafeţe de circa 2 hectare.
Acţiunea s-a desfăşurat sub egida “Să cerem iertare pădurii” şi a avut ca ţintă
Dealul Cinod din localitatea Sânmartin, unde, în anul 2006 pădurea a fost devastată,
de această dată, de un incendiu.
Deşi iniţiativa asociaţiei a fost mediatizată la nivel local, au ales să participe doar
34 de persoane, din care 6 copii, aceştia întelegând „să-şi ceară iertare” faţă de
aurul verde, plantând 3.500 de puieţi de molid.
Jandarmii montani nu sunt la prima acţiune de acest gen, ei participând în trecut,
alături de angajaţi ai parcurilor naţionale, la reamenajarea traseelor turistice, la
acţiuni de refacere a ecosistemului, a arealului natural, toate acestea având ca
finalitate protejarea mediului înconjurător.
18 Mai
plutonier adjutant Gheorghe SUCIU
Stagiu de pregătire la C.P.P.C.J. Ochiuri
foto: CPPCJ Ochiuri
Nota redacţiei: premianţii sunt aşteptaţi să-şi publice
creaţiile în revista noastră.
07 Iunie
Locul I la Simpozionul Naţional
„Valenţele (in)formative ale comunicării”
Cadre şi elevi jandarmi fălticeneni au participat la proiectul „Valenţele (in)formative ale comunicării”, desfăşurat în ziua de 1 iunie la
Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”, Drăgăşani.
Simpozionul a cuprins sesiuni de comunicări ştiinţifice dedicate cadrelor didactice şi specialiştilor, în care a fost abordat rolul comunicării în
gestionarea vieţii comunitare, precum şi concursuri dedicate elevilor, grupate pe trei secţiuni: creaţii literare (eseu, proză scurtă, epigramă),
arte-vizuale (fotografie, grafică, pliant, poster) şi film de scurtmetraj.
În urma evaluării lucrărilor de către un juriu de specialitate, au fost obţinute următoarele rezultate: locul I la secţiunea arte-vizuale, grafică
– echipe, locul I la secţiunea arte-vizuale, fotografie – elev Darius Pătrînjan, locul al II-lea la secţiunea creaţii literare, epigramă – elev
Sorina Buraga şi locul al II-lea la secţiunea film de scurtmetraj – pentru un montaj după scenariul şi regia elevului Cristinel Palancanu.
Cu ocazia acestui simpozion, elevii jandarmi şi-au valorificat aptitudinile de care dispun, prezentând lucrări originale pentru fiecare
secţiune, alături de echipe din: Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea, Şcoala Militară de Subofiţeri
de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani şi Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani.
Proiectul a avut ca scop implicarea colectivelor de elevi în campanii de comunicare pentru promovarea comportamentului prosocial şi
a atitudinilor preventiv-infracţionale.
căpitan Irina AIRINEI
17 Iunie
Promoţia 2011,
“Gata pentru misiune!”
În ziua de 17 iunie 2012, a avut loc Festivitatea de acordare a gradului de sergent major promoţiei 2009 – 2011 a Şcolilor Militare de
Subofiţeri Jandarmi.
Drăgăşani,
Fălticeni,
În perioada 7-18 mai, la Centrul de Pregătire
şi Perfecţionare a Cadrelor de Jandarmi Ochiuri,
Judeţul Dâmboviţa s-a desfăşurat stagiul de
pregătire a seriei de elevi 2010 – 2012, de la Şcoala Militară de Subofiţeri
Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani.
În acest interval, procesul de învăţământ s-a desfăşurat conform curriculumului
şi programului aprobat. Astfel, la pregătire a participat efectivul Batalionului 1,
adică 159 de elevi, nouă ofiţeri şi doi subofiţeri.
Pe durata stagiului de pregătire, elevii au executat şedinţe practice de
intervenţie profesională, asigurarea şi restabilirea ordinii publice, trageri cu
armamentul individual, precum şi trecerea pistei speciale de antrenament,
unde s-au remarcat în special fetele.
În zilele libere au desfăşurat activităţi extraşcolare, astfel:
- în ziua de 12 mai, au participat la campania „Let’s Do It România”, în
localitatea Gura Ocniţei, dar şi zona împrejmuitoare a unităţii;
- în ziua de 13 mai au vizitat câteva obiective turistice din Municipiul Târgovişte,
cum ar fi Turnul Chindiei, Curtea Domnească şi Mănăstirea Dealul.
Pentru elevii şcolii, stagiul de pregătire a fost un foarte bun test înaintea
absolvirii, dar şi un prilej de a cunoaşte cât mai multe obiective şi locuri
interesante din ţară.
plutonier adjutant Iulian ROMAN
Exerciţiu de intervenţie profesională
28
24 25
Mai
La eveniment au participat: inspectorul general al Jandarmeriei
Române, general maior dr. Pop Gavrilă, prinţul Paul al României,
prefectul Judeţului Vâlcea, Nadolu Alexandru, foşti comandanţi ai
Şcolii, ofiţeri ai Jandarmeriei Române şi ai altor arme din M.A.I. şi
M.Ap.N., directori ai unor instituţii de învăţământ din judeţ, părinţii,
rudele şi prietenii absolvenţilor.
Festivitatea a început cu onorul acordat inspectorului general al
Jandarmeriei Române, de către o gardă de onoare. constituită din
absolvenţi ai promoţiei 2011, după care, oaspeţii au fost invitaţi pe
platoul şcolii pentru a asista la ceremonialul acordării gradului de
sergent major celor 150 de elevi. Au susţinut alocuţiuni în cadrul
festivităţii: general maior dr. Pop Gavrilă, prefectul jud. Vâlcea,
Nadolu Alexandru şi primarul Mun. Drăgăşani, Cristian Nedelcu.
O slujbă religioasă oficiată de preoţii Drăguţ Marin, Dobre Ion şi
Bîrneaţă Daniel i-a binecuvântat pe tinerii absolvenţi ai şcolii.
Festivitatea s-a încheiat cu defilarea absolvenţilor promoţiei 2011,
prin faţa oficialităţilor prezente, a părinţiilor, rudelor şi prietenilor .
În urma mediilor obţinute ca urmare a examenelor finale şi a
efortului depus la învăţătură pe parcursul şcolii, a fost desemnat
şef de promoţie sg.maj. Amza Cătălin, cu media generală de 9.44;
pe locul doi s-a clasat sg. maj. Enache Iulian, cu media generală de
9.34, iar pe locul trei sg. maj. Băducă Delia, cu media generală de
9.14. Primii trei clasaţi au fost recompensaţi, ca de fiecare dată, de
Festivitatea de absolvire şi acordare a gradului de sergent major a
debutat cu prezentarea onorului domnului colonel dr. Ovidiu Vasilică,
împuternicit prim-adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei
Române şi şef al Statului Major. A urmat cuvântul comandantului
şcolii, colonelul Laurenţiu Hopu, care a mulţumit tuturor celor care
au contribuit la formarea promoţiei 2011 de subofiţeri jandarmi şi
le-a urat succes în activitate.
În continuare, colonelul Mihai Munteanu, şeful Biroului Planificare
Metodică şi Informare Documentare din cadrul şcolii, a dat citire
ordinul de acordare a gradului de sergent major şi de numire a
şefului de promoţie, seria 2009-2011. După oficierea serviciului
religios, a luat cuvântul sergentul major Ilaş Adriana, şeful celei de-a
doua promoţii de absolvenţi a şcolii, care a precizat: „Pentru marea
majoritate a fost un alt examen de maturitate, prin care, într-un fel sau
altul, ne-am asumat alegerea făcută. Ne-am pregătit să purtăm cu
demnitate uniforma bleu-jandarm, ce şi astăzi ne înveşmântează, în
acest moment festiv, care marchează începutul carierei noastre.”
Au mai luat cuvântul: Florin Sinescu, prefectul Judeţului Suceava,
deputatul Cătălin Nechifor, precum şi alţi invitaţi.
Domnul colonel dr. Ovidiu Vasilică le-a reamintit elevilor
responsabilitatea de a oferi cetăţenilor României garanţia legalităţii,
corectitudinii şi imparţialităţii, clădite prin respectarea valorilor şi
principiilor civice şi morale, dar şi printr-o pregătire profesională
către Prinţul Paul al României, cu premii constând în sume în bani. temeinică. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea batalionului de
Numele şefului de promoţie, sg. maj. Amza Cătălin, a fost înscris pe absolvenţi în aplauzele oficialităţilor şi ale întregii asistenţe.
Operaţiunea „Jandarmul pescar“
placa de onoare a şefilor de promoţii, alături de ceilalţi 14 premianţi
care au absolvit această şcoală, începând cu anul 1996.
După desfăşurarea festivităţii, a avut loc repartiţia tinerilor
În aceeaşi zi, subofiţerii au fost repartizaţi în sistem videoconferinţă
la unităţile Jandarmeriei Române, în funcţie de punctajul dintre
media de absolvire şi cea de şcolaritate pe cei doi ani de studiu,
subofiţeri absolvenţi, în ordinea mediilor, la Inspectoratele Judeţene urmând să se prezinte la noile locuri de muncă miercuri, 20 iunie
de Jandarmi, Grupări Mobile, Unităţi Speciale ale Jandarmeriei
Române şi la Serviciul de Protecţie şi Pază, cu menţiunea că primii
a.c.
trei clasaţi au avut dreptul să-şi aleagă locul în funcţie de preferinţe.
căpitan Irina AIRINEI
Duminică, 27 mai, între orele 06.00 - 11.00, Asociaţia Sportivă Jandarmii Dobrogea şi I.P.A.,
Regiunea 3 Constanţa au organizat la Medgidia, în apropierea podului rutier, pe canalul
Şeful de promoţie, sg. maj. Amza Cătălin a ales să-şi desfăşoare
activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vâlcea.
vechi, un concurs de pescuit între subunităţile Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa.
La competiţie au participat zece echipe, cei mai „profesionişti“ pescari dintre amatori,
câte doi concurenţi de fiecare detaşament (subunitate), la care s-au adaugat doi din comandamentul
inspectoratului. Jandarmii au amplasat un cort pe marginea canalului, unde concurenţii
şi-au cântărit prada, s-au „refăcut“ după înregistrarea capturilor, au servit masa, un suc
sau alte băuturi răcoritoare. De-a lungul celor cinci ore, ei au încercat să „impresioneze“ juriul
şi ceilalţi pescari din zonă cu „monştrii“ capturaţi după lupte „pe viaţă şi pe moarte”.
Concurenţii au punctat pe echipe, fiind stabilit un număr de zece premii, pentru toate echipele
participante la concurs. Locurile unu, doi şi trei au primit premii consistente şi diplome,
pentru cantitatea de peşte prins în concurs:
- locul I - echipa Detaşamentului 9 - cpt. Cristian Nechitoaia (foto stânga) şi plt. Nicolae
Neagu;
- locul II - echipa Detaşamentului 1 – plt. Florin Murariu şi plt. Cătălin Barbu;
- locul III - echipa Detaşamentului 4 - plt.maj. Vasilică Manea şi plt.maj. Nicolae Călin.
Premiul special pentru cel mai mare “monstru” din concurs, un crap de 4,5 kg, a fost adjudecat
tot de echipa Detaşemntului 9.
Premierea s-a făcut de preşedintele Asociaţiei Sportive Jandarmii Dobrogea, mr. Cristian
căpitan Cosmin IORDACHE
Joavină şi de către lt.col. Daniel Ianţuc, preşedintele I.P.A., Regiunea 3 Constanţa. Premiile
au constat în lansete şi mulinete, undiţe fixe şi alte articole pentru pescari profesonişti.
maior Sorin TRANCĂ
Col. Marian Zaharia dă citire Ordinului de acordare
a gradului de sergent-major
Defilarea elevilor Şcolii
foto: SMSJ Drăgăşani
foto: SMSJ Fălticeni

Rezultate din misiuni
Salvat de la sinucidere
În după-amiaza zilei de 21 mai, în jurul
orei 18.00, jandarmii hunedoreni au fost
sesizaţi că un tânăr, în vârstă de 24 de
ani, din Municipiul Hunedoara, s-a urcat
la etajul nouă al unui bloc din localitate
şi ameninţă că se sinucide.
Totodată, tânărul a anunţat că
doreşte să vorbească „doar cu
jandarmii, pentru că în ei are
încredere”.
La faţa locului s-a deplasat un
echipaj de jandarmi. Unul dintre subofiţeri,
împreună cu ofiţerul psiholog din cadrul Inspectoratului de foto: IJJ Hunedoara
Jandarmi Judeţean Hunedoara, a discutat cu tânărul şi,
după aproximativ 30 de minute, au reuşit să îl convingă să renunţe la intenţia de a se sinucide şi să coboare.
Tânărul, Viorel M., era sub influenţa băuturilor alcoolice şi se tăiase la braţe înainte să se urce la etajul nouă al blocului.
După ce a fost convins să coboare, bărbatul a fost preluat de un echipaj al ambulanţei, care l-a condus la spitalul din
Municipiul Hunedoara pentru a i se acorda îngrijiri medicale.
„Tânărul pierdea sânge şi exista pericolul să nu mai aibă puterea să se ţină de grilaj, de aceea a fost important să îl
convingem repede să renunţe la intenţia sa”, a declarat căpitan Eugen Jeledinţean, ofiţerul psiholog, cel care a reuşit să
îl facă pe tânăr să renunţe la gestul său extrem.
locotenent Nicolae RĂDUCU
foto: IJJ Bacău
La nevoie suntem şi pompieri
În data de 23 mai, în jurul orei 14.30, doi subofiţeri,
plt. Vasile Râncu şi plt. Vasile Pavel, din cadrul
Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, aflaţi
în serviciu la posturile de ordine interioară la Secţia
de Contencios Administrativ a Tribunalului Bacău, au
observat că o persoană de sex feminin a oprit maşina
pe Strada Stefan cel Mare, lângă obiectiv, şi strigă după
ajutor.
Jandarmii au observat că de sub capota maşinii ieşea fum şi au sărit în
ajutorul femeii. Unul dintre subofiţeri a desfăcut bornele de la baterie pentru
a preveni izbucnirea incendiului la toată maşina, iar celălalt a anunţat, prin
apelul unic de urgenţă 112, pompierii şi cu ajutorul extinctorului aflat la post,
a intervenit pentru stingerea incendiului şi diminuarea pagubelor provocate,
probabil, de un scurtcircuit la bordul autoturismului.
La scurt timp au sosit la faţa locului un echipaj de pompieri şi unul de poliţie,
care au chemat serviciul de asistentă rutieră si au ridicat autovehiculul.
maior Sebastian CREŢU
Au ameninţat cu pistolul o tânără
Duminică, 17 iunie a.c., în jurul orei 19.30, un subofiţer din cadrul Inspectoratului
de Jandarmi Judeţean Arad, aflat în timpul liber, a intervenit într-un conflict iscat între
mai multe persoane.
Jandarmul, aflat pe o stradă din cartierul Micălaca, a observat cum, dintr-un autoturism
în care se aflau cinci bărbaţi, a fost scos, de către unul din aceştia, pe geamul portierei din
partea dreaptă, un pistol, cu care a ameninţat o tânără ce se afla pe trotuar. La ameninţarea
cu pistolul, tânăra s-a speriat şi a fugit.
Jandarmul şi-a anunţat telefonic colegii iar un echipaj, ajuns de urgenţă la faţa locului, i-a depistat în scurt timp pe
făptuitori, în zona unei staţii de carburant. La controlul efectuat asupra autoturismului, a fost găsită arma, un pistol marca
Gamo, cu aer comprimat, de calibru 4,5 mm, cu seria ştearsă, alături de un cartuş nepercutat şi două tuburi percutate
calibru 9 mm. Arma şi muniţia au fost ridicate în vederea confiscării.
Tinerii au explicat cele întâmplate motivând că au vrut să facă o glumă şi că nu o cunosc pe tânără, însă aceasta a
depus plângere.
După verificările efectuate, a rezultat că trei din cele cinci persoane au fost implicate în eveniment, respectiv un tânăr din
judeţul Vâlcea şi doi din judeţul Arad. Acestora le-au fost întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale, fiind
susceptibili de săvârşirea infracţiunilor de ameninţare şi deţinerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse
autorizării, fără drept.
Documentele au fost înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.
căpitan Emilia FÎNAŢĂ
Două exemple pentru
comunitate
În ziua de14 mai, în jurul orei 14.00, plutonierul
Florin Andreica din cadrul Detaşamanetului 1 Jandarmi Mobil
al I.J.J. Satu Mare (foto), aflându-se în timpul liber, a găsit
în apropierea unui bancomat de pe Strada Calea Traian
din Municipiul Satu Mare, vis-a vis de Muzeul de Istorie, un
portmoneu de culoare neagră, ce conţinea acte de identitate,
înscrisuri de valoare şi o sumă de bani: 935 lei şi 10 euro.
Jandarmul a efectuat demersuri pentru identificarea
persoanei care l-a pierdut, iar în jurul orei 17,00 a fost
identificată proprietara, o femeie în vârstă de 51 de ani din
Tarna Mare, care a declarat că abia îşi ridicase pensia de
la bancomat, când şi-a dat seama că pierduse portmoneul
cu toate actele şi banii. În momentul în care i-au fost redate
bunurile, femeia i-a mulţumit colegului nostru pentru gestul
făcut.
***
Un alt jandarm care a dat dovadă de spirit civic este şi
plutonierul Silviu Sereş. În data de 15 mai, în jurul orei 17.00,
în timp ce se deplasa cu maşina proprietate personală
(jandarmul se afla în timpul liber), a fost oprit pe Strada
Bujorului din Municipiul Satu Mare de către o persoana de
sex feminin, care i-a solicitat ajutorul. Femeia i-a povestit că
un bărbat ce se deplasa cu o bicicletă, i-a smuls geanta.
Jandarmul a trecut la urmărirea bărbatului indicat de către
victimă, reuşind să-l ajungă din urmă şi să recupereze
poşeta, iar apoi, cu ajutorul unor trecători aflaţi în zonă, să-l
reţină pe autor. Victima, o tânără în vârstă de 24 de ani, şi-a
recuperat bunurile în totalitate.
Ulterior, suspectul a fost predat unei patrule de ordine şi
siguranţă publică trimisă de urgenţă la faţa locului de către
dispeceratul Poliţiei. Oamenii legii l-au identificat pe autor
ca fiind Albert B., în vârstă de 42 de ani din Satu Mare.
Acesta a fost reţinut pentru 24 de ore şi i s-au întocmit
actele premergătoare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de
tâlhărie, dosarul urmând a fi înaintat Parchetului de pe lângă
Judecătoria Satu Mare.
locotenent Camelia LUCUŢ
26 27
foto: IJJ Satu Mare
Încercau să sustragă 500 de kilograme
de cabluri de cupru
Joi, 31 mai a.c., în jurul orei 05.30, aflându-se în
executarea misiunilor specifice, pe raza Secţiei 4 Poliţie
Galaţi, jandarmii gălăţeni au depistat, în zona Canalului
Colector nr. 2 al Combinatului ArcelorMittal, mai multe
persoane care încercau să scoată printr-o gură de canal
mănunchiuri de cabluri de cupru (foto jos).
La vederea jandarmilor două persoane au fugit înapoi
în canalul lung de 2 kilometri, care face legătura cu
interiorul combinatului, celelalte două fiind reţinute. Se
pare că cele 500 de kg de cabluri de cupru erau aduse
din combinat cu ajutorul unui cărucior, prin canale, iar
de acolo erau scoase cu ajutorul unei frânghii pentru
a fi duse spre valorificare la centrele de fier vechi.
Jandarmii, împreună cu lucrători din cadrul ArcelorMittal,
au verificat canalul pentru identificarea şi recuperarea
altor cabluri de cupru.
Mănunchiurile de cablu de cupru, în cantitate de o
jumătate de tonă, au fost predate, în custodie, de către
jandarmi combinatului, iar celor două persoane (Marian
A., în vârstă de 26 de ani din Smârdan, şi Iulian A., de 24
de ani din Galaţi), li s-au întocmit actele premergătoare
săvârşirii unei fapte susceptibile de a fi furt calificat.
Prejudiciul se ridică la suma de 12.500 lei.
În continuare se fac cercetări pentru a fi stabilită zona
de unde au fost sustrase cablurile şi dacă se mai reţin
şi alte infracţiuni pentru cei doi în afară de furt calificat.
căpitan Costin BARBU
foto: IJJ Galaîi

foto: IJJ Dâmboviţa
Hoţ prins datorită vigilenţei
jandarmilor
În ziua de 30 mai, în jurul orei 15.00,
o patrulă a Jandarmeriei Capitalei
a surprins, în Grădina Cişmigiu din
Sectorul 5, un bărbat care a luat geanta
unei domnişoare, în vârstă de 17 ani, de
pe banca pe care stătea, fără ca aceasta
să-şi dea seama. Jandarmii care au
observat cele întâmplate, au urmărit bărbatul, l-au prins şi
imobilizat. Tânăra a rămas surprinsă când colegii noştri i-au
restituit geanta şi cele două telefoane care i-au fost furate.
Neatenţia o putea costa scump, pentru că în geantă avea
bani şi acte.
Suspectul, Ion M., este un bărbat în vârstă de 21 de ani, cu
antecedente, eliberat din închisoare în luna ianuarie, unde a
stat 3 ani pentru furt de autoturisme.
Cel în cauză a fost condus la secţie, unde jandarmii i-au
întocmit acte premergătoare începerii urmăririi penale, sub
aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, faptă pentru
care riscă între 3 şi 15 ani de închisoare. Acesta a primit
ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.
locotenent Georgian ENACHE
Intervenţie promptă în Masivul Bucegi
În ziua de 2 iunie, în urma unei solicitări
telefonice efectuată de către un cetăţean,
prin „112”, un echipaj din cadrul Postului de
Jandarmi Ordine Publică Montan Peştera
a intervenit în zona Padina (în apropierea
traseului Padina - Mioriţa) pentru salvarea
unei persoane, care în timp ce se deplasa
cu motocicleta pe DJ 714, a părăsit drumul şi
a intrat în coliziune cu un copac, rezultând accidentarea
gravă a acesteia.
În sprijinul familiilor
sinistrate
50 de persoane au fost
evacuate şi alte 200 au fost
salvate în ziua de 5 iunie,
după ce o rupere de nori,
produsă în noaptea de 4 spre 5
iunie, a avariat 25 de locuinţe şi a
afectat 50 de gospodării de pe raza
Comunei Livezeni din Judeţul
Mureş.
Din cauza ploilor căzute, a
viiturilor formate şi a colmatării
fântânilor, patru localităţi au rămas fără apă potabilă
(Livezeni, Poieniţa, Ivăneşti, Sânişor), 25 de locuinţe au
fost afectate şi 50 de gospodării inundate. De asemenea,
au fost calamitate 40 de hectare de teren arabil, 20 de
hectare de păşuni şi fâneţe, 10 traversări pietonale şi
patru podeţe de pe raza comunei.
Cele 100 de persoane din Livezeni, rămase fără adăpost,
au primit hrană, apă potabilă şi îmbrăcăminte, prin grija
Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş şi Crucea
Roşie Mureş.
Jandarmii mureşeni (foto sus)s-au mobilizat pentru a da
o mâna de ajutor celor care au rămas fără un adăpost,
reuşind în scurt timp să prepare mâncare, iar voluntarii
Crucii Roşii din Judeţul Mureş să aducă haine şi obiecte
de mobilier.
locotenent-colonel Daniel MANEA
Minori redaţi
părinţilor
foto: IJJ Mureş
Geantă pierdută, restituită proprietarei
În ziua de 12 mai, în jurul orelor 11.45, plutonier
Cristian Pasăre (foto dreapta) din cadrul Inspectoratului
de Jandarmi Judeţean Gorj, aflat în timpul său liber, a
observat în sensul giratoriu de la Piaţa Mare din Municipiul
Târgu Jiu, cum dintr-un autoturism a cărei portieră s-a deschis din mers a
căzut o geantă de culoare neagră. Subofiţerul a verificat conţinutul genţii, în
care era un act de identitate, un cupon de pensie şi suma de 240 lei.
Pe baza actului de identitate a fost găsită şi proprietara, M. Ioana, cu
domiciliul în Comuna Bălăneşti, Judeţul Gorj, căreia i-au fost restituite
geanta şi bunurile, toate pe baza unui proces-verbal.
Prins când cerea taxa de protecţie
Hoţi de benzină, reţinuţi
maior Nicolae GROSU
Părintele unui elev de la o instituţie de învăţământ preuniversitar din Municipiul Târgu-Jiu, a cerut ajutorul
jandarmilor gorjeni, după ce fiul său a fost ameninţat frecvent de către un tânăr de 18 ani, care îi solicita diferite
sume de bani.
Jandarmii din compartimentul Prevenirea şi Combaterea Faptelor Antisociale, împreună cu poliţiştii Biroului de
Investigaţii Criminale din Poliţia Municipiului Târgu-Jiu, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de
pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, l-au prins în flagrant pe F. R.C., de 18 ani, domiciliat în municipiul Motru, fost
elev la aceiaşi instituţie de învăţământ, în prezent exmatriculat, care, sub ameninţarea cu acte de violenţă şi
şantaj, solicita şi primea diferite sume de bani (până în prezent însumând aproximativ 2000 lei).
Cercetările sunt continuate de Poliţia Municipiului Târgu-Jiu.
căpitan Alin IVAN
Sâmbătă, 16 iunie a.c., ora 03.00, un echipaj de jandarmi aflat în patrulare pe Str. Frigului din Constanţa,
a simţit un miros puternic de benzină. Cercetând zona, au observat că din rezervorul unui autoturism
Matiz se scurge benzină. La aproximativ 15 metri, echipajul a mai descoperit o altă maşină, în
aceeaşi situaţie.
Cu aproximativ 3 minute înainte de a ajunge pe această stradă, pe o altă stradă din
apropiere, jandarmii au observat un autoturism Opel, cu numere de Bulgaria, în care se
aflau mai multe persoane.
Imediat patrula de jandarmi a cerut sprijinul unui echipaj auto din zonă şi, împreună cu aceştia, au
început să cerceteze zona. În aproximativ 10 minute, pe o stradă din apropiere, au observat autoturismul
suspect. La apropierea de acesta, şoferul a demarat în trombă, dar a fost blocat după aproximativ 50 de
metri, după nenumărate somaţii prin voce şi semnale acustice.
În portbagajul autoturismului au fost găsite o bormaşină şi 7 bidoane, cu capacitatea de 5, 7,10, 20 de litri, în care
se afla benzină. Persoanele în cauză, S. Marian, de 19 ani, V.Paul, de 32 de ani şi S.Florin, de 19 ani, din Constanţa,
le-au declarat jandarmilor că au sustras combustibilul prin găurirea rezervoarelor cu ajutorul bormaşinei din portbagaj.
Cei în cauză au fost conduşi la sediul Secţiei 5 Poliţie pentru continuarea cercetărilor.
maior Sorin TRANCĂ
În noaptea de 3 iunie, în
jurul orei 23.00, jandarmii din
cadrul unui echipaj mobil de
intervenţie aparţinând Grupării d e
Jandarmi Mobilă Bacău, în timpul e x e c u t ă r i i
serviciului în zona centrală a Municipiului Bacău, pe Strada
Mărăşeşti, au identificat doi copii minori neînsoţiţi.
Captură de ţigări
de provenienţă ucraineană
În urma intervenţiei jandarmilor montani, în cooperare
cu lucrători din cadrul Serviciului Salvamont Dâmboviţa,
Serviciului de Ambulanţă Dâmboviţa şi SMURD, lui Marius
N. în vârstă de 25 ani din Municipiul Sinaia, i s-au acordat
măsurile de prim-ajutor, fiind transportat în siguranţă, cu
ambulanţa, până la Cabana Diana, de unde a fost preluat de
un elicopter SMURD şi transportat de urgenţă la Bucureşti.
Turiştii aflaţi în dificultate în zona Platoului Montan Bucegi
pot apela cu încredere numărul de telefon 0749.034.639
sau numărul unic de urgenţă “112” pentru a obţine sprijinul
imediat al jandarmilor montani.
Comportamentul acestora le-a atras atenţia jandarmilor; din
discuţiile purtate cu ei a reieşit faptul că sunt din localitatea
Tamaşi Judeţul Bacău , că au părăsit domiciliul, au venit în
oraş pentru a vizita o rudă şi negăsind-o acasă încercau să
se deplaseze către Autogara Bacău.
În urma prezentării riscurilor la care puteau să se expună
la o oră înaintată, jandarmii i-au convins pe cei doi minori
că ar fi mai indicat să îi conducă la un centru de primire
specializat, urmând ca a doua zi să fie ajutaţi să ajungă la
domiciliu.
În urma acordului acestora, cei doi copii (Ionuţ M. în vârstă
de 12 ani şi Florin N. de 10 ani), au fost conduşi la Centrul
de Primire în Regim de Urgenţă al Minorilor Bacău, pe bază
de proces verbal.
Urmează ca specialiştii din cadrul centrului să îi încredinţeze
În data de 13.06.2012, personalul din
cadrul Compartimentului prevenire şi combaterea
faptelor antisociale din IJJ Maramureş, a depistat pe str.
B-dul Decebal din localitatea Baia Mare, un bărbat care
încerca să comercializeze ţigarete.
Jandarmii i-au stabilit identitatea, constatând că se numeşte Laviniu V. de
30 de ani din Baia Mare. Asupra acestuia au fost găsite 114 pachete cu
ţigarete cu inscripţia ,,Viceroy”, de proveninţă Ucraina .
Susnumitul şi ţigările găsite asupra lui au fost predate reprezentantului
A.N.A.F. / Autoritatea Vamală, fiindu-i aplicată de către aceştia o sancţiune
contravenţională în valoare de 20.000 lei.
sublocotenent Codruţa Ioana TOMOIOAGĂ
28
locotenent Ciprian VĂTĂŞELU
părinţilor.
maior Marius ŢĂRANU
29
foto: IJJ Gorj
foto: IJJ Maramureş

Educaţie prin sport
foto: IJJ Gorj
foto: IJJ Constanţa
Echipa de oină a Jandarmeriei, locul II în turneul regulat
În perioada 19-20.05.2012, în Comuna Râmnicelu, Judeţul Buzău, a avut loc turneul regulat al Campionatului Naţional de Oină –
seniori. La această fază a competiţiei au participat şase echipe: Frontiera Tomis -Constanţa, Straja- Bucureşti, Biruinţa Gherăeşti -Neamţ,
Victoria Surdila Greci- Braila, Energia Ramnicelu – Buzau şi Tenis Pamira –Sibiu.
După două zile în care s-a jucat intens, cu partide pe muchie de cuţit, clasamentul final arată astfel:
1. A.C.S. Frontiera Tomis Constanta - 15 puncte;
2. A.C.S. Straja Bucuresti - 13 puncte;
3. C.S. Biruinta Gheraesti Neamt - 11 puncte;
4. C.S. Energia Ramnicelu Buzau - 9 puncte;
5. A.C.S. Victoria Surdila Greci Braila - 7 puncte;
6. C.S. Tenis Pamira Sibiu - 5 puncte.
Primele patru clasate vor participa la două turnee de play-off, în urma cărora se va decide campioana din acest an. Le urăm succes
colegilor noştri şi le dorim să se întoarcă cu titlul de campion!
maior Sorin DESPINA
„Marşul sănătăţii
pe biciclete-antifumat”
Plutonierul major Costel
Gheorghiţă (foto stânga) din
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa a
participat, în ziua de 31
mai, la cea de-a IV-a ediţie
a „Marşului sănătăţii
pe biciclete-Antifumat”,
marş desfăşurat cu ocazia
Zilei Mondiale Fără
Fumat. Subofiţerul a luat
startul şi anul trecut la
acest eveniment, care s-a
desfăşurat pe itinerariul
Constanţa-Ovidiu şi retur.
Începând din anul 2008,
când şi-a redescoperit
pasiunea pentru mersul
pe bicicletă, subofiţerul
parcurge de trei ori pe săptămână distanţa dintre Năvodari-Gara
Constanţa şi retur, aproximativ 45 de kilometri. De asemenea, în anul
2010, pentru a face faţă provocărilor, acesta şi-a cumpărat o bicicletă
semi-profesionistă, dar şi echipament special folosit de ciclişti.
Anul acesta pentru marş s-a plecat din faţa Sălii Sportului, pe
traseul Mircea cel Bătrân - B-dul Mamaia - Staţiunea Mamaia
(ultimul sens giratoriu) retur - B-dul Alexandru Lăpuşneanu –
Parcul Tăbăcăriei, zona City Park Mall. Acţiunea îşi propune
promovarea unui stil de viaţă sănătos în rândul cetăţenilor, în special
al tinerilor, dar şi conştientizarea efectelor dăunătoare ale tutunului,
alcoolului şi substanţelor halucinogene. Cu această ocazie s-a încercat
şi protejarea mediului înconjurător, prin promovarea mijloacelor de
deplasare nepoluante. Pentru buna desfăşurare a acestui eveniment,
un echipaj de jandarmi a asigurat ordinea publică pe tot parcursul
traseului.
Jandarm gorjean, campion la unifight
Jandarmul gorjean Feroiu Nicolae Paul (foto stânga) s-a clasat pe cel mai înalt loc al podiumului
de premiere, obţinând locul I la categoria + 95 kg, secţiunea seniori, la Campionatul Naţional de
Unifight Full Combat, desfăşurat în perioada 18 – 19 mai a.c., la Strehaia, judeţul Mehedinţi,
organizat de Federaţia Română de Unifight.
Campionatul a reunit un număr 67 de sportivi din întreaga ţară, la cinci categorii de vârstă
(copii, cadeţi, juniori, tineret şi seniori) la diferite categorii de greutate.
Premergător începerii competiţiei, sportivii au participat la cântarul oficial, totodată fiindu-le
prezentat şi regulamentul de desfăşurare al competiţiei.
În urma participării la patru meciuri, pe care le-a câştigat, jandarmul gorjean a obţinut
medalia de aur a categoriei + 95 kg.
căpitan Alin IVAN
S.M.S.J. Fălticeni - 11 medalii
la Campionatul Instituţiilor
de Învăţământ ale MAI
34 de elevi jandarmi, coordonaţi de cadre ale Şcolii Militare de
Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni au participat în perioada 28 mai
– 1 iunie, la competiţiile din cadrul Campionatului Instituţiilor
de Învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor,
desfăşurat la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”
Câmpina, Judeţul Prahova.
La competiţiile incluse în program: minifotbal, tir, judo,
tenis de masă, atletism, cros, săritura în lungime la groapa cu
nisip şi aruncarea mingii de oină, elevii coordonaţi de slt. Radu
Anania şi plt.adj Cristian Ţabrean, au obţinut locul al IV-lea
în clasamentul general pe echipe şi următoarele rezultate pe
podium:
- locul I, săritura în lungime la groapa cu nisip – elev frt.
Renato Marin;
- locul I, judo, 81 kg – elev Nicu Vrânceanu;
- locul I, 6000 m cros – elev Nicolae Pancea;
- locul al II-lea, atletism echipe;
- locul al II-lea, 60 m atletism – elev Andreea Lupu;
- locul al III-lea, tir echipe;
- locul al III-lea, 1500 m atletism – elev Mădălin Bologa;
- locul al III-lea, judo, 60 kg – elev fruntaş Constantin Zanfir;
- locul al III-lea, judo, 73 kg – elev caporal Ilie Burlică;
- locul al III-lea, judo, 90 kg – elev fruntaş Andrei Andruşcă;
- locul al III-lea, judo, +90kg – elev Bogdan Vana.
Evenimentul a fost organizat, conform „Calendarului
principalelor activităţi sportive interne şi internaţionale în anul
2012”, de către Centrul Cultural al MAI, prin Biroul coordonare
activităţi sportive - şi a avut ca participanţi echipe din cadrul
tuturor instituţiilor de învăţământ militar din Ministerul
Administraţiei şi Internelor.
Campionul îşi stabileşte un nou record personal
Plutonierul Cristian Onofrei (foto stânga) din cadrul Jandarmeriei Galaţi a participat,
pe 3 iunie 2012, la Semimaratonul Internaţional Bucureşti, în cadrul probei de cross, pe
un traseu de 3,5 kilometri.
Competiţia a început la ora 09.30 şi a avut loc în jurul Palatului Parlamentului; la
întrecere au participat aproximativ 700 de alergători. Fiecare concurent avea legat de
adidas un cip pentru cronometrarea probei şi stabilirea timpilor şi a clasamentului final.
Din cei 700 de alergători, jandarmul gălăţean a fost cel mai bun, terminând proba pe
primul loc, în 9 minute şi 43 de secunde, stabilind astfel un nou record personal, având în
vedere că pe 9 octombrie 2011 la cursa de 4 kilometri, din cadrul Bucharest International
Marathon 2011, pe care a terminat-o pe locul III, cu timpul de 12’54’’, îşi îmbunătăţise
recordul personal cu 42 de secunde(13’36’’ – Bucharest Marathon 2010). Din relatările lui
Cristian, cursa a fost foarte grea, deoarece ritmul de alergare a fost unul ridicat (03’05’’/
km), iar temperatura a fost de peste 30 de grade, un alt impediment pentru desfăşurarea
în condiţii normale a
probei. Referitor
la organizarea
c o m p e t i ţ i e i ,
subofiţerul spune că a
fost ireproşabilă.
Întrebat cum a ajuns la această performanţă, plt.
Cristian Onofrei a declarat că acest lucru a fost posibil
datorită unei munci riguroase, bine stabilită de-a
lungul timpului, unor antrenamente grele, dar şi a
seriozităţii de care a dat dovadă...”Fără iubire faţă de
acest sport şi fără muncă, multă muncă, nu puteam
reuşi”.
De asemenea, Cristi a spus că în tot acest timp a
fost coordonat de domnul antrenor Sorin Grecu,
de la C.S.M. Dunărea Galaţi, care a avut un aport
important în pregătirea sa, iar rezultatele obţinute
au fost posibile şi datorită faptului că în cadrul
Jandarmeriei Galaţi se susţine şi se încurajează
practicarea sportului la nivel înalt.
Jandarmeria Galaţi mulţumeşte domnului profesor
pentru modul de pregătire şi rezultatele obţinute de plt. Cristian Onofrei, dar şi subofiţerului pentru că la fiecare concurs
acesta poartă cu mândrie tricoul pe care scrie I.J.J. Galaţi. În continuare, ne vom susţine colegul în realizarea unor
performanţe notabile!
căpitan Costin BARBU
căpitan Irina AIRINEI
locotenent Nicolae RĂDUCU
30 maior Sorin TRANCĂ
31
foto: IJJ Galaţi
foto: IJJ Hunedoara
Pe podium la Campionatul european de karate
Plutonierul major Sorin Avram (foto stânga) din
cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara
a câştigat locul III la Campionatul European de Karate
EUR&KA. Competiţia, aflată la a X-a ediţie, s-a desfăşurat
în localitatea Pordenone din Italia.
Jandarmul hunedorean a participat la proba de kumite
(luptă directă între sportivi), categoria de vârstă peste 35
ani – veterani. La această competiţie au participat peste
600 de concurenţi din 20 de ţări.
Colegul nostru practică artele marţiale de 22 ani, iar
în timpul liber împărtăşeşte din experienţa sa tinerilor
pasionaţi de acest sport. Şapte din aceştia au concurat la
această competiţie şi au obţinut şase medalii de aur, două
medalii de argint şi patru medalii de bronz (din care una a
jandarmului hunedorean).
Plutonierul major Sorin Avram şi elevii săi au făcut
parte din lotul României, iar prin rezultatele obţinute, au
contribuit ca ţară noastră să ocupe locul I între naţiunile
participante. Pentru a participa la această competiţie,
jandarmul a fost sprijinit de Asociaţia Sportivă
«Streiul» Deva de pe lângă Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Hunedoara.

Condei cu spirit
Poezie
Laurenţiu Damean (I.G.J.R.)
M-am născut în Bucureşti, pe 15 noiembrie, într-o zi de luni a anului 1971. M-am gândit să nu-mi deranjez părinţii
pe timpul zilei, când sunt ocupaţi cu diverse treburi, aşa că am venit pe lume mai spre noapte, în jurul orelor 22.00. Şi
pentru că pe sora mea o cheamă Laura, părinţii s-au gândit să nu mă uite, aşa că m-au numit Laurenţiu.
M-am născut, am copilărit şi locuiesc în Bucureşti. În prezent sunt căsătorit şi am o minunăţie de fetiţă, care abia a
împlinit 3 anişori.
Sunt ofiţer din 1997, prima promoţie de...sacrificiu (sublocotenent) a Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza”, iar în
prezent sunt ofiţer în cadrul I.G.J.R.
Poezie scriu...din tinereţe. În liceu, mă „duelam” în versuri cu un coleg de clasă. Şi pentru a ne stabili identitatea
poetică, ne-am atribuit reciproc câte un pseudonim. Din acel moment, numele meu „de scenă” este Lauda (LauDa).
Poeziile care merită atenţie, au început să apară prin 1989.
Ce este pentru mine poezia? O stare sufletească transpusă în versuri... O trăire intensă, care şi-a pus amprenta într-un moment al existenţei mele asupra
gândurilor, sentimentelor, momentelor, acelor clipe; o stare a inimii mele, într-un anumit moment. Nimic nu este întâmplător în poeziile mele. Mi-a plăcut
şi îmi place ca, fiecare vers, fiecare strofă, fiecare formă a poeziei, să aibă o semnificaţie, o configuraţie, niciodată întâmplătoare.
Activitatea profesională nu mi-a stopat pasiunea, dar a diminuat sensibil „intensitatea” creatoare a clipei poetice. Greu, foarte greu au reuşit câţiva
colegi, care mi-au apreciat poeziile citite, să mă convingă că merită să le public.
Pe lângă poezie, timpul liber este dedicat familiei, fotbalului (sub toate formele lui) şi dansului.
Iubesc marea... Dacă o vacanţă ar trebui să o petrec în afara Bucureştiului, aş alerga la mare.
ÎNŢELEPCIUNEA
UNUI NEBUN
Din noianul meu de gânduri
Am ales, cum vezi mai jos,
Nişte-ntortocheate rânduri,
Ce par toate-a fi pe dos.
Să nu te fereşti în viaţă
De greşeli, auzi... din teamă,
Ci din pură fermitate,
C-altfel strici a ta reclamă.
Tu să nu ceri unui duh
Mai sărac de printre lume
Să-ţi dea pasărea din mână;
Multe-ocare îţi va spune.
Nu începe-n gura mare
Să te cerţi cu-n om pe stradă;
Nimeni n-are să se uite,
Dară toţi o să te vadă.
Să nu crezi orice minciună
Îţi va spune primul om,
Doar a sale vorbe multe
Ce le mormăie prin somn.
Să nu dai din barabă-n vremea-n
Care tu te crezi mai breaz,
Ci astupă-ţi bine gura,
Cel puţin doar cât eşti treaz.
Nu e lumea înţeleaptă,
Dar nu fi tu cel mai prost...
Hai nebun, mai treacă – meargă,
Dar să fii nebun cu rost.
Căci în astă lume mare,
Îmi dau seama cugetând:
Suntem doar nişte minusculi
Ce se-nalţă prin „cuvânt”.
LACRIMA GREA
Prin vântul grăbit,
Prin visul sfârşit,
Prin locul umbrit,
Te văd pe tine.
Din norul trecător,
Din gândul călător,
Din pasărea în zbor,
Dorul îmi vine.
Văd al tău obraz,
Aud al tău glas
Şi mor de necaz,
Că nu eşti a mea.
Sub clar de lună,
Simt a ta mână,
Pe faţa mea plină,
De lacrima grea.
STARE
Adie-un vânt,
Aud un cânt,
Văd un nor,
Trecător,
Aud un glas...
Fac un pas
Şi suspin,
Cu mult chin,
Apoi tac...
Tac un veac.
MELANCOLIE
de LauDa
Lângă marginea câmpiei,
Apa tremură uşor,
Unduind lumina lunei,
Revărsată în izvor.
Ea degaj-a ei lumină,
Naşte neguri strălucite,
Ţie-n noapte îţi anină,
Iarăşi dulci poveşti, plăcute.
Umbl-al nopţii Dom pe cerurui,
Dând luciri de foc iubirii,
Apa naşte cercuri, cercuri,
Mai departe nemuririi.
E-O NEBUNIE
La ceas târziu, să stai de veghe,
S-aştepţi ziua ce va să vie,
În timp ce gându-aleargă multe leghe,
E-o nebunie.
Să şuiere năprasnic vântul,
Să fii alături, lângă de mine
Şi amândoi să învârtim pământul,
E-o nebunie.
Să simt miros de iarbă grasă,
De pe un deal, de pe-o câmpie,
Ca o fantasmă să apar-o casă,
E-o nebunie.
Fără să cauţi, să găseşti cuvinte,
Să-nşiri gânduri pe o hârtie,
Oricare-ţi trec atunci prin minte,
E-o nebunie.
Mă trezesc,
Vreau să vorbesc
Cu mult nerv,
Dar observ,
Că nu mai sunt...
NU VOI NIMIC
Nu voi nimic acum să fac...
Sufletul mi-e scăldat în lacrimi.
Aş vrea în faţa ta să îl desfac,
Să vezi că mi-e cuprins de patimi.
Nu voi nimic de la pământ,
Decât răcoarea-i primitoare
Şi-o salcie la capul meu plângând
Durerea ce mă doare.
SOARTĂ BUNĂ... FETE DULCI
Mă rog la tine, soart-a mea,
Când mi-o veni şi ceasul greu,
Să poţi în linişte veghea,
La ceea ce-am să te rog eu:
Să pui să cânte un cobzar
Şi să danseze fete multe,
Să bea pahar după pahar,
De mine să se uite...
Iar când o fi a se sfârşi,
Să tacă toate-odată,
Să spui: ”Vai bietul, va muri
Şi n-a putut-o face lată.”
Să vin-o fată durdulie,
Să mă apuce de grumaz,
Să mă sărute să mă-nvie,
Să nu-mi mai poată fi necaz.
Să vină una mai slăbuţă,
Să dea din umeri şi din sâni,
Să-mi cadă mie de drăguţă,
Să nu mai mor de-atunci, ani buni...
Să vin-o fată... o bucată
Şi două bucăţele mici
Să mă frământe să mă coacă,
Să-nţepe ca un arici.
Şi când o fi să vie-odată
Şi moartea asta cea hapsână,
Să-mi fie prezentat-o fată,
Nu cu doi sâni, ci cu o stână.
Să vie după ce-oi muri,
Să stea călare pe mormânt,
Să plângă că eu n-oi mai fi,
Să o împac din când în când.
Aşa te rog eu, soart-a mea
Să faci când o-i muri,
Ca să rămân de-a pururea
În mintea lor, când n-oi mai fi.
Nu voi nimica de la vânt,
Decât în liniştea eternă,
Să îl aud din când în când
Cum pe mormântul meu se-aşterne.
Pasiuni
Columbofil... de genotecă
Mirel Mihai Bârsan (I.J.J. Constanţa)
Mirel Mihai Bârsan are 39 de ani şi s-a născut în localitatea Turnu- Măgurele, Judeţul Teleorman. Este angajat al
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa din anul 1994, iar printre pasiunile sale se numără creşterea porumbeilor de
agrement şi ornament.
Dragostea pentru creşterea porumbeilor de agrement, rasa “Jucător de Galaţi”, i-a insuflat-o un renumit crescător, Paraschiv
Popescu, în anul 1986. Avea 13 ani, când a văzut pentru prima oară aceşti porumbei. A învăţat meseria de la cei mai în
vîrstă, printre ei numărându-se şi domnul Marin Balaban, un jandarm pensionar.
De-a lungul timpului a câştigat mai multe concursuri, printre cele mai importante situându-se două titluri de campion
naţional: în anul 2010, la Expoziţia Naţională Sânicolau Mare, pentru 2 porumbei (mascul şi femelă), la categoria
„frumuseţe”, performanţă repetată şi în anul 2011, la Galaţi.
Din anul 2009 este membru al Roller Club România, cu sediul în Cluj Napoca, club specializat în zborul porumbeilor din rasele
de ornament şi agrement. De asemenea, este afiliat la Uniunea Generală a Crescătorilor de Porumbei, Păsări şi Animale Mici
din România (U.G.C.P.P.A.M.R.). În anul 2010 a devenit membru al Asociaţiei Litoral 2010 Constanţa (asociaţia crescătorilor
de animale de genotecă). În acelaşi an, în urma susţinerii unui examen complex, a obţinut calificarea de arbitru columbofil al
U.G.C.P.P.A.M.R.
“Jucătorii de Galaţi” au calităţi deosebite, fac parte din grupa porumbeilor de zbor şi joc şi sunt răspândiţi în toată ţara dar şi
în străinătate. Sunt apreciaţi în România, dar şi peste hotare pentru că îndeplinesc cele trei criterii de performanţă, respectiv:
zbor, joc şi frumuseţe.
Porumbeii se împart în funcţie de durata zborului şi jocului în: jucători, care trebuie să zboare 3-5 ore, să facă 4-5 rostogoliri
în aer; morişcarii, care fac 20-30 de rostogoliri în aer pe distanţa de 30-40 de metri; căzătorii, care execută rostogoliri în aer, de
la înălţimi mari, până ating pământul. Concursurile de zbor au loc acasă la fiecare concurent, în prezenţa a cel puţin 2 arbitrii.
Concursurile de frumuseţe se desfăşoară cu ocazia expoziţiilor locale şi naţionale, unde fiecare porumbel este notat de arbitrii.
Se apreciază poziţia, ţinuta, forma capului, ochii, genele, desenul aripilor, culoarea penajului, etc.
Jandarmul spune că aceasta este o pasiune foarte solicitantă şi costisitoare, necesită multă muncă şi răbdare pentru a putea
obişnui porumbeii cu cerinţele de la concursuri.
Pe lângă creşterea porumbeilor, în timpul liber, subofiţerul joacă fotbal, tenis de masă, face excursii şi drumeţii la munte.
Scrisori de mulţumire, adresate jandarmilor
a consemnat maior Sorin TRANCĂ
E noaptea leagăn al iubirii,
Al sufletului tău. Dar asta,
Nu este decât legea firii.
Nu voi nimica de la lac,
Decât în apa-i minunată
Să pot privi şi-apoi să tac...
Să văd o lume-adevărată.
Nu voi nimica de la vânt,
Nu voi nimica de la lac,
Nu voi nimic de la pământ,
Nu voi nimic acum să fac...
32 33

Restituiri
34
S-a întâmplat acum 80 de ani...
Din aspectele crizei economice mondiale
Este ştiut şi simţit de toţi cât de greu apasă criza economică
asupra tuturor ţărilor.
Toată lumea se sbate şi se întreabă când se va sfârşi criza?
Efectul ei imediat şi cel mai dureros, este şomajul, cu zecile
de milioane de şomeri.
Sunt extrem de interesante constatările pe cari le face,
călătorul neobosit, diplomatul, scriitorul francez Paul
Morand, în ultimul său voiaj în America de Nord.
Niciodată ca azi, privirile întregului Univers n’au fost mai
atrase de Statele Unite. Toţi se întreabă ce exemplu ne vor
da ele?
Ceeace este cert, este că mizeria domneşte pretutindeni,
Statele-Unite care precedează Europa, pot să servească de
exemplu.
Ceeace vrem să ştim despre ele, este, gravitatea crizei de
acolo, forţa şi eficacitatea reacţiunei sale, cu alte cuvinte
temperatura sa.
Paul Morand spune că a străbătut în opt-spre-zece luni
două zeci şi unu ţări (Italia, Iugoslavia, România, Polonia,
Australia, Anglia, Spania, Egipt, Palestina, Siria, Turcia,
Bavaria, Elveţia, Brazilia, Argentina, Uraguay, Chili, Peru,
Bolivia, Equator, Panama) înainte de a pune piciorul în
Statele-Unite. Pretutindeni oamenii sunt neliniştiţi, îndoinduse
de ei însăşi şi de providenţă ; pretutindeni pământul este
în prada unei indigestii de materii prime ; toate naţiunile
sunt paralizate şi toate latitudinele bulversate ; cei mai buni
comercianţi sânt în stagnare : producţiile nevândute, de la
mărunţişuri până la bijuteriile din Rue de la
Paix ; toţi oamenii sunt necăjiţi, de la Stalin care
nu mai are bani pentru propaganda sa, până la
Rotschild care a concediat într’o zi optzeci şi
patru de servitori.
Pe cheiul de la Santos, acest literat voiajor, a
văzut arzând pe zi şaptezeci de mii de saci de
cafea, a mers în noroi de drojdie de cafea un
kilometru. La Rio, în fiecare dimineaţă, a văzut
aruncându-se în mare cincisprezece mii de
saci. La Buenos Ayres, a văzut grâu de vânzare
cu patruzeci de franci (quintalul) cincizeci
kilograme, care aştepta în zadar cumpărătorul,
pe când în Franţa se plăteşte cu o sută şaptezeci
de franci. Pe paquebotul italian care îl duce la
Alexandria era singurul turist, pe vaporul societăţii „Standard
Fruit” care naviga spre New York, erau cinci turişti, a fost
singur la cataractele Nilului, şi singur la Niagara ; peste tot
hoteluri goale ; turist, rasă dispărută.
Din criza universală, America ia partea cea mare, care
revine spiritului său de întreprindere, optimismului său
bancar, excesului său industrial, lipsei sale de moderaţie
comercială credinţei sale magnifice în progresul uman. Ea o
acceptă cu mirare dureroasă, cu demnitate, cu un spirit civic,
cu o admirabilă bărbăţie. Această criză a fost pentru Statele-
Unite, înainte de toate un şoc moral; în istoria lor au cunoscut
grele momente, dar, în afară de răsboiul de secessiune, aceste
momente au fost scurte. Aericanii n’au mâncat niciodată ca
Europa continentală, o pâine neagră stropită de lacrămi şi de
sânge; acest ev mediu disperat, ei refuză să’l creadă definitiv
; ei plâng din toată inima pe cei flămânzi, dar cu acel înalt
stoicism puritan ; ei înţeleg să nege răul, pentru a-l face să
regreseze sau să împiedice desvoltarea. Pentru aceasta în
Statele-Unite nu se prea vorbeşte de şomaj. Nu se vorbeşte
de şomaj dar se lucrează, se luptă cu putere. În această
privinţă suntem foarte diferiţi de americani.
În Europa occidentală, lucrătorul a devenit un fel de
funcţionar. Toate eforturile legilor sociale, tind să elimine
riscul; omul de la ţară s’a refugiat în oraşe pentru a evita
riscul agricol, ruina îngheţului sau a secetei, moartea din
cauza lipsei de medic ; la oraş devenind lucrător, aşteaptă
ca patronul sau Statul, să’i garanteze, ori-ce s’ar întâmpla, o
viaţă fără pericol. Ori, America dacă este pământul marilor
profituri şi marilor salarii a rămas a vieţii periculoase,
continentul aventurii; aceasta este măreţia sa, sănătatea sa, şi
aceasta este azi mizeria sa.
De azi pe mâine, lucrătorul american, care câştiga două
sau trei sute de franci pe zi, se vede aruncat pe stradă ; el este
fără de familie (familia lui este în Polonia sau în Suedia), fără
economii; a jucat pe America şi pentru moment a pierdut. Cu
toate acestea nici-o ostilitate, sau prea puţină ; nu este încă
ura socială ; aceasta este partea cea mai isbitoare a Americei
îndurerate. Şomerul se aşează pe pământ, pe iarba parcurilor
şi aşteaptă. Sunt aşa milioane, şi aşteaptă.
Mai mult decât la New-York, în imensa zonă industrială
dela Chicago la Detroit, de la Milwankee la Cleveland, de
la Toledo la Pittsburg, se vede producţia în masă, oprită.
Nesfârşitul oraş al ferului, al oţelului, al fontei, al cocsului, al
tuturor produselor aduse prin canaluri, de la Marile Lacuri,
s’a liniştit. Acum câţi va ani !!? Ce activitate, ce randament ...
Azi, trenuri nemişcate pe linii de garaj ; toate ţările de altfel,
au aerul să fie pe o linie de garaj ! Cimitire de vechi caroserii,
chasiuri abandonate, elevatoare adormite, material paralitic...
10 mai 1932 - Defilarea Muzicii Jandarmeriei,
în faţa Curţii Regale
Din aceste locuri vin cei fără lucru, îmbrăcaţi când ca
un cerşetor când ca un gentelman, cari afluează în centrele
marilor oraşe ; ei încearcă să vândă fructe, jurnale, fac ocolul
caselor burghezilor, pentru a găsi orice meserie ; când se
înoptează, ei descind către cartierele bogate şi cerşesc, apoi
cu puţină speranţă, abătuţi fără duşmănie, se reîntorc să
aştepte în azilurile denumite în batjocură „hoteluri Hower”.
După câteva săptămâni de aşteptare, obosiţi, pleacă din
nou la ţară. Cari sunt mijloacele de ajutor? Nu pare a se
şti dacă lupta în contra şomajului va fi o afacere federală,
o întreprindere de stat sau o îndatorire comunală. Pentru
moment comuna singură pare a interveni. Dar este iniţiativa
privată care a luat ofensiva cea mai viguroasă ; Crucea
Roşie, asociaţiile confesionale furnizează deja un efort de
o eficacitate providenţială. În marile centre, comitetele de
ajutor, dispun de sume considerabile (două sute de milioane
de franci la New-York). Şomajul atinge înainte de toate pe
străini. Se văd mulţi Galbeni şi Albi în stradă, încălzindu-se
în locuri virane, sub corturi de pânză, împrejurul focurilor
aprinse în bidoane goale, cari amintesc timpuri de acum o
sută de ani. La frontieră se închid porţile.
În căutarea unui loc de muncă - Statele Unite ale Americii, 1932
Se citează statul Texas, care a înapoiat în Mexic într’o
singură zi, o sută două zeci şi cinci de mii lucrători meseriaşi.
Alte remedii? Naţiunea întreagă se prepară pentru lupta
contra frigului şi foamei. Ea o face cu entuziasm şi cu o
nouă vigoare contra teoriilor subversive. Chicago este frontul
bătăliei contra bolşevismului. Aici, Moscova face tot efortul,
pentru negrii din Sud, atraşi în Nord acum zece ani, de marile
salarii, pe timpul răsboiului. America se teme de bolşevism şi
îi vede peste tot; deschideri ale poliţiei în centrele socialiste,
agitatori străini conduşi la frontieră, muncă silnică dacă trec
înapoi frontiera ; mandate de aducere contra şefilor comunişti,
urmărirea scriitorilor comunişti.
În America o necesitate s’a impus : a vinde cu orice preţ.
La New-York, din toamna anului 1931, negustorii vor
să realizeze cu orice preţ şi cu preţuri ce depăşesc orice
concurenţe blănuri, automobile, rochii, antichităţi, totul este
de luat: „Spuneţi cât daţi” abia spus preţul „obiectul este al
vostru”. În jurnale se văd anunţuri ca acestea: „opt automobile
de cea mai bună marcă engleză se vând de ocazie cu două
zeci mii franci bucata”. Marile restraurante, au mese cu preţuri
fixe cu alegerea felurilor de mâncare; peste tot se dejunează
cu douăzeci, treizeci franci. Rochii cu cincizeci de franci ;
aparate fotografice cu douăzeci franci ; ciorapi de mătase cu
cinci franci ; cămăşi de mătase cu un dolar ; blănuri de sute
de mii de franci, cedate cu a zecea parte din valoare ;
într’un mare magazin se oferă mătase franţuzească
cu douăzeci şi cinci la sută sub preţul din Franţa şi
la mirare, vânzătorul spune: Patronii sunt disperaţi şi
lichidează stocurile lor la repezeală.
Vizitând cu un taxi o mare uzină din Détroit,
şoferul care este un american, povesteşte că susţine
pe doi fraţi şi familiile lor, unul fără lucru de un an şi
altul de patru luni. Sosind la uzină, la eşirea din fabrică
la cinci ore, abia câteva sute de oameni ; acum doi ani,
la aceiaşi oră, o sută de mii de lucrători. Vizitând uzina,
constată etaje întregi, ateliere unde nu se mai lucrează ;
curţile sunt deşerte, ca acelea a unei cazărmi pe timpul
manevrelor.
Acum doi ani ieşeau din fabrică nouă mii automobile
şi azi câte-va sute.
În stradă, la Détroit ca şi la New-York, aproape nu
se mai văd automobile noui; acum doi ani, americanii
schimbau automobilele la fie-care şase luni.
Pe francezi în special îi ofensa bogăţia Statelor-Unite. Marea
rană în inima Americei de Nord, nu este o rană care a isbit
interesul sau vanitatea ; este eşecul temporar fără îndoială, al
imensului efort de organizaţie urmărit de Taylor, apoi de Ford,
etc.
Statele unite sunt gata să încerce orice ; a accepta toate
sfaturile.
Priveşte când înspre Franţa sigură de moneda sa garantată
cu aur, când spre Anglia inflaţionistă, când spre fascismul
Italian sau spre Rusia. Dacă Poincaré, Staline sau Greta Garbo
au o doctrină s’o spună, ca s’o încerce. Dar peste tot, orizontul
este întunecat.
Unde sunt miliardele pe cari le-a înghiţit America de
Sud? Unde sunt creditele avansate Germaniei? Care este
cauza acestei ruini planetare? se întreabă Statele-Unite. Este
economică? sunt reparaţiile? Este etalonul aur? Lumea întreagă
ar trebui să-l abandoneze. Este dezastrul German, cuprins
între hitlerism şi comunism? Este Franţa?
Abia scapă consecinţelor crizei mondiale, modeştii Indieni
cari ţes ei singuri hainele lor şi cultivă singuri cartofii lor ;
negrii din sud cari dorm sub cerul liber, agricultorii Italieni din
Argentina cari cultivă singuri pământurile lor ... pe când marii
fermieri sunt distruşi tot aşa ca şi ţăranul francez şi ţăranul
român.
Rezultatul este că toată lumea suferă şi cei care n’au aur şi
cei cari îl au, cum este Franţa, ale cărei pivniţe gem de butoaele
pline de aur, care stă imobilizat şi nu le aduce alt serviciu decât
de a fi invidiate.
Când un căutător de aur, ajunge cu bara lui de aur printre
camarazi, aceştia pun revolverul pe masă şi îi zic: Foarte bine,
acum jucăm pe el, aurul tău e făcut să circule.
(Preluare ad-literam din „Revista Jandarmeriei”
Anul X, Nr.7 - 8, Iulie - August 1932)