Competitivitate economica (versiune in lucru ... - ADR Nord-Vest

1. COMPETITIVITATE ECONOMICĂ 

„Competitivitate economică în Transilvania de Nord” 

Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic 

al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - octombrie 2012) 

� Structura economiei regionale 

� Investiţiile străine directe şi comerţul exterior 

� Dezvoltarea antreprenorială 

� Infrastructura de afaceri 

� Impactul crizei economice asupra mediului de afaceri 

� Analiză SWOT 

2. AGRICULTURĂ 

3. ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE 

4. SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ 

5. INDUSTRII CULTURALE ŞI CREATIVE 

1/126

1. Structura economiei regionale 


1.1. Produsul Intern Brut în activităţile economice 



Conform ultimelor date statistice puse la dispoziţie, în anul 2009, Regiunea Nord-Vest a 

înregistrat o valoare a Produsului Intern Brut (PIB) de 57.900,2 milioane lei, ceea ce reprezintă 

11.55% din PIB-ul naţional. 

70000 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 

PIB-ul Regiunii Nord-Vest 

2/126 

În intervalul de analiză 2005- 

2009, PIB-ul Regiunii Nord-Vest 

şi-a păstrat locul al III-lea în 

ierarhia naţională. Pentru anul 

2010, Comisia Naţională de 

Prognoză estimează în studiul 

“Proiecţia principalilor indicatori 

economico – sociali în profil 

teritorial până în 2015” că 

produsul intern brut regional va 

creşte cu doar 4,57% faţă de 

anul 2009. 

Dinamica Produsului Intern Brut a Regiunii Nord-Vest, milioane lei preţuri curente (2005-2009) 

Sursa: INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012” 

Indicele PIB real cu baza în lanţ 

- România 

Indicele PIB real cu baza în lanţ 

- Regiunea Nord-Vest 

115 

110 

105 

100 

95 

90 

85 

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Indicele de creştere cu baza în lanţ la PIB-ul real, la nivelul Regiunii Nord-Vest şi României (2001-2009) 

Sursa: INS, TEMPO Online, 2012. Calcule proprii pe baza Deflatorului PIB calculat de Banca Mondială pentru 

România (http://data.worldbank.org/romanian?cid) 

Rata de creştere a PIB-ului regional a fost temperată de inflaţie, a cărei rată a fost foarte 

ridicată începând cu anul 2000. Dinamica PIB-ului regional a fost asemănătoare cu cea 

naţională, excepţie făcând anii 2007-2008 în care trendurile au fost contradictorii. Tendinţele 

negative au fost determinate şi de criza economică, care a afectat atât economia regională, 

cât şi cea naţională. Astfel, se poate observa în anul 2009 o dinamică descrescătoare, aspect 

ce poate fi corelat şi cu declinul pieţei imobiliare.




Chiar dacă nu sunt sesizate modificări majore în ceea ce priveşte măsura în care PIB-ul 

regional contribuie la formarea celui naţional, ponderea regiunii, conform Comisiei Naţionale 

de Prognoză, în anul 2010 a fost de 11.58% faţă de 11.55% în anul 2009, observându-se o 

uşoară creştere a valorii acesteia. 

20 

15 

10 

5 

0 

Contribuţia la PIB naţional 

2005 2006 2007 2008 2009 

Contribuţia Regiunii Nord-Vest la PIB-ul naţional, % din total (2005-2009) 


În ciuda contextului economic actual dominat de incertitudine, Comisia Naţională de 

Prognoză estimează în studiul „Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil 

teritorial până în 2015” o creştere a PIB-ului regional pentru anul 2011 cu 12,35%, iar pentru 

anul 2012, se estimează ca acesta să crească cu 17,49% faţă de valoarea înregistrată în anul 

2009. 

40 

35 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 

3/126 

Bihor 

Bistriţa-Năsăud 

Cluj 

Maramureş 

Satu Mare 

Contribuţia judeţelor la formarea PIB-ului regional (2005-2009) 


Se poate observa că, din punct de vedere al contribuţiei la formarea PIB-ului regional, judeţul 

Cluj înregistrează cele mai bune rezultate. Este urmat de judeţul Bihor, Maramureş, iar pe 

ultimul loc se află judeţul Sălaj. 

Sălaj




În comparaţie cu judeţele din alte regiuni, judeţul Cluj ocupă locul IV la nivel naţional, după 

Municipiul Bucureşti, Ilfov şi Timiş, fiind la egalitate cu judeţul Constanţa. Contribuţia 

judeţelor la formarea PIB/ului regional este diferită, ceea ce accentuează existenţa 

disparităţilor intra-regionale. Astfel, în anul 2009, judeţul Cluj a contribuit cu 35.1% la 

formarea PIB-ului regional, la mare distanţă de Judeţul Bihor, care se află pe poziţia secundă. 

Sălaj; 7,58 

Satu Mare; 10,67 

Maramureş; 

14,19 

Cluj; 35,1 

4/126 

Bihor; 22,02 

Bistriţa-Năsăud; 

10,41 

Contribuţia judeţelor la formarea PIB-ului regional, în anul 2009 

Sursa: INS, ”Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială”, 2012 

Conform studiului ”Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până 

în 2015”, elaborat de Comisia Naţională de Prognoză, Regiunea Nord-Vest va înregistra în 

2015 un PIB de 82.617,8 mil. Lei, mai mare cu 42.69% (în termeni absoluţi) faţă de valoarea 

înregistrată în 2009. 

90000 

80000 

70000 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

2010 2011 2012 2013 2014 2015 

PIB (mil. Lei) 60546,8 65052,8 68028,8 72655,1 77670,8 82617,8 

PIB (mil. Lei) 

Nivelul prognozat al PIB-ului Regiunii Nord-Vest în perioada 2010-2015 (preţuri curente) 

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, „Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până 

în 2015”

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

România 

Nord-Vest 




BH 

% din PIB/loc (PPS) EU-27 

BN 

PIB/locuitor (PPS) în anul 2009 – media UE-27=100% 

Sursa: Eurostat Database, 2012 

PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat îmbunătăţiri la nivelul Regiunii Nord-Vest. Dacă în anul 

2000, PIB/locuitor (PPS) la nivelul Regiunii Nord-Vest era de doar 4.600 Euro, ceea ce 

reprezenta 24% din media UE-27, în anul 2009 valoarea acestui indicator s-a dublat, ajungând 

să reprezinte 43% din media UE-27 (10.100 Euro). În comparaţie cu celelalte regiuni, în anul 

2009, Regiunea Nord-Vest se situează pe locul IV la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov, Vest 

şi Centru, iar în perioada 2005-2009 a înregistrat valori mai mari cu 36.48%. Poate fi observată 

influenţa negativă a crizei economice care a afectat rezultatele indicatorilor macroeconomici 

în toate regiunile, astfel că în anul 2009 comparativ cu 2008 se constată o scădere a PIBului/locuitor 

(PPS) cu 3.8% pentru Regiunea Nord-Vest. 

PIB-ul pe cap de locuitor la nivel regional a înregistrat pentru anul 2010 o valoare mai mică cu 

aproximativ 9 puncte procentuale decât cea naţională. Comparativ cu celelalte regiuni, din 

punct de vedere al valorii înregistrate de acest indicator pentru anul 2010, Regiunea Nord- 

Vest ocupă locul IV, după regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru. În 2011, PIB-ul pe cap de 

locuitor regional va reprezenta aproximativ 25% din media Uniunii Europene. La nivel 

regional, se remarcă o creştere a disparităţilor între judeţe. Astfel, judeţul Cluj obţine 

performanţe economice notabile comparativ cu celelalte judeţe ale Regiunii. 

5/126 

CJ 

MM 

SM 

SJ

140 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 




2005 2006 2007 2008 2009 

România Regiunea Nord-Vest Regiunea Centru 

Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia 

Regiunea Bucureşti-Ilfov Regiunea Sud-Vest Oltenia Regiunea Vest 

Dinamica PIB/locuitor (PPS) EU-27 în perioada 2005-2009 

Sursa: Eurostat Database, 2012 

1.2. Structura sectorială a Valorii Adăugate Brute 

Conform celor mai recente date, în 2008, valoarea adăugată brută la nivel regional pentru 

industrie a reprezentat aproximativ 12% din VAB naţională. Următoarele valori ale VAB sunt 

înregistrate pentru tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal 

întreprinderilor şi comerţului. Cea mai mare Valoare Adăugată Brută s-a obţinut atât naţional, 

cât şi la nivelul regiunii Nord-Vest, în servicii. Economia Regiunii se bazează în special pe 

sectorul terţiar şi industrie, care contribuiau cu 53.81% şi 26.75% la formarea Valorii Adăugate 

Brute (VAB) regională în 2008. 

6/126

35 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

100% 

80% 

60% 

40% 

20% 

2005 2006 2007 2008 

0% 




7/126 

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 

Pescuit şi piscicultură 

Industrie 

Construcţii 

Comerţ 

Hoteluri şi restaurante 

Transport, depozitare şi comunicaţii 

Intermedieri financiare 

Tranzacţii imobiliare 

Administraţie publică şi apărare 

Învăţământ 

Sănătate şi asistenţă socială 

Structura VAB pe activităţi în Regiunea Nord-Vest, 2005-2008 



53,81 51,29 49,49 

58,28 55,46 48,19 51,71 

10,8 

26,75 

10,29 

27,71 

9,9 

30,5 

13,51 

23,65 

9,4 

31,06 

9,5 

31,06 

5,64 

30,15 

8,64 10,7 10,11 4,56 10,15 11,23 12,5 

Bihor 

Cluj 

Satu Mare 

Agricultură şi pescuit Industrie Construcţii Servicii 

Contribuţia sectoarelor la VAB-ul regional şi judeţean în Regiunea Nord-Vest în 2008 

Sursa: EUROSTAT Database 

Sălaj




Poate fi sesizată o creştere a ponderii sectorului servicii în toate judeţele regiunii, în special 

în Cluj şi Maramureş. În toate judeţele regiunii, cu excepţia judeţului Sălaj, dar în mod special 

în Cluj, sectorul agriculturii pierde teren, înregistrând cea mai mică contribuţie la formarea 

VAB-ului regional. Sectorul terţiar reprezintă o forţă motrice a regiunii, activitatea 

economică având o valoare adăugată ridicată. 

80 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

UE 27 România Regiunea Nord-Vest 

Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Construcţii Servicii 

Contribuţia sectoarelor la VAB, în 2008 

Sursa: Eurostat, 2011 

După cum se poate observa şi din graficul de mai sus, trendul european este respectat atât la 

nivel naţional, cât şi regional. Sectorul serviciilor ocupă prima poziţie, fiind urmat de industrie, 

construcţii şi agricultură. 

Conform ultimelor date statistice oficiale, în intervalul de analiză 2005-2008, sectorul agricol 

şi-a redus contribuţia la formarea Valorii Adăugate Brute regionale. Dacă în anul 2005 

contribuia cu 11,56%, în anul 2008 a ajuns să reprezinte doar 8,63% din valoarea adăugată 

brută regională. 

Industria a înregistrat, de asemenea, o scădere a contribuţiei la formarea Valorii Adăugate 

Brute Regionale în intervalul de analiză, însă într-o măsură mai redusă. 

Din sectorul Serviciilor, “Tranzacţiile imobiliare” au contribuit, în anul 2008, cu 14,62% la 

formarea Valorii Adăugate Brute Regionale, urmate de “Comerţ” (12,42%), iar mai apoi de 

“Transport, depozitare şi comunicaţii” (10,68%). 

Economia regiunii Nord-Vest se bazează, din ce în ce mai mult, pe sectorul terţiar, având o 

structură complexă în care industria are încă un aport semnificativ. Complexitatea structurii 

economiei regionale este dată şi de eterogenitatea economiilor judeţene, în care ponderile 

sectoarelor diferă. Astfel, spre exemplu, dacă judeţul Cluj are o tendinţă de terţializare 

pregnantă, având un sector primar mai slab dezvoltat, economia judeţului Satu Mare este una 

industrial-agrară, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în ascensiune. 

8/126

1.2.1 Agricultura şi silvicultura 




În anul 2008, sectorul agricol are cea mai mică contribuţie atât la formarea Valorii Adăugate 

Brute Regionale (8,63%), cât şi la formarea PIB-ului Regional (7,68%). 

În ceea ce priveşte producţia agricolă regională, aceasta a reprezentat, în anul 2008, 13,82% 

din valoarea producţiei agricole totale. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 

2010, acelaşi indicator reprezenta doar 13% din producţia agricolă totală. Judeţul Bihor a 

contribuit cel mai mult, înregistrând o valoare a producţiei ramurii agricole de 2.161.348 mii 

lei. Şi la acest capitol, judeţul Sălaj întâmpină dificultăţi faţă de restul judeţelor, producţia 

agricolă a acestui judeţ reprezentând doar 10% din valoarea producţiei agricole regionale şi 

doar 1% din cea înregistrată la nivel naţional. La nivel regional, cea mai importantă contribuţie 

în anul 2010 a avut-o producţia vegetală, cu 63,55%, urmată de sectorul zootehnic cu 35,93%, 

în timp ce serviciile agricole deţin mai puţin de 1% din valoarea adăugată generată în 

agricultură (0,41%). 

1.2.2 Industria şi construcţiile 

În anul 2008, industria a contribuit cu 26,74% la formarea Valorii Adăugate Brute Regionale. 

Spre deosebire de anul 2005, ponderea acesteia a scăzut cu aproximativ 3 puncte 

procentuale. Trendul este valabil şi în cazul contribuţiei la PIB-ul regional. În anul 2010, 

sectorul industrial a fost dominat de ramurile industriei prelucrătoare (89,32% din cifra de 

afaceri totală din industrie), în timp ce industria extractivă şi cea energetică deţin doar 1,22%, 

respectiv 6,56%. 

Pe tot intervalul analizat, 2005-2008, conform CAEN Rev.1 şi 2008-2010, conform CAEN Rev. 

2, poate fi observată contribuţia esenţială a industriei prelucrătoare la sectorul industrial al 

regiunii. Din păcate însă, sectorul nu se caracterizează prin produse cu valoare adăugată 

ridicată, ci acestea sunt intensive în forţă de muncă şi resurse naturale. 

Industriile din Regiunea Nord-Vest au, pe lângă valoarea adăugată relativ scăzută, un conţinut 

tehnologic redus, iar dezvoltarea lor se bazează pe costul ieftin al muncii şi materiale 

importate. În ciuda faptului că în unele dintre judeţele regiunii există o schimbare structurală 

majoră a industriei prin creşterea în importanţă a ramurilor competitive, orientate către piaţa 

externă (echipamente IT&C, componente auto) cum ar fi judeţul Cluj, totuşi celelalte judeţe îşi 

păstrează structura, bazându-se pe ramuri industriale tradiţionale. 

Industria de lohn a fost afectată în special de concurenţa produselor asiatice, piaţa internă 

fiind sufocată de astfel de produse. Trecerea de la producţia în lohn la marca proprie a 

devenit o alternativă pentru marea majoritate a producătorilor din Regiunea Nord-Vest. 

Axarea pe brandurile proprii obligă producătorii să facă un salt mare peste prima treaptă a 

competitivităţii (salarii mici) şi să ajungă pe trepte superioare bazate pe calitate şi inovaţie. 

Astfel, la nivel regional, vor fi introduse, chiar şi în industriile tradiţionale, produse cu valoare 

adăugată mai mare, un rol crescut fiind acordat inovaţiilor şi investiţiilor în capitalul uman. 

9/126




În ceea ce priveşte sub-sectorul construcţiilor, acesta este tratat separat de sectorul industrial. 

După anul 2005 a existat un boom în domeniul construcţiilor, performanţă care poate fi 

observată şi prin contribuţia la PIB-ul regional. Dacă în anul 2005, sectorul construcţiilor 

reprezenta 5,51% din PIB-ul regional, în anul 2008 a fost sesizată o creştere cu 4 puncte 

procentuale. Vârful de maxim a fost atins în anul 2008, urmând ca din 2009, sub impactul 

crizei, trendul să fie descrescător. 

1.2.3 Sectorul terţiar (servicii) 

Din Valoarea Adăugată Brută Regională, în anul 2008, sectorul de servicii a reprezentat 53,8%, 

înregistrând valori asemănătoare pe tot intervalul de analiză. În ceea ce priveşte structura 

sectorului terţiar în anul 2008, ponderea cea mai mare o deţin serviciile cu caracter comercial 

(comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi şi depozitare), cu 46,15% din totalul valorii 

adăugate generate de sectorul serviciilor, urmate de cele financiare şi imobiliare (30.8%) şi de 

cele publice, care au avut o contribuţie de 23,03%. 

Contribuţia cea mai mare la serviciile cu caracter financiar şi imobiliar o au „Tranzacţiile 

imobiliare” ce reprezintă 45,86% din valoarea înregistrată în sectorul de servicii şi 14,62% din 

Valoarea Adăugată Brută Regională. Un alt sub-sector dezvoltat în această regiune este 

„Comerţul” şi „Transportul şi depozitarea”. În intervalul de analiză se constată că serviciile cu 

caracter comercial au crescut cu 4 puncte procentuale, o tendinţă opusă înregistrând 

serviciile cu caracter financiar care au scăzut cu aproximativ 4 puncte procentuale. 

35 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

Comerţ 


Transport, depozitre şi comunicaţii 


2005 2006 2007 2008 

10/126 


Administraţie publică 



Contribuţia sub-sectoarelor la valoarea adăugată brută din servicii în Regiunea Nord-Vest, 2005-2008 


Poziţia pe care serviciile au câştigat-o în structura economiei regionale poate fi demonstrată 

prin indicatori precum ponderea populaţiei ocupate, ponderea în produsul intern brut 

regional sau chiar prin investiţiile atrase. La nivel regional, în anul 2010, aproximativ 40% din 

populaţie îşi desfăşura activitatea în acest sector, o pondere redusă comparativ cu media




europeană (70%), dar totuşi mai ridicată decât în alte regiuni. Realitatea economică arată că 

în cele mai dezvoltate ţări precum SUA, Canada, Suedia, ponderea populaţiei ocupate în 

servicii este de peste 70%. În România, însă, procentul nu depăşeşte 45%. Tendinţa de 

terţializare este mult mai ridicată în regiunile transilvănene decât în regiunile din est, spre 

exemplu, astfel că în Regiunea Nord-Vest ponderea populaţiei din sectorul terţiar indică o 

oarecare eterogenitate şi o diferenţă semnificativă între judeţele regiunii. Dacă Satu-Mare 

este dominat de sectorul primar (cu mai mult de 35% din populaţia ocupată), judeţul Cluj 

antrenează cea mai mare parte a populaţiei ocupate în sectorul terţiar (47,6% din populaţia 

judeţului este ocupată în acest sector). 

Gradul de dezvoltare al serviciilor poate fi reprezentat şi prin contribuţia pe care o are acest 

sector la formarea PIB-ului regional, această pondere depăşind, conform estimărilor Comisiei 

Naţionale de Prognoză, 50%. 

Cea mai mare cifră de afaceri din sectorul terţiar se înregistrează în comerţul cu ridicata şi 

amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare şi tranzacţii 

imobiliare. Se observă că cea mai mare cifră de afaceri este concentrată tot în serviciile cu 

caracter comercial. Ierarhia domeniilor de activitate se păstrează şi în cazul investiţiilor brute 

realizate, care pe fondul turbulenţelor financiare, au scăzut simţitor în intervalul de timp 

2008-2010. Sub-sectorul “tranzacţiilor imobiliare” a avut de suferit în special în anul 2009, 

odată cu declinul pieţei imobiliare. 

Rezultatele favorabile obţinute de sectorul terţiar se propagă şi în industrie, care în ierarhia 

regională, după cum a reieşit din analiză, ocupă locul al doilea, din punct de vedere al 

importanţei în stuctura economiei. În creşterea serviciilor, un rol esenţial le-a revenit 

întreprinderilor mici şi mijlocii, care au absorbit o mare parte din populaţia disponibilizată din 

industrie. O caracteristică specific regională în sectorul serviciilor este reprezentată de 

creşterea importanţei serviciilor intensive în inteligenţă, în strânsă legătură cu forţa de muncă 

calificată, cu o înaltă specializare, precum cercetarea-dezvoltarea, IT&C, serviciile bancare, 

etc. De asemenea, serviciile contribuie la dezvoltarea regională prin valorificarea resurselor 

naturale, materiale. Prin tendinţa care se manifestă, şi anume aceea de a fi intensive în 

tehnologie, sectorul poate ajuta la descoperirea unor noi resurse, la o mai bună exploatare a 

celor existente, valorificând potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei regionale, 

astfel încât să se asigure prosperitatea, protecţia mediului şi coeziunea socială. 

1.3. Specializarea funcţională 

1.3.1 Analiza pe activităţi ale economiei naţionale 

1.3.1.1 Agricultura şi silvicultura – document separat 

1.3.1.2 Industria şi construcţiile 

1.3.1.2.1. Industria 

11/126




În anul 2010, conform Institutului Naţional de Statistică 1 , numărul unităţilor locale active în 

domeniul industriei din Regiunea Nord-Vest era de 8.716, cu o cifră de afaceri de 36.856 

milioane lei şi 192.390 de salariaţi. 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Industrie CAEN Rev. 1 Industrie CAEN Rev. 2 

Firmele din industrie din regiunea Nord-Vest, 2005-2010 

Sursa: INS, Tempo Online 

Faţă de anul 2008, pe fondul crizei economice globale, numărul unităţilor locale active din 

domeniul industriei a scăzut cu 1.377 (-13.64%), iar cel al salariaţilor din industrie cu 34.291 (- 

15.12%). 

Industrie CAEN Rev. 1 

Industrie CAEN Rev. 2 

40000 

35000 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

12/126 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Cifra de afaceri realizată în industria din Regiunea Nord-Vest, mil. lei 


Trendul cifrei de afaceri din unităţile locale active din industrie a fost pozitiv, astfel că s-a 

înregistrat o creştere, în termeni nominali cu 16.53%, astfel influenţând pozitiv şi 

productivitatea muncii din acest sector, situând regiunea Nord-Vest pe locul al III-lea în 

ierarhia naţională, în anul 2009. Chiar dacă performanţele unităţilor locale active au fost 

reflectate printr-o creştere a cifrei de afaceri, investiţiile nete ale acestora au înregistrat o 

descreştere (30%) în intervalul 2008-2010, pe fondul crizei economice. 

1 INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012”

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 





13/126 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 


Productivitatea muncii în industria regiunii Nord-Vest Investiţiile brute din industrie 


În anul 2010, cea mai mare cifră de afaceri din domeniul industriei, din Regiunea Nord-Vest, a 

fost înregistrată în judeţul Cluj (14555 milioane lei), urmat la mare diferenţă de judeţul Bihor 

(7543 milioane lei). Pe ultimul loc se situează judeţul Sălaj care a înregistrat o cifră de afaceri a 

unităţilor locale active din industrie mai mică de aproximativ 7 ori decât cea a judeţului Cluj. 

Din punct de vedere al numărului unităţilor locale active din domeniul industriei, situaţia 

rămâne neschimbată, judeţul Cluj găzduieşte aproximativ 30% din numărul unităţilor din 

industria din regiune, aflându-se pe primul loc. 

Industria – SECŢIUNEA B: Industria extractivă 

Industria extractivă a regiunii Nord-Vest se caracterizează printr-un număr de 272 de unităţi 

locale active (majoritatea fiind microîntreprinderi), conform ultimelor date statistice din 

anul 2010, dintre care cel mai mare procent (27.57%) se înregistrează în Maramureş, urmat, 

la mică diferenţă, de Bihor (23.89%), zone în care sectorul extractiv este cu tradiţie. Având 

ca punct de reper judeţul Maramureş, indicatorul unităţilor locale active a înregistrat valori 

pozitive între 2008 şi 2009 (creştere cu 44% a numărului acestora), indicând o descreştere 

uşoară (cu 3 firme mai puţin) între anii 2009 şi 2010, pe fondul efectelor nefaste ale crizei 

economice care nu a lăsat neatins acest sector. 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Industria extractivă CAEN Rev. 1 Industria extractivă CAEN Rev. 2 

Numărul de firme din industria extractivă, 2005-2010, la nivelul Regiunii Nord-Vest 

Sursa: INS, Tempo Online

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Industria extractivă CAEN Rev. 1 





14/126 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 



Cifra de afaceri a firmelor, mil.lei, Număr de angajaţi, 

din industria extractivă, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


În ciuda creşterii numărului de unităţi locale active, performanţele economice ale acestora 

reflectate prin cifra de afaceri s-au diminuat, însă nu atât de mult precum numărul de 

salariaţi, menţinând productivitatea muncii din sector în limite acceptabile. Disponibilizările 

din sector pot fi evidente în special în ultimul an de analiză. 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 



400 

300 

200 

100 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 



Productivitatea muncii, mii lei/salariat, Investiţiile brute, mii lei, 

în industria extractivă, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 

Sursa: INS, Tempo Online, 2012 

Principalele firme din domeniul industriei extractive la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 

descrescătoare a cifrei de afaceri sunt prezentate în Anexa 1. 

Dintre companiile care înregistrează cele mai bune rezultate financiare şi sunt prezentate în 

Anexă, poate fi observată recurenţa codului CAEN 0811 „Extracţia pietrei ornamentale şi a 

pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei” şi a 

codului CAEN 0812 „Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului”. Însă, 

compania care se află pe primul loc îşi desfăşoară activitatea în domeniul „Activităţi de 

servicii anexe pentru extracţia mineralelor”. Din topul celor 10 firme prezentate în tabel, 

doar una îşi desfăşoară activitatea în domeniul „Extracţiei cărbunelui inferior”, antrenând un 

număr foarte redus de angajaţi.

Industria – SECŢIUNEA C: Industria prelucrătoare 




Pentru acurateţea ştiinţifică, ţinând cont de revizuirea codurilor CAEN în anul 2008, vom 

prezenta, în cele ce urmează, structura principalilor indicatori din industria prelucrătoare 

urmărind evoluţia acestora pe intervalul de analiză. 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Industria prelucrătoare CAEN Rev. 1 Industria prelucrătoare CAEN Rev. 2 

Numărul firmelor din industria prelucrătoare 

Sursa: INS, Tempo Online şi„Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012” 

Regiunea Nord-Vest a înregistrat o scădere a unităţilor locale active de 16% pe perioada 

analizată, astfel că dacă în anul 2005 ocupa locul al II-lea la nivel naţional, în anul 2010 a 

coborât cu un loc pe podium. La nivelul regiunii, cele mai multe unităţi locale active au ca 

obiect de activitate „Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de 

patiserie”. 

35000 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Industria prelucrătoare CAEN Rev. 1 


15/126 

250000 

200000 

150000 

100000 

50000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 



Cifra de afaceri din unităţile locale active, mil. lei, Numărul de salariaţi, 

din industria prelucrătoare, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


Un aspect îmbucurător relevat prin intermediul analizei constă în creşterea cifrei de afaceri 

din unităţile din industria prelucrătoare. Cu toate acestea, numărul angajaţilor a scăzut 

simţitor în special din momentul izbucnirii crizei economice care şi-a lăsat amprenta prin 

disponibilizări în masă. Productivitatea muncii a crescut pe baza acestora, dar această




creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. Industria 

prelucrătoare din Regiunea Nord-Vest este intensivă în forţă de muncă, însă după modul în 

care indicatorii au evoluat (creştere pentru cifra de afaceri şi scăderea numărului de angajaţi) 

putem trage concluzia că întreprinderile din acest sector au început să simtă necesitatea 

creşterii gradului de automatizare. 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 



Indicatori 2010: 

- număr de unităţi locale active=1.184 

- număr de IMM-uri=1.178 

- număr de angajaţi din IMM-uri=16.260 

- cifra de afaceri a IMM-urilor=2.333 milioane lei 

- productivitatea muncii IMM=143,48 mii lei/salariat 

16/126 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 



Productivitatea muncii, mii lei/salariat, Investiţiile brute din unităţile locale active, mil. lei, 

din industria prelucrătoare, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


Industria prelucrătoare a reprezentat şi reprezintă unul dintre pilonii de bază ai structurii 

economiei regionale, la rândul ei, fiind alcătuită din sectoare tradiţionale, intensive în muncă 

şi cu o valoare adăugată mică. În cele ce urmează, vor fi abordate sectoarele industriei 

prelucrătoare pentru a putea fi identificat specificul regional. 

Industria alimentară 

Principalele firme din domeniul 

industriei alimentare la nivelul Regiunii 

Nord-Vest în ordinea descrescătoare a 

cifrei de afaceri sunt prezentate în 

Anexa 2. 

În exerciţiul de planificare anterior, unul 

dintre sectoarele prioritare identificate a fost industria alimentară. În regiunea Nord-Vest 

există condiţii optime pentru dezvoltarea sectorului industriei alimentare, prezenţa firmelor 

mari în acest sector susţinând această ipoteză. 

Cu toate acestea, cheltuielile cu cumpărarea alimentelor au reprezentat, în anul 2010, 20.5% 

din cheltuielile totale ale gospodăriilor, un procent aflat sub media naţională, în scădere faţă 

de anul 2009. Cu toate că industria alimentară este o industrie tradiţională în regiunea Nord- 

Vest, ponderea acesteia în economia regională a scăzut mult în ultimii ani. În anul 2010, 

existau 1184 de unităţi locale active, în scădere cu 16.85% faţă de anul 2005. 

Din tabelul ce reflectă principalele firme din domeniul alimentar, poate fi observat faptul că 

majoritatea firmelor care au înregistrat o cifră de afaceri semnificativă au ca obiect de 

activitate „Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”.




Importul materiilor prime reprezintă şi în prezent o practică neaducătoare de beneficii, iar 

investiţiile în cercetare-dezvoltare sunt necesare pentru a sprijini inovaţia şi a promova 

trecerea la producţia de alimente cu valoare adăugată mărită. În acest sens, biotehnologia ar 

trebui să fie sprijinită. 

O altă caracteristică constă în dispariţia sau relocarea unor unităţi cu o tradiţie din sfera 

industriei alimentare: Fabrica de Bere „Ursus” (închisă în 2011), Fabrica de Dulciuri „Feleacul” 

(închisă în 2008), Fabricile „Napolact” din Cluj-Napoca şi Huedin (relocate în 2009, respectiv 

2010), Distileria „Prodvinalco” Gherla, Fabrica de Mezeluri „Maestro”, Fabrica de dulciuri 

„Perfetti Van Melle” etc. Firmele din această industrie au fost suficient de creative dezvoltând 

branduri proprii recunoscute la nivel naţional: NAPOLACT, FRIESLAND, PANEMAR etc. 

Din situaţia exporturilor şi importurilor pe principalele grupe de produse din Nomenclatorul 

Combinat a reieşit faptul că, la nivel regional, „Fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi 

animale”, înregistrează pe tot intervalul de analiză valori ale exporturilor mult mai mari decât 

ale importurilor. Prin strânsa legătură pe care o are acest domeniu de activitate cu sectorul 

agricol ajută la valorificarea culturilor, contribuind la o dezvoltare bisectorială. 

Principalele firme din domeniul „Fabricării uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi animale”: 

17/126 

Cifra de 

afaceri 

(2009) 

Număr 

de 

angajaţi 

Denumire Firme Localitate Judeţ 

Cod 

CAEN 

Ardealul SA Carei SM 1041 124.397.142 267 

MAN RO SRL Satu Mare SM 1041 3.100.954 18 

Sursa: Date prelucrate după Listă Firme, anul 2009 

Principalele firme din domeniul fabricării băuturilor la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 

descrescătoare a cifrei de afaceri sunt: 

Criteriu de selecţie: Cifra de afaceri>10.000.000 lei 

Cifra de Număr 

Cod afaceri de 

Denumire Firme Localitate Judeţ CAEN (2009) angajaţi 

Alconor Company SRL Carei 

Cluj- 

SM 1107 50.847.321 249 

Prodvinalco SA 

Napoca CJ 1101 42.498.621 115 

SALIX SRL Bistriţa BN 1101 33.890.728 108 

Corgam SA Baia Mare 

Câmpia 

MM 1101 27.098.317 54 

Quantal Prima SRL 

Turzii 

Negreşti 

CJ 1107 17.135.542 63 

Maltberg Industry SRL Oaş SM 1106 12.606.342 19 


În ceea ce priveşte fabricarea băuturilor alcoolice, Regiunea Nord-Vest ocupă locul al III-lea, 

existând şi firme mari care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu. La nivel naţional, sunt 

recunoscute branduri de băuturi precum: PRODVINALCO, URSUS, etc. 

Industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte

Principalele firme din domeniul industriei 

textile şi a articolelor de îmbrăcăminte la 

nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 

descrescătoare a cifrei de afaceri sunt 

prezentate în Anexa 3. 




La nivelul Regiunii Nord-Vest, în anul 2010, se înregistra un număr de 943 de unităţi locale 

active în domeniul industriei textile şi a articolelor de îmbrăcăminte. În anul 2010, cele mai 

multe dintre acestea se înregistrau, conform INS, în „Fabricarea altor articole de 

îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)”, urmată de „Fabricarea de articole confecţionate 

din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp”. Cu toate acestea, în intervalul de 

analiză, numărul unităţilor locale active din acest sector a scăzut cu aproximativ 30%, declin 

justificat de incapacitatea firmelor de a se adapta la cerinţele pieţei, în condiţiile în care 

sistemul de producţie în lohn a pierdut teren. Multe dintre firme au încercat să găsească 

soluţii pentru supravieţuire, printre care fuziunile au reprezentat o alternativă. Procedura 

de fuziune prin absorbţie dintre firmele MAGREB KNITWEAR EAST SA şi URAGANUL 

PRODCOM (dizolvare fără lichidare), ambele din Cluj-Napoca, este doar un exemplu în acest 

sens. Însă, la nivel regional, există branduri renumite în acest sector precum JOLIDON, 

ARGOS, UNICONF, şi aşa mai departe. Multe dintre aceste firme au şi activitate comercială 

intensă. Ceea ce s-a constatat pe baza analizei este că se importă în valoare mare fibre 

naturale şi ţesături, iar exportul în valoare mare de articole de îmbrăcăminte este 

dependent de importul de materii prime. Avantajul comparativ deţinut de regiune la 

această grupă explicat pe baza costului redus al forţei de muncă se poate pierde cu uşurinţă 

datorită concurenţei acerbe. 

Din tabelul din Anexa 3, se poate observa că firma cu cea mai mare cifră de afaceri (Jolidon) 

se află în sfera „fabricării articolelor de lenjerie de corp”, iar alte firme cu performanţe 

economice îşi desfăşoară activitatea în „Pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile”. 

Industria textilă a regiunii Nord-Vest, care reprezintă o parte considerabilă în exporturile 

româneşti către Uniunea Europeană, se caracterizează prin exporturi cu valoare adăugată 

scăzută, avantaj comparativ rezultat în principiu din salarii mici şi productivitate a muncii 

scăzută. 

Industria de pielărie şi încălţăminte 


pielăriei şi a încălţămintei la nivelul Regiunii 

Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei 

de afaceri sunt prezentate în Anexa 4. 

Un alt sector al industriei prelucrătoare la care regiunea Nord-Vest înregistrează avantaj 

comparativ şi cele mai bune rezultate comparativ cu celelalte regiuni este industria pielăriei şi 

a încălţămintei. Asemănătoare industriei textilelor, şi această ramură se caracterizează printro 

competitivitate redusă şi valoare adăugată scăzută, numărând, în anul 2010, 402 unităţi 

18/126 


- număr de unităţi locale active=943 

- număr de IMM-uri=926 


- cifra de afaceri a IMM-urilor=330 milioane lei 







- productivitatea muncii IMM=54,66 mii lei/salariat




locale active, o valoare mai mică cu aproximativ 30% comparativ cu anul 2005. Şi acest sector 

este ameninţat de concurenţă, în special de cea asiatică datorită preţului scăzut. Faptul că 

regiunea Nord-Vest deţine avantaj comparativ la această grupă poate fi explicat prin costul 

redus al forţei de muncă, însă acest avantaj poate fi pierdut pe viitor. Din tabelul din Anexa 4, 

putem observa că cele mai multe firme producătoare de încălţăminte cu o cifră de afaceri de 

peste 10 milioane lei se află în judeţul Bihor, în care acest sector este cu tradiţie. 

Industria lemnului 


industriei lemnului la nivelul Regiunii 

Nord-Vest în ordinea descrescătoare a 

cifrei de afaceri sunt prezentate în 

Anexa 5. 

Numărul unităţilor locale active din industria lemnului a scăzut cu aproximativ 32% în 

intervalul de analiză 2005-2010, iar tendinţa care se manifestă în acest sector vizează în mod 

special exporturile care sunt în continuă creştere. Astfel, produsele din industria lemnului 

înregistrează un avantaj comparativ în comerţul exterior al regiunii. Se observă că înzestrarea 

cu factori naturali determină o specializare a firmelor în special în judeţul Maramureş, unde 

industria lemnului este una cu tradiţie. Cea mai bună valorificare a lemnului este mobila, a 

cărei calitate depinde în primul rând de materialele auxiliare. Şi în acest sector, insuficienţa 

dotărilor constituie o piedică în evoluţia tehnologică. 


mobilei la nivelul Regiunii Nord-Vest în 

ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri 

sunt prezentate în Anexa 6. 







Astfel, din tabelul Anexei 6, reies rezultate 

favorabile ale indicatorilor din unităţile locale active. Se poate observa că regiunea se 

caracterizează printr-un număr crescut de firme mari (cu peste 250 de angajaţi); din cele 700 

de unităţi locale active în anul 2010, multe dintre acestea înregistrează cifre de afaceri 

semnificative. Observăm că industria mobilei este concentrată în judeţul Maramureş, iar una 

dintre explicaţii poate consta în proximitatea faţă de materia primă. 

Există multe posibilităţi de a exploata această ramură, posibilităţi care depind, în mare parte, 

de retehnologizarea necesară în domeniu şi de crearea mai multor produse inovative, bazate 

pe înlocuirea lemnului, ca materie primă de bază. Datorită atractivităţii acestui domeniu, a 

existat necesitatea creării unor structuri asociative (Clusterul de mobilă) care să impulsioneze 

producţia românească din acest domeniu. La nivelul regiunii Nord-Vest, foarte mulţi dintre 

producătorii de mobilă sunt şi furnizori ai retailer-ului de mobilă IKEA, aspect favorabil 

stimulării productivităţii angajaţilor şi creşterii eficienţei. 

19/126 







Industria celulozei şi hârtiei 











industriei celulozei şi hârtiei la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei de 

afaceri sunt prezentate în Anexa 7. 

Din Regiunea Nord-Vest, în judeţul Cluj această ramură industrială este mai concentrată decât 

în celelalte judeţe. Astfel că din cele 120 de unităţi locale active la nivel regional, 35% se află 

în judeţul Cluj. Se poate observa că dintre firmele din tabelul Anexei 7, raportul este în 

defavoarea celulozei, astfel că insuficienţa acesteia influenţează în mod negativ industria 

producătoare a hârtiei. 

Industria poligrafică 


poligrafiei la nivelul Regiunii Nord-Vest 

în ordinea descrescătoare a cifrei de 


La nivelul regiunii Nord-Vest există un număr important de firme în domeniul poligrafiei, 

dintre care cele mai multe sunt în judeţul Cluj (aproximativ 50%). În ierarhia naţională, 

regiunea ocupă locul al II-lea, după Bucureşti-Ilfov. Majoritatea firmelor cu cifră de afaceri 

semnificativă îşi desfăşoară activitatea în „Tipărirea ziarelor”. Cu toate acestea, numărul 

unităţilor locale active a scăzut cu aproape 39% din anul 2005, pe fondul scăderii dramatice a 

comenzilor, a competiţiei acerbe, dar şi a diminuării bugetelor de publicitate, care au 

determinat închiderea unor publicaţii, s-au redus tirajele şi au scăzut veniturile din tipăriturile 

comerciale. 

Industria chimică 

Principalele firme din industria chimică la 

nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 









În ierarhia naţională, regiunea Nord-Vest ocupă locul al IV-lea din punct de vedere al 

numărului unităţilor locale active. În intervalul de analiză, numărul acestora a scăzut cu 31%, 

iar în anul 2010 cele mai multe unităţi din această industrie se înregistrează în judeţul Cluj. 

Multe dintre firmele prezentate în tabelul din Anexa 9 îşi desfăşoară activitatea în „Fabricarea 

20/126 




- număr de angajaţi din IMM-uri=986 






pesticidelor şi a altor produse agrochimice”, precum şi în „Fabricarea materialelor plastice în 

forme primare”. 

Liderul din acest domeniu este Farmec, care îşi desfăşoară activitatea în „Fabricarea 

parfumurilor şi a produselor cosmetice”, exporturile companiei reprezentând aproximativ 10% 

din totalul cifrei de afaceri a companiei (care a crescut la 110 milioane în anul 2011). 

Compania se bazează pe promovarea asiduă a produselor, observând că după trei luni de 

campanie, mărcile promovate îşi dublează vânzările. De asemenea, poate fi sesizată lipsa 

firmelor mici din acest domeniu; acest lucru poate fi explicat prin incapacitatea acestora de a 

susţine campanii promoţionale care să crească notorietatea produselor. Compania clujeană 

Farmec deţine primul loc la nivel naţional, în acest domeniu, dezvoltând un brand recunoscut 

şi peste graniţele ţării. 

Industria farmaceutică 

Principalele firme din industria 

farmaceutică la nivelul Regiunii Nord- 

Vest în ordinea descrescătoare a cifrei 


În regiunea Nord-Vest îşi are sediul una dintre cele mai mari companii farmaceutice din 

România, Terapia, care se află pe locul II la nivel naţional. Pachetul majoritar de acţiuni al 

unităţii clujene de producţie a fost preluat în anul 2006 de Ranbaxy Laboratories Limited, iar 

ulterior de o companie din Japonia axată pe cercetare-dezvoltare (Daiichi Sankyo) care 

reinvesteşte 20% din venituri în cercetare-dezvoltare pentru descoperirea de noi molecule 

sau tehnologii farmaceutice. Din anul 2005 şi până în 2010, cifra de afaceri a companiei s-a 

dublat. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză industria farmaceutică va înregistra creşteri 

până în anul 2015. Un alt rezultat favorabil a fost obţinut de producătorul de cosmetice, 

Cosmetic Plant, din regiunea Nord-Vest, care a câştigat în cadrul concursului internaţional 

„2012 World Quality Selections” organizat la Bruxelles, premiul „Bronze Quality Award” 

pentru unul dintre produsele sale inovative. Din regiune, judeţul Cluj înregistrează cel mai 

mare număr de unităţi locale active, spre deosebire de alte judeţe în care acest domeniu nu 

este reprezentat de nici un agent economic. 

Industria cauciucului şi maselor plastice 

Principalele firme din industria cauciucului şi 

a maselor plastice la nivelul Regiunii Nord- 

Vest în ordinea descrescătoare a cifrei de 








În ierarhia naţională, Regiunea Nord-Vest ocupă locul al doilea, după Bucureşti-Ilfov, din 

punct de vedere al numărului unităţilor locale active din industria cauciucului. Cele mai multe 

companii din acest domeniu se găsesc în judeţul Cluj. Conform Institutului Naţional de 

Statistică, cele mai multe dintre firme (49%) îşi desfăşurau activitatea în anul 2010 în 

21/126 










domeniul „fabricării articolelor din material plastic pentru construcţii”. Sectorul a fost lovit de 

criză, astfel că dacă până în anul 2008 numărul unităţilor locale a crescut într-un ritm alert, în 

intervalul 2008-2010 s-a înregistrat o scădere de aproximativ 11%. 

Industria de produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii) 

Principalele firme din industria produselor 

din minerale nemetalice la nivelul Regiunii 

Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei 


Datele statistice plasează regiunea Nord- 

Vest pe primul loc în anul 2010, din perspectiva numărului unităţilor locale active, depăşind 

regiunea Bucureşti-Ilfov. Cele mai multe dintre acestea se află în judeţul Cluj şi îşi desfăşoară 

activitatea în „fabricarea produselor din beton pentru construcţii”. Prin prisma caracterului 

poluator, contribuţia acestui sector la economia regiunii s-a diminuat, ajungând să fie 

nesemnificativ. Performanţele la export ale firmelor din domeniu sunt slabe, iar creşterea 

preţurilor materiilor prime împiedică dezvoltarea activităţilor. 

Industria metalurgică 

Principalele firme din industria metalurgică 

la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 



În industria metalurgică a regiunii Nord-Vest activau, în anul 2010, 69 unităţi locale active, 

număr care se menţine la nivelul anului 2005. Punctul de maxim al acestui indicator a fost 

obţinut în anul 2008 (81 de unităţi), dar acest sector a fost puternic afectat de criza 

economică, astfel că multe dintre unităţi şi-au încetat activitatea. Industria metalurgică este 

una dintre puţinele activităţi care înregistrează excedent comercial, producţia depăşind 

consumul intern. În ierarhia naţională, regiunea se plasează pe locul al II-lea, după Bucureşti- 

Ilfov, judeţul Cluj înregistrând cel mai mare număr al unităţilor locale active. 

Această ramură industrială cu un nivel ridicat al productivităţii este bine reprezentată în 

regiune de către companii care înregistrează performanţe economice semnificative şi care 

asigură numeroase locuri de muncă. Din tabelul din Anexa 13 se poate observa că domeniul 

„Producţiei de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje” este reprezentat de cel 

puţin două companii cu tradiţie de peste 20 de ani (Silcotub şi Mechel Câmpia Turzii), însă la 

nivel regional cel mai mare număr al unităţilor locale active îşi desfăşoară activitatea în 

domeniul „Producţiei de profile obţinute la rece” şi în „Turnarea metalelor neferoase uşoare”. 

Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal 

Principalele firme din industria construcţiilor metalice şi a produselor de metal la nivelul 

Regiunii Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri sunt prezentate în Anexa 14. 

22/126 








- număr de unităţi locale active= 69 





Industria construcţiilor metalice este una 

dintre cele mai dezvoltate industrii la nivelul 

regiunii, aflată însă în strânsă legătură cu 

piaţa construcţiilor. Astfel că, odată cu 

declinul acestei pieţe, şi industria 




construcţiilor metalice a avut de suferit prin scăderi ale cifrei de afaceri (spre exemplu, în anul 

2008 firma Metalicplas Impex SRL avea o cifră de afaceri aproape dublă comparativ cu 

valoarea înregistrată în anul 2009). Din totalul celor 1.002 unităţi locale active în anul 2010, 

cele mai multe activau în domeniul „fabricării construcţiilor metalice şi părţi componente ale 

structurilor metalice” şi în cel al „operaţiunilor de mecanică generală”. Pe perioada de timp 

analizată, numărul unităţilor locale active a crescut cu 17, iar în context naţional, regiunea se 

plasează pe primul loc în acest domeniu. Din regiunea, judeţul Cluj are cele mai multe unităţi 

locale active, urmat de judeţul Bihor. 

Din tabelul Anexei 14, se poate observa că foarte multe dintre unităţile locale care au o cifră 

de afaceri mare activează în domeniile menţionate. Una dintre investiţiile care se realizează în 

acest domeniu este legată de extinderea activităţii CSI INVEST din Cluj-Napoca prin 

construcirea unei noi hale de producţie, fiind create 400 de noi locuri de muncă. 

Industria echipamentelor electrice 







23/126 


- număr de unităţi locale active= 1.002 




- productivitatea muncii IMM=129,14 mii 

lei/salariat 

Principalele firme din industria 

echipamentelor electrice la nivelul 

Regiunii Nord-Vest în ordinea 



În anul 2010, în regiunea Nord-Vest activau 98 de unităţi locale în domeniul industriei 

echipamentelor electrice, dintre care cele mai multe (22%) îşi desfăşurau activitatea în 

„fabricarea aparatelor de control şi distribuţie a electricităţii” şi în „fabricarea echipamentelor 

electrice de iluminat”. După cum se poate observa din tabelul Anexei 15, rezultatele obţinute 

de firmele ce activează în domeniu nu sunt de neglijat. Şi la acest capitol, regiunea Nord-Vest 

este depăşită doar de Bucureşti-Ilfov. Cu toate că în judeţul Cluj activează cele mai multe 

unităţi locale, acestea nu au obţinut cele mai importante rezultate economice din regiune. 

Odată cu finalizarea investiţiei străine directe demarate în judeţul Cluj de compania italiană 

DE LONGHI (producţia de aparate electrocasnice şi electronice), structura PIB-ului regional va 

cunoaşte modificări majore. Investiţia se ridică la peste 30 milioane de euro, asigurându-se un 

număr de locuri de muncă cuprins între 600-1.000. Această industrie poate deveni prin prisma 

cifrei de afaceri şi a exporturilor, una dintre cele mai importante din regiune, cu perspective 

serioase de dezvoltare. Din calculul avantajului comparativ, din anul 2010 exporturile au 

depăşit importurile, aducând balanţa comercială a regiunii pe poziţie excedentară, trend care, 

la nivel naţional, nu este respectat.

Industria mijloacelor de transport 

Principalele firme din industria mijloacelor 

de transport la nivelul Regiunii Nord-Vest 

în ordinea descrescătoare a cifrei de 





Un alt sector dezvoltat la nivelul regiunii este cel al mijloacelor de transport. În regiune, în 

anul 2010, existau 285 unităţi locale active care îşi desfăşurau activitatea în domeniul 

„fabricării altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule” 

(14%) sau în cel al „fabricării echipamentelor de ridicat şi manipulat” (12%). Acest sector s-a 

bucurat de o serie de investiţii străine directe care au creat multe locuri de muncă, dar şi de o 

activitate intensă de export. În Cluj-Napoca îşi are sediul una dintre cele mai importante 

companii din domeniul „fabricării materialului rulant”, REMARUL 16 FEBRUARIE, partener al 

liderului mondial din domeniu, BOMBARDIER. 

Totodată, una dintre cele mai importante investiţii din domeniu este realizată de concernul 

german BOSCH (în domeniul componentelor auto). BOSCH şi-a propus crearea unui centru de 

producţie şi dezvoltare pentru unităţi electronice de comandă destinate industriei auto. 

Investiţia se ridică la 77 de milioane de euro, iar un număr de 340 de angajaţi îşi vor desfăşura 

activitatea în producţie şi cercetare în cadrul centrului. 

Industria dispozitivelor, aparatelor şi instrumentelor medicale şi stomatologice 

Principalele firme din industria dispozitivelor, aparatelor şi instrumentelor medicale şi 

stomatologice la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri sunt: 

24/126 








Denumire firme Localitate Judeţ Cod CAEN 

Cifra de 

afaceri 

(2009) 

Număr 

de 

angajaţi 

DRIVE MEDICAL SRL Bistriţa BN 3250 6.027.682 17 

MEDITECH SRL Baia Mare MM 3250 5.513.125 7 

MEDER INSTRUMENT SRL Valea Lui Mihai BH 3250 2.701.881 48 

ROMCRIS SRL Hida SJ 3250 2.422.622 13 

ELECTRONIC APRIL APARATURA 

ELECTRONICA SPECIALA SRL Cluj-Napoca CJ 3250 1.429.780 15 

THERANOVA PROTEZARE SRL Oradea BH 3250 1.318.720 15 


Unul dintre sectoarele cu potenţial de creştere la nivel regional este industria aparaturii 

medicale, care în ciuda faptului că nu obţine rezultate la fel de bune ca alte sectoare, dă 

semne de dinamism şi de activitate intensă; în anul 2010, regiunea Nord-Vest s-a aflat pe 

locul al II-lea, după Bucureşti-Ilfov, din perspectiva numărului de unităţi locale din domeniu.




Sectorul dispozitivelor medicale poate să contribuie la identificarea unor noi tratamente 

medicale, asigurând sănătatea populaţiei regiunii şi stimulând creativitatea în domeniul 

medical. La nivelul regiunii Nord-Vest, judeţul Cluj înregistrează cele mai multe unităţi locale 

active în acest domeniu (46%). 

Industria – SECŢIUNEA D: Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă 

caldă şi aer condiţionat 

Din graficul de mai jos se poate observa 

că sectorul industriei energetice a fost 

supus modificărilor structurale odată cu 

revizuirea nomenclatorului CAEN Rev.1. 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Energie electrică şi termică, gaze şi apă (CAEN Rev.1) 







Producţia şi furnizarea de energie electrică din Regiunea Nord-Vest (CAEN Rev.2) 

Numărul unităţilor locale active din industria energiei electrice din Regiunea Nord-Vest 


În anul 2010 s-au înregistrat de două ori mai multe unităţi locale active comparativ cu anul 

2005, iar spre deosebire de celelalte domenii care au fost vizibil afectate de criza economică 

prin scăderea numărului unităţilor locale, acest sector a obţinut rezultate favorabile. În anul 

2010, cele mai multe unităţi locale active îşi desfăşurau activitatea în judeţul Cluj, urmat de 

Bistriţa-Năsăud. Regiunea Nord-Vest ocupă, şi la acest capitol, locul al doilea la nivel naţional, 

după Bucureşti-Ilfov. 

25/126

3000 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 


Producţia şi furnizarea de energie electrică din Regiunea 

Nord-Vest (CAEN Rev.2) 




Cifra de afaceri din unităţile locale active, mil. lei, Numărul de salariaţi, 

din domeniul energiei electrice, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


Rezultatele obţinute de firmele din industria energetică sunt ambiţioase; se poate observa că, 

în ciuda efectelor negative ale crizei economice, cifra de afaceri înregistrează tendinţe de 

creştere (cu 10% faţă de 2005). În ciuda numărului redus de angajaţi, productivitatea muncii 

se menţine pe primele locuri, la nivel regional. O situaţie specială se înregistrează în cazul 

investiţiilor brute, care au crescut vertiginos între 2008 şi 2009 de aproape 3 ori, urmând ca în 

anul 2010 acestea să scadă cu aproximativ 59%. 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 


Producţia şi furnizarea de energie electrică din Regiunea Nord-Vest 

(CAEN Rev.2) 

Productivitatea muncii, mii lei/salariat, Investiţiile brute din unităţile locale active, mil. lei 

din domeniul energiei electrice, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


Principalele firme din industria energetică la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 


26/126 

18000 

16000 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 


Producţia şi furnizarea de energie electrică din Regiunea Nord- 

Vest (CAEN Rev.2) 

1500 

1000 

500 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 


Producţia şi furnizarea de energie electrică din Regiunea 

Nord-Vest (CAEN Rev.2)




La nivelul regiunii, cele mai multe firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul „Producţiei de 

energie electrică” (64% din total), în cel al „comercializării energiei electrice” (17%) şi în cel al 

„comercializării combustibililor gazoşi, prin conducte”. Din tabelul din Anexa 17 se poate 

observa că una dintre cele mai mari companii din domeniu activează în „Distribuţia energiei 

electrice”. În judeţul Cluj îşi are sediul compania cu capital majoritar de stat, Electrica 

Transilvania Nord SA, care asigură distribuţia energiei electrice în judeţele din Transilvania de 

Nord. De asemenea, alte firme găsesc oportună comercializarea energiei electrice. Totodată, 

regiunea se poate mândri cu Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşeşti, care 

odată construită, va avea o putere instalată de 1.000 MW. Investiţia de tip greenfield se va 

ridica la aproape 1.164 miliarde de euro, fiind create peste 4.000 de locuri de muncă. 

În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, există o necesitate pentru actualizarea şi 

moderizarea reţelelor energetice pentru a facilita integrarea materialelor reciclabile. La 

nivelul regiunii Nord-Vest este semnalată existenţa a tot mai multor firme în domeniul 

energiei regenerabile. 

Industria – SECŢIUNEA E: Distribuţia apei; Salubritate, Gestionarea deşeurilor, activităţi de 

decontaminare 

Secţiunea referitoare la distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor nu era abordată în 

mod separat în Nomenclatorul CAEN Rev.1, ci era cuprinsă sub umbrela „Energiei electrice şi 

termice, gaze şi apă”. Aşadar, analiza va fi realizată după modificarea Nomenclatorului CAEN 

Rev.1, pe intervalul 2008-2010. 

Principalii indicatori ai unităţilor din sectorul distribuţiei apei, salubritate, gestionarea 

deşeurilor din Regiunea Nord-Vest 

Indicator 2008 2009 2010 

Număr de unităţi locale active 257 294 306 

Cifra de afaceri (mii lei) 832000 795000 1066000 

Număr de salariaţi 8597 8570 8656 

Productivitatea muncii (mii 96.77 92.76 123.15 

lei/salariat) 

Investiţii brute (mii lei) 329000 355000 386000 

Investiţii nete (mii lei) 277000 340000 293000 


Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai multe firme din acest 

domeniu îşi desfăşoară activitatea în „Recuperarea materialelor reciclabile sortate” (40% din 

total). În context naţional, regiunea Nord-Vest nu înregistrează performanţe notabile, 

clasându-se pe locul 5, după Sud-Muntenia, Sud-Est, Bucureşti Ilfov şi Centru. Se poate 

observa că productivitatea muncii în acest sector este relativ redusă, fiind aproape jumătate 

din cea înregistrată la nivelul Regiunii Sud-Muntenia. 

Principalele firme din sectorul distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor la nivelul 

Regiunii Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri sunt prezentate în Anexa 18. 

27/126




În regiunea Nord-Vest îşi are sediul unul dintre cei mai mari procesatori de materiale 

reciclabile din România, REMATINVEST, ce deţine 12 centre de procesare şi numeroase 

puncte de colectare pe tot teritoriul Transilvaniei. 

1.3.1.2.2. Construcţiile 

În anul 2010, la nivelul regiunii Nord- 

Vest activau 8.577 unităţi locale în 

domeniul construcţiilor, cu o cifră de 

afaceri de 8.572 milioane lei şi 55.663 

salariaţi, având o pondere în valoarea adăugată brută a regiunii, în anul 2008, de 10.8%, 

semnificativ mai mare faţă de cea înregistrată în anul 2005. 

După anul 2005, boom-ul din domeniul construcţiilor a influenţat performanţa acestui sector 

prin prisma contribuţiei la PIB-ul regional. Vârful de maxim a fost atins în anul 2008, urmând 

ca din 2009, sub impactul crizei, trendul să fie descrescător. 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Construcţii CAEN Rev.1 Construcţii CAEN Rev. 2 

Numărul unităţilor locale active cu profil construcţii din Regiunea Nord-Vest 


2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Construcţii CAEN Rev. 1 Construcţii CAEN Rev. 2 







28/126 

100000 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Construcţii CAEN Rev.1 Construcţii CAEN Rev. 2 

Cifra de afaceri din unităţile locale active, mil. lei Numărul de salariaţi 

din domeniul construcţiilor, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


Cifra de afaceri din sectorul construcţiilor a înregistrat scăderi, pe intervalul de analiză anul 

2008 reprezintă punctul de maxim până la care aceasta a crescut, urmând ca, odată cu




izbucnirea crizei economice, să scadă cu până la 11%. Scăderea s-a manifestat şi în ceea ce 

priveşte forţa de muncă, astfel că numărul angajaţilor a scăzut cu 15% începând cu 2008. 

Cu toate acestea, începând cu anul 2009 s-a sesizat, pe fondul scăderii afacerilor din 

construcţii, o creştere a productivităţii muncii şi a investiţiilor firmelor din domeniu, iar de 

aici putem trage concluzia că acest sector are perspective de dezvoltare şi creştere, odată ce 

puterea de cumpărare îşi reia trendul ascendent. 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Construcţii Rev.1 Construcţii Rev.2 

29/126 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Construcţii CAEN Rev. 1 Construcţii CAEN Rev.2 

Productivitatea muncii, mii lei/salariat Investiţiile brute din unităţile locale active, mil. lei 

din domeniul construcţiilor, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


S-au înregistrat creşteri semnificative în sectorul de construcţii civile şi industriale - locuinţe, 

centre comerciale. Cu toate acestea, în anul 2010, potrivit INS s-a eliberat un număr de 

autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale mai mic cu 22.7% faţă de perioada 

corespunzătoare a anului precedent, la nivel regional. Chiar şi la capitolul „Hoteluri şi clădiri 

similare” s-a înregistrat o scădere comparativ cu anul 2009. 

16000 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

LocuinŃe noi finalizate 

AutorizaŃii de construire 

eliberate 

Numărul de locuinţe noi finalizate şi autorizaţii de construcţie emise în Regiunea Nord-Vest, în perioada 2005- 

2010 


Principalele firme din domeniul construcţiilor la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 

descrescătoare a cifrei de afaceri sunt prezentate în Anexa 19.




Din tabelul Anexei 19 reies cele mai puternice companii de construcţii din regiunea Nord-Vest, 

multe dintre acestea reprezentând sucursale ale unor societăţi comerciale străine. 

Majoritatea dintre acestea îşi desfăşoară activitatea în domeniul „lucrărilor de construcţii a 

drumurilor şi autostrăzilor”. Compania americană Bechtel este renumită pentru contractul de 

2.2 miliarde de euro încheiat pentru construirea unui traseu de 415 km din autostrada 

Transilvania, în anul 2004, din care au fost finalizaţi doar 52 de km. 

1.3.1.3 Serviciile 

În anul 2010, la nivelul regiunii Nord-Vest activau 50.376 unităţi locale în sectorul serviciilor, 

cu o cifră de afaceri de 45.794 milioane lei şi 242.585 salariaţi. 

70000 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Servicii CAEN Rev. 1 Servicii CAEN Rev. 2 

Numărul unităţilor locale active din servicii în Regiunea Nord-Vest 


În intervalul de analiză, numărul unităŃilor locale active din servicii a scăzut cu 7,18%, însă de 

la instalarea crizei economice, acest sector a avut de suferit datorită scăderii puterii de 

cumpărare a populaŃiei. Cifra de afaceri din unităŃile locale active în sectorul serviciilor a 

înregistrat o creştere cu 55,32% între anii 2005-2010, acelaşi scenariu fiind urmat şi de 

numărul salariaŃilor, care a crescut cu 11,10%, în aceeaşi perioadă. 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Servicii CAEN Rev. 1 Servicii CAEN Rev. 2 

30/126 

300000 

250000 

200000 

150000 

100000 

50000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Servicii CAEN Rev.1 Servicii CAEN Rev. 2 


din servicii, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 

Sursa: INS, Tempo Online şi„Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012”




Productivitatea muncii din servicii a urmat un trend ascendent, în anul 2010 a înregistrat o 

valoare mai mare cu aproximativ 40% faţă de anul 2005. Pe de altă parte, investiţiile brute 

au scăzut semnificativ, scăderea fiind mult mai pronunţată odată cu izbucnirea crizei 

economice (45,24%). 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Servicii Rev.1 Servicii Rev.2 

31/126 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Investiţiile brute CAEN Rev. 1 

Investiţiile brute CAEN Rev.2 




Servicii - SECŢIUNEA G: COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA 

AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR 

Din perspectiva cifrei de afaceri, comerţul 

contribuie cel mai mult la economia regiunii, 

reprezentând 35% din cifra de afaceri totală a 

regiunii. Conform datelor oficiale, în anul 2010 

existau 23.513 firme active în domeniul 

comercial, care antrenau un număr de 113.800 

angajaţi şi realizau o cifră de afaceri de 32.930 milioane lei. 

35000 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Comerţ CAEN Rev. 1 Comerţ CAEN Rev. 2 







Numărul unităţilor locale active din comerţ în Regiunea Nord-Vest 

Sursa: INS, Tempo Online şi„Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012”




În intervalul 2005-2010, numărul firmelor active în sectorul comercial a scăzut cu 

aproximativ 10%, acesta fiind grav afectat de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. De 

asemenea, tendinţa descrescătoare s-a menţinut şi la nivelul numărului de salariaţi care a 

scăzut cu 9 procente şi a investiţiilor brute, care au scăzut cu 19,33%. Cu toate acestea, cifra 

de afaceri şi productivitatea muncii au înregistrat un trend pozitiv, crescând cu 46,29%, 

respectiv cu 50,2% în intervalul de timp studiat. 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Comerţ CAEN Rev. 1 Comerţ CAEN Rev. 2 

32/126 

150000 

100000 

50000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Comerţ CAEN Rev.1 Comerţ CAEN Rev. 2 


din comeţ, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Comerţ Rev.1 Comerţ Rev.2 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Comerţ CAEN Rev. 1 

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul CAEN Rev.2 

Productivitatea muncii, mii lei/salariat Investiţiile brute din unităţile locale active, mil.lei 



Principalele firme din comerţ la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei 


Comerţul poate fi împărţit în următoarele sub-sectoare: 

a) comerţul auto (exemplu: CAEN 4519, 4531)– în care activau, în anul 2010, 1.589 firme 

la nivel regional, dintre care 78,4% desfăşoară activităţi de întreţinere şi reparare a 

autovehiculelor. Toate cele 3 întreprinderi prezentate în tabelul Anexei 20, aparţinând 

acestui sub-sector, sunt firme mari cu peste 250 de angajaţi, a căror cifră de afaceri a 

crescut de la un an la altul. În judeţul Cluj îşi au sediul cele mai multe firme din acest 

sub-sector şi, de asemenea, judeţul găzduieşte printre cele mai multe reprezentanţe 

auto din ţară.




b) comerţul cu ridicata – în care activau, în anul 2010, la nivelul regiunii Nord-Vest 7.012 

firme, dintre care cele mai multe îşi aveau sediul în judeţul Cluj. În proporţie de 14%, 

firmele realizau comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de 

construcţii şi echipamentelor sanitare şi cele mai puţine (0,08%) realizau comerţ cu 

ridicata al mobilei de birou. 

c) comerţ cu amănuntul (exemplu: CAEN 4730, 4759) – la nivelul regiunii Nord-Vest 

activau 13.842 de firme, majoritatea dintre acestea fiind firme mici având între 10-49 

de angajaţi şi multe dintre acestea realizează comerţ cu amănuntul în magazine 

nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun 

(35,8%), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă 

de produse nealimentare (11,24%) şi comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în 

magazine specializate (7,67%). Cel mai neatractiv domeniu este comerţul cu 

amănuntul al produselor din tutun, în magazine specializate. 

Comerţul este unul dintre sectoarele care au beneficiat cel mai mult de investiţii atât străine, 

cât şi locale. Acest lucru s-a datorat creşterii cererii consumatorilor, ale căror nevoi s-au 

diversificat, iar comportamentul de cumpărare s-a modificat. Astfel, la nivelul regiunii Nord- 

Vest se poate observa următoarea distribuţie a spaţiilor comerciale: 

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

0 

06 

94 

0 0 0 

12 10 

17 

12 

77 

17 

67 

20 

70 

20 

20 

35 

25 

33/126 

0 0 0 

8 13 

0 

20 

Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Bucureşti Sud-Est Sud-Vest Vest 

Distribuţia spaţiilor comerciale pe regiuni, după mărime (%) 

Sursă: PwC, „Success Formulas for Shopping Centres in Romania” 

33 

58 

88 

20 

60 

Dimensiune foarte mare 

Dimensiune mare 

Dimensiune medie 

Dimensiuni mici

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

25% 

25% 

19% 

6% 

25% 




31% 

31% 

12% 0 

15% 

50% 

17% 

25% 

12% 8% 

34/126 

18% 

14% 

18% 

29% 

21% 

25% 29% 

25% 

33% 

8% 

8% 

29% 

14% 

0 

Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest 

Centre super-regionale Centre regionale Centre dominante Centre de localitate Centre de cartier 

Distribuţia spaţiilor comerciale pe regiuni, după caracterul mărfurilor 2 (%) 

Sursă: PwC, „Success Formulas for Shopping Centres in Romania” 

Din graficele de mai sus, conform studiului PwC, se poate observa că în regiunea Nord-Vest 

majoritatea spaţiilor comerciale au o dimensiune mică (67%) şi doar în proporţie de 17% au 

dimensiune mare. Spaţiile comerciale de dimensiune foarte mare se găsesc doar în regiunea 

Sud. Din punct de vedere al tipului spaţiilor comerciale, centrele de cartier sunt cele mai 

numeroase (50%), urmate de centrele regionale (25%) şi de cele de localitate (17%). Spaţiile 

comerciale de tip power center nu se regăsesc la nivelul regiunii Nord-Vest. 

Servicii - SECŢIUNEA H: TRANSPORT ŞI DEPOZITARE 

În anul 2010, numărul firmelor care aveau ca 

principal obiect de activitate transportul şi 

depozitarea a crescut cu 16% faţă de anul 2005. 

Astfel, în anul 2010, în regiune existau 6.202 

firme ce realizau o cifră de afaceri de 5.172 

milioane lei şi antrenau 41.296 persoane 

(8,21% din numărul total de angajaţi din regiune). 

Cele mai multe firme îşi desfăşurau activitatea în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri 

(68%) şi în transporturile cu taxiuri (13,56%). Cele mai puţin atractive activităţi din acest 

domeniu, la nivelul regiunii Nord-Vest, sunt reprezentate de transporturile de pasageri pe căi 

navigabile interioare, transporturile maritime şi costiere de pasageri, transporturile prin 

conducte şi serviciile de mutare. 

În judeţul Cluj îşi desfăşurau activitatea cele mai multe firme din domeniul transportului 

(1941), de cealaltă parte aflându-se judeţul Sălaj (532 de firme). 

2 Centru regional – mărfuri de uz general, articole de îmbrăcăminte, centru super-regional – similar cu centrele 

regional, dar cu o varietate mai mare, centru dominant (power center) – mărfuri de primă necesitate, centru 

de localitate – mărfuri de primă necesitate, de uz general, centru de cartier – mărfuri de primă necesitate 

29% 

20% 

30% 

20% 

20% 

10% 







8000 

6000 

4000 

2000 

0 

8000 

7000 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 




2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Transport, depozitare şi comunicaţii CAEN Rev. 1 Transport şi depozitare CAEN Rev. 2 

Numărul unităţilor locale active din domeniul „Transport şi depozitare” în Regiunea Nord-Vest 


2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Transport, depozitare şi comunicaţii CAEN Rev. 1 

Transport şi depozitare CAEN Rev. 2 

35/126 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Transport, depozitare şi comunicaţii CAEN Rev.1 

Transport şi depozitare CAEN Rev. 2 

Cifra de afaceri din unităţile locale active, mil.lei Numărul de salariaţi 

din transport şi depozitare, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 

Sursa: INS, Tempo Online şi„Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012 

Numărul angajaţilor a scăzut mai mult decât cifra de afaceri, determinând astfel o creştere a 

productivităţii muncii, în perioada 2008-2010. Cele mai puternic afectate sunt însă investiţiile 

brute, care au scăzut din 2008 cu 54%. 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Transport, depozitare şi comunicaţii CAEN Rev.1 

Transport şi depozitare CAEN Rev.2 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Transport, depozitare şi comunicaţii CAEN Rev. 1 

Transport şi depozitare CAEN Rev.2 




Majoritatea firmelor care au fost reprezentate în tabelul Anexei 21 conform criteriului 

(CA>20.000.000 lei) şi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului şi depozitării au 

ales să întreprindă operaţiuni de transport rutier de mărfuri. La nivelul regiunii, se regăsesc




unele dintre cele mai mari firme din domeniul transportului şi anume Regia Autonomă de 

Transport în Comun Cluj-Napoca (RATUC), deţinătoare a 342 de vehicule de transport care 

operează 46 de trasee de transport în comun . 

De asemenea, în regiune îşi desfăşoară activitatea importanţi operatori din domeniul 

transportului feroviar de mărfuri, precum Transferoviar Grup SA şi din domeniul transportului 

aerian (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Aeroportul Internaţional Baia Mare, Aeroportul 

Satu Mare RA şi Regia Autonomă Aeroportul Oradea). 

Servicii - SECŢIUNEA I: HOTELURI ŞI RESTAURANTE 

Sectorul ”Hoteluri şi restaurante” a rămas 

neschimbat din punct de vedere al structurii pe 

activităţi după revizuirea Nomenclatorului 

CAEN Rev. 2, în anul 2008. Din această cauză, 

principalii indicatori vor avea în anul 2008 o 

singură valoare. 

4500 

4000 

3500 

3000 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Numărul unităţilor locale active cu profil hoteluri-restaurante din Regiunea Nord-Vest 


În anul 2010, în regiunea Nord-Vest existau 3.693 unităţi economice active în domeniul 

hoteluri-restaurante, cu o cifră de afaceri de 1.116 milioane lei şi 20.253 de salariaţi. Pe 

intervalul de analiză, numărul unităţilor locale active din acest domeniu a crescut cu 

aproximativ 30%. În ierarhia naţională, regiunea ocupă locul al II-lea, după regiunea Centru, 

din punct de vedere al numărului unităţilor ce activează în acest domeniu. Cele mai multe 

dintre acestea reprezintă baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor (46%). Doar 8.5% 

dintre ele sunt reprezentate de hoteluri şi 30% restaurante. Ponderea acestui sector în 

economia regională rămâne foarte redusă (aproximativ 1.7%). 

În anul 2010, cele mai multe dintre unităţile locale active erau înregistrate în judeţul Cluj, 

urmat de judeţul Bihor. 

36/126 







1400 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 




37/126 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 


din domeniul hoteluri-restaurante, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 


Ceea ce este caracteristic acestui sector este cifra de afaceri din unităţile locale active foarte 

mică în comparaţie cu cea a unităţilor din industria prelucrătoare, spre exemplu. Cu toate 

acestea, în intervalul de analiză, cifra de afaceri aproape s-a dublat. Productivitatea muncii 

este scăzută în acest sector, iar numărul mare de salariaţi este şi o cauză a acestui fenomen. 

De asemenea, printre cele mai scăzute câştiguri salariale se înregistrează în acest domeniu. 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 


din domeniul hoteluri-restaurante (milioane lei) 


Principalele firme din domeniul hoteluri şi restaurante la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 

descrescătoare a cifrei de afaceri sunt prezentate în Anexa 22. Din tabelul Anexei 22, se poate 

observa că cele mai bune rezultate sunt înregistrate de firmele care îşi desfăşoară activitatea 

în domeniul „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”. 

Servicii - SECŢIUNEA J: TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIILOR 

Conform metodologiei elaborate de Institutul pentru Tehnică de Calcul în studiul „Industria 

TI&C 2010-2011: Sfârşitul crizei?”, această industrie este alcătuită din următoarele sectoare: 

a. Software şi Servicii TI – CAEN 582, 620, 631, 951

. Telecomunicaţii – CAEN 61 

c. Hardware – CAEN 261-264 




La nivelul regiunii Nord-Vest au existat în anul 2010, din totalul de firme care activează în 

domeniul TIC, 1.619 unităţi locale active în software şi servicii TI, un număr mai mic cu 14% 

comparativ cu anul 2008. 

Principalele firme de software şi servicii TI 

Criteriu de selecţie: Cifra de afaceri>4.000.000 lei (2009) 

Cod 

Angajaţi 

Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA (2008) CA (2009) CA (2010) CA (2011) 2011 

NET BRINEL SA Cluj-Napoca CJ 6209 93.858.376 39.522.797 66.417.070 55.816.806 69 

IQUEST TECHNOLOGIES 

SRL Cluj-Napoca CJ 6201 

AROBS TRANSILVANI 

SOFTWARE SRL Cluj-Napoca CJ 6201 

33.650.463 31.267.575 37.918.683 

38/126 

- 25.446.719 31.006.638 

50.992.905 265 

- 49 

TSE DEVELOPMENT 

ROMANIA SRL Cluj-Napoca CJ 6201 

- 16.637.636 28.964.422 37.293.061 140 

EVOLINE SRL Cluj-Napoca CJ 6201 21.267.100 24.361.491 25.626.441 35.656.275 253 

GAMELOFT Cluj-Napoca CJ 6201 28.376.091 26.999.738 29.066.988 43.687.869 498 

ENDAVA ROMANIA SRL Cluj-Napoca CJ 5829 11.293.557 15.301.426 24.449.575 38.609.068 314 

SOFTVISION SRL Cluj-Napoca CJ 6201 15.008.913 18.472.911 17.746.393 22.475.153 523 

YONDER SRL Cluj-Napoca CJ 6201 10.251.851 14.394.847 17.268.916 21.044.308 180 

TORA TRADING SERVICES 

SRL Cluj-Napoca CJ 6201 7.603.105 14.882.438 17.160.039 15.661.813 98 

ISDC ROMANIA SRL Floresti CJ 6201 11.157.696 13.386.483 14.197.940 20.337.640 157 

TRANSART SRL Cluj-Napoca CJ 5829 11.762.080 11.628.112 9.902.540 11.288.742 93 

LANTECH SYSTEM SRL Floreşti CJ 9511 5.649.138 4.216.083 1.946.163 204.496 4 

INFOCENTER SRL Satu Mare SM 9511 5.914.812 4.631.682 5.096.078 5.336.653 10 

Sursa: Date prelucrate după Listă Firme, anul 2009 şi Ministerul Finanţelor Publice, anul 2008, 2010 şi 2011 

Din tabelul firmelor, poate fi observat faptul că cele mai multe dintre acestea care 

înregistrează performanţe economice îşi desfăşoară activitatea în domeniul: „Activităţi de 

realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)” sau în „Activităţi de editare a 

produselor software”. Din datele prezentate se poate constata că majoritatea firmelor, din 

punct de vedere al numărului de angajaţi, se încadrează în categoria întreprinderilor mijlocii 

(50-249 angajaţi). 

Cifra de afaceri a firmelor de software şi servicii TI păstrează acelaşi trend ascendent în 2009, 

în majoritatea cazurilor, acesta păstrându-se şi în 2010. Avantajul comparativ al regiunii 

Nord-Vest este obţinut în domeniul software-ului şi serviciilor de TI (prin prisma numărului 

de firme), ocupând din acest punct de vedere locul al II-lea după Bucureşti-Ilfov. 

La nivel regional, în anul 2010 a existat un număr de 50 de firme producătoare de hardware. 

Numărul acestora a scăzut cu 33% din anul 2008 până în 2010. 

Principalele firme producătoare de hardware

Denumire firme 

NOKIA ROMANIA 

Localitate Judeţ 

Cod 

CAEN 

SRL Cluj-Napoca CJ 2630 





CA 2008 CA (2009) CA (2010) CA (2011) 

39/126 

Număr de 

angajaţi 

(2011) 

1.678.450.508 4.355.066.124 - - - 

CELESTICA SRL 

HANIL 

Bors BH 2620 - 649.081.001 1.261.257.472 2.357.993.685 1163 

ELECTRONICS SRL 

CONNECTRONICS 

Biharia BH 2620 41.897.917 44.873.140 50.943.386 163.467.069 913 

ROMANIA SRL Oradea BH 2612 23.658.222 43.368.640 50.432.209 61.170.541 841 

AUDIO BRONX SRL 

ELECTRONICA 

Oradea BH 2640 

P.M.A. SRL Baia Mare MM 2612 

27.798.610 20.851.896 

19.279.699 17.781.923 

28.355.759 32.944.364 35 

34.280.604 39.239.356 

MICROROM SRL Oradea BH 2630 10.534.404 10.993.109 9.540.657 12.109.814 

Sursa: Date prelucrate după Listă Firme, anul 2009 şi Ministerul Finanţelor Publice, anul 2008, 2010 şi 2011 

Se observă o puternică concentrare, datorită prezenţei companiilor multinaţionale şi de mari 

ambalatori / distribuitori locali care depăşesc cu mult volumul de activitate al producătorilor 

locali şi străini de dimensiune medie. La nivelul judeţului Cluj îşi au sediul cele mai multe 

firme din domeniul hardware. Cu toate acestea, în judeţul Bihor îşi desfăşoară activitatea 

compania canadiană CELESTICA, una dintre cele mai importante companii producătoare de 

componente pentru echipamente electronice din regiune, care în anul 2010 a obţinut o 

valoare a cifrei de afaceri dublă faţă de cea înregistrată în anul 2009. În anul 2010, compania 

a fost prezentă în topul primilor 10 exportatori, oferind soluţii pentru companiile 

producătoare de calculatoare, firmele din domeniul comunicaţiilor, industriei aerospaţiale şi 

de apărare, precum şi din domeniul „tehnologiei verde”. 

De asemenea, una dintre cele mai importante companii din domeniu a fost NOKIA, care la 

sfârşitul anului 2011, şi-a închis facilităţile de producţie, ceea ce a condus la o reducere 

substanţială a ponderii acestui sector în industria regiunii. Specific acestui sector este 

antrenarea unei forţe de muncă înalt calificată, astfel obţinându-se o productivitate a muncii 

cu mult peste media regiunii. Cu toate că acest sector este dezvoltat la nivelul regiunii, nu 

reuşeşte să depăşească rezultatele obţinute de Bucureşti-Ilfov. Între judeţe, Clujul deţine 

poziţia fruntaşă, urmat fiind de judeţul Bihor, care înregistrează rezultate favorabile, la acest 

capitol, prin prisma companiei Celestica. 

Cea de-a treia componentă a sectorului TIC vizează telecomunicaţiile. La nivelul regiunii Nord- 

Vest au existat, în anul 2010, 298 unităţi locale active, un număr mai mic cu 23% comparativ 

cu anul 2008. Cele mai multe firme se găsesc în judeţul Cluj şi au ca obiect de activitate 

„Activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu”. Cele mai puţine firme se întâlnesc în 

domeniul „Activităţilor de telecomunicaţii prin satelit”. La nivel naţional, din punct de vedere 

al numărului firmelor din telecomunicaţii, regiunea se poziţionează pe locul al 4-lea (după BI, 

NE, SE). 

203 

47




Principalele firme din domeniul telecomunicaţiilor 

Denumire firme Localitate Judeţ 

Cod 

CAEN 

NEW COM 

TELECOMUNICATII SRL Cluj-Napoca CJ 6110 

40/126 

CA (2008) CA (2009) CA (2010) 

33.223.261 41.251.261 26.947.478 

CA (2011) 

Angajaţi 

2011 

743.414 4 

ATLAS TELECOM 

INTERACTIV SRL Oradea BH 6110 6.602.685 8.495.740 13.977.359 10.991.675 5 

CANAL 7 SRL Baia Mare MM 6110 10.460.716 4.723.095 2.812.366 3.134.701 33 

TEHNOCONSTRUCT SRL Cihei BH 6110 4.589.018 4.046.393 3.858.698 43.114 1 

HERRA SRL Satu Mare SM 6110 7.251.863 3.757.665 469.702 0 - 

Se poate observa că rezultatele financiare obţinute de firmele din domeniul 

telecomunicaţiilor nu sunt substanţiale, aflându-se pe o pantă descendentă. 

Nomenclatorul CAEN Rev.1 nu trata distinct sectorul Informaţiilor şi Comunicaţiilor. După 

revizuirea acestuia din anul 2008, în CAEN Rev. 2 au fost regrupate activităţile care se află în 

conexiune cu termenul de „informaţie”. Acest lucru poate fi explicat prin creşterea în 

importanţă a domeniului „Tehnologia informaţiei şi comunicaţii”, aflat în plină expansiune în 

ultimii ani. În cele ce urmează, vor fi analizaţi indicatorii cei mai importanţi ce caracterizează 

acest sector, doar pe intervalul de timp 2008-2010, o comparaţie cu datele din intervalul 

2005-2008 nefiind relevantă, datorită structurii diferite a sectorului pe activităţi. 

Principalii indicatori ai unităţilor din industria IT&C din Regiunea Nord-Vest 

Indicator 2008 2009 2010 

Număr de unităţi locale active 2507 2448 2187 

Cifra de afaceri (mii lei) 1798000 1674000 1731000 

Număr de salariaţi 12722 11988 12394 

Productivitatea muncii (mii 141.32 139.63 139.66 

lei/salariat) 

Investiţii brute (mii lei) 244000 182000 107000 

Investiţii nete (mii lei) 188000 139000 85000 


Asemenea celorlalţi indicatori, productivitatea muncii din acest sector urmează un trend 

ascendent în 2010 faţă de 2009, în principal, datorită nivelului ridicat de tehnologizare. 

Industria IT&C a fost puţin afectată de criza financiară din ultimii ani. Cu toate acestea, pe 

fondul restructurării globale, în anul 2011, doar judeţul Cluj a pierdut doi jucători importanţi – 

Nokia şi ING – care au decis să-şi închidă centrele de dezvoltare software şi servicii din 

municipiu, ceea ce a însemnat pierderea a aproape 1000 de locuri de muncă. În ciuda acestor 

aspecte, regiunea nu a încetat să fie atractivă pentru mulţi investitori, astfel că mai multe 

companii precum HP sau Pentalog şi-au deschis, în 2010, reprezentanţe în judeţul Cluj. 

Cifra de afaceri a unităţilor din acest domeniu a înregistrat o scădere în anul 2009 

comparativ cu anul 2008, urmată de o creştere în 2010 de 3,4% în Regiunea Nord-Vest. În




2010, în ceea ce priveşte acest indicator, Regiunea Nord-Vest este pe locul 2 la nivel 

naţional, după Bucureşti Ilfov. 

În perioada 2006-2010, regiunea Nord-Vest şi-a consolidat locul trei în clasamentul 

volumului activităţilor de IT&C. 

Începând cu 2006 şi continuând chiar şi în anii de criză, judeţul Cluj a ocupat locul trei în ceea 

ce priveşte industria de software, iar judeţul Bihor a ocupat, de asemenea, locul trei, în ceea 

ce priveşte producţia de hardware. 

Din statistica privitoare la numărul unităţi locale pe activităţi IT&C, Regiunea Nord-Vest se 

afla pe locul 2, după Bucureşti Ilfov, în ceea ce priveşte firmele de acest gen. În regiune, cele 

mai multe firme care se ocupă de IT&C sunt activează în judeţul Cluj, respectiv Bihor. 

Între anii 2008-2010, sub imperiul crizei economice, se observă o scădere destul de 

dramatică a numărului de firme din domeniu, de 11,5%, la nivel naţional şi de 12,8% la 

nivelul regiunii Nord-Vest. 

Efectivul de personal din firmele pe activităţi de tip IT&C este distribuit la nivel naţional, cu 

prioritate în Bucureşti Ilfov, Vest şi, pe locul 3, Nord-Vest. Anii de criză se reflectă printr-o 

scădere a personalului din IT&C în toate regiunile menţionate. 

Servicii - SECŢIUNEA K: INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI 

Numărul firmelor care activează în domeniul serviciilor financiare (838 firme) la nivelul 

regiunii Nord-Vest este relativ mic, comparativ cu alte domenii, astfel că în anul 2010, 

reprezentau doar 1% din numărul total de firme din regiune. Cele mai multe firme cu acest 

profil activau în judeţul Cluj (40%), aici îşi are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, cu 

următoarea componenţă: 

a. Banca Transilvania – piesa centrală 

b. BT Asset Management S.A.I. SA 

c. BT Direct 

d. BT Leasing 

e. BT Securities 

f. Compania de Factoring 

g. BT Finop Leasing 

h. BT Medical Leasing 

La sfârşitul anului 2011, Banca Transilvania se situa pe poziţia a treia în topul băncilor din 

România, din punct de vedere al activelor. 

Din tabelul Anexei 23 care prezintă principalele firme din acest domeniu se poate observa că 

cifra de afaceri înregistrată de acestea nu este semnificativă. 

41/126

1000 

800 

600 

400 

200 

0 




2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Intermedieri financiare CAEN Rev. 1 Intermedieri financiare şi asigurări CAEN Rev. 2 

Numărul unităţilor locale active cu profil în intermedieri financiare şi asigurări din Regiunea Nord-Vest 


La nivelul regiunii, predomină activităţile agenţilor şi brokerilor de asigurări (26,5%) şi cele de 

creditare (24,5%). Un număr redus de companii activează în domeniul administrării fondurilor 

(0,23%). 

Servicii - SECŢIUNEA L: TRANZACŢII IMOBILIARE 

În regiunea Nord-Vest existau, în anul 2010, 

1722 firme în domeniul tranzacţiior imobiliare 

care realizau o cifră de afaceri de 3.493 

milioane de lei şi aveau un număr de 41.571 

de angajaţi. Pe intervalul de analiză 2008- 

2010, numărul acestora a scăzut cu 5,17%, iar 

cifra de afaceri s-a diminuat cu 12%, în condiţiile în care numărul angajaţilor a scăzut cu 

3,85%. Această situaţie s-a reflectat şi în productivitatea muncii, care a scăzut cu aproximativ 

9%. 

16000 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

TranzacŃii imobiliare şi alte servicii CAEN Rev. 1 TranzacŃii imobiliare CAEN Rev. 2 

Numărul firmelor ce realizează tranzacţii imobiliare din Regiunea Nord-Vest 


42/126 







6000 

4000 

2000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii CAEN Rev. 1 

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii 

prestate întreprinderilor CAEN Rev. 2 




43/126 

60000 

40000 

20000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii CAEN Rev.1 


prestate întreprinderilor CAEN Rev. 2 


din tranzacţii imobiliare, 2005-2010, Regiunea Nord-Vest 

Sursa: INS, Tempo Online şi„Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012 

Singurul indicator care dă semne de revenire vizează investiţiile brute din imobiliare, care au 

crescut în anul 2010 cu 21% faţă de anul 2009. Cu toate acestea, sectorul imobiliarelor este în 

strânsă legătură cu cel al construcţiilor. Aşadar, este posibil ca creşterea volumului investiţiilor 

din imobiliare să nu fie sustenabilă. 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii CAEN Rev.1 

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de 

servicii prestate întreprinderilor CAEN Rev.2 

3000 

2000 

1000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii CAEN Rev. 1 


prestate întreprinderilor CAEN Rev.2 




Principalele firme din domeniul tranzacţiilor imobiliare la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea 


Sectorul imobiliarelor, asemenea sectorului construcţiilor este unul slab fiscalizat, astfel că 

ponderea veniturilor la bugetul de stat nu a fost atât de mare. La nivelul regiunii Nord-Vest, 

în anul 2010, cele mai multe firme desfăşurau activităţi de închiriere şi subînchiriere a 

bunurilor imobiliare proprii sau închiriate (55,8%). În judeţul Cluj sunt înregistrate cele mai 

multe firme în acest domeniu, lucru lesne de înţeles datorită faptului că piaţa imobiliarelor 

din acest judeţ este una dintre cele mai dinamice din ţară. 

Servicii - SECŢIUNEA M: ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE 

În cadrul acestei secţiuni vor fi studiate următoarele activităţi: cercetarea, dezvoltarea şi 

inovarea, serviciile de outsourcing, industriile creative şi culturale. Secţiunea activităţilor 

profesionale, ştiinţifice şi tehnice înregistra, în anul 2010, un număr de 6.848 firme, cu 10%




mai puţine decât în anul 2009. Dintre acestea, 1% desfăşurau activităţi de cercetare, 

dezvoltare şi inovare. 

1. Cercetare, dezvoltare şi inovare 

Din punct de vedere al numărului firmelor care activează în cercetare, dezvoltare şi inovare 

regiunea Nord-Vest ocupă poziţia a doua, după Bucureşti-Ilfov, aflându-se totuşi la o distanţă 

considerabilă faţă de prima poziţie (70 vs. 441). Majoritatea entităţilor desfăşoară activitatea 

de cercetare-dezvoltare în ştiinţele sociale şi umaniste (74%). 

80 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Cercetare-dezvoltare CAEN Rev. 1 Cercetare-dezvoltare CAEN Rev. 2 

Numărul firmelor din domeniul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării din Regiunea Nord-Vest 


Activitatea de cercetare-dezvoltare acoperă următoarele coduri CAEN Rev.2: 

- 7211 – „Cercetare-dezvoltare în biotehnologie” 

- 7219 – „Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie” 

- 7220 – „Cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste” 

Principalii subiecţi ai activităţii de cercetare-dezvoltare sunt abordaţi în sub-capitolul 4. 

2. Serviciile de outsourcing 

Una dintre pieţele cu potenţial din Regiunea Nord-Vest este cea de outsourcing de servicii 

financiare şi de IT. Acest lucru este demonstrat prin numărul mare de companii de 

outsourcing, care a crescut în special în ultimii 5 ani. Sunt multe avantaje ce reies din acest tip 

de serviciu, precum: reducerea costurilor sau transferul riscurilor către terţi. Pe lângă aceste 

avantaje, externalizarea serviciilor presupune şi o serie de dezavantaje care nu trebuie 

neglijate: controlul este relativ redus, comunicarea cu colaboratorii este deficitară, iar riscul 

de dependenţă faţă de colaboratori este ridicat. Un studiu KPMG, citat de Revista „Computer 

Business Review”, plasa, în anul 2009, Municipiul Cluj-Napoca în topul celor mai atractive 

oraşe pentru serviciile de outsourcing IT, un rol important avându-l calitatea forţei de muncă, 

prin prisma statutului de mare centru universitar. Investiţiile cele mai importante în 

outsourcingul serviciilor financiare au fost realizate de companii precum Emerson, Office 

Depot, Sykes, Steelcase din 2011, Genpact. 

44/126




Cod 

Salariaţi 

Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA 2008 CA 2009 (2009) CA 2010 CA 2011 

SYKES ENTERPRISES Cluj- 

EASTERN EUROPE SRL Napoca 

Cluj- 

CJ 8220 transfer transfer 279 12.124.071 27.950.888 

EMERSON 

Napoca 

Cluj- 

CJ 7112 31.369.627 63.211.656 345 113.134.510 205.770.924 

OFFICE DEPOT 

Napoca 

Satu 

CJ 7022 14.599.948 25.907.703 398 26.945.672 33.269.948 

CONTEX BUSINESS Mare SM 6920 167.038 236.038 4 246.116 299.599 

3. Industriile creative sunt tratate ca şi sub-capitol distinct. 

1.3.2 Zone de specializare şi concentrare a activităţilor economice în Regiunea Nord-Vest 

1.3.2.1 Zone defavorizate din punct de vedere economic 

Până în anul 1989, activitatea industrială era concentrată doar în câteva regiuni ale ţării, cele 

abundente în resurse minerale şi energetice, economia celorlalte regiuni fiind dominată de 

activităţile agricole. Pe baza dezvoltării industriale se dorea diminuarea discrepanţelor între 

judeţe, astfel că a avut loc o industrializare forţată a acestora, ignorându-se criteriile de 

eficienţă. Industria, ca ramură principală a economiei, nu avea o structură potrivită: „Multe 

produse erau material sau energointensive, prezentau performanţe mediocre şi necesitau 

importuri costisitoare; o bună parte din maşinile şi echipamentele întreprinderilor erau 

învechite fizic şi moral; productivitatea muncii era scăzută; nu puţine unităţi economice erau 

supradimensionate, fapt care le făcea greu de condus în condiţii eficiente; se înregistrau 

rentabilităţi scăzute sau chiar pierderi.” 3 

Agricultura, care reprezenta a doua ramură a economiei înregistra randamente inferioare 

datorită migraţiei populaţiei de la sate la oraşe, fenomen apărut ca urmare a dezvoltării 

forţate a industriei. Astfel, multe localităţi au devenit dependente de o singură întreprindere 

industrială (spre exemplu industria grea, chimică sau constructoare de maşini), iar datorită 

faptului că aceste întreprinderi erau, de obicei, localizate în aglomeraţiile urbane, fenomenul 

migraţiei populaţiei de la sat la oraş s-a intensificat, producţia agricolă a început să scadă, în 

urma „depopulării” zonelor rurale. Se poate observa că lucrurile nu s-au îmbunătăţit, multe 

dintre probleme persistă fiind identificate atât la nivel naţional, cât şi regional sau chiar local. 

Astfel, pe un fond nesustenabil se poate vorbi despre existenţa unor dezechilibre între 

producţie şi consum, rigiditatea pieţei muncii, descurajarea economisirii şi necesitatea unui 

volum tot mai mare de resurse. Balanţa dezechilibrată dintre consum şi producţie diminuează 

capacitatea de a crea valoare adăugată, eficienţa şi competitivitatea. 

Aşadar, zonele cu probleme economice sau sociale se pot clasifica în următoarele categorii: 

a) Zone tradiţional subdezvoltate care se caracterizează printr-o combinaţie între rata 

înaltă a şomajului structural, pondere mare a populaţiei ocupate în agricultură, rata 

mortalităţii infantile mai mare decât media pe ţară, existenţa unei tendinţe de 

3 Iulian Văcărel, „Politici fiscale bugetare în România, 1999-2000”, Editura Expert, Bucureşti, 2001, p.303 

45/126




emigrare determinată de lipsa locurilor de muncă şi o infrastructură 

necorespunzătoare. 

b) Zone în declin industrial în care numărul locurilor de muncă, în special în industria 

prelucrătoare şi minieră, a scăzut considerabil. Deosebirea dintre aceste zone şi cele 

tradiţional subdezvoltate stă în calitatea infrastructurii, care este satisfăcătoare în 

cazul primei categorii de zone, şi în gradul de dezvoltare al infrastructurii de afaceri. 

Zonele aflate în declin industrial au un mediu de afaceri mai favorabil, în care 

mecanismele pieţei funcţionează în condiţii normale. 

c) Zone fragile structural care se caracterizează prin importanţa pe care o singură 

ramură sau subramură a industriei o are din punct de vedere al absorbţiei forţei de 

muncă. 

Sectoarele cele mai afectate din punctul de vedere al scăderii numărului de salariaţi sunt cel 

minier şi cel industrial. 

Conform Ordonanţei de Guvern 24/1998 4 , următoarele zone din Regiunea Nord-Vest 

au fost declarate defavorizate: Ştei-Nucet; Borod-Şuncuiuş-Dobreşti-Vadu Crişului, Popeşti- 

Derna-Aleşd (în Judeţul Bihor); Ip, Hida-Surduc-Jibou-Bălan, Şărmăşag-Chieşd-Bobota (Judeţul 

Sălaj); Baia-Mare, Borşa-Vişeu (Judeţul Maramureş) şi Rodna (Judeţul Bistriţa-Năsăud). 

4 Conform Ordonanţei de Guvern nr. 24/1998, zona defavorizată este considerată a fi „o arie geografică strict 

delimitată teritorial”, care îndeplineşte cel puţin una din următoarele condiţii: 

a) are structuri productive monoindustriale, care mobilizează peste 50% din populaţia salariată a zonei; 

b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicării 

programelor de restructurare; 

c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor unităţi economice apar concedieri colective, care 

afectează peste 25% din numărul de angajaţi cu domiciliul stabil în zona respectivă; 

d) rata şomajului depăşeşte cu 25% rata medie a şomajului la nivel naţional; 

e) zone lipsite de accese şi cu infrastructura slab dezvoltată. 

46/126




Sursă: Prelucrare date în ArcGIS 

Datorită faptului că multe dintre localităţile regiunii Nord-Vest îndeplinesc cel puţin una 

dintre condiţiile de mai sus, în special cea referitoare la scăderea numărului de locuri de 

muncă, au putut etichetate drept zone defavorizate. 

Numărul total de salariaţi din Regiunea Nord-Vest a scăzut, în perioada 2005-2010, cu circa 

3%, scădere nesemnificativă comparativ cu perioada 1990-2010 când, pe fondul 

restructurării activităţii economice, efectivul de salariaţi a scăzut cu aproximativ 40%. În acea 

perioadă, scăderea a fost cauzată de declinul sectorului minier şi a celui industrial, care au 

pierdut jucători importanţi de pe scena economică, astfel că mii de angajaţi au rămas fără 

locuri de muncă. 

Astfel, următoarele localităţi din regiune pot fi încadrate în categoria zonelor de declin 

industrial pentru că s-au înregistrat scăderi ale numărului de locuri de muncă, pe fondul 

restructurării ramurilor industriale, în perioada 1990-2010: 

a) în Judeţul Bihor: 

- Văşcău (-70,7%) – industria minieră; 

- Ştei (-68,3%) – industria minieră; 

- Aştileu (-79,5%) – industria materialelor de construcţii; 

- Dobreşti (-75,3%) – industria minieră; 

- Popeşti (-79,2%) – industria minieră; 

- Şuncuiuş (-80,2%) – industria minieră; 

- Suplacu de Barcău (-60,4%) – industria de rafinare a petrolului. 

47/126

) în Judeţul Bistriţa-Năsăud: 

- Rodna (-74,1%) – industria minieră; 

- Şanţ (-71,6%) – industria minieră; 




c) în Judeţul Cluj: 

- Turda (-66%) – industria chimică, industria materialelor de construcţii; 

- Aghireşu (-77,2%) – industria materialelor de construcţii; 

- Bonţida (-76,9%) – industria agro-alimentară; 

- Căpuşu Mare (-75,5%) – industria minieră; 

- Iara (-87,7%) – industria minieră; 

- Poieni (-70,9%) – industria minieră; 

d) în Judeţul Maramureş: 

- Baia Sprie (-78,9%) – industria minieră; 

- Cavnic (-87,3%) – industria minieră; 

- Vişeu de Sus (-70,2%) – industria minieră; 

- Băiuţ (-91,1%) – industria minieră; 

- Cicârlău (-86,9%) – industria minieră; 

- Borşa (-72,3%) – industria minieră. 

e) în Judeţul Satu-Mare: 

- Turţ (-83,6%) – industria minieră; 

- Crucişor (-92,2%) – industria sticlei; 

- Bixad (-79,1%) – industria minieră; 

f) în Judeţul Sălaj: 

- Şărmăşag (-74,9%) – industria minieră; 

Pentru susţinerea activităţii economice în aceste zone defavorizate, investitorii au beneficiat 

până în anul 2010 de facilităţi, pentru a putea face faţă restructurărilor. Se poate observa că 

în proporţie de 76% cele mai afectate zone din punct de vedere al numărului de restructurări 

sunt cele miniere, care datorită amplasamentului inaccesibil, nu prezintă importanţă pentru 

investitori. Acordarea facilităţilor pentru agenţii economici care investesc în aceste zone nu a 

condus la rezultatele aşteptate. 

În multe dintre zonele declarate defavorizate mult prea târziu nu s-au înregistrat investiţii 

importante, iar slaba dezvoltare a infrastructurii nu permite potenţialilor investitori să-şi 

desfăşoare în bune condiţii o activitate economică care să conducă la dezvoltarea zonei. 

Din analiza certificatelor de investitor acordate, s-au constatat următoarele: 

i. în judeţul Bihor, zona care a beneficiat de cele mai multe certificate de investitor este 

Popeşti-Derna-Aleşd, mai exact localitatea Aleşd a primit aproximativ ¾ din acestea. Sa 

observat că firmele nou înfiinţate nu au avut o contribuţie semnificativă la 

dezvoltarea zonei, numărul locurilor de muncă nou create nu erau numeroase, iar 

activitatea viza industrii cu valoare adăugată redusă, precum: fabricarea pâinii şi a 

48/126




produselor de patiserie, tăierea şi reîndeluirea lemnului, transporturi rutiere de 

mărfuri, produse de îmbrăcăminte. 

j. în judeţul Bistriţa-Năsăud, din singura zonă declarată defavorizată, cele mai multe 

certificate de investitor au fost acordate în localitatea Sângeorz Băi, iar asemenea 

judeţului Bihor, activitatea firmelor nu influenţa în mod pozitiv dezvoltarea zonei, 

majoritatea dintre acestea alegând să se axeze pe fabricarea produselor lactate sau pe 

fabricarea pâinii. 

k. În judeţul Maramureş s-au acordat cele mai multe certificate de investitor în domenii 

precum: transport rutier de mărfuri sau lucrări de instalaţii tehnico-sanitare. Zona Baia 

Mare a beneficiat de un număr foarte mare de certificate, de la un an la altul acesta a 

crescut de 7 ori. Acest lucru s-a datorat creării unei infrastructuri mai adecvate, spre 

deosebire de alte zone în care şi condiţiile de mediu reprezintă un obstacol pentru 

investitori. 

l. În judeţul Sălaj, zona care a beneficiat de cele mai multe certificate de investitor este 

Hida-Surduc-Jibou-Bălan. Şi în acest judeţ, activitatea firmelor a fost concentrată în 

jurul câtorva coduri CAEN ce vizau: transportul rutier de mărfuri, fabricarea pâinii şi a 

produselor de patiserie etc. 

1.3.2.2 Zone monoindustriale 

Odată cu diversificarea activităţii economice, zonele monoindustriale sau cele fragile 

structural au existat doar în localităţile mici, cu o economia bazată pe o singură ramură 

industrială, ca de exemplu: producţia componentelor electrice (Fărcaşa), fabricarea mobilei 

(Bobota, Foieni, Săcădat), producţia componentelor electronice (Valea Vinului, Păuleşti), 

fabricarea încălţămintei (Valea lui Mihai) şi fabricarea produselor alimentare (Foieni, Săcădat). 

Aceste localităţi respectă condiţiile ce definesc o structură productivă monoindustrială, 

concentrând peste 25% din locurile de muncă din localitate şi peste 50% din cele din 

industrie. Totuşi există unele zone sau centre specializate pe anumite sectoare, acest lucru nu 

atrage după sine caracterul monoindustrial, deoarece, în acest caz, închiderea unor unităţi 

industriale nu determină neapărat apariţia unor probleme grave de natură economică sau 

socială. 

1.3.2.3 Zone de specializare şi de concentrare a activităţii economice 

Principalele zone de concentrare a activităţii economice din Regiunea Nord-Vest, pe baza 

Recensământului din 2011, ţinând cont de populaţia antrenată şi numărul de agenţi 

economici activi sunt prezentate în tabelul de mai jos: 

Nr. 

Crt. 

Localitatea Judeţul Numărul 

de salariaţi 

49/126 

% din total 

Regiunea 


Numărul de 

agenţi 

economici 

activi 

1 Cluj-Napoca Cluj 123510 20,5 20161 

2 Oradea Bihor 82259 13,7 12433 

3 Baia Mare Maramureş 47831 7,9 6193




4 Satu-Mare Satu-Mare 46253 7,7 4407 

5 Bistriţa Bistriţa- 

Năsăud 

32492 5,4 3886 

6 Zalău Sălaj 20163 3,3 2750 

7 Sighetu- 

Marmaţiei 

Maramureş 11655 1,9 976 

8 Turda Cluj 10157 1,7 1635 

9 Dej Cluj 9640 1,6 1308 

10 Carei Satu-Mare 7500 1,2 663 

11 Câmpia Turzii Cluj 6171 1,0 648 

12 Marghita Bihor 5548 0,9 509 

13 Salonta Bihor 5249 0,9 632 

14 Gherla Cluj 5115 0,8 691 

15 Beiuş Bihor 4985 0,8 444 

16 Valea 

Mihai 

lui Bihor 4083 0,7 182 

17 Şimleul- 

Silvaniei 

Sălaj 4018 0,7 447 

18 Aleşd Bihor 3915 0,6 425 

19 Negreşti-Oaş Satu-Mare 3898 0,6 546 

20 Beclean Bistriţa- 

Năsăud 

3888 0,6 344 

21 Floreşti Cluj 3217 0,5 988 

22 Ştei Bihor 3201 0,5 232 

23 Năsăud Bistriţa- 

Năsăud 

3191 0,5 299 

24 Borş Bihor 3001 0,5 207 

25 Sânmartin Bihor 2819 0,5 458 

26 Jibou Sălaj 2669 0,5 238 

27 Vişeu de Sus Maramureş 2395 0,4 352 

28 Borşa Maramureş 2370 0,4 562 

29 Târgu-Lăpuş Maramureş 2358 0,4 264 

30 Fărcaşa Maramureş 2105 0,3 58 

TOTAL 465656 77,2 62938 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Calcule proprii. 

La nivelul Regiunii Nord-Vest, aşa cum este prezentat în tabelul de mai sus, se poate observa 

că, în proporţie de ¾, activitatea economică este concentrată în 30 de localităţi urbane şi 

rurale. În mod evident, primele locuri sunt ocupate de cele 6 reşedinţe de judeţ care 

înregistrează 58,5% din locurile de muncă şi 64,3% din agenţii economici din Regiunea Nord- 

Vest. Cele mai bune rezultate sunt înregistrate în Municipiul Cluj-Napoca, unde îşi au sediul 

32% din companiile din regiune şi unde lucrează aproximativ 27% din forţa de muncă. De 

50/126




asemenea, tendinţa de concentrare a activităţii în mediul urban este evidentă, peste 90% din 

activitatea economică a Regiunii Nord-Vest se desfăşoară în oraşe. 

Din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate din aceste centre de concentrare 

economică, pe baza datelor de la Recensământul din 2011, le putem clasifica pe acestea în 

următoarele categorii: 

Categorie Centre de concentrare 

economică 

Specific 

Cluj-Napoca Centru comercial, de învăţământ, 

Floreşti 

cultură şi sănătate, financiar-bancar 

Centru comercial, hotelier 

Oradea Centru comercial, de învăţământ, 

Centre cu profil de Sânmartin 

cultură şi sănătate, financiar-bancar 

Centru turistic şi de agrement (Băile 

servicii 

Felix) 

Dej Centru comercial, cu tradiţie 

Beiuş 

administrativă, centru de transport 

Centru comercial, de transport, cu 

tradiţie administrativă 

Marghita Centru cu tradiţie în industria pielăriei 

şi încălţămintei 

Ştei Centru cu tradiţie în industria 

Centre cu profil 

alimentară 

industrial Câmpia Turzii Centru specializat în industria 

Valea lui Mihai 

metalurgică 

Centru specializat în industria pielăriei 

şi încălţămintei 

Gherla Centru specializat în industria 

prelucrării lemnului şi mobilei 

Fărcaşa Centru specializat în industria 

Salonta 

componentelor auto 

Centru specializat în industria mobilei, 

componentelor auto şi în cea a pielăriei 

şi încălţămintei + centru zonal cu 

spitale, licee, agenţii bancare 

Aleşd Centru specializat în industria pielăriei 

şi încălţămintei + centru zonal cu 


Borş Centru specializat în industria 

componentelor electronice 

Bistriţa Centru specializat în industria 

componentelor auto + specializat în 

sectorul serviciilor publice 

Beclean Centru specializat în industria 

51/126

Centre cu profil mixt 

(Industrial şi de 

servicii) 




Năsăud 

metalurgică + centru zonal cu spitale, 

licee, agenţii bancare 

Centru specializat în industria maselor 

plastice, industria confecţiilor textile şi 

industria echipamentelor electrice + 

centru zonal cu spitale, licee, agenţii 

bancare 

Turda Centru specializat în industria 

Baia Mare 

materialelor de construcţii + centru 

zonal cu spitale, licee, agenţii bancare 

Centru specializat în industria mobilei, 

industria confecţiilor textile, industria 

echipamentelor electrice, industria 

alimentară, industria construcţiilor 

metalice, industria prelucrării lemnului 

+ specializat în sectorul serviciilor 

publice 

Sighetu-Marmaţiei Centru specializat în industria 

prelucrării lemnului şi mobilei + centru 


Borşa Centru specializat în industria 

alimentară + tendinţă de specializare în 

sectorul construcţiilor 

Târgu-Lăpuş Centru specializat în industria 



Vişeu de Sus Centru specializat în industria 



Satu Mate Centru specializat în industria 

componentelor auto – echipamente 

electrice, industria echipamentelor 

electrocasnice, industria confecţiilor 

textile, industria mobilei, industria 

alimentară + specializat în sectorul 

serviciilor publice 

Carei Centru specializat în industria 

Negreşti-Oaş 

componentelor auto – articole din 

cauciuc, industrie alimentară, industria 

confecţiilor textile + centru zonal cu 


Centru specializat în industria pielăriei 

şi încălţămintei + tendinţă de 

specializare în sectorul construcţiilor 

Zalău Centru specializat în industria 

52/126




metalurgică, industria cauciucului, 

industria mobilei, industria 

construcţiilor metalice + specializat în 

sectorul serviciilor publice 

Şimleul-Silvaniei Centru specializat în industria 



Jibou Centru specializat în industria 

confecţiilor textile + centru zonal cu 


Din punct de vedere al raportului dintre ponderea sectorului industrial la nivel regional şi cea 

la nivel naţional din perspectiva populaţiei ocupate, din calculele efectuate pe baza 

informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, regiunea Nord-Vest ocupă locul al IIlea. 

Calculând acelaşi indicator la nivel de judeţ, s-a constatat că acesta este foarte mare 

pentru judeţele Cluj şi Bihor, de unde putem trage concluzia că în aceste două judeţe 

populaţia ocupată în sectorul secundar este cea mai ridicată. 

Astfel, urmând acelaşi aliniament (ponderea ocupată de diferitele ramuri industriale în totalul 

populaţiei ocupate în sectorul secundar din respectiva localitate), având la bază 

Recensământul din 2011, se ajunge la următoarele categorii de centre de specializare 

industrială: 

Ramurile industriale dominante de la nivelul centrelor de concentrare a activităţii 

economice din Regiunea Nord-Vest, în 2011 

Ramura industrială dominantă (din 

punct de vedere al ponderii 

numărului de persoane ocupate) 

Localitatea Judeţul 

Oradea (30,5%) Bihor 

Aleşd (56,4%) Bihor 

Industria pielăriei şi încălţămintei Valea lui Mihai (95,7%) Bihor 

Marghita (64,5%) Bihor 

Negreşti-Oaş (69,6%) Satu Mare 

Industria alimentară şi a băuturilor Ştei (75%) Bihor 

Borşa (90,2%) Maramureş 

Industria echipamentelor electrice Beiuş (27,8%) Bihor 

automotive Fărcaşa (95,1%) Maramureş 

Salonta (26,9%) Bihor 

Gherla (69,3%) Cluj 

Industria mobilei Baia Mare (32,7%) Maramureş 

Târgu-Lăpuş (92,1%) Maramureş 

Sighetu-Marmaţiei (71,4%) Maramureş 

Şimleu-Silvaniei (51,1%) Sălaj 

53/126




Industria componentelor electronice Borş (58,6%) Bihor 

Industria echipamentelor electrice Bistriţa (37,1%) Bistriţa-Năsăud 

Industria metalurgică Beclean (53,3%) Bistriţa-Năsăud 

Câmpia Turzii (80,8%) Cluj 

Zalău (26,3%) Sălaj 

Industria maselor plastice Năsăud (47,9%) Bistriţa-Năsăud 

Industria articolelor de Cluj-Napoca (14,3%) Cluj 

îmbrăcăminte Jibou (58,2%) Sălaj 

Industria materialelor de construcţii Turda (65%) Cluj 

Industria mijloacelor de transport - Dej (37,5%) Cluj 

automotive Satu Mare (31,8%) Satu Mare 

Industria prelucrării lemnului Vişeu de Sus (72,6%) Maramureş 

Industria cauciucului - automotive Carei (34,1%) Satu Mare 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011. Calcule proprii 

Din tabelul de mai sus, se poate constata că majoritatea centrelor de concentrare economică 

din Regiunea Nord-Vest sunt specializate în industrii care folosesc intensiv forţa de muncă şi 

resursele naturale. Aceste industrii au o valoare adăugată scăzută şi un conţinut tehnologic 

redus, dezvoltarea lor bazându-se pe costul ieftin al muncii şi pe materialele importate. 

Specializarea industrială poate fi remarcată şi la nivel judeţean, astfel că: 

a. în judeţul Bihor este concentrată activitatea industriei uşoare: pielărie şi încălţăminte, 

articole de îmbrăcăminte; 

b. în judeţul Bistriţa-Năsăud specializarea este dată de industria componentelor auto, 

dar şi de industria metalurgică; 

c. în judeţul Cluj, concentrare economică se manifestă la nivelul industriei confecţiilor 

textile, industriei echipamentelor electrice; industria pielăriei şi încălţămintei, 

industria alimentară; industria echipamentelor electronice, industria chimică 

d. în judeţul Maramureş, dată fiind înzestrarea cu factori naturali, este predominantă 

industria prelucrării lemnului şi a mobilei; 

e. în judeţul Satu Mare centrele industriale sunt specializate în industria de componente 

auto; 

f. în judeţul Sălaj specializarea este dată de industria articolelor de îmbrăcăminte. 

1.4. Productivitatea muncii 

Conform Eurostat, productivitatea muncii pe persoană ocupată în România s-a dublat, între 

anii 2000 şi 2010, de la 24% la 48% din media UE-27. Din perspectivă sectorială, 

productivitatea medie a muncii de la nivel regional este mai redusă decât media naţională 

pentru sectorul industriei, construcţiilor şi 

serviciilor, dar este uşor mai ridicată în sectorul 

30000 

agricol. Aceasta se datorează structurii 

25000 

UE - 27 producţiei din sectorul primar al regiunii, care 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 

România 

Regiunea Nord- 

Vest 

54/126




este mai orientată către sub-sectoare cu valoare adăugată mai ridicată. 

În ceea ce priveşte dinamica productivităţii muncii de la nivel regional (calculată ca raport 

între VAB şi populaţia ocupată), se observă o creştere continuă, fiind în termeni absoluţi în 

anul 2008, mai mare de aproximativ 4 ori decât cea din anul 2000. Pe intervalul de analiză, 

productivitatea medie regională se află sub media naţională, iar în raport cu media UE – 27, 

productivitatea medie din regiune era în 2005 cu aproximativ 65% mai redusă, decalajul 

reducându-se în 2008 la 54,31%. 

Productivitatea medie a muncii în perioada 2005-2009 

Sursa: Eurostat Database, 2011, Calcule proprii 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 

55/126 

Agricultură - Regiunea Nord- 


Agricultură - România 

Industrie - Regiunea Nord- 


Industrie - România 

Construcţii - Regiunea Nord- 


Construcţii - România 

Productivitatea muncii în principalele sectoare ale economiei regionale şi naţionale în perioada 2005-2009 

(Euro/persoană ocupată/an) 

Sursa: Eurostat Database, 2012. Calcule proprii 

Din graficul de mai sus se poate observa că la nivelul Regiunii Nord-Vest, cea mai mică 

productivitate a muncii se înregistrează în agricultură, dar se situează peste media naţională. 

Cu toate acestea, în anul 2009, comparativ cu celelalte regiuni, productivitatea din agricultură 

este a patra cea mai mică. 

Pe de altă parte, productivitatea înregistrată în sectorul industrial din regiunea Nord-Vest este 

a treia ca importanţă în ierarhia naţională, după regiunea Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia. 

Cu toate acestea, nu depăşeşte valoarea înregistrată la nivel naţional în sectorul industriei. În 

sectorul construcţiilor, regiunea Nord-Vest depăşeşte media de la nivel naţional, înregistrând 

a treia valoare, fiind depăşită de aceleaşi regiuni menţionate în cazul industriei. 

În anul 2009, comparativ cu anul 2005, productivitatea muncii a crescut cel mai mult în 

sectorul construcţiilor (de 2 ori, în termeni absoluţi) şi în cel al industriei (de 1.68 ori). În anul 

2009, sectorul industriei regiunii Nord-Vest nu a reuşit să depăşească media naţională, fiind 

cu aproximativ 1 punct procentual sub nivelul naţional, situaţie diferită în sectorul 

construcţiilor, în care a fost înregistrată o valoare mai mare cu aproximativ 2 puncte 

procentuale.




În intervalul de analiză, sectorul serviciilor din regiunea Nord-Vest a înregistrat aproape o 

dublare a productivităţii muncii. Cu toate acestea, nu a reuşit să devanseze media naţională, 

fiind cu 1 punct procentual sub aceasta. În ierarhia naţională, regiunea îşi păstrează locul al 

treilea în ceea ce priveşte productivitatea muncii din sectorul serviciilor, fiind întrecută de 

Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia. Efectele crizei economice sunt resimţite mai ales la nivelul 

acestui sector şi sunt reflectate şi prin indicatorul productivităţii, care, asemenea valorii de la 

nivel naţional, a scăzut în special între 2008 şi 2009, din cauza restrângerii activităţii 

economice. 

În perioada 2008-2012, calculată ca raportul dintre PIB şi numărul persoanelor ocupate, se 

estimează – pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză – o tendinţă 

constantă de creştere, atingând pragul de 58 mii lei pe persoană ocupată în anul 2012. În 

ciuda trendului crescător al productivităţii muncii pe regiune, aceasta are o rată de creştere 

mai mică decât cea existentă la nivel naţional. 

Productivitatea muncii a crescut pe baza disponibilizărilor, dar această creştere nu va fi 

sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. Conform calculelor realizate pe 

baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Regiunea Nord-Vest ocupa, în anul 

2009, între celelalte regiuni ale României, locul 5 ca nivel al productivităţii muncii pe persoană 

angajată, după Bucureşti-Ilfov, Vest, Sud-Muntenia şi Centru. La nivel regional, din graficul de 

mai jos se poate observa că cea mai mare productivitate se înregistrează în judeţul Cluj 

(62734.88 lei/persoană ocupată). 

70000 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

Regiunea 

N-V 

BH BN CJ MM SM SJ 

Productivitatea muncii la nivel regional, anul 2009, lei/persoană ocupată 

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de INS, Tempo Online, cu privire la PIB-ul regional şi populaţia 

ocupată 

Regiunile plasate pe primele locuri (Bucureşti-Ilfov cu o productivitate a muncii dublă faţă de 

Regiunea Nord-Vest) nu sunt aceleaşi plasate pe primele locuri din punct de vedere al PIB-ului 

(numărătorul fracţiei de productivitate). Pentru anul 2009, Regiunea Nord-Vest se situează pe 

locul 3, după Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia. Un nivel înalt al produsului intern brut per 

capita denotă şi o productivitate a muncii ridicată, însoţită de o semnificativă capacitate 

inovativă, iar pentru anul 2009, Regiunea Nord-Vest se află pe locul 4 din punct de vedere al 

56/126




PIB-ului pe cap de locuitor şi, după cum s-a arătat, pe locul 3 din punct de vedere al 

productivităţii muncii. În strânsă legătură cu productivitatea muncii se află investiţiile străine 

directe. Acestea au fost, de regulă, orientate spre sectoarele cu un înalt grad de expunere 

spre competiţie, apte să realizeze niveluri înalte ale productivităţii muncii. 

1.5. Câştigurile salariale 

După cum a fost demonstrat mai sus, indicatorii ce reflectă perfomanţa economiei Regiunii 

Nord-Vest au înregistrat valori favorabile, poziţionând regiunea pe locul III din punct de 

vedere al valorii PIB-ului Regional şi pe locul IV din punct de vedere al PIB-ului pe locuitor. Cu 

toate acestea, la capitolul “câştiguri salariale”, lucrurile sunt puţin diferite. În anul 2010, 

veniturile totale, la nivel naţional, au fost de 2304.3 lei lunar pe gospodărie şi de 795.3 lei pe 

persoană, mai mici cu 0.5%, respectiv cu 0.2% decât în anul 2009. De remarcat este faptul că 

trendul de creştere al veniturilor populaţiei din Regiunea Nord-Vest şi-a păstrat dinamismul 

până în anul 2008 (ritmuri cuprinse între 13% şi 27% de la un an la altul), în 2009, datorită 

turbulenţelor financiare, acestea au crescut cu doar 3.51%, iar în 2010 au scăzut cu 

aproximativ 1 punct procentual comparativ cu 2009. 

Salariile au contribuit cu 48,5 în anul 2009 şi cu 48.1% la formarea veniturilor totale ale 

populaţiei regiunii, în anul 2010. În topul naţional, Regiunea Nord-Vest ocupă locul al patrulea 

cu un venit total lunar pe gospodărie, în anul 2009, de aproximativ 2271 lei, după regiunile 

Bucureşti Ilfov, Vest şi Centru. De asemenea, înregistrează o valoare mai mică cu 45,23 lei faţă 

de media naţională. 

În ceea ce priveşte câştigul salarial nominal mediu net lunar se constată că judeţul care 

înregistrează cea mai mare valoare pentru anul 2010 este Clujul (1389 lei/salariat), situânduse 

la o diferenţă mică sub media naţională (1391 lei/salariat). Un comportament interesant al 

acestui indicator se manifestă în cazul judeţului Sălaj, care în ciuda faptului că are cea mai 

redusă contribuţie la formarea PIB-ului regional, înregistrează al doilea cel mai ridicat câştig 

salarial. 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Câştigul salarial mediu net lunar în judeţele regiunii, lei/salariat 

Sursa: INSSE, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2011”, recalculat cu rata inflaţiei 

57/126 

BH 

BN 

CJ 

MM 

SM 

SJ




Câştigul salarial mediu net lunar în Regiunea Nord-Vest a crescut de la 679 lei/persoană în 

2005, la 1161 lei în 2009. Au fost semnalate creşteri semnificative în anul 2009 în sectoarele: 

„Informaţii şi comunicaţii”, „Învăţământ”, „Industria prelucrătoare”, „Transport, depozitare ”, 

„Construcţii”, „Agricultură şi silvicultură”. Însă, există şi sectoare cu probleme majore în ceea 

ce priveşte câştigul salarial, cum ar fi „Hoteluri şi restaurante”, unde câştigul salarial este de 

doar 989 lei/persoană pe lună, „Sănătate” (1700 lei/persoană pe lună). Cele mai mari salarii 

se înregistrează în „Intermedieri financiare” (3211 lei/persoană pe lună), „Administraţie 

publică şi apărare” (2771 lei/persoană pe lună) şi în „Informaţii şi comunicaţii” (2586 

lei/persoană pe lună). 

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, câştigul salarial mediu net lunar la nivel 

regional se află pe o pantă ascendentă, crescând la 1274 lei/salariat în 2012 şi ajungând la 

1388 lei/salariat, în 2014. Dintre judeţele regiunii, valorile cele mai mari sunt înregistrate în 

Cluj, urmat de Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare, Maramureş, iar pe ultimul loc se situează 

judeţul Bihor. În acest judeţ, veniturile medii lunare continuă să fie cele mai mici din regiune, 

fiind mai mici cu 26% şi faţă de media naţională. 

Aşadar, din punct de vedere al câştigurilor salariale în anul 2010 conform Institutului Naţional 

de Statistică, în ierarhia naţională judeţul Cluj (primul judeţ al regiunii) se află pe locul VI, la 

egalitate cu judeţul Prahova după Bucureşti, Ilfov, Gorj, Argeş şi Timiş. S-a observat că acest 

indicator diferă semnificativ între angajaţii de sex feminin şi cei de sex masculin, în sensul în 

care bărbaţii au un salariu mai mare decât cel al femeilor. Această tendinţă se păstrează şi la 

nivel naţional. 

Până în anul 2008, angajatorii au concurat între ei pentru candidaţii cu talent, aflându-se sub 

presiunea majorării salariilor. Mare parte din absolvenţii vizaţi de angajatori erau în căutarea 

unui loc de muncă în afara ţării. Efectele negative ale recesiunii globale s-au resimţit şi la nivel 

regional pe piaţa forţei de muncă prin canalul salariilor. Astfel, trendul ascendent al acestora 

a stagnat. Însă, pe lângă remunerarea financiară, viitorii angajaţi sunt interesaţi şi de 

oportunităţile de dezvoltare a carierei profesionale, opţiuni de relocare, pachete de servicii 

medicale şi alte astfel de avantaje şi recompense fără caracter monetar. Unul dintre 

avantajele competitive ale forţei de muncă din Regiunea Nord-Vest este competenţa 

lingvistică într-o gamă variată de limbi străine printre care engleză, franceză, maghiară, 

spaniolă, germană, norvegiană, finlandeză. 

2. Investiţiile străine directe şi comerţul exterior – nivelul de specializare al regiunii 

2.1. Investiţiile străine directe 

Potrivit Oficiului National al Registrului Comerţului, investiţiile străine din regiunea Nord- 

Vest o poziţionează, în anul 2011, pe locul 5 la nivelul României ca valoare a capitalului social 

subscris şi pe locul 3 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate. 

Conform studiului realizat de Banca Naţională a României, în Regiunea Nord-Vest, valoarea 

investiţiilor străine directe era de 2.232 milioane euro, în anul 2010. Faţă de anul de 

58/126




referinţă, 2005, investiţiile regiunii au crescut cu aproximativ 78%, dinamică situată cu 

aproape 50% sub rata naţională de creştere (140%). 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Valoare mil. Euro – total Valoare mil. Euro - greenfield 

Investiţiile străine directe realizate, 2005-2010, mil. euro 

Sursa: Studiile ”Investiţiile străine directe în România”, BNR, 2005-2010 

5,8 4,6 4,5 4,3 3,9 4,2 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

National NV 

Ponderea în total ISD naţional, 2005-2010, procent 

Sursa: BNR, ”Investiţiile străine directe în România în anul 2010”, 2011 

59/126 

Din totalul investiţiilor străine directe în 

întreprinderile greenfield (investiţii realizate de 

la zero de către investitorii străini) înregistrate 

la nivel naţional, în anul 2010, regiunea Nord- 

Vest a atras doar 4,8% din cele 25.179 milioane 

de euro, situându-se pe locul al V-lea, după 

Bucureşti-Ilfov, Centru, Vest şi Sud-Muntenia. 

Este remarcată o tendinţă de concentrare a acestor investiţii în special în Regiunea Bucureşti- 

Ilfov, care de la un an la altul reuşeşte să atragă din ce în ce mai multe investiţii străine directe 

în întreprinderi greenfield. Comparativ cu anul de referinţă, când regiunea se afla pe locul al 

IV-lea din perspectiva acestui indicator, situaţia investiţiilor s-a înrăutăţit, ceea ce ar putea 

reprezenta un semnal de alarmă pentru o revizuire a priorităţilor de dezvoltare. 

În ceea ce priveşte ponderea în totalul ISD din ţară, poziţia pe care o deţine Regiunea Nord- 

Vest este constantă, aceasta atrăgând, până în anul 2010, 4,2% din valoarea totală a 

investiţiilor străine directe din România.




Sud-Vest 

Oltenia 

Sud-Est 

Sud Muntenia 


Centru 


60/126 

Nord-Est 

Bucuresti-Ilfov 

Investiţiile străine directe şi gradul de atractivitate al regiunilor, 2010, procente din total ISD naţional (52.585 

milioane euro) 

Sursa: BNR, ”Investiţiile străine directe în România în anul 2010”, 2011 

La nivel teritorial, poate fi observată o tendinţă a ISD de a se orienta spre regiunea de 

dezvoltare Bucureşti-Ilfov (62.2%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD într-o măsură 

importantă fiind regiunea Centru (7.4%), regiunea Sud Muntenia (7.3%), regiunea Vest (6.5%) 

şi regiunea Sud-Est (6.3%). Cea mai puţin atractivă pentru investitorii străini este regiunea 

Nord-Est (2.4%). Regiunea Nord-Vest ocupă locul 6 în clasamentul ISD, în intervalul 2005- 

2010. 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

1525 

1584 

2032 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 

1875 

1075 

BH BN CJ MM SM SJ Regiunea NV 

Evoluţia numărului de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, în 

perioada 2005-2011, la nivel de judeţe şi regiune 

Sursa: Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, lunar, calcule proprii 

846 

867




Situaţia radierilor de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social la nivelul 

regiunii Nord-Vest şi la nivel judeţean, este prezentată în graficul de mai jos: 

1400 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

165 

1171 

555 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 

61/126 

909 

670 

BH BN CJ MM SM SJ Regiunea NV 

Evoluţia radierilor de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, în perioada 2005-2011, la 

nivel de judeţe şi regiune 


1600 

1400 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

-200 

1360 

413 

1477 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 

966 

405 

BH BN CJ MM SJ SM NV 

Structura soldului numărului de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, în perioada 2005- 

2011, la nivel de judeţe şi regiune 


387 

459 

185 

682




În ceea ce priveşte repartiţia întreprinderilor cu capital străin în judeţele din regiunea Nord- 

Vest, poate fi observată o concentrare a acestora în 2 din cele 6 judeţe: pentru anul 2011, 

judeţul Bihor a atras 37,7% din investiţii (327 societăţi comerciale), iar judeţul Cluj 30,44% 

(264 societăţi comerciale). Judeţele Sălaj şi Bistriţa-Năsăud sunt cele mai puţin atractive 

judeţe ale regiunii, direcţionarea ISD spre aceste 2 judeţe şi implementarea unor măsuri de 

atragere a investiţiilor ar trebui să reprezinte o prioritate. În intervalul de timp 2005-2011, se 

poate observa un trend negativ al înmatriculărilor societăţilor comerciale cu participare 

străină la capitalul social, numărul acestora scăzând cu 57%, tendinţa fiind mai pronunţată în 

anii loviţi de criza economică. 

La nivelul regiunii Nord-Vest, judeţul Cluj ocupa locul 3 după numărul de firme cu contribuţie 

străină înregistrate în perioada 1991-2011, cu un total de 7.147 societăţi comerciale (după 

Municipiul Bucureşti şi judeţul Timiş). Din punct de vedere al valorii capitalului social 

subscris, judeţul Bihor se situează pe locul 4 în ierarhia naţională. De cealaltă parte, în 

judeţul Maramureş se înregistrează cea mai mică valoare a capitalului social subscris - locul 

33 la nivel naţional -, iar ca număr de firme pe ultimul loc la nivel regional se situează judeţul 

Sălaj cu doar 789 de firme cu participare străină la capital – locul 30 la nivel naţional. 

Regiune/Judeţ Număr Mii Euro 

Nord-Vest 20.095 1.905.162,3 

Bihor 6.445 953.599,3 

Bistriţa-Năsăud 1.125 104.158,8 

Cluj 7.147 573.213,3 

Maramureş 2.296 66.969 

Satu Mare 2.293 95.634,8 

Sălaj 789 111.587,1 

Societăţi comerciale cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris, în perioada 1991- 

2011, sold existent la 31 decembrie 2011 

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 

Bucuresti-Ilfov; 

42,26 

Centru; 10,34 

62/126 

Nord-Est; 5,2 

Sud-Est; 6,13 

Sud Muntenia; 5,67 

Sud-Vest Oltenia; 

3,15 

Vest; 13,62 

Nord-Vest; 13,59 

Numărul înmatriculărilor de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, pe regiuni de 

dezvoltare, 2011 

Sursa: Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, lunar, calcule proprii

Bucuresti-Ilfov; 33,3 




Centru; 12,35 

63/126 

Nord-Est; 7,03 

Nord-Vest; 12,35 

Sud-Est; 8,6 

Sud Muntenia; 8,08 

Sud-Vest Oltenia; 

4,64 

Vest; 12,12 

Radieri de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, pe regiuni de dezvoltare, 2011 


Graficul de mai sus arată repartiţia societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul 

social pe regiuni de dezvoltare pentru anul 2011, astfel că în regiunea Nord-Vest îşi 

desfăşoară activitatea 13.59% din numărul societăţilor comerciale cu capital străin din 

România, situându-se, din punct de vedere al acestui indicator, pe locul al III-lea în ierarhia 

naţională, după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest. Cel de-al doilea grafic arată situaţia radierilor 

de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, regiunea Nord-Vest plasânduse 

pe locul al doilea, alături de regiunea Vest (12,35%), în ierarhia naţională. 

Din punct de vedere al soldului numărului de societăţi comerciale cu participare străină la 

capitalul social pe regiuni de dezvoltare, pentru anul 2011, se observă că regiunea Nord-Vest 

se situează pe locul al III-lea în ierarhia naţională, după Bucureşti-Ilfov şi Vest. 

Valoarea capitalului social subscris la nivelul Regiunii Nord-Vest a reprezentat în anul 2011, 

doar 1,76% din valoarea totală a capitalului social subscris înregistrat la nivel naţional. 

35000000 

30000000 

25000000 

20000000 

15000000 

10000000 

5000000 

0 

437585,5 391727,2 

4236897,7 

163812,9 

3424919,2 

851790 

2385339,1 

20540735,1 

32432806,7 

NE SE SM SVO V NV C BI Romania 

Capitalul străin subscris vărsat în firmele din regiunea Nord-Vest comparativ cu restul regiunilor, 2011, mii 

Euro 

2011





Atractivitatea Regiunii Nord-Vest este determinată de o multitudine de factori, printre aceştia 

numărându-se şi înalta calificare a forţei de muncă relativ necostisitoare şi al gradului de 

disponibilitate al acestui factor. Investitorii străini au înţeles acest avantaj, investind în mod 

deosebit în sectoarele puternic intensive în muncă. Astfel, trendul global este respectat, 

dezvoltarea economică fiind asociată mai mult cu noile tehnologii şi mai puţin cu resursele 

naturale şi energetice. Există o modificare şi în ceea ce priveşte producţia, aceasta a început 

să devină tot mai mult intensivă în competenţe profesionale. La nivel regional se constată un 

interes crescut în direcţia sectoarelor care se bazează pe formele moderne ale specializării, o 

importanţă redusă fiindu-le acordată celor tradiţionale. 

Principalele ISD realizate în intervalul 2005-2011, extrase din Top 40 societăţi comerciale după 

participare străină la capitalul social total subscris, la nivelul Regiunii Nord-Vest, după 

numărul de angajaţi şi după obiectul de activitate sunt următoarele: 

Nr. Crt. Firmă Judeţ Investitor Număr de 

angajaţi în 

2011 

64/126 

Cod CAEN Sector 

1. MECHEL CAMPIA TURZII CJ ELVEŢIA 5.169 2410 Industria 

metalurgică 

2. SILCOTUB SA SJ PORTUGALIA 1.348 2420 Industria 

3. ELECTROLUX ROMANIA 

SA 

metalurgică 

SM SUEDIA 1.002 2751 Industria 

echipamentelor 

electrice 

4. EMERSON SRL CJ OLANDA 698 7112 Servicii de 

arhitectură şi 

inginerie, 

activităţi de 

testări şi analiză 

5. AVIVA SRL MM MAREA 

BRITANIE 

672 1610 

tehnică 


6. SHINHEUNG 

BH COREEA SUD 563 2611 Industria 

ELECTRONICS SRL 

calculatoarelor 

şi a produselor 

electronice şi 

optice 

7. ADA FABRICA DE MOBILA BH AUSTRIA 501 3109 Industria 

SRL 

mobilei 

8. PHARMAFARM SA CJ SLOVENIA 413 4646 Comerţ cu 

ridicata al 

produselor 

farmaceutice 

9. LAPP INSULATORS SA CJ GERMANIA 401 2342 Industria 

produselor din 

minerale 

nemetalice 

10. WEIDMÜLLER INTERFACE MM GERMANIA 360 2790 Industria 

ROMANIA 

echipamentelor




electrice 

11. ROSEYARNS SRL BN LUXEMBURG 337 1310 Industria textilă 

şi a articolelor 

de 

12. FAIST MEKATRONIC SRL BH MAREA 

BRITANIE 

13. ANTREPRIZA DE 

REPARATII SI LUCRARI 

ARL CLUJ SA 

65/126 

îmbrăcăminte 

305 2511 Industria 

construcţiilor 

metalice şi a 


metal 

CJ AUSTRIA 305 4211 Construcţii 

14. IRROM INDUSTRIE SRL CJ ITALIA 302 2521 Industria 




metal 

15. ZAHARUL ORADEA SA BH FRANTA 268 1081 Industria 

alimentară 

16. COMAU ROMANIA SRL BH ITALIA 268 7112 Servicii de 

arhitectură şi 

inginerie, 


testări şi analiză 

tehnică 

17. INFORM MEDIA SRL BH UNGARIA 262 5813 Industrii 

culturale şi 

18. TRELLEBORG 

AUTOMOTIVE SRL 

19. XILOBAIA SRL MM MAREA 

creative 

CJ SUEDIA 205 2932 Industria 

mijloacelor de 

transport 

180 1610 Industria 

BRITANIE 

lemnului 

MM FINLANDA 173 1610 Industria 

20. KARELIA – UROFLOOR 

SRL 

lemnului 

21. FAIST METALWORKING BH ITALIA 168 2511 Industria 

SRL 




metal 

22. ECODIESEL SRL BH ITALIA 164 1920 Industria 

produselor de 

cocserie 

23. SAINT GOBAIN WEBER CJ FRANTA 157 2364 Industria 

ROMANIA SRL 



nemetalice 

24. FILECA INDUSTRY BN ITALIA 149 1310 Industria textilă 

şi a articolelor 

de 


25. ARDELEANA HOME SM GERMANIA 148 1439 Industria textilă 

TEXTILES SRL 

şi a articolelor




26. BOOTSVANIA SRL CJ SPANIA 143 1520 

de 


Industria 

încălţămintei 

27. TSE DEVELOPMENT CJ MAREA 140 6201 Telecomunicaţii 

ROMANIA SRL 

BRITANIE 

28. GALASSINI ROMANIA SRL BH ITALIA 135 4941 Transporturi 

29. ROSENDAHL INDUSTRIAL 

SERVICES SRL 

SM AUSTRIA 120 2511 Industria 




metal 

30. GRANDEMAR SA CJ OLANDA 117 0811 Industria 

extractivă 

31. THUNDERFLEX SRL CJ ITALIA 106 2219 Industria 

32. DONGYANG E & P 

ROMANIA SRL 

66/126 

cauciucului 

BH COREEA DE SUD 104 2711 Industria 


electrice 

33. VITESSE SRL BN ITALIA 94 1320 Industria textilă 

34. IMM HYDRO EST SRL CJ ITALIA 79 2219 Industria 

cauciucului 

35. ECO-ENERG-LEMN SA MM SUA 70 1629 Industria 

lemnului 

36. VALMAX IMPEX SRL CJ AUSTRIA 58 3811 Gestionarea 

deşeurilor 

37. VLG RO SRL CJ UNGARIA 58 4639 Comerţul cu 

ridicata al 

produselor 

alimentare 

38. HASIT ROMANIA SRL CJ GERMANIA 55 2364 Industria 



39. CPL CONCORDIA FILIALA 

CLUJ ROMANIA 

nemetalice 

CJ ITALIA 51 3522 Producţia şi 

furnizarea de 

energie 

electrică 

40. CONSTRUROM SA MM PORTUGALIA 51 4211 Construcţii 

41. JMI RO SRL BH COREEA SUD 50 4652 Comerţ cu 

ridicata al 

componentelor 

şi 


electronice şi de 

telecomunicaţii 

42. OTK PRINT RO SRL CJ CEHIA 47 1812 Industrii 

culturale şi 

creative 

43. CORTUSA SRL CJ SPANIA 44 2560 Industria 




metal




44. ULMA PACKAGING SRL CJ SPANIA 44 2893 Industria 


45. INTER CARS ROMANIA 

SRL 

67/126 

transport 

CJ POLONIA 41 4531 Comerţ cu 

ridicata de 

piese şi 

accesorii pentru 

autovehicule 

46. HECO SCHRAUBEN SRL CJ GERMANIA 40 2594 Industria 




metal 

47. SARMATEC SRL CJ FRANTA 38 2593 Industria 




48. HARSCO 

INFRASTRUCTURE 

ROMANIA SRL 

metal 

CJ GERMANIA 37 4673 Comerţ cu 

ridicata al 

materialului 

lemnos 

49. EURO CARAMIDA BH ITALIA 36 2332 Industria 



50. ALPES INTERNATIONAL BH ITALIA 34 1310 

nemetalice 

Industria 

ROMANIA SRL 

textilelor 

51. LEMNFOREST BH ITALIA 34 1610 Industria 

lemnului 

52. SCHLEMMER ROMANIA SM GERMANIA 33 2221 Industria 

SRL 

materialelor 

plastice 

53. AEGON ASIGURARI DE CJ 

VIATA SA 

OLANDA 32 6511 Asigurări 

54. VALCO SA MM OLANDA 27 1101 Industria 

băuturilor 

alcoolice 

55. FORTPRES CUG SA CJ UCRAINA 26 2891 Industria 


transport 

56. SAINT-GOBAIN ABRAZIVI SM FRANTA 25 2399 Industria 

SRL 



nemetalice 

57. SAPIENT SRL BH AUSTRIA 22 6831 Agenţii 

imobiliare 

58. TUBMAN CO SRL CJ PANAMA 22 7022 Activităţi de 

consultanţă 

59. ROTER ROMANIA BN ITALIA 19 2562 Industria 




metal

60. AEGON – SOCIETATE DE 

ADMINISTRARE A UNUI 

FOND DE PENSII 

ADMINISTRAT PRIVAT SA 




CJ OLANDA 16 6530 Asigurări 

61. LOTUS CENTER SA BH UNGARIA 16 6820 Tranzacţii 

imobiliare 

62. S&MG SRL CJ GERMANIA 14 0990 Industria 

extractivă 

63. IMOFINANCE SRL CJ AUSTRIA 13 7010 Activităţi ale 

direcţiilor 

64. BELLINI CONSTRUCTII SRL BH ITALIA 13 4673 Comerţ cu 

ridicata al 

materialului 

lemnos 

65. SAB ICM SRL SM AUSTRIA 13 2562 Industria 




metal 

66. INTEROIL SA BH OLANDA 9 1041 Industria 

alimentară 

67. TEXTIL GROUP 2000 SRL SM ITALIA 8 1310 Industria textilă 

68. PROIMOB SRL SM DANEMARCA 8 4110 Construcţii 

69. EMFESZ ROMANIA SRL CJ UNGARIA 7 3514 Comercializarea 

energiei 

70. HANNA INSTRUMENTS 

SRL 

68/126 

electrice 

SJ ITALIA 6 2651 Industria 

componentelor 

electrice 

71. RODEN AGRO SRL CJ DANEMARCA 2 0150 Agricultură 

Sursa: Buletinele ONRC, din ianuarie 2005-decembrie 2011, cu număr de angajaţi şi obiect de activitate 

actualizat conform bilanţului de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice 

Se poate observa faptul că ţările din care provin cei mai mulţi investitori sunt: Italia, 

Germania, Austria, Franţa, UK, Spania, Ungaria, iar domeniile de activitate ale celor mai 

multe firme străine sunt: industria echipamentelor electrice, industria construcţiilor metalice 

şi a produselor din metal, industria lemnului, industria produselor din minerale nemetalice, 

industria metalurgică şi industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte (se obţin produse cu 

valoare adăugată ridicată).




Ţările din care provin principalii investitori în regiunea Nord-Vest, prelucrare date în ArcGIS 

2.2. Comerţul exterior 

Un element important al nivelului de dezvoltare regional este reprezentat de evoluţia 

comerţului exterior, reflectat prin volumul exporturilor şi importurilor, precum şi structura 

acestora pe pieţe de desfacere şi produse. Astfel, se poate observa, din graficul următor, 

evoluţia comerţului internaţional al regiunii în perioada 2007-2011, prelucrat după buletinele 

statistice lunare ale judeţelor, disponibile doar din anul 2007. 

8000000 

7000000 

6000000 

5000000 

4000000 

3000000 

2000000 

1000000 

0 

-1000000 

-2000000 

-3000000 

2007 2008 2009 2010 2011 

69/126 

Exporturi 

Importuri 

Evoluţia tranzacţiilor externe a Regiunii Nord-Vest, 2007-2011 (mii euro) 

Sursa: INS, Buletinele statistice lunare ale judeţelor, disponibile din 2007 

Sold




Este evidentă tendinţa de creştere a volumului exporturilor, atât la nivel regional, însă trendul 

se respectă şi la nivel naţional. De asemenea, poate fi remarcată a contracţie a activităţii de 

export în perioada crizei economice. La nivel regional, în perioada 2007-2011, exporturile FOB 

au crescut de 2 ori, atingând în anul 2011 valoarea de 7.020.651 mii euro. Creşterea 

importurilor CIF a fost mai puţin susţinută, însă acestea au atins pragul superior în anul 2010, 

când s-a înregistrat o valoare de 6.402.598 mii euro, acest lucru s-a datorat şi aprecierii 

monedei naţionale faţă de moneda europeană, fenomen care a descurajat producătorii şi 

exportatorii români. 

500000 

0 

-500000 

-1000000 

-1500000 

2007 2008 2009 2010 2011 

CJ -1121160 -1211242 -555099 -419212 -84960 

BN 54929 42784 73973 5778 36938 

BH -504445 -397897 -162761 -223294 -13679 

SJ -39290 -75974 -9410 85779 105095 

MM 6566 51833 82448 120751 166117 

SM -148918 -135479 -131613 -96415 -62911 

CJ BN BH SJ MM SM 

Soldul balanţei comerciale, pe judeţe, 2007-2011, mii euro 

Sursa: INS, Buletinele statistice lunare ale judeţelor 

Cu toate acestea, cel mai mare deficit al balanţei comerciale regionale a fost înregistrat în 

anul 2007. Începând cu anul 2009 s-a remarcat o tendinţă de recuperare a nivelului de sold al 

balanţei comerciale, fenomen ce nu reprezintă rezultatul creşterii exporturilor faţă de 

importuri, ci al unei reduceri importante a activităţii comerciale per ansamblu. Pentru anul 

2011, statisticile sunt favorabile, astfel că până în luna octombrie a anului menţionat s-a 

înregistrat un excedent al balanţei comerciale regionale, iar judeţele care au contribuit cel mai 

mult la acest lucru fiind Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. 

2500000 

2000000 

1500000 

1000000 

500000 

0 

2007 2008 2009 2010 2011 


70/126

3000000 

2500000 

2000000 

1500000 

1000000 

500000 

0 




Exporturile totale pe judeţe, mii euro 


2007 2008 2009 2010 2011 


Importurile totale pe judeţe, mii euro 


După cum se poate observa din graficele de mai sus, cele mai mari exporturi sunt înregistrate 

de judeţul Cluj. Atât importurile cât şi exporturile sunt foarte concentrate pe anumite grupe 

de mărfuri: “Maşini şi aparate electrice”, care însumează trei pătrimi din exporturi precum şi 

63,2% din importuri urmată, la mare distanţa, de “Produse metalurgice” (6% din exporturi şi 

6,2% din importuri). Din punct de vedere al exporturilor, judeţul Cluj se plasează pe locul 4 în 

România – după Bucureşti, Argeş şi Timiş – cu o pondere de 6,4% (2011) în totalul exportului 

ţării. Judeţul cu cea mai slabă activitate comercială este Sălajul, care contribuie cu doar 5% la 

exporturile totale ale Regiunii. 

120,00% 

100,00% 

80,00% 

60,00% 

40,00% 

20,00% 

0,00% 

2007 2008 2009 2010 2011 

71/126 

Exp/Imp 

Acoperirea importurilor prin exporturi în Regiunea Nord-Vest, 2007-2011 

Sursa: INS 

Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi are o medie în perioada analizată de 

aproximativ 80%. Evoluţia ratei de acoperire a importurilor prin exporturi este evidenţiată în 

graficul de mai sus. În ierarhia naţională, regiunea Nord-Vest se plasează pe locul al treilea din 

perspectiva valorii exporturilor (după Bucureşti-Ilfov şi Sud Muntenia). 

La nivel regional, regiunea Nord-Vest înregistrează un excedent al balanţei comerciale pentru 

următoarele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat, în anul 2010:

400000 

350000 

300000 

250000 

200000 

150000 

100000 

50000 

0 




III IX XI XII XVI XX XXII 

Balanţă comercială pozitivă 2010, mii Euro 

Sursa: INS 

Se poate observa că cea mai mare valoare a balanţei comerciale (unde se înscriu cele mai 

mari valori ale exporturilor) se înregistrează în Secţiunile XII – ”Încălţăminte, pălării, umbrele 

şi articole similare” , XX – ”Mărfuri şi produse diverse” şi XVI – ”Maşini aparate şi echipamente 

electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”. 

Mai specific, la nivel de capitole din cadrul respectivelor Secţiuni cu balanţă comercială 

pozitivă, situaţia stă în felul următor: Capitolul 64 – ”Încălţăminte, ghete şi articole similare; 

părţi ale acestor articole” (din Secţiunea XII), pentru Capitolul 85 – ”Maşini, aparate şi 

echipamente electrice şi părţi ale acestora” (pentru Secţiunea XVI) şi pentru Capitolul 94 – 

”Mobilă; Mobilier medico-chirurgical; Articole de pat şi similare; Aparate de iluminat 

nedenumite” (pentru Secţiunea XX) se înregistrează cele mai înalte valori ale exporturilor. 

La nivelul judeţului Cluj, cele mai mari valori ale exporturilor în anul 2010, se înregistrează în 

următoarele Secţiuni ale Nomenclatorului Combinat: XI, XII, XVI, XX, XXII şi, de asemenea, în 

Capitolele: 07 – ”Legume, Plante, Rădăcini şi tuberculi”, 08 – ”Fructe comestibile”, 16 – 

”Preparate din carne, din peşte sau din crustacee”, 40 – ”Cauciuc şi articole din cauciuc”, 72 – 

”Fontă, fier şi oţel”, 78 – ”Plumb şi articole din plumb”, 86 – ”Vehicule şi echipamente pentru 

căile ferate sau similare şi părţi ale acestora”. 

La nivelul judeţului Bihor, se înregistrează valori pozitive ale balanţei comerciale pentru 

următoarele :Secţiunile: XII, XVI, XX şi XXII şi Capitolele: 01 – ”Animale vii”, 05 – ”Alte produse 

de origine animală”, 07 – „Legume, plante, rădăcini şi tuberculi”, 12 – ”Seminţe şi fructe 

oleaginoase ; seminţe şi fructe diverse; plante industriale sau medicinale”, 16 – ”Preparate din 

carne, din peşte sau din crustacee”, 19 – ”Preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon, 

produse de patiserie”, 22 – ”Băuturi, lichide alcoolice şi oţet”, 26 – ”Minereuri, zgură şi 

cenuşă”, 50 – ”Mătase”, 61 – 62 – ”Articole şi accesorii de îmbrăcăminte”, 76 – ”Aluminiu şi 

articole din aluminiu”. 

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, exporturile sunt cele mai mari pentru următoarele grupe 

de produse: 

- Secţiunile I, IV, IX, XI, XII, XIII, XVI, XVII, XX, XXII 

72/126




- Capitolele: 01, 07, 16, 20, 25, 41, 42, 44, 50, 53, 54, 55, 61, 63, 64, 70, 72, 84, 85, 86, 

87, 94, 96 

În judeţul Maramureş, se înregistrează următoarele performanţe la export: 

- Secţiunile: III, IX, XII, XVI, XX, XXII 

- Capitolele: 07, 09, 15, 17-19, 40, 42, 44, 56, 61-63, 64-65, 69, 76, 78, 81, 85, 89, 94 

În judeţul Satu Mare există o preferinţă şi o performanţă pentru exportul următoarelor grupe 

de mărfuri: 

- Secţiunile: III, VII, IX, XI, XII, XVI, XX 

- Capitolele: 08, 19, 40, 44, , 61-63, 64-65, 85, 94 

Ultimul judeţ analizat, Sălajul, exportă următoarele grupe de mărfuri: 

- Secţiunile: XI, XV, XVIII, XX 

- Capitolele: 01, 05, 07, 08, 12, 19, 20, 30, 51, 61-63, 64-65, 72-73, 83, 90, 94 5 

Cu ajutorul datelor furnizate de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor 

Străine pentru anul 2011, am putut realiza următoarele tabele care prezintă principalii 

exportatori regionali în comerţul extra UE şi intra UE, precum şi domeniile de activitate: 

Extra UE – PRINCIPALII EXPORTATORI 

Nr. 

Crt. 

Companie Domeniu de activitate Judeţ 

1. NOKIA Industria echipamentelor de comunicaţii CJ 

2. SILCOTUB SA Industria metalurgică SJ 

3. REMATINVEST SRL Distribuţia apei CJ 

4. BECHTEL INTERNATIONAL INC. SRL Construcţii 

RENO 

CJ 

5. MECHEL CÂMPIA TURZII SA Industria metalurgică CJ 

6. ARAMIS INVEST SRL Industria mobilei MM 

7. CELESTICA (România) SRL Industria calculatoarelor (hardware) BH 

8. TERAPIA SA Industria farmaceutică CJ 

9. ITALSOFA ROMANIA SRL Industria mobilei MM 

10. RAAL SA Industria mijloacelor de transport BN 

11. INTEX SA Industria textilă şi a articolelor de BN 

12. 


CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE Industria cauciucului şi maselor plastice 

ROMÂNIA 

SM 

13. UNIVERSAL ALLOY CORPORATION Industria metalurgică 

EUROPE 

MM 

14. ZES ZOLLNER ELECTRONIC SRL Industria echipamentelor electrice SM 

15. SIMEX GRUP SRL Industria mobilei SJ 

16. ROMBAT SA Industria echipamentelor electrice BN 

17. RANCOS FOREST SRL Comerţul materialului lemnos BN 

18. TAPARO SRL Industria mobilei MM 

19. BIHORE SRL Industria pielăriei şi încălţămintei BH 

5 Nomenclatorul Combinat este prezentat în anexe. 

73/126




20. SC ARA SHOES ROMÂNIA SRL Industria pielăriei şi încălţămintei BH 

21. YANG INTERNATIONAL SRL Intemerdieri în comerţul cu mobilă BN 

22. PLIMOB SA Industria mobilei MM 

23. DUMIDORSIV IMPEX SRL Comerţul animalelor vii BH 

24. ESTORI 2005 SRL Industria pielăriei şi încălţămintei SM 

25. ROMESPA SRL Comerţul animalelor vii BH 

26. ANVIS ROM SRL Industria mijloacelor de transport SM 

27. PRO STILL TECH SRL Intermedieri în comerţul cu textile SM 

28. MENTSERVICE SA Industria construcţiilor metalice SJ 

29. DRILLING EQUIPMENT SRL Comerţ cu ridicata al maşinilor SJ 

30. SOFTDONA SRL Închirierea bunurilor imobiliare SJ 

Intra UE – PRINCIPALII EXPORTATORI 

Nr. 

Crt. 

Companie Domeniu de activitate Judeţ 

1. CELESTICA (România) SRL Industria 

(hardware) 

calculatoarelor BH 

2. SC NOKIA ROMANIA SRL Industria 

comunicaţii 

echipamentelor de CJ 

3. SC MOELLER ELECTRO PRODUCTIE SRL Industria echipamentelor electrice MM 

4. SC DRM DRAXLMAIER ROMANIA Industria mijloacelor de transport SM 

5. 

SISTEME ELECTRICE SRL 

SC LEONI WIRING SYSTEMS RO SRL Industria mijloacelor de transport BN 

6. ZAHĂRUL ORADEA SA Industria alimentară BH 

7. SC SILCOTUB SRL Industria metalurgică SJ 

8. SC CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE Industria cauciucului şi maselor SM 

ROMANIA SRL 

plastice 

9. SC ARAMIS INVEST SRL Industria mobilei MM 

10. ITALSOFA ROMANIA SRL Industria mobilei MM 

11. MECHEL CÂMPIA TURZII SA Industria metalurgică CJ 

12. SC ZES ZOLLNER ELECTRONIC SRL Industria echipamentelor electrice SM 

13. TAPARO SRL Industria mobilei MM 

14. SC FUJIKURA AUTOMOTIVE ROMANIA Industria mijloacelor de transport 

SRL 

CJ 

15. ROMBAT SA Industria echipamentelor electrice BN 

16. SC SILVANIA WORSTED SPINNING SRL Industria textilelor şi a articolelor SJ 

de îmbrăcăminte 

17. SC ELECTROLUX ROMANIA SA Industria echipamentelor electrice SM 

18. SC ECKERLE AUTOMOTIVE SRL Industria mijloacelor de transport CJ 

19. SC ARDEALUL SA Industria alimentară SM 

20. SC ITALTEXTIL SARATA SRL Industria textilelor şi a articolelor BN 


21. SC ROSEYARNS SRL Industria textilelor şi a articolelor BN 


74/126




22. SC ECOLOR SRL Industria mobilei CJ 

23. PLEXUS SERVICES RO SRL Industria calculatoarelor BH 

24. RAAL SA Industria mijloacelor de transport BN 

25. PLIMOB SA Industria mobilei MM 

26. BIHORE SRL Industria pielăriei şi încălţămintei BH 

27. SAPICO CHEMICAL INTERNATIONAL Comerţul materialului lemnos 

SRL 

BH 

28. SC SAMTEX SA Industria textilelor şi a articolelor SJ 


29. SC INSTRUMENTS SRL Industria componentelor electrice SJ 

30. SC SILVANA SA Industria textilelor şi a articolelor SJ 


Din tabelele de mai sus, putem observa câteva domenii de activitate recurente, ceea ce poate 

indica un anumit grad de specializare al regiunii. În următorul subcapitol vom analiza acest 

aspect prin intermediul calculului indicatorului avantajului comparativ revelat. 

2.3. Indicatorul avantajului comparativ revelat – potenţialul de specializare al regiunii 


Deschiderea economiei regionale către cea internaţională a determinat conturarea unor 

specializări noi, în care cunoaşterea avantajelor comparative şi a celor competitive capătă o 

importanţă primordială. La baza specializării sectoriale pe produse şi servicii stau avantajele 

comparative. 

Specializarea unei anumite regiuni într-un anumit sector poate fi măsurată prin intermediul 

mai multor indicatori, printre care şi “avantajul comparativ aparent sau revelat” 6 . Prin 

intermediul acestui indicator se pot determina sectoarele slabe sau puternice ale unei regiuni. 

Rezultatele obţinute din formula de calcul a avantajului comparativ sunt favorabile dacă 

valoarea indicatorului este pozitivă, caz în care grupa de produse sau produsul considerat este 

mai eficient comercializat comparativ cu comerţul pe regiune, şi nefavorabile atunci când 

acesta are valori negative, situaţie în care apare un dezavantaj comparativ. Formula de calcul 

este următoarea: 

i – produsul sau grupa de produse; 

r – regiunea; 

X – exporturi; 

M – importuri. 

RCA = ln(Xir/Mir)/(Xr/Mr) 7 , unde: 

6 Zaman Gheorghe, Sistemul de indicatori ai competitivităţii româneşti în contextul dezvoltării durabile, material 

realizat în cadrul Şcolii de Vară Itinerante AFER, Ediţia a IIIa „Competitivitate şi dezvoltare durabilă din 

perspectiva integrării europenr 2010” 

7 Monica Pop Silaghi, România în tranziţie. Comerţul exterior şi creşterea economică, Editura Economică, 

Bucureşti, 2006, p.210 

75/126

Cod 

NC 




Secţiuni, capitole din NC 2007 2008 2009 2010 

I Animale vii şi produse animale -0,11209 -0,4326 -0,65454 -0,4315 

II Produse vegetale -0,7647 -0,66353 -0,82581 -0,24868 

III Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale 1,275455 1,627 1,0499 0,796605 

IV Produse alimentare, băuturi, tutun -0,62786 -0,55216 -0,53495 -0,64979 

V Produse minerale -3,54666 -4,72961 -3,71034 -2,14346 

VI Produse ale industriei chimice şi ale industriilor 

conexe -1,40916 -1,07383 -1,70534 -1,59069 

VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea -0,98094 -0,76665 -0,58806 -0,50388 

VIII Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din 

acestea -1,48874 -1,4303 -1,63752 -1,5065 

IX Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele -0,24076 -0,20449 0,08486 0,298195 

X Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton ; 

hârtie şi carton şi articole din acestea -0,43663 -0,57903 -0,88374 -1,11941 

XI Materii textile şi articole din acestea 0,532966 0,495669 0,328728 0,20717 

XII Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare 1,616866 1,536223 1,294402 0,807344 

XIII Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi alte 

materiale similare -1,18743 -1,51768 -1,2498 -1,02654 

XV Metale comune şi articole din acestea -0,19195 -0,39405 -0,27427 0,141435 

XVI Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate 

de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini 0,218672 0,31157 0,180778 0,173765 

XVII Mijloace de transport -1,46068 -1,14567 -0,58754 -0,51014 

XVIII Instrumente şi aparate optice, fotografice, 

cinematografice, de măsură, de control sau precizie -0,48202 -0,70159 -0,33699 -0,61701 

XX Mărfuri şi produse diverse 1,229551 1,018669 1,071127 0,935883 

XXII Alte produse nenominalizate în altă parte -0,91821 -1,60493 -0,58974 -0,52902 

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor statistice referitoare la comerţul exterior pe grupe de mărfuri conform 

Nomenclatorului Combinat 

Din păcate, acest indicator nu ţine seama de implicaţiile altor factori de producţie precum: 

consumul de forţă de muncă, dotarea tehnologică, dotarea cu materii prime autohtone, 

eforturi investiţionale, factori care nu pot fi măsuraţi. Cu toate acestea, el reflectă măsura în 

care, la nivel regional, se valorifică avantajele relative de cost, fiind relevant prin prisma 

focusării asupra grupelor de produse în care Regiunea Nord-Vest este specializată şi în care 

merită să investească pe viitor pentru obţinerea unor avantaje pe termen lung. 

Din tabelul de mai sus, poate fi observat faptul că există o serie de produse la care rezultatele 

indicatorului sunt pozitive pe toată durata analizată (“Grăsimi şi uleiuri animale sau 

vegetale”, “Materii textile şi articole din acestea”, “Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole 

similare”, “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus 

sunetul şi imaginile” şi “Mărfuri şi produse diverse”). 

Chiar dacă grupa de produse “Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole” înregistrează un 

avantaj comparativ, scăderile semnalate pe intervalul de timp analizat întăresc ideea conform 

căreia avantajele comparative nu sunt de natură permanente, ci ele se pot pierde dacă nu 

sunt valorificate şi susţinute. În acestă grupă de produse presupunem că “Încălţămintea şi 

părţile acesteia” are contribuţia cea mai mare la formarea avantajului comparativ, având în 

vedere brandurile existente la nivelul regiunii care îşi orientează producţia spre export. 

76/126




Pe lângă acest aspect, pot fi sesizate şi îmbunătăţiri în cazul grupei IX “Produse de lemn, 

plută şi împletituri din nuiele”, de unde putem trage concluzia că există potenţial de 

dezvoltare, iar regiunea s-ar putea specializa în această direcţie, pentru a menţine tendinţa de 

creştere. În lipsa unor date statistice pe secţiuni şi capitole la nivel regional, putem presupune 

că, similar situaţiei de la nivel naţional, avantajul comparativ şi mai precis s-a înregistrat pe 

categoria “Lemn brut, cherestea, produse stratificate şi alte produse din lemn”. Este 

interesant faptul că în cazul grupei de mărfuri IX trendul este crescător, spre deosebire de cel 

al grupei XX “Mărfuri şi produse diverse” care vizează în mod special mobila, cu valori din ce 

în ce mai scăzute. O posibilă explicaţie ar consta în faptul că mobila depinde de fluctuaţiile 

preţurilor materiilor prime, care, dacă sunt ridicate, afectează producţia autohtonă. 

Grupele de mărfuri care înregistrează valori pozitive pe toată perioada analizată sunt 

preponderent intensive în forţă de muncă. Un plus îl reprezintă însă grupa intensivă în 

tehnologie (grupa XVI “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau 

de reprodus sunetul şi imaginile”- în mod special, pentru anul 2010, s-a înregistrat un 

avantaj comparativ la capitolul 85 – ”Maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale 

acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”) care înregistrează un 

net avantaj comparativ pentru Regiunea Nord-Vest. La nivel naţional, această grupă 

înregistrează un dezavantaj comparativ, astfel că îi conferă regiunii un avantaj specific 

regional. 

De reţinut este că avantajele comparative pe care o regiune le poate dobândi şi care 

determină gradul de specializare se pot pierde, mai ales ca urmare a competiţiei de pe piaţa 

europeană, ele nu sunt păstrate la nesfârşit fără o susţinere cu caracter investiţional. Din 

această cauză, în procesul de stabilire a priorităţilor regionale ar trebui să se aibe în vedere 

crearea unor avantaje durabile bazate pe dezvoltarea abilităţilor sectoarelor exportatoare sau 

pe atragerea investiţiilor străine, dar şi autohtone. 

3. Dezvoltarea antreprenorială 

3.1. Definirea şi încadrarea întreprinderilor 

În anul 2010, în Regiunea Nord-Vest erau active 69.602 unităţi locale (locul II la nivel 

naţional, după Bucureşti-Ilfov) reprezentând 14% din numărul unităţilor locale înregistrate la 

nivel naţional. Din regiune, judeţul Cluj deţine ponderea cea mai ridicată a unităţilor locale 

active (35%), fiind urmat de judeţul Bihor (23%). Există discrepanţe semnificative între 

numărul unităţilor locale active la nivel judeţean, astfel că cele mai puţine unităţi locale 

activau în judeţele Sălaj (4780) şi Bistriţa Năsăud (6146). Judeţul Cluj ocupă a doua poziţie în 

ierarhia naţională, după Bucureşti, fiind urmat de judeţul Timiş. 

Pe intervalul de analiză se obţine un punct de maxim înregistrat atât în regiunea Nord-Vest, 

cât şi în judeţele din regiune, creşterea numărului unităţilor locale active fiind un fenomen 

77/126




explicabil pentru perioada 2005-2008, când economia trecea printr-o perioadă favorabilă. 

Astfel, la nivel regional, numărul unităţilor locale active a crescut cu aproximativ 27% în 

perioada 2005-2008, iar la nivelul judeţelor, numărul a crescut în medie cu 26,5%. În 

perioada 2008-2010, se observă o descreştere a valorilor acestui indicator cu 13,47% la 

nivelul Regiunii Nord-Vest, situaţie datorată impactului pe care criza economică l-a avut 

asupra economiei. 

100000 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

78/126 

Regiunea Nord-Vest 

Bihor 

Bistriţa-Năsăud 

Cluj 

Maramureş 

Satu Mare 

Evoluţia numărului total de firme active la nivel regional şi judeţean, 2005-2010 

Sursă: INS, Tempo Online, 2012 

Comparativ cu restul regiunilor, pe intervalul de analiză, Regiunea Nord-Vest a înregistrat a 

treia creştere a numărului unităţilor locale active, după Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia, 

devansând ritmul de creştere înregistrat la nivel naţional. 

70000 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

2005 2006 2007 2008* 2008** 2009 2010 

Sălaj 

Agricultură 

Industrie 

Construcţii 

Servicii 

Evoluţia numărului de întreprinderi din Regiunea Nord-Vest pe activităţi ale economiei naţionale, în 

2010 


În perioada 2008-2010, pe fondul izbucnirii crizei economice, în majoritatea domeniilor de 

activitate s-a înregistrat o scădere a numărului unităţilor locale active din Regiunea Nord- 

Vest. Sectorul construcţiilor a fost cel mai grav afectat de criza economică, astfel că numărul 

unităţilor locale din regiune a scăzut cu aproximativ 21%. Acelaşi scenariu a fost urmat şi de 

unităţile locale active din domeniul comerţului.

2,47 

1,2 

3,14 

5,3 

8,91 

9,83 




4,93 

2,77 2,78 

33,78 

12,52 

12,32 

79/126 

Agricultură 

Industrie 

Construcţii 

Comerţ 

Transport şi depozitare 


Informaţii şi comunicaţii 



Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 

tehnice 

Servicii publice 

Alte activităţi ale economiei naţionale 

Structura firmelor din Regiunea Nord-Vest pe principalele activităţi economice, 2010 (procente) 


10,06 

1,54 0,26 

88,12 

0-9 persoane 

10-49 persoane 


Numărul de firme pe regiune după clase de mărime, 2010 


250 persoane si peste 

În anul 2010, din totalul de 69.602 firme din regiune, ponderea cea mai mare era deţinută 

de microîntreprinderi (88.12%), întreprinderi, care, în general, au o durată de viaţă mult mai 

scurtă. Cu toate acestea, microîntreprinderile nu reprezintă forţa motrice a creşterii 

economice regionale. Întreprinderile mici (10-49 angajaţi) reprezentau 10,06% din totalul 

întreprinderilor active, întreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) reprezentau 1,54% , iar cele 

mari au pondere foarte mică în totalul unităţilor active, de doar 0,26%. Firmele mari au o 

contribuţie semnificativă la creşterea şi dezvoltarea economică a regiunilor, iar din totalul 

naţional de 1693 de firme mari, regiunea Nord-Vest ocupă locul al patrulea după Bucureşti- 

Ilfov, Centru şi Sud-Muntenia. 

Clase de mărime ale 

ANUL 

întreprinderilor 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Total 63.330 67.825 74.550 80.446 77.731 69.602




0-9 persoane 55.634 59.496 65.446 71.267 69.188 61.339 

10-49 persoane 6.112 6.743 7.495 7.541 7.154 7.002 


250 persoane şi 

1.334 1.345 1.375 1.413 1.197 1.075 

peste 250 241 234 225 192 186 

Numărul de întreprinderi din Regiunea Nord-Vest, după clasa de mărime, 2005-2010 


Din tabelul de mai sus, se poate observa că ponderea IMM-urilor în total firme, la nivel 

regional, a crescut continuu în intervalul de analiză, ajungând în anul 2010 să reprezinte 

99,73%, pondere similară cu cea înregistrată la nivel european (99,8%). Pe de altă parte, 

numărul firmelor mari a scăzut cu 25,6% în perioada 2005-2010. 

La nivel regional, tendinţa a fost pozitivă în ciuda efectelor nefaste ale recesiunii economice, 

astfel că majoritatea judeţelor au înregistrat o creştere a numărului firmelor mari, 

exceptând judeţul Satu Mare şi Sălaj. Discrepanţele în dezvoltarea economică a celor şase 

judeţe sunt mari, astfel că judeţele din sudul şi vestul Regiunii (Cluj, Bihor şi Maramureş) 

sunt industrializate şi mai stabil dezvoltate economic decât judeţele din centru şi est 

(Bistriţa-Năsăud, Satu Mare şi Sălaj), unde evoluţia din ultimii ani a dus la pierderea 

capacităţii concurenţiale şi a avantajelor competitive din mai multe ramuri. Acest argument 

este demonstrat şi empiric din perspectiva numărului companiilor din judeţele menţionate, 

clasamentul păstrându-se în forma prezentată. 

Clase de mărime ale 

2010 vs. 2005 (%) 

întreprinderilor România Regiunea Nord-Vest 

Total 109,57 109,9 

0-9 persoane 110,15 110,25 

10-49 persoane 110,95 114,56 

50-249 persoane 88,2 80,58 

250 persoane şi peste 75,74 74,4 

Dinamica numărului de întreprinderi, pe clase de mărime, 2005-2010 


Din tabel, se poate observa că rata de creştere a întreprinderilor mici din regiunea Nord-Vest 

a depăşit-o semnificativ pe cea de la nivel naţional, situaţie opusă în cazul întreprinderilor 

mijlocii şi mari. 

Locuitori Unităţi active Densitate unităţi / 

1000 locuitori 

UE 27 501.000.000 20.839.226 41.59 

România 21.462.186 504.666 23.51 

Regiunea Bucureşti-Ilfov 2.261.698 119.453 52.81 

Regiunea Nord-Est 3.712.396 54.940 14.79 

Regiunea Sud-Est 2.811.218 60.002 21.34 

Regiunea Nord-Vest 2.719.719 69.602 25.59 

Bihor 592.957 16.641 28.06 

Bistriţa-Năsăud 317.316 6.146 19.36 

Cluj 692.339 24.863 35.91 

80/126




Maramureş 511.093 9.792 19.15 

Satu Mare 364.597 7.380 20.24 

Sălaj 241.417 4.780 19.79 

Regiunea Centru 2.524.418 60.893 24.12 

Regiunea Sud-Muntenia 3.267.270 55.487 16.98 

Regiunea Sud-Vest Oltenia 2.246.033 36.989 16.46 

Regiunea Vest 1.919.434 47.300 24.64 

Densitatea unităţilor active, comparaţie cu UE 27 şi nivel naţional (2010) 

Sursa: INSSE, Tempo Online şi Annual Report on EU Small and Medium, 2011 

Dată fiind dimensiunea diferită a judeţelor şi regiunilor din punct de vedere demografic, 

numărul de firme la 1000 de locuitori reprezintă un indicator cu un grad sporit de 

comparabilitate. Acesta reflectă atractivitatea regiunilor pentru investitori şi stabilitatea 

mediului de afaceri, dar şi spiritul de iniţiativă al populaţiei. 

Regiunea Nord-Vest se clasifică pe locul II între regiunile din România cu 25,59 unităţi active 

la 1000 de locuitori, densitate care depăşeşte media naţională de 24 unităţi / 1000 de 

locuitori, însă se situează aproximativ la jumătate din densitatea medie a întreprinderilor în 

UE 27 (42 unităţi/1000 de locuitori în 2010). Din Regiunea Nord-Vest, judeţul cu cea mai 

mare densitate a întreprinderilor este Clujul, la polul opus situându-se judeţul Maramureş. 

3.2. Structura şi dinamica întreprinderilor 

Din ancheta „Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorilor” realizată de Institutul Naţional 

de Statistică au fost extrase informaţii preţioase referitoare la activitatea întreprinderilor 

noi înregistrate la nivelul ţării. Astfel că, la nivelul Regiunii Nord-Vest eşantionul a cuprins un 

număr de 659 de întreprinderi, din care 71,2% dintre acestea erau întreprinderi active. 

30.000 

25.000 

20.000 

15.000 

10.000 

5.000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

81/126 

7,00 

6,00 

5,00 

4,00 

3,00 

2,00 

1,00 

0,00 

Număr întreprinderi noi 

Rata de creare % 

Numărul întreprinderilor noi şi rata de creare în Regiunea Nord-Vest 

Sursa: INS, „Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorului din România”, 2012 

Graficul de mai sus ilustrează că distribuţia întreprinderilor nou create în regiunea Nord- 

Vest a fluctuat, atingând punctul de minim în anul 2006, înregistrând creşteri până în anul 

2008, după care tendinţa a fost una negativă, pe fondul izbucnirii crizei economice numărul 

întreprinderilor nou create în regiune a scăzut cu 26%. În anul 2010, se observă o mică 

creştere comparativ cu anul 2009.




La nivelul anului 2010, întreprinzătorii din Regiunea Nord-Vest au preferat în proporţie 

majoritară (65,8%) înfiinţarea de persoane fizice, în detrimentul societăţilor comerciale 

(34,2%). Această situaţie se regăseşte în toate regiunile, mai puţin în Bucureşti-Ilfov. Din 

punct de vedere al domeniului de activitate, conform INS, în Regiunea Nord-Vest cele mai 

atractive domenii sunt ”Hotelurile şi restaurantele” şi cele din sectorul industriei. Indicatorul 

legat de forţa de muncă din întreprinderile nou create cu capital străin a fost în anul 2010 

cel mai ridicat pentru regiunea Nord-Vest (28,4). 

La nivelul Regiunii Nord-Vest, într-o proporţie majoritară (2010 – 72.7%), întreprinderile 

active nou create sunt distribuite în mediul urban, situaţie similară cu restul regiunilor. În 

ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor active nou create pe sectoare de activitate, 

situaţia stă în felul următor: 

60,00 

50,00 

40,00 

30,00 

20,00 

10,00 

0,00 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Sursa: INS, „Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorului din România”, 2012 

82/126 

Industrie 

Construcţii 

Comerţ 

Transporturi 


Alte servicii 

Din graficul de mai sus se poate observa că, începând cu anul 2008, cele mai multe 

întreprinderi noi au fost create în sectorul de comerţ, urmat de sectorul de construcţii. În 

regiunea Nord-Vest au fost create cele mai multe întreprinderi noi în sectorul construcţiilor, 

comparativ cu restul regiunilor. În anul 2010, se observă o creştere a ponderii 

întreprinderilor nou create în domeniul hotelurilor şi restaurantelor. 

Întreprinderile nou create din regiunea Nord-Vest întâmpină câteva dificultăţi legate de 

ofertă care, în anul 2010, şi-au pus amprenta asupra activităţii: din totalul de 659 firme 

chestionate, 88,2% dintre acestea amintesc „lipsa de resurse”, 68,2% - „acces limitat la 

credite”, 67,9% - „lipsa clienţilor sau clienţi care plătesc târziu”, 46,9% - „acces limitat la 

salariaţi bine pregătiţi”, 45,1% - „lipsă de tehnologie”, iar 41,5% - „lipsă de materii prime”. 

Firmele nou create în regiune consideră că activitatea lor este îngreunată de concurenţa 

foarte mare, preţul pieţei fiind prea mic, iar firma, în lipsa unor activităţi intense de 

marketing, nu este cunoscută. 

Se poate constata că din ce în ce mai mulţi manageri ai întreprinderilor nou create, la nivelul 

regiunii, sunt femei. Dacă în anul 2005, ponderea bărbaţilor era de 67,6%, iar a femeilor de 

32,5%, în anul 2010, balanţa tinde să se echilibreze, astfel că femeile manager au atins un 

procent mult mai ridicat, de 43,8%. Se observă că din ce în ce mai mulţi manageri ating un




nivel superior de instruire, regiunea Nord-Vest aflându-se pe locul al doilea la nivel naţional, 

după Bucureşti-Ilfov, din acest punct de vedere. 

Categorii de Macroregiuni, 

întreprinzători regiuni de Anul Anul Anul Anul Anul Anul 

privaţi dezvoltare şi judeţe 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Asociaţii familiale 

TOTAL 

Regiunea Nord-Vest 

147.024 116.421 115.728 

24.829 18.559 18.448 

46.855 

6.248 

32.262 

4.548 

18.129 

2.794 

Persoane 

TOTAL 234.444 208.279 214.710 260.024 275.515 272.831 

independente Regiunea Nord-Vest 34.521 36.370 37.494 42.354 44.037 44.621 

Numărul întreprinzătorilor privaţi pe tipuri de întreprinzători, la nivelul regiunii Nord-Vest şi 

României, în perioada 2005-2010 

Sursa: INS, TEMPO Online, 2012 

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2010 la nivelul Regiunii Nord-Vest se 

înregistra un număr de 2.794 de asociaţii familiale, reprezentând 15,41% din totalul naţional. 

În ierarhia naţională, regiunea ocupă locul al doilea, după Nord-Est. În intervalul de analiză, 

numărul asociaţiilor familiale a scăzut dramatic cu 88,74%, depăşind dinamica naţională. 

Întreprinzătorii de tip persoane independente au crescut cu aproximativ 29,25% în intervalul 

de analiză. În anul 2010, au reprezentat 16,35% din totalul naţional. Cele mai multe asociaţii 

familiale se regăsesc în judeţele Satu Mare (24%), Maramureş, Bistriţa-Năsăud, iar cele mai 

multe persoane independente în judeţele Cluj (35,87%), Bihor, Maramureş. 

Rata natalităţii întreprinderilor 

Pe baza datelor oficiale primite de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, putem 

surprinde capacitatea de iniţiere a unor afaceri noi pe baza unui indicator cheie care 

surprinde dinamica antreprenoriatului: rata natalităţii întreprinderilor. 

2008 2009 2010 2011 

JUDEŢ URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL 

BIHOR 3378 1494 2530 1296 2724 1593 2681 1873 

Bistrita-Nasaud 1016 743 766 992 785 1948 934 1427 

Cluj 5864 1394 3557 1091 3470 1582 4232 1863 

Maramures 2431 851 2076 924 1878 930 2034 1247 

Satu Mare 1698 860 1247 688 1215 972 1180 1108 

Salaj 1074 597 722 536 701 858 712 883 

Nord-Vest 15461 5939 10898 5527 10773 7883 11773 8401 

Situaţia statistică a firmelor înmatriculate în perioada 01.01.2008-31.12.2011 


83/126

18000 

16000 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 




2008 2009 2010 2011 

Sursa: Prelucrări după datele oficiale obţinute de la ONRC 

La nivelul Regiunii Nord-Vest se reflectă o diminuare a iniţiativei antreprenoriale în anul 

2011 faţă de 2008, tradusă prin scăderea cu 6% a numărului de înmatriculări de firme noi. 

Din graficul de mai sus, se observă tendinţa de descreştere a numărului înmatriculărilor în 

mediul urban cu 24% în 2011 faţă de anul de referinţă 2008. În cazul înmatriculărilor în 

mediul rural, situaţia este opusă, astfel că se înregistrează o creştere cu 41%. Judeţul cu cele 

mai bune performanţe obţinute în toţi anii de analiză, în acest domeniu a fost Clujul, urmat 

de Bihor. De cealaltă parte, judeţul cu cele mai puţine înmatriculări rămâne Sălajul. Studiind 

situaţia înmatriculărilor pe lună, trendul poate fi observat şi în funcţie de sezon, astfel că 

primele luni ale anului aduc un avânt în ceea ce priveşte numărul înmatriculărilor, urmând 

ca pe parcurs, situaţia să se tempereze până la sfârşitul anului. 

De asemenea, punctul de minim al numărului înmatriculărilor firmelor în regiunea Nord- 

Vest se înregistrează în anul 2009. Înmatriculările în mediul rural înregistrează un număr din 

ce în ce mai ridicat, situaţia fiind mai evidentă în special pentru anii 2010 şi 2011. 

3.3. Rezultatele economice ale întreprinderilor 

În tabelul de mai jos sunt reflectate performanţele întreprinderilor pe clase de mărime, la 

nivelul regiunii Nord-Vest. 

Indicator U.M. Total 

84/126 

Urban 

Rural 

Clase de mărime 

0-9 10-49 50-249 

250 şi 

peste 

Cifra de afaceri mii. lei 92.936.000 21.395.000 26.793.000 20.218.000 24.530.000 

Efectivul de personal pers. 502.521 144.117 136.682 108.739 112.983 

Investiţi brute în bunuri corporale milioane lei 7.435.000 2.256.000 1.927.000 1.562.000 1.690.000 

Investiţii nete milioane lei 5.048.000 1.518.000 1.135.000 1.211.000 1.184.000 

Principalii indicatori ai întreprinderilor din judeţul Cluj, pe clase de mărime, 2010 


Astfel, pe baza tabelului se poate constata că sectorul IMM contribuie cu 74% la cifra de 

afaceri totală realizată la nivelul regiunii Nord-Vest şi asigură ocuparea a 77,8% din forţa de




muncă. Cu toate acestea, investiţiile realizate de IMM-uri sunt de asemenea importante 

pentru regiune, reprezentând 76,5% din investiţiile nete din regiune. 

120000 

100000 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Cifra de afaceri în Regiunea Nord-Vest, milioane lei, 2005-2010 


85/126 

În intervalul de timp studiat, evoluţia cifrei de 

afaceri a unităţilor locale active din Regiunea 

Nord-Vest marchează atât creşteri 

semnificative, cât şi scăderi, datorate în 

special crizei economice. În anul 2010, 

comparativ cu anul de bază, acest indicator 

aproape şi-a dublat valoarea, ajungând să 

reprezinte 10% din cifra de afaceri totală. 

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2010, cele mai mari valori ale cifrei de 

afaceri sunt înregistrate de întreprinderile mici, urmate de cele mari. Printr-un simplu calcul, 

raportat la numărul de unităţi pe clase de mărime, o întreprindere mică înregistrează o 

valoare a cifrei de afaceri de 3.826.478 mii lei, iar o întreprindere mare înregistrează o 

valoare de aproximativ 131.881.720 mii lei (un raport de 1:34). La nivel regional, procentual 

vorbind, cifra de afaceri a înregistrat în perioada 2008-2010 o scădere mai mică (4.81%) 

decât cea înregistrată la nivel naţional (5.29%). 

Volumul total al cifrei de afaceri realizate la nivel naţional se distribuie relativ inegal pe 

regiunile de dezvoltare. Comparativ cu media naţională a cifrei de afaceri pentru o firmă de 

1.828.423.155 lei, regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează cu un coeficient de devansare de 

aproape 153% faţă de media naţională, iar faţă de regiunea Nord-Est cu 241%, marcând 

astfel diferenţele interregionale zonale tot mai accentuate. 

Ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri, în anul 2010 în regiunea Nord-Vest, a fost 

generată de întreprinderile mici (28.82%), urmate de întreprinderile mari (26.39%), care în 

ciuda faptului că la nivel regional nu sunt atât de numeroase, contribuie cel mai mult la 

crearea cifrei de afaceri. Pe ultimul loc se află întreprinderile mijlocii, cu cea mai redusă 

participare de 21.75%. În orizontul de timp 2008-2010, evoluţia cifrei de afaceri regionale la 

nivelul întreprinderilor, indiferent de clasa de mărime din care fac parte, a fost sinuoasă. 

Conform Institutului Naţional de Statistică, cea mai mare cifră de afaceri regională a fost 

înregistrată în anul 2010 în sectorul ”Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea 

autovehiculelor şi motocicletelor”, urmată la mică diferenţă de ”Industria prelucrătoare” cu 

procente de 35.43%, respectiv 35.42% din cifra de afaceri totală a regiunii. 

• Eficienţa folosirii forţei de muncă 

Efectivul de salariaţi, la nivel regional, a fost în anul 2010 mai mic cu 5.88% decât în anul 

2005 şi cu 14.77% mai mic faţă de anul 2008, fenomen ce poate fi explicat prin creşterea




fiscalităţii care a determinat scăderea numărului întreprinderilor, dar şi datorită declinului 

pieţei imobiliare. În anul 2010, în clasamentul regiunilor, locul al doilea îi revine Regiunii 

Nord-Vest (12.71% din total), după Bucureşti-Ilfov, cu un număr al salariaţilor aproape dublu 

faţă de Regiunea Sud-Vest Oltenia (7.58% din total), care se află pe ultimul loc. 

5000000 

4500000 

4000000 

3500000 

3000000 

2500000 

2000000 

1500000 

1000000 

500000 

0 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Nivel naţional Nivel regional 

Efectivul de personal din unităţile locale active la nivel regional şi naţional, 2005-2010 


Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, dinamica salariaţilor în perioada 2008-2014 la 

nivel regional va înregistra o descreştere mai mare decât la nivel naţional. Conform 

Institutului Naţional de Statistică, în perioada 2008-2010, la nivel regional, cea mai 

semnificativă descreştere a efectivului de personal s-a înregistrat în cadrul întreprinderilor 

mijlocii (-22.77%), respectând trendul naţional. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de 

Statistică, la nivel regional, pentru anul 2011 este evidenţiată o creştere cu 2.94% a 

numărului mediu al salariaţilor, estimare ce ar putea fi combătută prin numărul ridicat al 

întreprinderilor care şi-au relocat activitatea din regiune. Spre exemplu, în judeţul Cluj, 

Fabrica de bere Ursus, ING şi Nokia au lăsat aproximativ 2580 de oameni fără locuri de 

muncă. 8 

250000 

200000 

150000 

100000 

50000 

0 

Agricultură 

Construcţii 

Transport şi 

depozitare 

86/126 

Informaţii şi 

comunicaţii 


Alte 


servicii 

Efectivul de personal din unităţile locale active din Regiunea Nord-Vest, pe domenii de activitate, 2010 


8 http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Efectele_crizei_economice_in_Cluj_0_622137862.html, accesat la data de 

6.02.2012




Domeniile de activitate care antrenează cea mai mare forţă de muncă sunt industria, 

comerţul şi construcţiile, o pondere nesemnificativă din totalul angajaţilor fiind înregistrată 

în învăţământ. 

3.4. Situaţia proiectelor cu finanţare europeană – POS CCE 

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” este unul dintre cele 

7 programe operaţionale care se adresează în cea mai mare măsură sectorului privat. 

Domeniile acoperite de acest program vizează sectorul productiv – în special cel al IMMurilor 

-, Cercetare-Dezvoltare, Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, Energie. 

La nivelul regiunii Nord-Vest din totalul de 412 proiecte finanţate, situaţia stă în felul 

următor: 

- DMI 1.1.1/A1 - „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin 

investiţii tangibile şi intangibile” adresată IMM-urilor – au fost finanţate 99 de 

proiecte la nivelul Regiunii Nord-Vest, din care cele mai multe în judeţul Cluj (32 

proiecte) şi Bihor (28 proiecte). Doar 12 au fost finanţate în Satu Mare, 11 în Sălaj şi 

Maramureş, iar 5 în Bistriţa-Năsăud. 

- DMI 1.1.1/A2 – „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin 

investiţii tangibile şi intangibile” adresată întreprinderilor mari – la nivelul Regiunii 

Nord-Vest au fost finanţate 50 de proiecte, dintre care 13 în judeţul Cluj, 10 în Bihor 

şi Satu Mare, 8 în Sălaj, 6 în Maramureş, iar 3 în Bistriţa-Năsăud. 

- DMI 1.3 „Dezvoltare durabilă a antreprenoriatului”, „Operaţiunea 1.3.2 Sprijin pentru 

consultanţă acordat IMM-urilor” – doar 12 proiecte din regiunea Nord-Vest, dintre 

care 4 în Cluj, 4 în Satu Mare, 2 în Sălaj, iar 1 în Bihor şi Maramureş. 

- DMI 1.1 „Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a 

întreprinderilor, în special a IMM”, Operaţiunea 1.1.2 „Sprijin pentru implementarea 

standardelor internaţionale” – Din cele 56 de proiecte finanţate la nivelul regiunii, 

18 sunt din judeţul Cluj şi Maramureş, 12 în Satu Mare, 5 din Bihor, şi doar 3 în Sălaj. 

- DMI 1.1 „Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a 

întreprinderilor, în special a IMM”, Operaţiunea 1.1.3 „Sprijin pentru accesul pe noi 

pieţe şi internaţionalizare” – Din cele 4 proiecte finanţate în Nord-Vest, 2 proiecte 

erau din judeţul Sălaj, iar celelalte două din judeţul Cluj şi Maramureş. 

- DMI 2.2 „Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative”, 

Operaţiunea 2.2.1 „Dezvoltarea infrastructurii C-D existente şi crearea de noi 

infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare)” – au fost finanţate doar 6 

proiecte la nivelul Regiunii Nord-Vest, toate fiind din judeţul Cluj. 

- DMI 2.2 „Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative”, 

Operaţiunea 2.2.4 „Întărirea capacităţii administrative” – din cele 3 proiecte 

finanţate la nivelul Regiunii Nord-Vest, 2 au fost din judeţul Cluj, iar 1 în judeţul 

Maramureş. 

- DMI 2.3 „Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare”, 

Operaţiunea 2.3.1 „Sprijin pentru start-up-uri şi spin-off-uri inovative” – din cele 10 

proiecte finanţate, 5 sunt din Cluj, 3 din Bihor, 1 din Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare. 

87/126





Operaţiunea 2.3.2 „Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor şi crearea de 

noi locuri de muncă pentru CD” – 3 proiecte la nivelul Regiunii Nord-Vest, din care 2 

din Cluj, iar 1 din Bihor. 


Operaţiunea 2.3.3 „Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor” – 4 proiecte 

finanţate la nivelul Regiunii Nord-Vest, din care câte unui din fiecare judeţ, după 

cum urmează: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Maramureş. 

- DMI 2.1 „Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universităţi/institute de cercetaredezvoltare 

şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie”, 

Operaţiunea 2.1.1 „Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi-institute de 

cercetare-dezvoltare şi întreprinderi” – din cele 5 proiecte finanţate în regiunea 

Nord-Vest, 4 sunt din Cluj, iar 1 din Bihor. 

- DMI 2.1 „Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universităţi/institute de cercetaredezvoltare 

şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie”, 

Operaţiunea 2.1.2 „Proiecte CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti 

din străinătate” – 7 proiecte finanţate la nivelul Regiunii Nord-Vest, din care toate 

sunt din judeţul Cluj. 

- DMI 3.1+3.2+3.3 sunt tratate în capitolul „Societatea informaţională”. 

- DMI 4.2 „Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei 

verzi” – în total, la nivelul Regiunii Nord-Vest, au fost finanţate 2 proiecte, unul în 

Bihor, iar celălalt în Cluj. 

- DMI 4.1 „Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi 

dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)”, 

Operaţiunea 4.1.1 „Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru 

întreprinderi din industrie, care să conducă la economii de energie în scopul 

îmbunătăţirii eficienţei energetice” – 2 proiecte la nivelul regiunii Nord-Vest, câte 

unul în judeţele Cluj şi Maramureş. 

- DMI 4.1 „Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi 

dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)”, 

Operaţiunea 4.1.2 „Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de 

transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, precum şi ale reţelelor 

de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în 

reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport şi 

distribuţie” – singura operaţiune la care nu există proiecte din judeţul Cluj, iar din 

totalul de 4 proiecte finanţate la nivelul regiunii, 2 sunt din Bihor şi câte unul din 

Satu Mare şi Sălaj. 

88/126

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

DMI 1.1.1/A1 

99 

DMI 1.1.1/A2 

42 

DMI 1.3, Op.1.3.2 

12 

DMI 1.1, Op.1.1.2 




56 

DMI 1.1, Op.1.1.3 

4 

DMI 2.2, Op.2.2.1 

6 

DMI2.2, Op.2.2.4 

3 

89/126 

Total Regiunea Nord-Vest 

DMI 2.3, Op.2.3.1 

Sursa: ACIS 

10 

DMI 2.3, Op.2.3.2 

3 4 5 7 

DMI 2.3, Op.2.3.3 

DMI 2.1, Op.2.1.1 

Pe scurt, situaţia proiectelor finanţate pe judeţe stă în felul următor: 

7. Infrastructura de afaceri 

69 

63 

BH BN CJ MM SM SJ 

36 

Sursa: ACIS 

73 

157 

14 

DMI 2.1, Op.2.1.2 

DMI 4.2 

2 2 4 

DMI 4.1, Op.4.1.1 

DMI 4.1, Op.4.1.2 

Dezvoltarea economică la nivel local şi regional este susţinută prin crearea de structuri de 

afaceri în cadrul cărora firmele să se bucure de anumite facilităţi şi servicii specifice. 

În ultimii 15-20 ani s-a încercat crearea unei infrastructuri de afaceri moderne, care să 

răspundă cerinţelor specifice ale investitorilor, formată din parcuri industriale şi tehnologice, 

centre de afaceri, incubatoare de afaceri etc. Un loc important în cadrul structurilor de 

afaceri îl au parcurile industriale. Ele au fost create în baza Legii 134 din 2000 privind regimul




parcurilor industriale, fie la iniţiativa autorităţilor locale fie ca urmare a iniţiativelor private. 

Rolul parcurilor industriale este să stimuleze dezvoltarea economică, realizarea transferului 

tehnologic, atragerea de investiţii şi valorificarea resurselor umane ale zonei. 

În Regiunea Nord-Vest există şapte parcuri industriale care funcţionează cu titlu acordat prin 

Ordin de Ministru. 

Patru dintre ele sunt localizate în judeţul Cluj, dupa cum urmează: Tetarom 1 Cluj Napoca 

(31,93 ha, loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, Administrator: SC „Tetarom” SA), înfiinţat în anul 2002; 

Tetarom 2 Cluj Napoca (12 ha, loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, Administrator SC „Tetarom” S.A.), 

înfiinţat în anul 2006; Tetarom 3 Cluj Napoca (154,562 ha, loc. Jucu, jud. Cluj, Administrator 

SC „Tetarom” S.A.), înfiinţat în anul 2008; Parcul Industrial Dej (40,185 ha, loc. Dej, jud. Cluj, 

Administrator SC „Arc Parc Industrial” SRL.), înfiinţat în anul 2005. 

Cele două parcuri industriale din Oradea - Parcul Industrial Oradea (121,29 ha, loc. Oradea, 

jud. Bihor, Administrator: SC Eurobusiness Parc Oradea SR.L.), înfiinţat în 2008 şi Parcul 

Industrial Eurobusiness II Oradea (23,842 ha, loc. Oradea, jud. Bihor, cu acelaşi 

administrator SC Eurobusiness Parc Oradea SRL), înfiinţat în anul 2012 împreună cu Parcul 

Industrial Jibou (22 ha, loc. Jibou, jud. Sălaj, administrat de către SC Parc Industrial SRL), 

înfiinţat în anul 2002 completează lista acestor structuri existente în regiunea de dezvolatre 

nord-vest. 

Cu excepţia Parcului Industrial Dej care este o iniţiativă privată, restul parcurilor din regiune 

sunt în proprietate publică. 

* Informaţia este în conformitate cu situaţia realizată de Direcţia Generală pentru Relaţia cu 

Comunităţile Locale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, la 25.06.2012 

Alături de parcurile industriale, în Regiunea Nord-Vest funcţionează câteva zone Industriale 

(REIF – Câmpia Turzii), centre de afaceri şi incubatoare de afaceri, dezvoltate prin iniţiative 

publice sau private. 

Incubatoarele de afaceri sunt un alt instrument menit să promoveze competitivitatea 

economică prin aducerea mai multor întreprinderi într-o singură locaţie. 

În prima parte a anului 2012, la Câmpia Turzii, a fost inaugurat cel de-al doilea incubator de 

afaceri la nivelul judeţului Cluj, care va găzdui pentru următorii trei ani, 24 de întreprinderi 

mici şi mijlocii aflate în primii ani de activitate, care primesc birouri echipate şi mobilate, 

sprijin financiar şi servicii de consultanţă. Acest incubator se alătură celui înfiinţat la Cluj- 

Napoca în interiorul parcului industrial TETAROM 1. 

8. Impactul crizei economice asupra mediului de afaceri 

În cadrul studiului realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din 

România şi Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri au fost 

chestionate 1485 de IMM-uri la nivel naţional, din care 128 de IMM-uri erau din regiunea 

Nord-Vest. 

90/126




Astfel, pe baza chestionarelor administrate întreprinzătorilor a fost evidenţiat impactul 

recesiunii economice asupra activităţii IMM-urilor, în perioada octombrie 2008-martie 2010. 

Cel mai scăzut procent al IMM-urilor (38,33%) care şi-au redus activitatea sub impactul crizei, 

dintre toate regiunile, este înregistrat la nivelul regiunii Nord-Vest, 53,33% dintre IMM-urile 

din regiunea Nord-Vest au funcţionat la aceiaşi parametri, iar un procent destul de important 

din IMM-uri (8,33%) şi-au amplificat activitatea. 

Oamenii de afaceri din Regiunea Nord-Vest consideră în proporţie de 76,86% că anul în care 

criza a atins apogeul este 2010; 18,18% dintre întreprinzători au indicat anul 2011 şi doar 

2,48% dintre aceştia au indicat anul 2012. 

Scăderea consumului final, ca acţiune directă a acestei crize, a avut o influenţă negativă 

asupra activităţii firmelor atât la nivel naţional, cât şi regional. Evident, au fost anumite 

sectoare care au avut de suferit într-o măsură mai mare decât altele. 

Pe parcursul acestui capitol vor fi urmăriţi următorii indicatori: 

• numărul unităţilor locale active; 

• cifra de afaceri netă a unităţilor; 

• numărul de angajaţi şi rata şomajului; 

• activitatea de export. 

8.1. Numărul unităţilor locale active din Regiunea Nord-Vest sub impactul crizei economice 

Impactul recesiunii asupra numărului de unităţi locale active, cifrei de afaceri, ocupării forţei 

de muncă şi a investiţiilor a fost diferit în fiecare sector economic. Astfel, vom considera 

relevante valorile indicatorilor pentru a putea trage o concluzie în legătură cu influenţa crizei 

asupra performanţelor economice ale întreprinderilor. Menţinând o structură unitară, vom 

prezenta evoluţia unităţilor locale active din Regiunea Nord-Vest pe domenii de activitate. 

Activităţi 2008 2009 2010 2010 vs 2008 

(%) 

Industrie – total, din care: 10.093 9.616 8.716 -13,64 

Industria extractivă 248 314 272 9,67 

Industria prelucrătoare – total, din care: 9.504 8.890 7.959 -16,25 

Industria alimentară 1.291 1.290 1.184 -8,28 

Industria textilă şi a articolelor de 1.195 1.083 943 -21,08 


Industria de pielărie şi încălţăminte 519 449 402 -22,54 

Industria lemnului 1.452 1.071 979 -32,57 

Industria mobilei 867 856 700 -19,26 

Industria celulozei şi hârtiei 130 131 120 -7,69 

Industria poligrafică 342 312 292 -14,61 

Industria chimică 145 115 108 -25,51 

Industria farmaceutică 18 18 18 stagnare 

Industria cauciucului şi a maselor 507 511 453 -10,65 

91/126




plastice 

Industria de produse din minerale 

nemetalice (materiale de construcţii) 

622 600 500 -19,61 

Industria metalurgică 81 70 69 -14,81 

Industria construcţiilor metalice şi a 

produselor din metal 

1.158 1.145 1.002 -13,47 

Industria calculatoarelor şi a produselor 

electronice şi optice 

158 140 143 -9,49 

Industria echipamentelor electrice 127 102 98 -22,83 

Industria mijloacelor de transport 320 310 285 -10,93 

Industria dispozitivelor, aparatelor şi 98 126 113 15,30 

instrumentelor 

stomatologice 

medicale şi 

Producţia şi furnizarea de energie 

electrică şi termică, gaze, apă caldă şi 

aer condiţionat 

84 118 179 113,09 

Distribuţia apei; Salubritate, gestionarea 

deşeurilor, activităţi de decontaminare 

257 294 306 19,06 

Construcţii 10.774 10.670 8.577 -20,39 

Servicii – total, din care: 57.828 55.486 50.376 -12,88 

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 

Repararea autovehiculelor şi 

motocicletelor 

28.348 25.787 23.513 -17,05 

Transport şi depozitare 6.776 6.728 6.202 -8,47 

Hoteluri şi restaurante 3.584 3.963 3.693 3,04 

Tehnologia informaţiilor şi 

comunicaţiilor 

2.507 2.448 2.187 -12,76 

Intermedieri financiare şi asigurări 873 901 838 -4,009 

Tranzacţii imobiliare 1.816 1.864 1.722 -5,17 

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 

tehnice 

7.607 7.826 6.848 -9,97 

Industriile creative şi culturale 2.158 2.605 2.313 7,18 


Din tabelul de mai sus, poate fi observată o scădere înregistrată în majoritatea domeniilor de 

activitate. Astfel, ne propunem să împărţim activităţile pe trei categorii în funcţie de dinamica 

numărului unităţilor locale active: 

� Activităţi cu dificultăţi de ordin general – vor fi cuprinse acele activităţi care au 

întâmpinat dificultăţi atât înaintea izbucnirii crizei, cât şi după, astfel că este posibil ca 

reducerea numărului de unităţi locale active să nu fie pusă pe seama efectelor 

recesiunii economice. 

Din această categorie fac parte: 

- Industria prelucrătoare 

� Industria alimentară 

92/126




� Industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte 

� Industria de pielărie şi încălţăminte 

� Industria chimică 

La nivel naţional, conform studiului “Industria românească în perioada de criză” elaborat de 

Comisia Naţională de Prognoză, rezultatele au fost asemănătoare, astfel că activităţile din 

industria uşoară au avut acest tip de evoluţie, în special cele din industria textilelor şi a 

articolelor de îmbrăcăminte. 

� Activităţi afectate de criză – sunt încadrate majoritatea activităţilor economice. 

Efectele crizei economice se propagă de la o ramură la alta, astfel că dacă activitatea 

din construcţii este diminuată, acest lucru determină o contracţie a activităţilor 

industriale conexe. De asemenea, criza afectează şi ramurile care se completează ca 

activitate: dacă asupra industriei mijloacelor de transport impactul este mai puternic, 

atunci efectele se propagă şi în industria prelucrării cauciucului, a echipamentelor 

electrice sau în cea metalurgică. Astfel, următoarele activităţi au fost afectate de 

recesiune: 

- Industria prelucrătoare: 

� Industria lemnului 

� Industria mobilei 

� Industria celulozei şi hârtiei 

� Industria poligrafică 

� Industria cauciucului şi a maselor plastice 

� Industria de produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii) 

� Industria metalurgică 

� Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal 

� Industria mijloacelor de transport 

- Construcţii 

- Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor 

- Transport şi depozitare 

- Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor 

- Intermedieri financiare şi asigurări 

- Tranzacţii imobiliare 

- Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 

� Activităţi care nu au fost afectate de criză – în această grupă sunt incluse activităţile 

în care nu s-a simţit pregnant efectul crizei financiare, în multe dintre cazuri 

înregistrându-se chiar creşteri ale numărului unităţilor locale active în 2009 faţă de 

2008 sau activităţile asupra cărora impactul a fost mai redus. 

- Industria extractivă 

- Industria farmaceutică 

- Industria dispozitivelor, aparatelor şi instrumentelor medicale şi stomatologice 

- Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 

- Distribuţia apei; Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 

- Hoteluri şi restaurante 

93/126

- Industriile creative şi culturale 




În urma acestei analize se pot distinge câteva domenii, majoritatea din sectorul secundar, în 

care a avut loc o restrângere a activităţii economice, prin prisma scăderii numărului de unităţi 

locale active: 

1. Industria lemnului 

2. Industria chimică 

3. Industria echipamentelor electrice 

4. Industria pielăriei şi încălţămintei 

5. Industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte 

6. Construcţii 

7. Industria mobilei 

Rata de mortalitate a întreprinderilor 

Numărul radierilor efectuate în Registrul Comerţului, în intervalul de timp 2008-2011, la nivel 

regional şi pe judeţe, pe baza datelor oficiale de la ONRC, poate fi observat în tabelul de mai 

jos: 

2008 2009 2010 2011 

JUDEŢ URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL 

Bihor 1280 544 1996 670 3190 1544 1557 593 

Bistriţa-Năsăud 363 240 689 459 1036 1496 575 355 

Cluj 3478 643 2618 535 8154 2233 2871 599 

Maramureş 858 238 1053 328 7176 3316 942 287 

Satu Mare 559 197 782 251 2216 1213 1187 442 

Sălaj 692 290 616 308 1111 1091 612 318 

Regiunea Nord-Vest 7230 2152 7754 2551 22883 10893 7744 2594 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2008 2009 2010 2011 

94/126 

Urban 

Rural 

Situaţia statistică a firmelor radiate în perioada 01.01.2008- 31.12.2011 

Sursa: Statistici Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 

Cele mai multe radieri ale întreprinderilor au fost realizate la nivelul judeţului Cluj, 

exceptând anul 2010, când în judeţul Maramureş numărul firmelor radiate a depăşit 

valoarea înregistrată în judeţul Cluj. Chiar dacă la nivelul Regiunii, punctul de maxim a fost 

atins în anul 2010, situaţia se temperează din anul 2011.




Din statisticile ONRC reiese faptul că regiunea Nord-Vest se află pe locul al doilea, după 

Bucureşti-Ilfov din punct de vedere al numărului firmelor active la data de 01.01.2011 care au 

devenit inactive până la data de 01.01.2012. Situaţia pe judeţe poate fi observată în tabelul de 

mai jos: 

Sursa : ONRC 

Cele mai multe firme au devenit inactive în judeţul Cluj, iar mai apoi în Bihor. De altfel, din 

punct de vedere al acestui indicator, judeţul Cluj se află pe locul al doilea la nivel naţional, 

după Bucureşti-Ilfov. Una din cauzele acestui fenomen ar putea fi reprezentată de efectele 

nefaste ale crizei economice. 

8.2. Cifra de afaceri a unităţilor din Regiunea Nord-Vest sub impactul crizei economice 

Atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional cifra de afaceri a unităţilor locale active a 

înregistrat o scădere între anii 2008-2009 (10,63%) şi o uşoară creştere între anii 2009-2010 

(6,51%). Pe fondul crizei financiare, sectoarele surprinse au reacţionat diferit la factorii de 

influenţă determinaţi de contracţia cererii. Astfel, performanţele lor economice au depins şi 

de comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte crearea cererii de bunuri şi servicii. 

45000 

40000 

35000 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

Nr. Crt. Judeţ Număr de firme 

1. Bihor 2.406 

2. Bistriţa-Năsăud 1.071 

3. Cluj 3.923 

4. Maramureş 1.674 

5. Satu Mare 1.472 

6. Sălaj 1.173 

7. Total Regiune Nord-Vest 11.719 

Industria extractivă 

Industria prelucrătoare 

Industria energetică 

Distribuţia apei 

Construcţii 

Comerţ cu ridicata şi cu amănu... 

Transport şi depozitare 

95/126 



2008 2009 2010 




Alte activităţi de servicii 

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din regiunea Nord-Vest, pe sectoare de activitate, 2008-2010





În cele ce urmează vom analiza principalele firme din sectoarele care înregistrează scăderi 

ale cifrei de afaceri, aşa cum sunt prezentate în graficul de mai sus. 

Astfel: 

1. Industria extractivă 

IMM-urile din industria extractivă au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 5,6 

procente în intervalul 2008-2010 (atingând valoarea de 370 milioane lei în anul 2010), 

acest lucru putând fi observat şi din tabelul de mai jos, care prezintă un top al firmelor cu 

o cifră de afaceri semnificativă: 

Denumire firme Judeţ 

Cifra de 

afaceri 

(2008) 

96/126 

Cifră de 

afaceri 

(2009) 

Cifra de 

afaceri 

(2010) 

Cifra de 

afaceri 

(2011) 

I&C Transilvania Construcţii CJ 84.464.993 96.170.698 29.426.777 17.229.618 

BIMET SRL CJ 8.003.817 50.164.835 28.313.074 4.359.883 

Grandemar SA CJ 88.969.392 36.503.414 30.460.448 50.317.152 

Cominex Nemetalifere SA CJ 12.199.934 16.643.939 12.722.600 11.982.863 

12.490.525 

(schimbare 

Criseni SRL SM 15.983.346 14.207.535 19.317.797 CAEN) 

Transilvania Impact Import Export CJ 17.232.024 

2.939.644 

(schimbare 

11.361.934 4.673.640 4.060.730 

Milano Logistic SRL BH CAEN) 10.595.986 10.626.532 13.948.013 

Baita Bihor SA BH 4.852.244 5.202.820 5.507.238 5.379.420 

Salajul SA Sarmasag SJ 5.027.143 4.393.179 1.830.572 1.900.281 

Flaviafit SRL BH 5.385.398 4.129.698 2.621.475 3.212.702 

Sursa: Lista Firme BorgDesign şi Ministerul Finanţelor Publice 

Analizând situaţia firmelor se poate constata o scădere dramatică a rezultatelor financiare în 

special între anii 2009-2010. În multe dintre cazuri, scăderea continuă şi în anul 2011. Cu 

toate acestea, nu toate firmele au reacţionat la fel, unele dintre ele aproape că şi-au dublat 

cifra de afaceri în anul 2011, cum este cazul firmei Grandemar SA. 


Cel mai mare impact pe care criza financiară l-a avut din perspectiva cifrei de afaceri se 

înregistrează în sectorul construcţiilor. Cifra de afaceri a IMM-urilor a scăzut cu 16% în 

intervalul 2008-2010. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în domeniul construcţiilor de 

clădiri (23,37%). 

Denumire firme Judeţ 

CA 2008 CA 2009 

CA 2010 

CA 2011




IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA CJ 183.699.324 362.844.078 223.365.910 137.041.736 

TIRRENA SCAVI SPA ITALIA CJ 223.734.133 342.534.949 235.926.546 164.675.411 

REPCON SA BH 78.305.349 149.046.205 126.329.324 127.860.296 

ACI CLUJ SA CJ 137.858.980 131.681.391 122.365.880 188.662.832 

JOINT VENTURE CONSORZIO GARBOLI 

CONICOS SPA TIRRENA SCAVI SPA 

ROMANIA SA CJ 

97/126 

85.125.171 

126.519.862 

53.957.881 

7.688.673 

SELINA SRL BH 104.335.410 104.451.320 133.030.941 149.637.017 


Se poate observa că în cazul majorităţii firmelor selectate pentru analiză, cifra de afaceri a 

urmat un trend similar, având o creştere din 2008 în 2009, iar mai apoi a scăzut în anul 2010 şi 

chiar şi în 2011. Restrângerea creditelor acordate de băncile comerciale a reprezentat una 

dintre cauzele declinului pieţei imobiliare, determinând o diminuare a activităţii în construcţii, 

fapt demonstrat de cifrele de afaceri mai scăzute înregistrate de unităţile locale active din 

domeniu. Sectorul construcţiilor este important atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional şi 

european, iar pe viitor acesta va putea contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice şi a 

altor schimbări de mediu, prin construcţia unor clădiri cu consum de energie nul. 

3. Comerţ 

Cifra de afaceri a întreprinderilor din comerţ a scăzut semnificativ, acest indicator al IMMurilor 

din comerţ a înregistrat o scădere cu 15% în intervalul 2008-2010. 

Denumire firme Judeţ CA 2008 CA 2009 CA 2010 CA 2011 

Mol România Petroleum Products SRL CJ 2.174.629.326 1.895.164.627 2.675.591.532 3.137.003.249 

Autonet Import SRL SM 383.161.623 434.964.895 504.374.862 569.889.994 

Mobile Distribution SRL CJ 494.122.805 308.481.556 256.445.040 206.918.547 

Pharmafarm SA CJ 247.813.671 285.970.561 330.469.881 302.650.945 

EVW Holding SRL CJ 493.353.617 218.129.371 247.776.697 293.419.941 

Punctual COIMPEX SRL CJ 101.144.642 160.916.200 200.855.986 249.260.965 

DAN STEEL GROUP NEGREŞTI-OAŞ SA SM 201.189.769 153.944.026 192.599.529 259.028.625 

ONCOS SA CJ 149.209.390 147.668.632 132.211.451 118.179.737 

AGRESSIONE GROUP SA CJ 119.083.397 141.227.406 148.184.566 155.832.046 

AGIS COMPUTER SRL CJ 141.150.979 140.240.795 149.500.610 159.466.270 

ATP EXODUS SRL MM 159.422.521 133.447.296 160.746.517 180.206.495 

INSERCO SRL SJ 116.197.400 126.475.136 106.378.983 86.347.823 

SECPRAL PRO INSTALAŢII SRL CJ 148.762.229 115.425.447 126.117.825 108.787.809 

ARDEALUL TRADING SRL SM 92.262.047 110.895.898 144.943.500 150.009.152 

MASTERPLAST ROMANIA SRL BH 125.628.664 101.967.978 101.584.452 90.326.573 

NEODIGITAL SRL CJ 113.324.190 100.342.896 93.637.627 89.759.296 


Luând în considerare cifra de afaceri a firmelor care au stat la baza analizei, se constată o 

scădere a acestui indicator cu până la 50% între anii 2008-2010 (exemplul firmei EVW 

Holding SRL). Având la bază analiza rezultatelor financiare ale firmelor selectate se poate 

observa că tendinţa de descreştere pronunţată este caracteristică următoarelor activităţi: 

“Comerţ cu alte autovehicule”, “Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor




de construcţie şi echipamentelor sanitare” şi “Comerţ cu ridicata al echipamentelor şi 

furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire”. 

4. Transport şi depozitare 

Rezultatele financiare ale firmelor din domeniul Transport semnalează o scădere cu 

aproximativ 9 procente a indicatorului “cifra de afaceri” până în anul 2010, după care, în 

anul 2011 se constată o îmbunătăţire a performanţelor în majoritatea cazurilor. Cifra de 

afaceri a IMM-urilor din transporturi a scăzut cu 5,81%. 


TRANS BITUM SRL SJ 231.634.402 142.661.874 217.021.794 314.694.139 

REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT URBAN DE 

CĂLĂTORI CLUJ NAPOCA CJ 91.406.965 88.550.401 96.811.961 96.428.187 

FRIGOEXPRES SA BH 74.318.985 59.949.981 72.957.734 76.182.580 

TRANSFEROVIAR GRUP SA CJ 78.914.654 59.154.814 61.234.843 87.685.113 

LOGISTIC E VAN WIJK SRL CJ 48.949.410 58.569.898 76.514.007 92.137.279 

GALASSINI ROMANIA SRL BH 58.454.032 51.978.735 60.817.993 54.436.515 

ORADEA TRANSPORT LOCAL SA BH 32.969.814 32.659.626 32.726.930 36.086.668 

H. ESSERS SRL BH 20.523.423 32.061.833 45.909.662 69.310.765 

PANKARPATHIA SRL BH 21.067.749 31.422.785 45.443.059 43.914.446 

GIFTRANS SRL CJ 25.071.574 29.495.931 11.531.465 14.234.758 

TABITA TOUR BN 24.668.905 27.136.577 34.848.634 38.732.063 

GULIVER PRODCOM SRL BH 25.898.431 24.702.027 26.968.484 27.737.220 

SKIPTRANS SRL CJ 13.260.124 24.298.258 40.485.521 70.326.157 

ION ANDRA TRANS COM SRL SJ 21.648.247 24.274.716 14.304.107 28.641.288 

TRAMECO SA BH 25.972.884 23.243.547 28.044.224 26.914.608 

RAVITEX SRL BH 14.382.060 22.581.806 39.334.425 49.538.962 

ECO GROUP SRL CJ 23.213.097 21.856.793 19.617.353 22.272.853 

REGELE MAROCANILOR SRL MM 21.705.760 20.287.448 22.605.042 23.199.375 


5. Hoteluri şi restaurante 

Scăderea consumului final, ca acţiune directă a acestei crize economice, a avut o influenţă 

negativă asupra activităţii hotelurilor şi restaurantelor, astfel cifra de afaceri a unităţilor a 

înregistrat scăderi semnificative. Scăderea se explică prin atitudinea precaută a 

consumatorilor (în sensul limitării cheltuielilor) în ceea ce priveşte bugetul de care dispun. 

În ceea ce priveşte cifra de afaceri din IMM-urile din acest domeniu de activitate, se 

remarcă o scădere a acesteia cu 13%, în intervalul de timp analizat. 

Denumire firme Judet CA 2008 CA 2009 CA 2010 CA 2011 

TURISM FELIX SA BH 55.448.042 52.019.303 48.499.100 48.437.997 

MET&MET SRL BN 51.194.986 28.428.076 23.117.169 8.804.211 

MIS PETROL SRL CJ 11.715.012 12.080.136 13.384.138 8.122.669 

HOLD INVEST SRL CJ 10.782.042 11.429.280 10.206.165 8.162.973 

VIDALIS IMPEX SRL SJ 17.176.160 10.013.040 10.767.181 12.833.503 


98/126

6. Informaţii şi comunicaţii 




Situaţia economică actuală dominată de incertitudine a determinat scăderea cifrei de 

afaceri a multor întreprinderi din acest sector aflat în plin avânt. Multe din firmele care au 

stat la baza analizei şi-au amânat extinderea activităţii pe piaţa locală, unele dintre acestea 

înregistrând scăderi ale cifrei de afaceri (ca în cazul companiei NET Brinel a cărei cifră de 

afaceri a scăzut cu 16% pe fondul întârzierii unor proiecte ale companiei 9 ). De asemenea, 

cifra de afaceri a IMM-urilor din acest domeniu a scăzut cu 4,53% pe fondul izbucnirii crizei 

economice. 


NET BRINEL SA CJ 93.858.376 39.522.797 66.417.070 55.816.806 

IQUEST TECHNOLOGIES SRL CJ 33.650.463 31.267.575 37.918.683 50.922.905 

AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE SRL CJ x 25.446.719 31.006.638 33.599.647 

TSE DEVELOPMENT ROMANIA SRL CJ ? 16.637.636 28.964.422 37.293.061 

NEW COM TELECOMUNICATII SRL CJ 33.223.261 41.251.261 26.947.478 743.414 

EVOLINE SRL CJ 21.267.100 24.361.491 25.626.441 35.656.275 

ENDAVA ROMANIA SRL CJ 11.293.557 15.301.426 24.449.575 38.609.068 

SOFTVISION SRL CJ 15.008.913 18.472.911 17.746.393 22.475.153 

YONDER SRL CJ 10.251.851 14.394.847 17.268.916 21.044.308 

TORA TRADING SERVICES SRL CJ 7.603.105 14.882.438 17.160.039 15.661.813 

ZIPPER DATA (GPV MAIL SERVICES SRL) CJ 18.038.881 18.165.693 15.324.757 14.831.066 

ISDC ROMANIA SRL CJ 11.157.696 13.386.483 14.197.940 20.337.640 

TRANSART SRL CJ 11.762.080 11.628.112 9.902.540 11.288.742 


7. Tranzacţii imobiliare 

Efectele negative ale crizei economice nu au ocolit nici sectorul tranzacţiilor imobiliare, 

cifra de afaceri ale firmelor ce activează în acest domeniu înregistrând scăderi încă de la 

declanşarea acesteia (cu 12,43% în intervalul 2008-2010). Cu toate acestea, în anul 2011, 

multe dintre companiile ce activează în acest sector au înregistrat creşteri ale cifrei de 

afaceri bazându-se în special pe clienţii corporate, pe segmentul birouri şi pe cel industrial. 

Cifra de afaceri înregistrată de IMM-urile din acest domeniu a scăzut cu 7,41% la nivelul 

Regiunii Nord-Vest. 


IULIUS MALL CLUJ SRL CJ 53.199.185 59.755.128 55.115.199 58.727.215 

CORATIM CJ 24.044.794 38.126.582 25.151.454 8.733.403 

PYRAMID DEVELOPMENT HOLDING SRL CJ ? 21.631.421 2.863.151 11.039.864 

ARA ROMANIA SRL BH 15.035.590 15.872.037 17.055.650 18.548.258 

METROPOLIS GRUP SRL BN 36.969.122 15.120.380 64.537.200 39.962.296 

9 http://www.zf.ro/business-hi-tech/brinel-revizuieste-in-scadere-estimarile-pentru-2011-si-mizeaza-pe-ocrestere-de-maxim-5-a-afacerilor-in-scenariu-optimist-8887054, 

accesat la data de 16.08.2012 

99/126




LOTUS CENTER SA BH 0 12.855.249 24.137.222 22.420.021 

ARDEAL CONSTRUCT SRL CJ 8.016.405 12.030.927 7.349.789 6.968.953 

PORTICO INVESTMENTS ROMANIA SRL CJ 11.494.624 11.868.538 15.001.649 17.146.778 


8.3. Numărul de angajaţi şi rata şomajului 

În urma izbucnirii crizei economice, mii de disponibilizări au fost realizate în majoritatea 

domeniilor de activitate. Sub formă grafică, situaţia se prezintă în felul următor: 

250.000 

200.000 

150.000 

100.000 

50.000 

0 

2008 2009 2010 

Industrie extractivă 

Industrie prelucrătoare 

Producţia şi funizarea de energie electrică şi termică 

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 

Construcţii 

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier 



Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 



Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 


Sectoarele productive care au o perioadă de dezvoltare mai amplă au fost afectate cel mai 

puternic de criză. Printre acestea se numără sectorul construcţiilor, în care numărul 

angajaţilor a scăzut semnificativ în perioada 2008-2010 (scădere cu 29%). Acelaşi scenariu 

a fost urmat de industria extractivă (scădere cu 21%) şi în comerţ (scădere cu aproximativ 

18%). 

Cu toate acestea, în regiune situaţia nu este atât de critică precum în alte regiuni din ţară 

(scădere cu 15% comparativ cu regiunea Nord-Est în care scăderea a fost de 20%). Dintre 

judeţele regiunii, în judeţul Sălaj numărul angajaţilor a scăzut cu aproximativ 20% în 

intervalul de analiză. 

100/126




Cea mai critică problemă este, însă, cea a creşterii ratei şomajului. Potrivit Institutului 

Naţional de Statistică, numărul angajaţilor a început să scadă încă din anul 2008. Dacă 

până la apariţia crizei, multe dintre companii au apelat la alte tipuri de măsuri pentru a 

reduce costurile cu personalul, precum: nu au mai reînnoit contractele, au încurajat 

pensionarea, şomajul tehnic, reducerea timpului de lucru; până în prezent, au fost 

disponibilizaţi foarte mulţi angajaţi, iar disponibilizările continuă. 

8 

6 

4 

2 

0 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

3,3 

6,8 

5,9 

Regiunea 


3 

5,8 5,9 

2,7 

8,2 

6,4 

Bihor Bistriţa- 

Năsăud 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 

Rata şomajului BIM 

Rata şomajului, % populaţia activă, metodologia BIM 10 


2,9 

6,3 6,4 6,5 

6 

6,1 

4,9 

101/126 

3,7 

3 

5,5 

10,3 

Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj 

8,4 

2008 

2009 

2010 

Rata şomajului în regiune s-a dublat în anul 2009, 

faţă de 2008, în anul 2010 temperându-se faţă de 

2009, dar tot a înregistrat o valoare ridicată. Din 

graficul de mai sus, se poate observa că judeţul 

Sălaj înregistrează cea mai ridicată rată a şomajului 

din regiune pe tot intervalul de analiză. 

Metodologia naţională de calcul a ratei şomajului este diferită de cea internaţională, astfel că 

după statistica Biroului Internaţional pentru Muncă (BIM), rata şomajului la nivelul regiunii 

Nord-Vest a fost puţin mai mare pe tot intervalul de timp 2005-2010, exceptând anul 2009. În 

anul 2008 a scăzut chiar sub 4%, însă odată cu izbucnirea crizei economice, aceasta s-a dublat 

în anul 2010 comparativ cu anul 2008. 

10 Şomerii BIM îndeplinesc trei condiţii: nu au loc de muncă, sunt disponibili să înceapă lucrul în următoarele 

două săptămâni şi şi-au căutat activ de lucru în ultimele patru săptămâni.

8.4. Activitatea de export 




Criza economică a încetinit activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor din regiune, 

astfel că, valoarea exporturilor în cazul majorităţii judeţelor a scăzut în anul 2009 

comparativ cu anul 2008, urmând ca în anul 2010 valoarea acestora să crească. Aşadar, la 

nivel regional, cu excepţia următoarelor grupe de produse conform Nomenclatorului 

Combinat: “Produse alimentare, băuturi, tutun”, “Produse minerale”, “Materiale plastice, 

cauciuc şi articole din acestea”, “Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele”, “Maşini, 

aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi 

imaginile”, “Mijloace de transport” şi “Instrumente şi aparate optice, fotografice” care au 

înregistrat creşteri ale exporturilor între anii 2008 şi 2009, restul au înregistrat scăderi ale 

valorii exporturilor. 

Recesiunea economică a afectat într-o măsură nesemnificativă exporturile maşinilor şi 

echipamentelor de transport, care în anul 2009 au crescut cu aproximativ 30% faţă de anul 

2008. Cele mai afectate au fost exporturile produselor aparţinând industriei chimice, a 

căror valoare a scăzut cu 44% şi cele ale materialelor textile (au scăzut cu aproximativ 

20%). 

În concluzie, prin faptul că au înregistrat scăderi ale tuturor indicatorilor studiaţi, pot fi 

clasificate următoarele sectoare afectate de criza economică: 


2. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 

3. Transport şi depozitare 

4. Tranzacţii imobiliare 

5. Informaţii şi comunicaţii 

102/126


CONCLUZII - Radiografia economică a regiunii Nord-Vest 



Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, Regiunea Nord-Vest este 

considerată a fi o regiune dezvoltată, cu rezultate economice superioare mediei naţionale în 

cazul majorităţii indicatorilor analizaţi, având un potenţial de creștere ridicat. Rezultatele 

obţinute din calculele indicatorilor au plasat, de cele mai multe ori, regiunea pe podiumul 

naţional. 

Economia Regiunii Nord-Vest poate fi, pe scurt, caracterizată de următoarele elemente 

specifice ce o diferenţiază de restul regiunilor şi îi conferă o poziţie pe podiumul naţional: 

- Tendinţa de „terţializare” (creşterea ponderii sectorului de servicii); 

- Un mediu de afaceri efervescent şi dinamic cu 69.602 de unităţi locale 

active (13,79% din totalul naţional), dintre care 69.416 sunt IMM-uri 

(88,36% sunt microîntreprinderi) - 2010; 

- O activitate de cercetare-dezvoltare mai intensă şi valorificată de un număr 

de 70 de IMM-uri (8,9% din totalul naţional), dintre care 52 sunt 

microîntreprinderi - 2010; 

- Serviciile intensive în inteligenţă, care folosesc forţă de muncă specializată 

şi calificată, precum IT&C, se află în plin avânt în regiunea Nord-Vest; 

- Creativitatea reprezintă o verigă a cărei contribuţie la dezvoltarea 

sectoarelor economice, în special a celor legate de IT&C şi cercetaredezvoltarea, 

este în creştere. 

Tendinţa de „terţializare” 

În Regiunea Nord-Vest, atât PIB-ul regional, cât și PIB-ul pe cap de locuitor, exprimate în PPS 

au crescut de la un an la altul. PIB-ul pe locuitor – indicatorul macroeconomic care reprezintă 

principalul barometru al nivelului de dezvoltare economică – se situează în Regiunea Nord- 

Vest la 91,24% din PIB-ul pe locuitor la nivel naţional, plasându-se pe locul IV la nivel 

naţional. În anul 2009 valoarea acestui indicator a ajuns să reprezinte 43% din media UE-27 

(comparativ cu anul 2000 când reprezenta doar 24%). 

Sectoarele cu contribuţia cea mai ridicată la formarea valorii adăugate brute regionale sunt în 

ordine: serviciile (53,81%), industria (26,75%), construcţiile (10,8%) şi agricultura (8,64%). 

Condiţiile naturale şi climatice variate ale regiunii oferă posibilitatea dezvoltării unei 

agriculturi complexe, care constituie o ramură importantă în economia regiunii. 

Mediul de afaceri „efervescent şi dinamic” 

În anul 2010, existau 69.602 unităţi locale active, mai multe cu 10% comparativ cu anul de 

referinţă 2005, din care 2.794 erau întreprinderi familiale, iar 44.621 erau persoane fizice 

independente. Din totalul firmelor care activau în regiunea Nord-Vest în anul 2010, 88,12% 

erau microîntreprinderi (0-9 angajaţi), 10,06% erau întreprinderi mici (10-49 angajaţi), 1,54% 

erau întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi), iar un număr nesemnificativ şi cu un grad al 

concentrării ridicat în judeţele Bihor şi Cluj, era reprezentat de întreprinderile mari (0,26% din 

103/126




total regional). Distribuţia geografică a întreprinderilor reliefează o concentrare a acestora în 

judeţele Bihor şi Cluj, la o diferenţă semnificativă faţă de celelalte judeţe ale regiunii. 

După domeniul de activitate, la sfârşitul anului 2010, 33,78% din totalul unităţilor locale active 

au ca obiect de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi 

motocicletelor (-17,05% comparativ cu 2008), 12,32% activau în domeniul construcţiilor (- 

20,39% comparativ cu 2008), 11,43% desfăşurau activităţi în domeniul industriei 

prelucrătoare (-20,08% comparativ cu 2008), iar 9,83% realizau activităţi profesionale, 

ştiinţifice şi tehnice (-9,97% comparativ cu 2008). Unităţile locale active din agricultură 

înregistrau un procent de doar 2,77% din totalul regional, însă numărul acestora a crescut cu 

10,39% comparativ cu anul 2008. 

Cele mai puţine firme activau în domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi 

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,25%) şi în industria extractivă (0,39%). Specific 

regiunii Nord-Vest sunt unităţile locale active din următoarele domenii, care plasează 

regiunea pe primul loc la nivel naţional: Industria extractivă, în special cele din „extracţia 

pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase” şi din 

„extracţia pietrişului şi nisipului”, Industria alimentară („fabricarea sucurilor de fructe şi 

legume”, „fabricarea pâinii”, „fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi alimentelor 

dietetice”, „fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă” şi „distilarea, 

rafinarea băuturilor alcoolice”), Industria de pielărie şi încălţăminte („fabricarea 

încălţămintei”), Industria mobilei („fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine”), 

Industria de produse din minerale nemetalice („fabricarea produselor din beton pentru 

construcţii”, „fabricarea mortarului”, „fabricarea de produse abrazive”), Industria 

metalurgică, Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal („fabricarea de 

construcţii metalice obţinute prin deformare plastică”, „fabricarea de construcţii metalice şi 

părţi componente ale structurilor metalice”, „fabricarea articolelor din fire metalice”), 

Transporturi rutiere de mărfuri. 

Regiunea se află pe locul al doilea la nivel naţional, de obicei fiind depăşită doar de 

regiunea BI, din punct de vedere al unităţilor locale active, în următoarele domenii: 

Cercetare-Dezvoltare, Producţie software şi servicii TI, Industria celulozei şi hârtiei, Industria 

farmaceutică , Industria cauciucului şi maselor plastice, Industria echipamentelor electrice, 

Industria dispozitivelor, aparatelor şi instrumentelor medicale, Producţia şi furnizarea de 

energie electrică, Construcţii, Hoteluri şi restaurante (în regiune, există cele mai multe 

restaurante), Intermedieri financiare şi asigurări şi Tranzacţii imobiliare. 

Cel mai mare număr al IMM-urilor se înregistrează în domeniile: „Intermedieri financiare” şi 

„Tranzacţii imobiliare”. Regiunea Nord-Vest înregistrează un număr important al IMM-urilor, 

după regiunea Bucureşti-Ilfov, în domeniile ”Informaţii şi comunicaţii” şi „Cercetaredezvoltare”. 

În ceea ce priveşte industria prelucrătoare, situaţia IMM-urilor se prezintă în felul 

următor: 

104/126

100% 

80% 

60% 

40% 

20% 

0% 

Industria alimentară 

Industria textilă 




752 558 183 798 524 78 238 79 10 335 380 49 721 103 60 162 

1178 926 386 976 684 119 292 107 17 449 494 65 1000 138 91 207 

1184 943 402 979 700 120 292 108 18 453 500 69 1002 143 98 285 

Industria încălţămintei 


Industria mobilei 

Industria hârtiei 

Industria poligrafică 

Industria chimică 

Industria farmaceutică 

Industria cauciucului 

105/126 

Industria materialelor d... 

Industria metalurgică 

Industria construcţiilor ... 

Industria calculatoarelor 

Industria echipamentelor... 

Industria mijloacelor de ... 

Unităţi locale active IMM-uri Microîntreprinderi 

Sursa: INS, „Întreprinderi mici şi mijlocii în economia românească” 

Distribuţia pe judeţe a IMM-urilor, în anul 2010 

Satu Mare 

11% 

Maramureş 

14% 

Sălaj 

7% 

Cluj 

35% 

Bihor 

24% 

Bistriţa- 

Năsăud 

9% 

Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj 

Cea mai mare cifră de afaceri este înregistrată de IMM-urile cu activitate în comerţ (31.327 

milioane lei), urmate de IMM-urile din industria prelucrătoare (13.284 milioane lei), 

construcţii (7.664 milioane lei), transport (4.343 milioane lei). 

Din totalul angajaţilor din IMM-urile din regiune, în anul 2010 (389.538 angajaţi, 11,29% din 

totalul naţional, în scădere cu 6 procente faţă de anul 2009), cele mai bune rezultate erau 

înregistrate în domeniile: industria prelucrătoare – 27,61% din totalul angajaţilor în IMMurile 

din regiune (în special industria construcţiilor metalice, industria alimentară, industria 

pielăriei şi încălţămintei, industria mobilei, industria lemnului), comerţ – 27,59%, construcţii 

– 12,54%, transport – 6,74%. 

Cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte productivitatea muncii, se înregistrează în IMMurile 

din domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, industria




echipamentelor electrice, comerţ, industria chimică, industria celulozei şi hârtiei, industria 

metalurgică etc. 

Investiţiile străine directe 

Din perspectiva investiţiilor străine directe, Regiunea nu se află pe o poziţie fruntaşă (semnal 

de alarmă!), în anul 2011, aceasta situându-se pe locul 5 la nivelul României ca valoare a 

capitalului social subscris şi pe locul 3 după numărul de firme cu contribuţie străină 

înregistrate. În ceea ce priveşte ponderea în totalul ISD din ţară, poziţia pe care o deţine 

Regiunea Nord-Vest este constantă (locul V), aceasta atrăgând, până în anul 2010, 4,2% 

(2.232 milioane euro) din valoarea totală a investiţiilor străine directe din România. 

În urma analizei, s-a remarcat o orientare a investitorilor străini spre judeţele Cluj și Bihor, 

datorită accesibilităţii și al potenţialului celor 2 judeţe; se cere reorientarea ISD şi către 

celelalte judeţe pentru o dezvoltare echilibrată. Ţările din care provin cei mai mulţi 

investitori sunt: Italia, Germania, Austria, Franţa, UK, Spania, Ungaria, iar domeniile de 

activitate ale celor mai multe firme străine sunt: industria echipamentelor electrice, industria 

construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria lemnului, industria produselor din 

minerale nemetalice, industria metalurgică şi industria textilă şi a articolelor de 

îmbrăcăminte (se obţin produse cu valoare adăugată ridicată). 

Comerţul exterior 

Valoarea exporturilor a fost mai mică decât cea a importurilor pentru anul 2010, însă s-a 

obţinut o valoare pozitivă a balanţei comerciale pentru următoarele grupe de mărfuri 

conform Nomenclatorului Combinat: Secţiunea IX („Produse din lemn, plută şi împletituri din 

nuiele), secţiunea XI („Materii textile şi articole din acestea”), secţiunea XII („INCALTAMINTE, 

PALARII, UMBRELE SI ARTICOLE SIMILARE”), Secţiunea XV („METALE COMUNE SI ARTICOLE 

DIN ACESTEA”), Secţiunea XVI („MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE; APARATE DE 

INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL SI IMAGINILE”) şi Secţiunea XX („Mobilă”). Cele 

mai mari importuri se realizează la produsele din Secţiunea V („Produse minerale”). 

106/126




SWOT ECONOMIE 

PUNCTE TARI JUSTIFICARE 

• PIB-ul în creştere (locul III la nivel 

naţional) 

• Creşterea PIB-ului/locuitor (PPS) 

• Accentuarea tendinţei de terţializare 

– apropiere tot mai mare de structura 

economiilor europene dezvoltate 

• Industria prelucrătoare este ramura 

industrială dominantă, cu o 

productivitate a muncii în creştere 

• Unele judeţe ale regiunii manifestă o 

schimbare structurală a industriei 

prin creşterea în importanţă a 

• 

ramurilor competitive (echipamente 

IT&C, componente auto) 

Înăbuşirea industriei de lohn => 

Creşterea creativităţii firmelor şi 

dezvoltarea mărcilor proprii 

• Pondere ridicată a populaţiei ocupate 

în sectorul serviciilor (asemenea 

situaţiei de la nivel european) 

• Specific regional – Creşterea 

importanţei serviciilor intensive în 

inteligenţă (CDI, TIC, servicii bancare) 

=> forţă de muncă calificată, 

specializată 

107/126 

În intervalul de analiză (2005-2009), se 

constată o creştere a PIB-ului cu 68,69%, iar 

a PIB-ului pe cap de locuitor de la 24% din 

media UE în 2000 la 43% în 2009. 

Se observă o creştere a ponderii sectorului 

de servicii, care contribuia în 2008 cu 53,81% 

la formarea Valorii Adăugate Brute regionale. 

În anul 2010, a reprezentat 89,32% din cifra 

de afaceri totală din industrie, înregistrând 

cel mai mare număr de unităţi locale active 

(87,13%). Din perspectiva numărului de 

unităţi locale active, ponderile cele mai 

ridicate sunt înregistrate în industria 

alimentară, industria construcţiilor metalice 

şi a produselor din metal, industria lemnului 

şi industria textilă şi a articolelor de 

îmbrăcăminte. Productivitatea muncii a 

crescut de la 86,71 mii lei/salariat în 2005 la 

188,89 mii lei/salariat în 2010. 

În judeţul Cluj se constată o concentrare a 

activităţilor în industria echipamentelor 

electrice şi o tendinţă de creştere a celor 

competitive precum echipamentele IT&C. 

Industria de lohn a avut un dublu efect: a 

influenţat direct fabricile producătoare prin 

închiderea capacităţilor de producţie şi a 

inhibat creativitatea producătorilor. 

În anul 2010, 40% din populaţia ocupată îşi 

desfăşoară activitatea în sectorul serviciilor 

(în UE-27, 66.6% din populaţia ocupată îşi 

desfăşoară activitatea în acest sector) 

Sunt servicii care au efecte pozitive şi asupra 

celorlalte activităţi. Spre exemplu, sectorul 

TIC are o dublă valoare; în primul rând, ca 

sector în sine, având o contribuţie 

semnificativă în economie, iar în al doilea 

rând, are rolul de a susţine şi alte industrii (IT 

în industria medicală, în industria de 

comunicaţii, etc.) 

• Existenţa brandurilor regionale ale Jolidon, Farmec, Terapia, Cosmetic Plant

• 

companiilor din regiune recunoscute 

la nivel naţional şi european. 

Cluster incipient în industria mobilei, 

sector important la nivel regional. 

Conturarea altor structuri asociative 

în domenii precum TIC, energii 

regenerabile şi transport. 

• Dublarea productivităţii muncii 

(jumătate din media Uniunii 

• 

Europene) – locul III în ierarhia 

naţională 

Creşterea investiţiilor străine directe 

în sectoarele puternic intensive în 

inteligenţă (spre exemplu, TIC) 

• Creşterea gradului de acoperire a 

importurilor prin exporturi, 

intensificarea comerţului exterior în 

perioada 2007-2010 (încă nu am 

datele din 2005) 




108/126 

Prodcom, Emerson, Ursus 

700 unităţi locale active în domeniu în 2010 

(8% din total industrie) 

Între anii 2000-2010, productivitatea muncii 

s-a dublat de la 24% la 48% din media UE-27. 

În 2010: PGP Corporation – software pentru 

securitatea şi protecţia datelor; HP – centru 

de dezvoltare software 

În 2011: Pentalog – unitate de producţie 

software 

Gradul de acoperire a importurilor prin 

exporturi are o medie în perioada analizată 

de aproximativ 77% (de la 64,4% în 2007 la 

91,7% în 2010). 

• Spirit antreprenorial dezvoltat Luând în considerare numărul 

întreprinderilor noi, în anul 2010, Regiunea 

Nord-Vest se situează pe locul II, după 

Bucureşti Ilfov, ceea ce denotă un spirit 

antreprenorial mai dezvoltat decât în alte 

• Creşterea numărului femeilor 

întreprinzător 

• Creşterea numărului întreprinderilor, 

în mod special a IMM-urilor 

• Intensificarea comunicării şi a 

transferului tehnologic între 

universităţi şi mediul de afaceri 

• Obţinerea avantajelor comparative 

revelate pentru următoarele grupe 

de mărfuri: “Grăsimi şi uleiuri animale 

sau vegetale”, “Materii textile şi 

articole din acestea”, “Încălţăminte, 

regiuni. 

În anul 2005, ponderea femeilor era de 

32,5%, iar în anul 2010, femeile manager au 

înregistrat un procent de 43,8%. 

În anul 2010, IMM-urile au ajuns să 

reprezinte 99,73% din totalul 

întreprinderilor, pondere similară cu cea 

înregistrată la nivel european (99,8%). 

Prin intermediul structurilor asociative de tip 

cluster, care acoperă din ce în ce mai multe 

sectoare importante din regiune, 

comunicarea dintre institutele de cercetare, 

universităţi şi mediul de afaceri se 

intensifică. 

Aceste grupe de produse, aşa cum sunt 

clasificate în Nomenclatorul Combinat, sunt 

mai eficient comercializate comparativ cu 

comerţul pe regiune, putând reprezenta un 

punct de reper pentru identificarea

pălării, umbrele şi articole similare”, 

“Maşini, aparate şi echipamente 

• 

electrice; aparate de înregistrat sau 

de reprodus sunetul şi imagini”, 

“Mărfuri şi produse diverse (mobila)”. 

Creşterea ponderii sectoarelor cu 

caracter comercial, generatoare de 

cea mai mare cifră de afaceri – 

tranzacţii imobiliare, hoteluri şi 

restaurante, transporturi şi 

• 

depozitare, comerţ 

Regiunea se remarcă printr-un număr 

ridicat al unităţilor locale, ocupând 

primul loc în ierarhia naţională în 

următoarele domenii: 

� Industria extractivă, în special în 

„extracţia pietrei ornamentale şi a 

pietrei pentru construcţii, 

extracţia pietrei calcaroase” şi în 

„extracţia pietrişului şi nisipului” 

� Industria alimentară („fabricarea 

sucurilor de fructe şi legume”, 

„fabricarea pâinii”, „fabricarea 

preparatelor alimentare 

omogenizate şi alimentelor 

dietetice”, „fabricarea 

preparatelor pentru hrana 

animalelor de fermă” şi 

„distilarea, rafinarea băuturilor 

alcoolice”) 

� Industria de pielărie şi 

încălţăminte 

încălţămintei”) 

(„fabricarea 

� Industria mobilei („fabricarea de 

mobilă pentru birouri şi 

magazine”) 

� Industria de produse din minerale 

nemetalice („fabricarea 

produselor din beton pentru 

construcţii”, „fabricarea 

mortarului”, „fabricarea de 

produse abrazive”) 

� Industria metalurgică 

� Industria construcţiilor metalice şi 

a produselor din metal 




109/126 

sectoarelor puternice ale regiunii. 

În anul 2010, cifra de afaceri a sectoarelor 

menţionate reprezenta 48% din cifra de 

afaceri totală înregistrată la nivelul regiunii 

Nord-Vest.

(„fabricarea de construcţii 

metalice obţinute prin deformare 

plastică”, „fabricarea de 

construcţii metalice şi părţi 

componente ale structurilor 

metalice”, „fabricarea articolelor 

din fire metalice”) 

� Transporturi rutiere de mărfuri 

Locul II în domeniile: 

� Industria celulozei şi hârtiei 

� Industria farmaceutică 

� Industria cauciucului şi maselor 

plastice 

� Industria echipamentelor electrice 

� Industria dispozitivelor, aparatelor şi 

instrumentelor medicale 

� Producţia şi furnizarea de energie 

electrică 

� Construcţii 

� Hoteluri şi restaurante (în regiune, 

există cele mai multe restaurante) 

� Producţie software şi servicii TI 

� Intermedieri financiare şi asigurări 

� Tranzacţii imobiliare 

� Cercetare-Dezvoltare 




PUNCTE SLABE JUSTIFICARE 

• PIB/locuitor relativ scăzut comparativ 

cu alte regiuni (locul IV la nivel 

naţional) 

• Sectorul primar pierde teren – 

• 

contribuţie în scădere la Valoarea 

Adăugată Brută 

Produse cu valoare adăugată scăzută 

şi cu conţinut tehnologic scăzut 

• În sectorul textilelor şi articolelor de 

îmbrăcăminte –exportul articolelor 

create este dependent de importul 

de materii prime: fibre naturale, 

ţesături 

110/126 

Situat după Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru, în 

anul 2009. 

Dacă în anul 2005 reprezenta 11,56% din 

VABR, în anul 2008 a reprezentat doar 

8,63%. 

În special cele care aparţin industriei textile, 

de încălţăminte. 

În sfera industriei textile şi a articolelor de 


• Exportul lemnului, ca materie primă 

• Costul scăzut al forţei de muncă Regiunea se plasează pe ultimul loc după 

câştigul salarial nominal mediu net lunar. 

(Exemplu: Vest – locul IV – 1.295 lei, iar

• Scăderea numărului unităţilor locale 

active din industria prelucrătoare (de 

la locul II la nivel naţional în 2005, la 

locul III în 2010) 

• Dispariţia sau relocarea unor unităţi 

cu tradiţie în sfera industriei 

alimentare şi a băuturilor 




111/126 

Nord-Vest – 1.168 lei) 

În anul 2005 existau 9.502 unităţi locale 

active în regiune, iar în 2010 numărul 

acestora a scăzut la 7.595. 

Fabrica de Bere „Ursus”, Fabrica de Dulciuri 

„Feleacul”, Fabricile „Napolact” din Cluj- 

Napoca şi Huedin, Distileria „Prodvinalco”, 

Fabrica de Mezeluri „Maestro” etc. 

• ISD – locul VI la nivel naţional După gradul de atractivitate al regiunilor, 

Nord-Vest se află după Bucureşti-Ilfov, 

Centru, Sud-Muntenia, Vest, Sud-Est. 

Regiunea Nord-Vest a reuşit să atragă doar 

4.2% din investiţiile totale. 

• Balanţă comercială deficitară Importurile depăşesc exporturile, în anul 

2010, însă, diferenţa dintre cele două este 

mai mică comparativ cu anii anteriori. 

• Plecare Nokia şi ING din judeţul Cluj Pe fondul restructurării globale, jucătorii au 

decis să-şi închidă centrele de dezvoltare 

software şi servicii, astfel că aproape 1.000 

de oameni şi-au pierdut locul de muncă. 

OPORTUNITĂŢI 

• Atractivitatea Investiţiilor Străine Directe în serviciile de outsourcing (servicii de IT, de 

contabilitate, de administrare financiară) 

• Revenirea sectorului de construcţii 

• Industriile tehnologic-intensive care beneficiază de un nivel ridicat al cheltuielilor 

pentru CDI pot contribui la descoperirea de noi resurse, exploatare eficientă a celor 

existente, valorificarea potenţialului de inovare ecologică şi socială 

• Biotehnologia, uleiurile şi grăsimile vegetale => legătură cu sectorul agricol, ajutând 

la valorificarea culturilor, dezvoltare bisectorială 

• În sectorul textilelor şi articolelor de îmbrăcăminte au apărut diverse soluţii pentru 

supravieţuire – fuzionarea 

• Stimularea inovării prin dezvoltarea spiritului antreprenorial 

• Internaţionalizarea IMM-urilor 

• Dezvoltarea responsabilităţii sociale a întreprinderilor 

• Dezvoltarea de clustere este un domeniu prioritar la nivel UE – există surse de 

finanţare 

• Existenţa materiilor prime pentru sprijinirea sectoarelor productive 

AMENINŢĂRI 

• Eterogenitatea economiilor judeţene din regiunea Nord-Vest 

• Nesimplificarea procedurilor birocratice din calea IMM-urilor 

• Pierderea avantajului comparativ în lipsa susţinerii ramurilor respective (din calcule 

rezultă că acesta este mai scăzut de la un an la altul) 

• Accesul greoi la finanţare pentru IMM-uri




• Perpetuarea unui climat macroeconomic mondial dificil 

• Lipsa forţei de muncă calificate în domeniile cu potenţial de clusterizare 

• Lipsa încrederii între agenţii economici 

• Închiderea unor întreprinderi şi unităţi de producţie din mediul rural din cauza 

recesiunii economice. 

• Relocarea unor unităţi de producţie spre ţări unde forţa de muncă este mai ieftină 

ANEXE ECONOMIE 

Anexa 1. Principalele firme din industria extractivă la nivelul Regiunii Nord-Vest 

Criseni SRL 

Transilvania Impact Import 

Vama SM 0811 14.207.535 

Export Turda CJ 0812 11.361.934 

112/126 

Angajaţi 

2009 

Angajaţi 

2011 


I&C Transilvania 

Localitate Judeţ CAEN CA 2009 CA 2011 

Construcţii Turda CJ 0990 96.170.698 17.229.618 96 78 

BIMET SRL Cluj-Napoca CJ 0811 50.164.835 4.359.883 31 41 

Grandemar SA Cluj-Napoca CJ 0811 36.503.414 50.317.152 117 117 

Cominex Nemetalifere SA Cluj-Napoca CJ 0899 16.643.939 11.982.863 

12.490.525 

(schimbare 

119 115 

CAEN) 86 106 

4.060.730 45 

Milano Logistic SRL Suncuius BH 0812 10.595.986 13.948.013 11 17 

Baita Bihor SA Stei BH 0811 5.202.820 5.379.420 38 50 

Salajul SA Sarmasag Sarmasag SJ 0520 4.393.179 1.900.281 4 4 

Flaviafit SRL Oradea BH 0812 4.129.698 3.212.702 20 18 


Anexa 2. Principalele firme din industria alimentară din Regiunea Nord-Vest 


Cod 

Angajaţi Angajaţi 

Denumire Firme Localitate Judeţ CAEN CA 2009 CA 2011 2009 2011 

UNICARM Vetis SM 1013 448.943.995 635.301.465 1598 2.688 

Frieslandcampina Romania SA Satu Mare SM 1051 284.411.786 382.720.738 674 617 

Zaharul ORADEA SA Oradea 

Cluj - 

BH 1081 240.996.777 387.859.569 289 268 

Napolact SA 

Napoca CJ 1051 233.278.354 

222.374.112 389 

Ardealul SA Carei SM 1041 124.397.142 222.340.428 267 282 

AVE Impex SRL Satu Mare SM 1012 109.908.024 116.048.412 489 498 

SAM MILLS SRL Botiz SM 1061 108.087.151 201.783.415 141 149 

Ferma Zootehnica SRL Baia Mare MM 1013 96.466.421 104.063.191 215 279 

Cetina SRL Baia Mare MM 1011 71.948.731 31.829.974 189 177 

36 

348




ABO MILL SA Zalau SJ 1061 60.235.622 4.626.182 152 61 

Combis SA Bistrita BN 1011 53.868.759 58.528.357 73 107 

CARMO LACT Prod SRL Monor 

Cluj- 

BN 1051 46.221.683 47.831.233 241 178 

MIB PRODCOM 

Napoca CJ 1039 41.540.966 

113/126 

34.886.943 88 

RubinKing SA Oradea BH 1072 31.678.104 16.045.295 198 146 

Romdil PROD SRL Baia Mare MM 1072 15.267.348 15.751.301 150 113 

Agropan Prodcom SRL Gherla 

Cluj - 

CJ 1071 14.523.593 16.451.568 184 212 

Panemar Morarit si Panificatie 

Napoca CJ 1071 14.420.524 

21.550.185 197 

Arnos SRL Oradea BH 1073 13.417.125 6.361.042 98 73 

Food Distributione SRL Baia Sprie MM 1082 13.199.895 10.247.454 69 66 

Dorbob Prod SRL Oradea BH 1071 12.182.020 12.006.466 100 109 

Varga Quattro SRL Carei SM 1071 11.264.067 15.351.258 175 196 


Anexa 3. Principalele firme din industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte 


Cod 


Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA 2009 CA 2011 2009 2011 

Jolidon Import Export SRL Cluj-Napoca CJ 1414 101.556.334 90.419.019 1.314 1.042 

Magreb Knitwear East SA Cluj-Napoca CJ 1413 93.515.194 69.100.733 244 422 

ITALTEXTIL SARATA SRL Sarata BN 1310 79.470.112 146.365.120 324 374 

Roseyarns SRL Bistriţa BN 1310 51.056.185 35.915.492 312 318 

INTEX SA Năsăud BN 1392 45.381.849 98.854.440 208 276 

Fileca Industry SA Beclean BN 1310 35.013.897 47.363.734 156 149 

STOEHR ROM SRL (preluată de Simleu 

- 

- 

concernul SUEDWOLLE) 

Silvaniei SJ 1310 19.297.772 

262 

Tesuti Transilvania SRL Sarata BN 1320 17.451.700 33.210.774 100 100 

Cehu 

18.364.734 

187 

Silvana SA 

Silvaniei SJ 1439 16.199.111 

Netex SA - fuziune Bistriţa BN 1395 15.630.146 - 87 - 

Samtex SA Jibou SJ 1392 14.875.453 17.110.894 198 197 

Marconf SA Marghita BH 1414 13.310.036 2.177.068 535 92 

Karo Romania SRL Satu Mare SM 1413 13.190.946 16.971.790 379 356 

Mondiala SA Satu Mare SM 1413 12.995.370 16.536.481 648 603 

Uniconf SA Zalău SJ 1414 12.965.494 14.450.677 140 157 

Infinity Mode SRL Baia Mare MM 1413 12.779.602 14.808.430 568 483 

FVL International SRL Jibou SJ 1419 11.700.794 18.369.491 41 40 

Cehu 

17.107.214 

149 

Angar Prod SRL 

Silvaniei SJ 1439 11.210.184 

SMS Romania SRL Vetis SM 1413 11.069.260 13.427.263 24 37 

Argos SA Cluj-Napoca CJ 1414 10.866.310 8.800.065 475 320 

Stei SA Stei BH 1439 10.338.648 13.695.462 218 217 

SCC CONSUMCOOP Valea lui Valea Lui 

9.767.551 

190 

Mihai 

Mihai BH 1413 10.250.242 

Est Company Rom Impex SRL Cluj-Napoca CJ 1419 10.187.208 10.948.928 213 249 

Limtex SRL Oradea BH 1413 10.066.304 10.669.527 274 238 

185 

128 

227 

87 

266





Anexa 4. Industria pielăriei şi încălţămintei 


Cod 


Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA (2009) CA (2011) 2009 (2011) 

ARA SHOES ROMANIA SRL Valea lui Mihai BH 1520 141.353.032 220.667.632 1.458 1.548 

LLOYD SHOES ROMANIA SRL Valea lui Mihai BH 1520 99.212.387 146.964.251 640 624 

BIHORE SRL Oradea BH 1520 74.818.487 92.147.809 625 625 

REROPAM SRL Santion BH 1520 61.079.284 75.343.598 239 252 

CLASS SHOE SRL Cluj-Napoca CJ 1520 51.174.488 58.811.136 186 192 

MANFRED EURO SRL Alesd BH 1520 44.820.069 22.308.835 830 456 

TRICOSTAR SRL Oradea BH 1520 31.742.977 44.260.961 408 748 

FINPROJECT ROMANIA SRL 

THE YELLOW STONE COMPANY 

Valea lui Mihai BH 1520 20.097.448 25.351.357 136 145 

ROMANIA Oradea BH 1520 20.097.119 20.883.162 673 637 

GARZEN SERV PROD SRL 

VEXA SHOES INTERNATIONAL 

Oradea BH 1520 19.128.696 18.159.334 154 139 

SRL Oradea BH 1520 16.560.101 

114/126 

13.974.582 372 

VALENTI IMPEX SRL Marghita BH 1520 15.735.366 17.256.751 754 665 

SAPIEM CONTROL SRL 

RAFFAELE CALZATURIFICIO 

Oradea BH 1520 15.401.514 14.402.414 402 394 

PROD SRL Oradea BH 1520 14.784.976 

29.706.617 147 

GAINIKA SRL Oradea BH 1520 14.615.520 20.262.748 19 21 

DAMORE PROD SRL Alparea BH 1520 14.040.339 20.155.854 94 118 

LUNA SHOES SRL Valea lui Mihai BH 1520 13.828.491 29.234.336 418 560 

SIFA INTERNATIONAL SRL Baia Mare MM 1520 13.109.424 19.019.724 248 263 

LEGERO SHOES ROMANIA SRL Valea lui Mihai BH 1520 12.420.852 20.249.239 433 435 

COMODI PROD SRL Oradea BH 1520 11.464.962 13.968.829 143 159 

ÎNCĂLŢĂMINTE LAGO SRL Oradea BH 1520 10.911.387 12.784.682 248 254 

CLUJANA SA Cluj-Napoca CJ 1520 8.686.095 10.257.168 376 373 


Anexa 5. Industria lemnului 


Cod 


Denumire firme Localitate 

Viseu de 

Judeţ CAEN CA (2009) CA (2011) (2009) (2011) 

R.G. HOLZ COMPANY SRL Sus MM 1621 49.887.019 56.493.171 417 

528 

AVIVA SRL 

SILVANIA INTERNATIONAL PROD 

Baia Mare MM 1610 49.599.317 85.080.483 321 672 

SRL Lunca Ilvei BN 1610 33.166.189 66.159.324 242 

232 

XILOBAIA SRL Baia Mare MM 1610 31.058.611 35.910.639 153 180 

KARELIA UPOFLOOR SRL Satulung 

Sighetu 

MM 1610 30.662.182 69.255.709 137 173 

SIGSTRAT SA 

Marmatiei MM 1621 28.017.244 29.512.260 447 

473 

FONTANOT RO SRL Baciu 

Sangeorz 

CJ 1623 18.606.709 16.273.469 196 152 

FOREST GOSEN SRL 

Bai BN 1610 15.236.058 15.790.896 27 

46 

SILVATICA SRL Baia Mare 

Viseu de 

MM 1610 14.846.500 16.765.731 140 157 

NOVAARTIS SRL 

Sus MM 1610 12.086.765 20.473.464 66 

89 

ACTIVAS PROIMPEX SRL Moisei MM 1610 11.158.589 5.781.784 23 27 

380 

139





Anexa 6. Industria mobilei 



Denumire firme Localitate Judeţ Cod CAEN CA (2009) CA (2011) (2009) (2011) 

ITALSOFA ROMANIA SRL Baia Mare MM 3103 313.597.884 300.681.705 1.452 1.401 

ARAMIS INVEST SRL Baia Mare MM 3109 207.803.979 462.621.227 2.157 2.828 

TAPARO SRL Borcut MM 3109 166.284.055 235.860.894 546 1.025 

SORTILEMN SA Gherla CJ 3109 104.084.288 127.349.789 897 888 

PLIMOB SA Sighetu Marmatiei MM 3109 68.999.525 120.220.699 1.151 1.253 

ECOLOR SRL Juc Herghelie CJ 3109 68.332.097 136.599.965 180 240 

ADA FABRICA DE MOBILA SRL Salonta BH 3109 66.764.845 100.937.770 338 501 

TRANSVAL MOB SA Sighetu Marmatiei MM 3109 57.008.944 63.932.669 311 365 

POLIPOL MOBILA SRL Foieni SM 3109 51.682.402 68.519.023 525 555 

PARISOT GREEN SOFA SRL Oradea BH 3109 36.820.133 88.095.643 223 499 

CLASS FURN ROMANIA SRL Sabolciu BH 3109 26.554.730 40.336.331 273 324 

COUNTRY ELEMENTS SRL Satu Mare SM 3109 26.100.295 79.292.073 289 468 

BECKER ROMANIA SRL Gherla CJ 3109 25.295.256 27.048.263 286 265 

SAMUS MEX SA Dej CJ 3109 22.443.889 18.387.725 305 315 

ANTARES ROMANIA SRL Cluj-Napoca CJ 3109 22.332.645 29.219.527 93 96 

FILBAC SA Targu Lapus MM 3109 18.718.527 12.910.371 216 187 

SALICE COMPROD SRL Cluj-Napoca CJ 3109 18.286.525 18.302.262 72 93 

LAGUNA SERV SRL Sighetu Marmatiei MM 3109 17.362.442 17.928.127 130 112 

ROMBEL SRL Cehu Silvaniei SJ 3109 17.234.265 22.139.000 96 121 

FIROC INVEST Satu Mare SM 3109 16.909.037 19.744.031 201 187 

TOP DESIGN FURNITURE SRL Mediesu Aurit SM 3101 16.698.059 43.535.940 131 275 

PRESTIGE TRANSILVANIA SRL Campia Turzii CJ 3109 16.233.384 9.092.936 178 108 

ITA PRODUCTION SRL Sighetu Marmatiei MM 3109 16.124.055 20.252.534 169 229 

SIMEX SA Simleu Silvaniei SJ 3109 14.835.051 15.864.203 276 260 

NOUL WOODEST SRL Oradea BH 3109 14.761.480 24.840.079 189 229 

SARMEX SA Satu Mare SM 3109 14.345.386 6.493.770 302 178 

BELLINEA SRL Zalau SJ 3109 14.045.209 16.948.247 149 157 

OVI PROD COM SRL Criseni SJ 3102 13.235.169 10.256.359 211 238 

GROVINVEST SRL Jibou SJ 3109 12.944.436 20.382.144 49 49 

ALRO INTERNATIONAL SRL Satu Mare SM 3109 12.699.702 18.893.320 58 90 

VIRSTEANA SERV SRL Sighetu Marmatiei MM 3109 10.998.644 8.919.903 131 122 

NORD SIMEX SRL Satu Mare SM 3109 10.459.678 13.252.365 200 218 


Anexa 7. Industria celulozei şi hârtiei 


Cod 


Denumire firme Localitate Judet CAEN CA (2009) CA (2011) (2009) (2011) 

RONDOCARTON SRL Sannicoara CJ 1721 123.225.419 227.136.348 235 256 

SOMES SA Dej CJ 1711 78.160.813 7.707.860 322 153 

TIGER SOMES IMPEX SA Dej CJ 1721 51.718.453 74.343.508 54 65 

VPK PACKAGING SRL 

ROMANBAG PRODUCTION 

Salonta BH 1721 13.402.947 58.204.240 96 145 

SRL Osorhei BH 1721 11.781.751 

BUDAVAL RO SRL 

Jucu De 

Mijloc CJ 1721 11.152.475 

115/126 

14.531.793 164 

19.109.399 4 

152 

7





Anexa 8. Industria poligrafică 




ROTTAPRINT SRL 

NOVIS CASA DE EDITURA SI TIPOGRAFIE 

Apahida CJ 1812 41.722.120 40.989.256 126 122 

SRL Cluj-Napoca CJ 1812 30.943.051 35.375.668 78 82 

ABSOLUT SRL Jibou SJ 1812 20.668.503 14.082.471 124 96 

GARAMOND TIPOGRAFIE SRL Cluj-Napoca CJ 1811 18.625.072 17.842.798 78 63 

TIPO DIRECT SRL 

COMPANIA DE PRODUCTIE TIPOGRAFICA 

Cluj-Napoca CJ 1812 16.646.362 20.652.325 46 50 

SRL Cluj-Napoca CJ 1811 15.500.430 8.824.998 65 50 

OTK PRINT RO SRL Dej CJ 1812 12.229.709 10.899.231 49 43 


Anexa 9. Industria chimică 




FARMEC SA Cluj-Napoca CJ 2042 86.821.198 110.890.565 532 544 

SENTOSA IMPEX SRL Hida SJ 2030 29.220.602 33.450.262 110 95 

ISOPOR SRL Cluj-Napoca CJ 2016 26.707.358 24.520.910 52 46 

HIRSCH POROZELL SRL Rascruci CJ 2016 24.462.263 31.901.921 36 47 

SIROMEX DRINKS SRL 

CHEMICAL INDEPENDENT 

Baia Mare MM 2014 16.852.024 12.566.189 60 48 

GROUP SA Campia Turzii CJ 2020 12.410.020 12.476.122 29 21 

SINTEZA SA 

EXTRACTE NATURALE NATEX 

Oradea BH 2020 12.227.242 14.232.173 106 89 

SRL Floresti CJ 2053 10.820.302 12.087.669 45 66 


Anexa 10. Industria farmaceutică 


Cod 

CA (2011) Angajaţi Angajaţi 

Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA (2009) 

(2009) (2011) 

TERAPIA SA Cluj-Napoca CJ 2120 260.555.905 421.239.266 782 667 

FERROSAN SRL Cluj-Napoca CJ 2120 21.003.126 37.826.236 63 89 

AC HELCOR SRL Baia Mare MM 2110 10.594.098 9.506.374 63 49 

PLANTEXTRAKT SRL 

COSMETIC PLANT 

Radaia CJ 2110 10.030.487 11.691.003 99 96 

PRODCOM SRL Cluj-Napoca CJ 2120 4.122.550 6.305.520 26 27 


Denumire firme Localitate Judet 

Anexa 11. Industria cauciucului şi maselor plastice 


116/126 

Cod 

CAEN CA (2009) 

CA (2011) 

Angajaţi 

(2009) 

Angajaţi 

(2011)




CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE 

ROMANIA SRL Carei SM 2219 259.302.757 509.780.658 727 1230 

TERAPLAST SA Bistrita BN 2221 188.255.296 209.359.979 541 449 

PLASTOR SA Oradea BH 2229 71.261.098 90.528.358 676 774 

POLITUB SA Bistrita BN 2221 45.295.925 59.789.727 43 51 

OPTIMEDIA SRL Oradea BH 2223 35.445.574 31.135.872 195 187 

GIMPLAST SRL Baia Mare MM 2229 33.592.733 37.492.070 141 145 

G.M. DEVELOPMENT SRL Apateu SM 2223 27.623.521 32.273.274 38 38 

BOCCARDO ENTERPRISE SRL Cluj-Napoca CJ 2223 25.691.324 28.332.112 43 58 

EXTRUPLAST SRL Tohat MM 2229 25.031.709 35.488.937 71 96 

EUROFOAM SRL Baia Mare MM 2229 24.568.604 15.731.364 72 56 

CAPIROM SRL Palota BH 2229 24.162.108 46.246.251 120 190 

SOMPLAST SA Nasaud BN 2221 22.412.551 30.867.511 158 153 

VERNICOLOR SRL Palota BH 2229 20.382.830 46.044.962 100 216 

POLIMED COM SRL Bistrita BN 2221 20.205.900 23.678.296 73 78 

THUNDERFLEX SRL Huedin CJ 2219 16.891.446 37.322.166 54 106 

FINK FENSTER SRL Sanislau SM 2223 16.084.828 11.975.006 92 71 

ASTRAHAN PROD SRL Bistrita BN 2223 16.035.191 18.835.138 23 28 

TAURIL ROM SRL Satu Mare SM 2219 14.106.126 16.908.358 156 179 

HERTALAN RO SRL Baia Mare MM 2219 14.028.793 21.538.590 15 29 

SCHLEMMER ROMANIA SRL Vetis SM 2221 13.545.013 28.796.505 27 33 

FIBREX CO SRL 

TERMOPLAST PRODUCATOR DE 

Crasna SJ 2223 13.376.762 12.625.707 99 99 

TIMPLARII SRL Cluj-Napoca CJ 2223 13.281.785 7.171.716 48 31 

BODESCU EXPORT IMPORT SRL Satu Mare SM 2229 12.992.784 13.102.601 36 38 

TEHNOPROD PLAST SRL Bistrita BN 2229 11.319.379 13.437.090 89 87 

EUROCIERE SRL Oradea BH 2229 10.784.967 13.778.460 36 40 

STEWO PLASTIC PROD SRL Nasaud BN 2229 10.674.126 12.908.412 69 150 

PLASTICA SRL Satu Mare SM 2222 10.586.389 11.776.874 57 59 

GOLDPLAST SA Bistrita BN 2222 10.280.110 11.869.355 65 78 


Anexa 12. Industria de produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii) 


Cod 


Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA (2009) CA (2011) (2009) (2011) 

ADEPLAST SA Oradea BH 2364 113.589.375 142.478.126 135 155 

SANEX SA Cluj-Napoca CJ 2331 91.015.983 94.854.054 469 440 

READYMIX ROMANIA SRL Oradea BH 2363 68.101.606 63.285.509 125 115 

LAPP INSULATORS SA Turda CJ 2343 36.444.231 50.298.402 423 401 

HASIT ROMANIA SRL Turda CJ 2364 32.688.166 23.476.606 60 55 

HELIOS SA 

OWENS CORNING BUILDING MATERIALS 

Astileu BH 2320 31.888.493 26.126.709 239 175 

ROMANIA SRL Turda CJ 2362 29.994.519 

117/126 

46.819.485 153 

CEMACON SA Zalau SJ 2332 29.019.564 27.370.101 162 119 

SAMUS CONSTRUCTII Dej CJ 2361 25.476.363 58.038.973 156 199 

CARBOCHIM SA Cluj-Napoca CJ 2391 24.476.869 30.321.507 234 233 

EURO CARAMIDA SA Biharia BH 2332 21.800.367 18.350.979 36 36 

ELECTROCERAMICA SA Turda CJ 2343 21.058.243 22.469.935 245 240 

IZO TEC SRL Dej CJ 2364 15.344.655 13.275.734 95 89 

FAIMAR SA Baia Mare MM 2341 13.270.101 16.448.727 317 295 

207




SAINT GOBAIN ABRAZIVI SRL Vetis SM 2391 12.275.675 16.785.828 23 25 


Anexa 13. Industria metalurgică 



Denumire firme Localitate Judeţ Cod CAEN CA (2009) CA (2011) 2009 2011 

SILCOTUB SA Zalau SJ 2410 505.801.025 1.442.409.942 1.129 1.348 

MECHEL CAMPIA TURZII 

DAN STEEL GROUP BECLEAN 

Campia Turzii CJ 2410 321.549.155 621.503.917 2.486 1.925 

SA Beclean BN 2410 202.844.352 278.347.307 658 684 

ROMPLUMB SA Baia Mare 

Mihai 

MM 2443 35.859.098 41.182.438 641 - 

KOVOSTROJ SRL 

Viteazu CJ 2433 18.535.093 

118/126 

27.375.710 25 

TURNATORIE IBERICA SRL Oradea BH 2453 16.471.016 21.202.183 78 70 

COZMIRCOM SA 

UNIVERSAL ALLOY 

Baia Sprie MM 2451 15.341.745 45.020.674 144 91 

CORPORATION EUROPE SRL Dumbravita MM 2442 287.486 101.198.120 53 234 


Anexa 14. Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal 


Cod 


Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA (2009) CA (2011) 2009 2011 

METALICPLAS IMPEX SRL Dej CJ 2593 149.948.070 93.029.267 289 228 

IRROM INDUSTRIE SRL Fundatura CJ 2521 66.835.788 72.499.883 320 302 

PLASTSISTEM SA Crainimat BN 2511 43.988.213 79.252.850 59 68 

CSI ROMANIA SRL Cluj-Napoca CJ 2511 28.462.419 58.829.471 120 184 

TECSA MECCANISMI SRL Apahida CJ 2562 26.604.659 41.674.054 65 86 

BETAK SA Bistriţa BN 2561 23.217.439 34.570.337 160 200 

ANGEL S PROD COM SRL Dej CJ 2593 21.594.554 30.281.291 65 89 

OLIMP IMPEX SRL Cihei 

Sighetu 

BH 2550 21.248.672 38.165.151 32 41 

MIMO SRL 

ROSENDAHL INDUSTRIAL 

Marmaţiei MM 2512 20.397.840 5.604.431 70 57 

SERVICES SRL Satu Mare SM 2511 18.800.628 22.000.971 123 120 

TRADINGMETAL SRL Beclean BN 2593 18.252.241 23.360.045 18 27 

COSMA ROMANIA SRL Baia Mare MM 2593 17.520.390 22.699.679 118 143 

RAMIRA SA Baia Mare 

Sighetu 

MM 2511 16.900.403 37.439.735 302 318 

MECANICA SIGHETU Marmaţiei MM 2594 16.826.309 24.356.544 99 133 

HEFEX SRL Baia Mare MM 2511 16.154.455 11.887.649 65 80 

PRODIMA SRL Bistriţa BN 2511 15.922.683 23.535.606 98 104 

SINTEROM SA Cluj-Napoca CJ 2550 15.455.135 19.792.127 250 218 

FIMARO SA Cluj-Napoca CJ 2511 13.980.394 12.029.765 202 156 

NAGEV SRL Oradea BH 2511 13.608.900 4.502.428 38 24 

FAIST MEKATRONIC SRL 

ELECTRA METAL 

Bors BH 2511 11.776.586 38.367.673 117 168 

DISTRIBUTION SRL Dej CJ 2593 11.380.833 10.999.863 17 17 

GOTEC ROM SRL Satu Mare SM 2561 11.367.850 17.211.547 96 78 

FAIST METALWORKING SRL Bors BH 2511 11.021.362 96.509.648 53 305 

METAL INVEST SRL Dej CJ 2593 10.919.590 6.029.248 16 11 

30




MENTSERVICE SA Zalău SJ 2511 2.868.735 8.936.661 26 70 


Anexa 15. Industria echipamentelor electrice 


Cod 



EATON ELECTRO PRODUCTIE SRL Sarbi MM 2712 481.466.313 814.087.797 1.522 1.829 

ELECTROLUX ROMANIA SA Satu Mare SM 2751 449.425.045 453.284.799 1.480 1.002 

ROMBAT SA Bistriţa BN 2720 215.248.888 319.058.489 677 630 

ELECTROPLAST SA Bistriţa BN 2732 89.418.927 104.491.311 145 174 

IPROEB SA Bistriţa BN 2732 84.639.406 110.591.040 536 419 

ZES ZOLLNER ELECTRONIC SRL Satu Mare SM 2711 82.690.065 231.786.310 496 832 

ENERGOBIT PROD SRL Jibou SJ 2712 64.461.472 86.663.140 165 155 

RCB ELECTRO 97 SA Bistriţa 

Tautii 

BN 2732 56.490.658 78.127.725 91 84 

WEIDMULLER INTERFACE ROMANIA SRL 

Magheraus MM 2790 42.423.473 

119/126 

75.119.652 332 

DONGYANG E&P ROMANIA SRL Oradea BH 2711 23.481.632 21.831.234 118 104 

METALICA SA Oradea BH 2752 20.582.499 23.438.072 174 185 

MULTICAB ELECTRO SRL Bistriţa BN 2732 17.282.205 21.635.412 26 28 

ENERGOPLAST SA Bistriţa BN 2732 16.793.818 21.239.316 39 33 

DIETER EIFLER SRL Baia Mare MM 2790 10.849.089 13.835.199 580 650 


Anexa 16. Industria mijloacelor de transport 




LEONI WIRING SYSTEMS RO SRL Bistrita BN 2931 574.191.113 664.314.181 3.810 3.413 

REMARUL 16 FEBRUARIE SA Cluj-Napoca CJ 3020 133.062.200 119.602.038 584 507 

TRELLEBORG AUTOMOTIVE DEJ SRL 

DRM DRAXLMAIER ROMANIA 

Dej CJ 2932 104.460.621 143.879.544 202 205 

SISTEME ELECTRICE SRL Satu Mare SM 2931 102.816.756 149.618.566 3.780 4.229 

ANVIS ROM SRL 

FUJIKURA AUTOMOTIVE ROMANIA 

Satu Mare SM 2932 93.660.030 141.591.935 206 256 

SRL Cluj-Napoca CJ 2931 88.987.295 

- 1.796 

RAAL SA Bistrita BN 2932 74.029.908 163.064.067 1.300 1.424 

COMELF SA Bistrita BN 2892 71.056.874 142.154.245 902 1.020 

UNIO SA Baia Mare MM 2822 69.681.684 98.090.445 988 1.017 

MIRO SA Bistrita BN 2892 44.800.154 46.326.513 246 290 

UAMT SA Oradea BH 2932 36.025.694 84.091.931 296 370 

INOTEC SRL Cluj-Napoca 

Tautii 

CJ 2893 33.608.295 18.235.960 36 40 

ADISS SA 

Magheraus MM 2829 32.654.299 

42.044.516 106 

EMSIL TECHTRANS SRL Oradea BH 2841 26.535.134 42.995.110 110 118 

AUTONOVA SA Satu Mare SM 2932 24.369.186 37.960.490 216 183 

ARMATURA SA Cluj-Napoca CJ 2814 20.276.930 20.075.758 228 219 

ECKERLE AUTOMOTIVE SRL Cluj-Napoca CJ 2931 19.424.791 147.814.021 474 678 

LVD NAPOMAR SA Cluj-Napoca CJ 2841 16.884.571 2.230.659 34 8 

360 

- 

145




SOMIPRESS ROMANIA SRL Satu Mare SM 2821 16.343.130 24.187.871 42 71 

ULMA PACKAGING SRL Cluj-Napoca CJ 2893 16.007.838 24.475.872 28 44 

NAPOMAR SA Cluj-Napoca CJ 2841 14.619.667 22.274.618 264 273 

ICPIAF SA Cluj-Napoca CJ 2893 12.679.632 13.961.889 37 107 

INTEVA PRODUCTS SALONTA SRL Salonta BH 2932 12.305.723 19.966.415 147 293 

MMM AUTOPARTS SRL Turda CJ 2932 10.753.325 37.421.356 63 170 


Anexa 17. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 


Cod 



TRANSILVANIA NORD SA Cluj-Napoca CJ 3513 495.875.874 535.412.637 2.018 2.016 

ELECTROCENTRALE ORADEA SA Oradea BH 3530 196.995.894 207.559.086 1.109 993 

TEN GAZ SRL 

REGIA AUTONOMĂ DE 

Cluj-Napoca CJ 3523 119.851.535 247.556.809 15 20 

TERMOFICARE CLUJ NAPOCA RA Cluj-Napoca CJ 3530 101.953.360 

120/126 

86.818.409 161 

ENEX SRL Cluj-Napoca CJ 3514 46.505.713 37.160.641 5 8 

ENERGY NETWORK SRL 

CPL CONCORDIA FILIALA CLUJ 

Zalău SJ 3514 37.734.218 47.870.404 3 4 

ROMANIA Cluj-Napoca CJ 3522 22.286.706 23.541.026 48 51 


Anexa 18. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 




Cluj- 

349.365.153 

257 

REMATINVEST SRL Napoca CJ 3832 146.260.176 

156 

COMPANIA DE APĂ SOMEŞ Cluj- 

SA 

COMPANIA DE APĂ 

Napoca CJ 3600 102.672.277 126.197.090 1.624 1.711 

ORADEA SA Oradea BH 3600 44.065.736 51.132.338 491 587 

REDIVIVUS SRL Bistriţa BN 3832 34.434.522 7.653.985 77 31 

COLONIA CLUJ NAPOCA Cluj- 

ENERGIE SRL 

Napoca CJ 3600 32.114.467 35.006.178 12 18 

Baia 

41.570.172 

743 

VITAL SA 

Mare MM 3600 29.503.318 

545 

BRANTNER SERVICII Cluj- 

ECOLOGICE SA 

Napoca CJ 3811 26.637.089 39.369.668 561 574 

Satu 

33.617.177 

417 

APASERV SATU MARE SA Mare SM 3600 26.613.027 

391 

Satu 

25.063.758 

224 

FLORISAL SA 

Mare SM 3811 21.270.992 

272 

AQUABIS SA 

COMPANIA DE 

Bistriţa BN 3600 20.671.352 26.683.009 434 538 

SALUBRITATE BRANTNER Cluj- 

VERES SA 

RER ECOLOGIC SERVICE 

Napoca CJ 3821 20.096.896 16.729.430 288 217 

ORADEA SA 

COMPANIA DE APA ARIES 

Oradea BH 3811 19.342.136 27.066.780 359 359 

SA Turda CJ 3600 16.120.792 18.273.272 285 265 

139




DRUSAL SA 

Baia 

Mare MM 3811 15.954.771 14.192.396 244 210 

Cluj- 

20.068.935 

89 

REMAT CLUJ SA 

Napoca CJ 3832 14.259.974 

91 

REMAT SĂLAJ SA Zalău SJ 3832 12.490.564 25.495.519 40 43 

Campia 

26 44 

BITI TIMPLARIE SRL Turzii CJ 3832 10.610.034 19.873.587 


Anexa 19. Construcţii 



ENKA CONSTRUCTION AND DEVELOPMENT 

BV AMSTERDAM SUCURSALA CLUJ 

Localitate Judeţ 

Cod 

CAEN CA (2009) 

ROMANIA Valisoara CJ 4211 623.197.768 

121/126 

CA (2011) 

Angajaţi 

(2009) 

Angajaţi 

(2011) 

104.888.838 4 - 

BECHTEL INTERNATIONAL INC SRL Valisoara 

Cluj- 

CJ 4211 580.168.238 96.743.017 2.377 439 

IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA Napoca CJ 4211 362.844.078 137.041.736 183 162 

TIRRENA SCAVI SPA ITALIA Sannicoara CJ 4211 342.534.949 164.675.411 343 281 

REPCON SA Oradea 

Cluj- 

BH 4291 149.046.205 127.860.296 45 56 

ACI CLUJ SA 

JOINT VENTURE CONSORZIO GARBOLI 

CONICOS SPA TIRRENA SCAVI SPA ROMANIA 

Napoca CJ 4120 131.681.391 188.662.832 497 496 

SA Sannicoara CJ 4211 126.519.862 7.688.673 18 - 

SELINA SRL Oradea BH 4120 104.451.320 149.637.017 384 551 



Mol România Petroleum 

Products SRL 

Anexa 20. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 


Cod 

CAEN CA 2009 CA 2011 

Angajaţi 

2009 

Cluj 

Napoca CJ 4730 1.895.164.627 3.137.003.249 165 

Angajaţi 

2011 

Autonet Import SRL Satu Mare 

Cluj 

SM 4531 434.964.895 569.889.994 670 

176 

792 

Mobile Distribution SRL Napoca 

Cluj 

CJ 4643 308.481.556 206.918.547 142 129 

Pharmafarm SA 

Napoca CJ 4646 285.970.561 302.650.945 646 534 

Proges SRL Oradea BH 4759 228.503.280 141.587.079 564 320 

EVW Holding SRL Sannicoara 

Cluj 

CJ 4519 218.129.371 293.419.941 402 436 

Punctual COIMPEX SRL Napoca CJ 4635 160.916.200 249.260.965 56 62 

DAN STEEL GROUP Negreşti- 

NEGREŞTI-OAŞ SA Oaş SM 4672 153.944.026 259.028.625 26 26 

ONCOS SA Floreşti 

Cluj 

CJ 4639 147.668.632 118.179.737 951 558 

AGRESSIONE GROUP SA Napoca 

Cluj 

CJ 4690 141.227.406 155.832.046 118 120 

AGIS COMPUTER SRL Napoca CJ 4651 140.240.795 159.466.270 43 39 

ATP EXODUS SRL Sasar MM 4531 133.447.296 180.206.495 306 339 

INSERCO SRL Zalău SJ 4671 126.475.136 86.347.823 146 206 

SECPRAL PRO INSTALAŢII Cluj CJ 4674 115.425.447 108.787.809 90 98

SRL Napoca 




ARDEALUL TRADING SRL 

MASTERPLAST ROMANIA 

Carei SM 4621 110.895.898 150.009.152 117 115 

SRL Oradea 

Cluj 

BH 4673 101.967.978 90.326.573 154 149 

NEODIGITAL SRL Napoca CJ 4651 100.342.896 89.759.296 40 33 


Anexa 21. Transport şi depozitare 


122/126 

Cod 

CAEN CA 2009 CA 2011 

Angajaţi 

2009 

Angajaţi 

2011 

TRANS BITUM SRL Ip SJ 4941 142.661.874 314.694.139 325 280 

REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT 

URBAN DE CĂLĂTORI CLUJ 

NAPOCA Cluj Napoca CJ 4931 88.550.401 96.428.187 1.604 

FRIGOEXPRES SA Oradea BH 4941 59.949.981 76.182.580 310 

1.493 

353 

TRANSFEROVIAR GRUP SA Cluj Napoca CJ 4920 59.154.814 87.685.113 163 355 

LOGISTIC E VAN WIJK SRL Sannicoara CJ 4941 58.569.898 92.137.279 216 304 

H. ESSERS TRANSPORT SRL Oradea BH 4941 55.956.180 38.363.314 176 171 

GALASSINI ROMANIA SRL Bors 

Cluj- 

BH 4941 51.978.735 54.436.515 215 135 

AEROPORTUL CLUJ NAPOCA RA Napoca CJ 5223 41.956.263 54.361.834 205 210 

ORADEA TRANSPORT LOCAL SA Oradea BH 4931 32.659.626 36.086.668 661 667 

H. ESSERS SRL Oradea BH 4941 32.061.833 69.310.765 145 297 

PANKARPATHIA SRL Oradea 

Valea 

BH 4941 31.422.785 43.914.446 87 99 

GIFTRANS SRL 

Draganului CJ 4941 29.495.931 14.234.758 27 34 

TABITA TOUR Bistrita BN 4929 27.136.577 38.732.063 152 205 

GULIVER PRODCOM SRL Gurani BH 4941 24.702.027 27.737.220 117 138 

SKIPTRANS SRL Cluj Napoca CJ 4941 24.298.258 70.326.157 68 181 

ION ANDRA TRANS COM SRL Marca SJ 4941 24.274.716 28.641.288 14 14 

TRAMECO SA Oradea BH 4941 23.243.547 26.914.608 264 287 

RAVITEX SRL Oradea BH 4941 22.581.806 49.538.962 110 185 

ECO GROUP SRL Cluj Napoca 

Viseu De 

CJ 4941 21.856.793 22.272.853 25 25 

REGELE MAROCANILOR SRL Sus MM 4941 20.287.448 23.199.375 51 82 

Anexa 22. Hoteluri şi restaurante 


Cod 

CA (2011) Angajaţi Angajaţi 

Denumire firme Localitate Judeţ CAEN CA (2009) 

2009 2011 

TURISM FELIX SA Baile Felix BH 5510 52.019.303 48.437.997 822 674 

MET&MET SRL Bistrita BN 5630 28.428.076 8.804.211 49 168 

MIS PETROL SRL Gilau 

Cluj- 

CJ 5590 12.080.136 8.122.669 32 38 

HOLD INVEST SRL 

Napoca CJ 5510 11.429.280 

8.162.973 64 

VIDALIS IMPEX SRL Zalau SJ 5510 10.013.040 12.833.503 90 128 


Anexa 23. Intermedieri financiare şi asigurări 


55





Denumire firme Localitate Judeţ Cod CAEN CA 2009 CA 2011 2009 2011 

BERTUS SRL Baia Mare MM 6492 16.064.202 61.733.471 89 156 

BT SECURITIES SA Cluj-Napoca CJ 6612 6.603.507 4.137.527 78 72 

GROUPAMA SERVICES SRL 

SIGMA CENTER 

Cluj-Napoca CJ 6621 5.800.286 0 1 1 

DEVELOPMENT 

MACROGROUP CASA DE 

Cluj-Napoca CJ 6420 3.559.823 2.787.528 12 9 

SCHIMB VALUTAR SRL Cluj-Napoca CJ 6612 3.253.281 4.544.106 76 80 

M G TEC GRUP SA Dej CJ 6420 2.599.888 1.943.674 24 18 

SUPER FOCUS IFN SRL 

EUROMENTOR 

Bistriţa BN 6492 2.504.760 2.479.945 10 18 

DEVELOPMENT SRL 

BT INTERMEDIERI AGENT DE 

Cluj-Napoca CJ 6420 2.440.337 1.231.698 5 8 

ASIGURARE SRL Cluj-Napoca CJ 6629 2.366.369 1.817.890 10 8 

BT ASSET MANAGEMENT SA 

INTERDEALER CAPITAL INVEST 

Cluj-Napoca CJ 6499 1.757.923 4.414.452 16 18 

SA Cluj-Napoca CJ 6499 1.074.737 466.222 40 20 

Anexa 24. Tranzacţii imobiliare 


Cod 


Denumire firme Localitate 

Cluj- 

Judeţ CAEN CA 2009 CA 2011 2009 2011 

IULIUS MALL CLUJ SRL 

Napoca 

Cluj- 

CJ 6820 59.755.128 58.727.215 1 1 

CORATIM 

Napoca CJ 6810 38.126.582 8.733.403 43 18 

PYRAMID DEVELOPMENT Cluj- 

HOLDING SRL 

Napoca 

Valea Lui 

CJ 6810 21.631.421 11.039.864 4 5 

ARA ROMANIA SRL 

Mihai BH 6820 15.872.037 18.548.258 77 81 

METROPOLIS GRUP SRL Bistriţa BN 6820 15.120.380 39.962.296 41 150 

LOTUS CENTER SA Oradea 

Cluj- 

BH 6820 12.855.249 22.420.021 32 16 

ARDEAL CONSTRUCT SRL Napoca CJ 6820 12.030.927 6.968.953 69 58 

PORTICO INVESTMENTS Cluj- 

ROMANIA SRL 

Napoca CJ 6820 11.868.538 17.146.778 5 10 

ANEXA: NOMENCLATORUL COMBINAT 

COD CAPITOLE DIN NC 

I ANIMALE VII SI PRODUSE ANIMALE 

01 ANIMALE VII 

02 CARNE SI MARUNTAIE COMESTIBILE 

03 PESTE SI CRUSTACEE, MOLUSTE SI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE 

LAPTE SI PRODUSE LACTATE; OUA DE PASARI; MIERE NATURALA; PRODUSE COMESTIBILE DE 

04 ORIGINE ANIMALA, NED 

05 ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE 

II PRODUSE VEGETALE 

06 PLANTE VII SI PRODUSE DE FLORICULTURA 

07 LEGUME, PLANTE, RADACINI SI TUBERCULI, ALIMENTARE 

08 FRUCTE COMESTIBILE; COJI DE CITRICE SAU DE PEPENI 

09 CAFEA, CEAI, MATE SI MIRODENII 

10 CEREALE 

11 PRODUSE ALE INDUSTRIEI MORARITULUI; MALT; AMIDON SI FECULE; INULINA; GLUTEN DE 

123/126




12 

GRAU 

SEMINTE SI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINTE SI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU 

MEDICINALE; PAIE SI 

13 GUME RASINI SI ALTE SEVE SI EXTRACTE VEGETALE 

MATERIALE PENTRU IMPLETIT SI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA,NECUPRINSE IN ALTA 

14 PARTE 

III GRASIMI SI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE 

GRASIMI SI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII ACESTORA; 

15 GRASIMI ALIMENT 

IV PRODUSE ALIMENTARE, BAUTURI, TUTUN 

PREPARATE DIN CARNE, DIN PESTE SAU DIN CRUSTACEE, DIN MOLUSTE SAU DIN ALTE 

16 NEVERTEBRATE ACVATICE 

17 ZAHARURI SI PRODUSE ZAHAROASE 

18 CACAO SI PREPARATE DIN CACAO 

PREPARATE PE BAZA DE CEREALE, DE FAINA, DE AMIDON, DE FECULE SAU DE LAPTE; PRODUSE 

19 DE PATISERIE 

20 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PARTI DE PLANTE 

21 PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE 

22 BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE SI OTET 

23 REZIDUURI SI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE 

24 TUTUN SI INLOCUITORI DE TUTUN 

V PRODUSE MINERALE 

25 SARE, SULF; PAMANTURI SI PIETRE, IPSOS, VAR SI CIMENT 

26 MINEREURI, ZGURA SI CENUSA 

COMBUSTIBILI MINERALI, ULEIURI MINERALE SI PRODUSE REZULTATE DIN DISTILAREA 

27 ACESTORA; MATERIALE BITU 

VI PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SI ALE INDUSTRIILOR CONEXE 

PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR 

28 PRETIOASE, AI ELEMENTELOR R 

29 PRODUSE CHIMICE ORGANICE 

30 PRODUSE FARMACEUTICE 

31 INGRASEMINTE 

EXTRACTE TANANTE SAU COLORATE; TANINI SI DERIVATII LOR; PIGMENTI SI ALTE SUBSTANTE 

32 COLORANTE; VOPSEL 

33 ULEIURI ESENTIALE SI REZINOIDE; PRODUSE DE PARFUMERIE SAU DE TOALETA SI COSMETICE 

SAPUNURI; AGENTI DE SUPRAFATA ORGANICI; PREPARATE PENTRU SPALAT; PREPARATE 

34 LUBRIFIANTE; CEARA ARTFIC 

SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; 

35 CLEIURI; ENZIME 

PULBERI SI EXPLOZIVI ,ARTICOLE DE PIROTEHNIE; CHIBRITURI; ALIAJE PIROFERICE; MATERIALE 

36 INFLAMABILE 

37 PRODUSE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE 

38 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE 

VII MATERIALE PLASTICE, CAUCIUC SI ARTICOLE DIN ACESTEA 

39 MATERIALE PLASTICE SI ARTICOLE DIN MATERIALE PLASTICE 

40 CAUCIUC SI ARTICOLE DIN CAUCIUC 

VIII PIEI CRUDE, PIEI TABACITE, BLANURI SI PRODUSE DIN ACESTEA 

41 PIEI BRUTE (ALTE DECAT PIEILE CU BLANA) SI PIEI FINITE 

OBIECTE DIN PIELE; ARTICOLE DE CURELARIE SAU SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE 

42 MANA SI ARTICOLE 

43 BLANURI SI BLANURI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN ACESTEA 

IX PRODUSE DE LEMN, PLUTA SI IMPLETITURI DIN NUIELE 

44 LEMN, CARBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN 

124/126




45 PLUTA SI ARTICOLE DIN PLUTA 

46 PRODUSE DIN IMPLETITURI DE FIBRE VEGETALE SAU DE NUIELE 

PASTA DE LEMN, DESEURI DE HARTIE SAU DE CARTON; HARTIE SI CARTON SI ARTICOLE DIN 

X ACESTEA 

PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON 

47 RECICLABILE (DESEURI SI 

48 HARTIE SI CARTON; ARTICOLE DIN PASTA DE CELULOZA, DIN HARTIE SAU CARTON 

CARTI, ZIARE, IMAGINI IMPRIMATE SI ALTE PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE IMPRIMARE; 

49 MANUSCRISE, TEXTE DACTI 

XI MATERII TEXTILE SI ARTICOLE DIN ACESTEA 

50 MATASE 

51 LANA, PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE; FIRE SI TESATURI DIN PAR DE CAL 

52 BUMBAC 

53 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE SI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE 

FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE; BENZI SI FORME SIMILARE DIN MATERIALE TEXTILE 

54 SINTETICE SAU ART 

55 FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE 

VATA, PASLA SI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, FUNII, FRANGHII SI ARTICOLE DIN 

56 ACESTEA 

57 COVOARE SI ALTE ACOPERITOARE DE PODEA DIN MATERIALE TEXTILE 

TESATURI SPECIALE; TESATURI CU SMOCURI; TESATURI BUCLATE; DANTELE,TAPISERIE; 

58 PASMANTERIE, BRODERII 

TESATURI IMPREGNATE, IMBRACATE, ACOPERITE SAU STRATIFICATE; ARTICOLE TEHNICE DIN 

59 MATERIALE TEXTILE 

60 MATERIALE TRICOTATE SAU CROSETATE 

61 ARTICOLE SI ACCESORII DE IMBRACAMINTE, TRICOTATE SAU CROSETATE 

62 ARTICOLE SI ACCESORII DE IMBRACAMINTE, ALTELE DECAT CELE TRICOTATE SAU CROSETATE 

ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA SI 

63 ARTICOLE TEXTILE PURT 

XII INCALTAMINTE, PALARII, UMBRELE SI ARTICOLE SIMILARE 

64 INCALTAMINTE, GHETRE SI ARTICOLE SIMILARE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE 

65 OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL SI PARTI ALE ACESTORA 

UMBRELE DE PLOAIE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BASTOANE-SCAUN, BICE, CRAVASE SI 

66 PARTI ALE ACESTORA 

PENE SI PUF PRELUCRATE SI ARTICOLE DIN PENE SAU PUF; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN 

67 PAR UMAN 

XIII ARTICOLE DIN PIATRA, CIMENT, CERAMICA, STICLA SI DIN ALTE MATERIALE SIMILARE 

68 ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SI MATERIALE SIMILARE 

69 PRODUSE CERAMICE 

70 STICLA SI ARTICOLE DIN STICLA 

XV METALE COMUNE SI ARTICOLE DIN ACESTEA 

72 FONTA, FIER SI OTEL 

73 PRODUSE DIN FONTA, FIER SI OTEL 

74 CUPRU SI ARTICOLE DIN CUPRU 

75 NICHEL SI ARTICOLE DIN NICHEL 

76 ALUMINIU SI ARTICOLE DIN ALUMINIU 

78 PLUMB SI ARTICOLE DIN PLUMB 

79 ZINC SI ARTICOLE DIN ZINC 

80 STANIU SI ARTICOLE DIN STANIU 

81 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE 

UNELTE SI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE SI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE 

82 ACESTOR ARTICOLE, D 

83 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE 

125/126




XVI 

MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS 

SUNETUL SI IMAGINIL 

REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE SI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE 

84 ACESTORA 

MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE SI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE 

85 INREGISTRAT SAU DE REPROD 

XVII MIJLOACE DE TRANSPORT 

VEHICULE SI ECHIPAMENTE PENTRU CAILE FERATE SAU SIMILARE SI PARTI ALE ACESTORA; 

86 APARATE MECANICE (IN 

VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECAT MATERIALUL RULANT DE CALE FERATA SI TRAMVAI; PARTI 

87 SI ACCESORII ALE 

88 VEHICULE AERIENE, NAVE SPATIALE SI PARTI ALE ACESTORA 

89 VAPOARE, NAVE SI DISPOZITIVE PLUTITOARE 

INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE,FOTOGRAFICE,CINEMATOGRAFICE,DE MASURA,DE 

XVIII CONTROL SAU PRECIZIE,INSTRUME 

INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE 

90 CONTROL SAU DE PRECIZI 

91 CEASORNICARIE 

92 INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA 

XX MARFURI SI PRODUSE DIVERSE 

MOBILA; MOBILIER MEDICO-CHIRURGICAL; ARTICOLE DE PAT SI SIMILARE; APARATE DE 

94 ILUMINAT NEDENUMITE SI 

95 JUCARII, JOCURI, ARTICOLE PENTRU DIVERTISMENT SAU PENTRU SPORT 

96 ARTICOLE DIVERSE 

XXII ALTE PRODUSE NENOMINALIZATE IN ALTA PARTE 

126/126

Competitivitate economica (versiune in lucru ... - ADR Nord-Vest

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?