Manual Zidar Pietrar Tencuitor - Acces la formare profesionala ...
Manual Zidar Pietrar Tencuitor - Acces la formare profesionala ...
Manual Zidar Pietrar Tencuitor - Acces la formare profesionala ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Tehnologia meseriei<br />
CUPRINS<br />
1. Utilizarea documentatiei de executie - elementele<br />
constructiilor .......................................................................................... 1<br />
2. Materiale de constructii ........................................................................ 19<br />
3. Identi carea, pregatirea, exploatarea, intretinerea<br />
si curatarea sculelor, instrumentelor, uneltelor, masinilor,<br />
uti<strong>la</strong>jelor si insta<strong>la</strong>tiilor ........................................................................ 41<br />
4. Prepararea mortarelor ........................................................................... 67<br />
5. Utilizarea documentatiei de executie - elementele<br />
constructiilor ........................................................................................ 95<br />
Desen tehnic<br />
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic ........... 135<br />
B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ................................... 152<br />
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ........................... 157<br />
D. Reprezentarea elementelor asamb<strong>la</strong>te ................................................ 160<br />
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn ........................................ 162<br />
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ........................... 163<br />
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ................ 166<br />
H. Desenarea p<strong>la</strong>nurilor .......................................................................... 169<br />
I. Desenarea seciunilor ......................................................................... 175<br />
J. Desenarea faadelor ............................................................................ 177<br />
K. P<strong>la</strong>nuri de cofraj ................................................................................. 179<br />
Organizarea i legis<strong>la</strong>ia muncii<br />
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul<br />
economiei de pia ............................................................................. 183<br />
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei<br />
societi de construcii – ROF Societate ............................................ 187<br />
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor<br />
care in ueneaz procesul de producie ............................................ 198<br />
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier .......................... 214<br />
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc<br />
aplicate în unitile de construcii ..................................................... 216<br />
Tehnologia meseriei - 1
Matematica aplicat<br />
1. Operaii cu numere întregi i raionale ............................................... 227<br />
2. Raport, procent ................................................................................... 237<br />
3. Uniti de msur ............................................................................... 239<br />
4. Geometrie p<strong>la</strong>n ................................................................................. 242<br />
5. Geometrie în spaiu ............................................................................ 260<br />
Sntatea i securitatea muncii<br />
1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de zidar: ..... 273<br />
2. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii<br />
in santierele de constructii-montaj pt meseria de zidar<br />
pietrar tencuitor .................................................................................. 274<br />
3. Cunoasterea modului de functionare a sculelor si echipamentelor<br />
de munca cu care lucreaza zidarul pietrar tencuitorul<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc<br />
1. Economia de Pia .............................................................................. 299<br />
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 303<br />
3. Scrisoarea de intenie ......................................................................... 318<br />
4. Prezentarea <strong>la</strong> Interviul pentru Angajare ............................................ 321<br />
Liber intreprinztor<br />
1. Care sunt formalitile necesare în inrii unei rme ........................ 329<br />
2. P<strong>la</strong>nul de afaceri ................................................................................. 336<br />
3. Bi<strong>la</strong>nul, Contul de pro t i de pierderi i Fluxul de numerar .......... 359<br />
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE<br />
ÎN MESERIA DE<br />
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”<br />
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA<br />
TEHNOLOGIA MESERIEI<br />
Tehnologia meseriei - 3
TEHNOLOGIA MESERIEI<br />
MODUL 1:<br />
UTILIZAREA DOCUMENTATIEI<br />
DE EXECUTIE<br />
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR<br />
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR<br />
COD NOMENCLATOR 7122.2.1<br />
Tehnologia meseriei - 1
A. NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PARTILE<br />
LOR COMPONENTE<br />
Prin c<strong>la</strong>diri se inteleg constructiile cu unul sau mai multe nivele, care<br />
cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii.<br />
Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt, in general, lucrari de<br />
zidarie.<br />
Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:<br />
- c<strong>la</strong>diri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte etc.);<br />
- c<strong>la</strong>diri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,<br />
spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, sali pentru<br />
sporturi, gari etc.);<br />
- c<strong>la</strong>diri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);<br />
- c<strong>la</strong>diri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru uti<strong>la</strong>j agricol,<br />
adaposturi pentru animale etc.).<br />
Fig. 1. Impartirea unei c<strong>la</strong>diri pe inaltime<br />
Tehnologia meseriei - 1
A1. Impartirea c<strong>la</strong>dirilor pe inaltime si in p<strong>la</strong>n orizontal<br />
A1.1 - Impartirea c<strong>la</strong>dirilor pe inaltime<br />
Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, ecare nivel a unei c<strong>la</strong>diri<br />
poarta denumiri diferite si anume:<br />
- subsolul, format din incaperi care au pardosea<strong>la</strong> sub nivelul terenului;<br />
cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste<br />
pivnita;<br />
- parterul, format din incaperi care au pardosea<strong>la</strong> <strong>la</strong> nivelul terenului<br />
sau cateva trepte deasupra acestuia;<br />
- etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.). Peste ultimul<br />
etaj, este situat podul care cuprinde spatiul dintre p<strong>la</strong>nseul ultimului<br />
etaj si acoperis ( g. 1);<br />
A1.2 - Impartirea c<strong>la</strong>dirilor in p<strong>la</strong>n orizontal<br />
Fiecare nivel al c<strong>la</strong>dirii este impartit in incaperi (camere) care poarta<br />
diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu in c<strong>la</strong>dirile de<br />
locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In c<strong>la</strong>dirile<br />
industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc.<br />
In c<strong>la</strong>dirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura<br />
familie se numeste apartament (locuinta).<br />
2 - Tehnologia meseriei<br />
B. LUCRARI SI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE<br />
B.1. Lucrari de constructie<br />
Pentru construirea c<strong>la</strong>dirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari<br />
care se impart in urmatoarele categorii:<br />
B1.1. Lucrari pentru realizarea c<strong>la</strong>dirii “de rosu” sau “de gri”<br />
Aceste lucrari au ca scop executarea elementele principale ale constructiei<br />
care alcatuiesc structura c<strong>la</strong>dirilor, adica: fundatiile, peretii, p<strong>la</strong>nseele, scarile<br />
si acoperisul; denumirea lucrarilor “de rosu” vine de <strong>la</strong> culoarea rosie a<br />
zidariei de caramida netencuita, iar denumirea “de gri” de <strong>la</strong> culoarea gri a<br />
betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii.<br />
Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor<br />
principale de constructie sunt urmatoarele:<br />
- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi,<br />
nive<strong>la</strong>ri etc.), <strong>la</strong> care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de uti<strong>la</strong>je<br />
pentru terasamente;
- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti,<br />
p<strong>la</strong>nsee etc.), <strong>la</strong> care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de<br />
uti<strong>la</strong>je de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru<br />
executarea cofrajelor;<br />
- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de p<strong>la</strong>ci<br />
prefabricate, de zidarie mixta etc.), <strong>la</strong> care iau parte zidarii si mecanicii<br />
de uti<strong>la</strong>je pentru preparat si transportat mortare so betoane;<br />
- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti,<br />
fasii sau panouri de p<strong>la</strong>nseu etc.), <strong>la</strong> care iau parte montatorii de<br />
prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si<br />
mecanicii de macarale;<br />
- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si p<strong>la</strong>nsee de lemn,<br />
acoperisuri etc.) <strong>la</strong> care iau parte dulgherii si mecanicii de uti<strong>la</strong>je de<br />
ridicat.<br />
B1.2. Lucrari de fi nisaj<br />
Aceste lucrari nalizeaza executia c<strong>la</strong>dirilor prin tencuieli, pardoseli,<br />
spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.<br />
B1.3. Lucrari de izo<strong>la</strong>tii<br />
Scopul izo<strong>la</strong>tiilor este ace<strong>la</strong> de a apara contra patrunderii prin pereti si p<strong>la</strong>nsee<br />
a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.<br />
B1.4. Lucrari de insta<strong>la</strong>tii<br />
Permit o folosire buna a c<strong>la</strong>dirilor, cum sunt insta<strong>la</strong>tiile electrice, de apa,<br />
incalzire, venti<strong>la</strong>tie etc.<br />
B1.5. Lucrari de insta<strong>la</strong>tii tehnologice si de montaj ale uti<strong>la</strong>jelor de<br />
productie<br />
Aceste lucrari se executa <strong>la</strong> c<strong>la</strong>dirile industriale.<br />
C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE<br />
C 1.1. Fundatia, este elementul de cosntructie care suporta greutatea<br />
c<strong>la</strong>dirii, adica preia incarcarile de <strong>la</strong> peretii exteriori si interiori sau de <strong>la</strong><br />
stalpii c<strong>la</strong>dirii, adica preia incarcarile de <strong>la</strong> peretii exteriori si interiori sau<br />
de <strong>la</strong> stalpii c<strong>la</strong>dirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia.<br />
Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se<br />
numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton<br />
armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe<br />
care trebuie sa o suporte.<br />
Tehnologia meseriei - 3
C 1.2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate<br />
vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei c<strong>la</strong>diri unele de altele<br />
si de exterior, sa sustina p<strong>la</strong>nseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa<br />
transmita <strong>la</strong> fundatie greutatea lor proprie si a celor<strong>la</strong>lte elemente pe care le<br />
sustin etc.<br />
Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o c<strong>la</strong>dire, se deosebesc<br />
pereti interiori si pereti exteriori:<br />
- peretii exteriori au rolul de a inchide c<strong>la</strong>direa pe conturul ei si de a-i<br />
apara interiorul de intemperii;<br />
- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.<br />
Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta<br />
(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori cat si<br />
cei exteriori pot de doua categorii:<br />
- pereti portanti (de rezistenta, de sustinerem purtatori), care preiau<br />
incarcarile date de alte elemente de cosntructie, cum sunt greutatea<br />
peretilor de <strong>la</strong> etajele superioare, greutatea si incarcarea p<strong>la</strong>nseelor si<br />
a acoperisului;<br />
- peretii neportanti, care nu primesc incarcari ci sunt sustinuti de alte<br />
elemente de constructie.<br />
Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie<br />
sau alte materiale intre stalpii scheletului de beton armat, ei se nuemsc pereti<br />
de umplutura.<br />
Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe p<strong>la</strong>nsee<br />
se numesc pereti portanti respectiv pereti cortina.<br />
Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece<br />
servesc numai <strong>la</strong> despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului<br />
c<strong>la</strong>dirii, pe nervurile p<strong>la</strong>nseelor sau direct pe p<strong>la</strong>ca acestora.<br />
Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici de<br />
beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau<br />
din panouri mari prefabricate.<br />
Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida<br />
plina sau gaurita cu grosimea de ¼ sau ½ caramida, blocuri mici de beton<br />
usor, p<strong>la</strong>ci de ipsos sau panouri prefabricate din materiale etc.<br />
In peretii exteriori si interiori – portanti si neportanti despartitori – se<br />
prevad golurile necesare pentru tamp<strong>la</strong>rie (usi si ferestre). Pentru sustinerea<br />
zidariei de deasupra golurilor, se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau<br />
beton armat numite buiandrugi sau se executa arce din zidarie de caramida.<br />
Pentru xarea tamp<strong>la</strong>riei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se<br />
monteaza ghermele si prasnuri de lemn.<br />
In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor<br />
combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii<br />
(venti<strong>la</strong>rii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de venti<strong>la</strong>tie, e in<br />
4 - Tehnologia meseriei
grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, e a<strong>la</strong>turi de<br />
pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime su cienta.<br />
C 1.3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de<br />
rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile<br />
ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit <strong>la</strong> fundatie, se<br />
numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu<br />
grinzi care sustin p<strong>la</strong>nseele si poate executat din beton armat, otel sau lemn.<br />
Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre – poate <br />
turnat in cofraje (monolit) sau paote montat din elemente prefabricate. Intre<br />
cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori.<br />
Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt<br />
executate din piese de otel avand diverse pro le legate intre ele cu nituri,<br />
buloane sau prin sudura.<br />
Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizonta<strong>la</strong>cosoroaba,<br />
care leaga stalpii de lemn de partea lor superioara si care sustine<br />
p<strong>la</strong>nseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba<br />
se intaresc spre a nu se deforma, cu piese inclinate numite contra se sau<br />
contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina <strong>la</strong> locurile unde se<br />
intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se xeaza cu buloane,<br />
cuie sau scoabe.<br />
In general, pentru cheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de<br />
stejar, cioplit sau ecarisat.<br />
C<strong>la</strong>dirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece<br />
executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza c<strong>la</strong>diri cu<br />
mai multe niveluri. Astfel de c<strong>la</strong>diri cu schelet sin lemn se folosesc pentru<br />
construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri,<br />
magazii, dormitoare etc.)<br />
C.1.4. P<strong>la</strong>nsee sunt elemente de constructie care se executa deasupra<br />
ecarui nivel al c<strong>la</strong>dirii, avand rolul de a sustine pardosea<strong>la</strong> si incarcarile utile<br />
din diferite incaperi (oameni, mobile, masini etc.). p<strong>la</strong>nseele se reazama pe<br />
peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din<br />
beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori<br />
din bolti de caramida.<br />
P<strong>la</strong>nseele din beton armat pot alcatuite e numai dintr-o p<strong>la</strong>ca p<strong>la</strong>na,<br />
e dintr-o p<strong>la</strong>ca cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni<br />
reduse). Ele pot marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in<br />
cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii<br />
sau panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe<br />
elemente portante.<br />
Tehnologia meseriei - 5
P<strong>la</strong>nseele metalice se executa din grinzi din otel pro <strong>la</strong>t, asezate distantat<br />
si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In<br />
spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: p<strong>la</strong>ci<br />
de beton armat turnate in cofraje, p<strong>la</strong>ci prefabricate din beton armat, corpuri<br />
de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de<br />
caramida sau de beton etc.<br />
P<strong>la</strong>nseele din lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete<br />
reazama pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste<br />
grinzi se monteaza pardosea<strong>la</strong> din dusumele simple, din parchet batut pe<br />
dusumea oarba etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau nisip<br />
uscat pe o asterea<strong>la</strong> de scandura pe sipci batute in cuie pe <strong>la</strong>turile grinzilor.<br />
Sub grinzi se executa tavanul de tencuia<strong>la</strong> pe sipci si trestie sau p<strong>la</strong>sa de rabit,<br />
din scanduri geluite si pro <strong>la</strong>te etc. P<strong>la</strong>nseele de lemn se executa din ce in ce<br />
mai rar si numai <strong>la</strong> case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica<br />
importanta.<br />
C.1.5 Scarile sunt elemente de cosntructie pe care se circu<strong>la</strong> intre<br />
nivelurile c<strong>la</strong>dirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul<br />
c<strong>la</strong>dirilor (scari exterioare).<br />
Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada<br />
cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din<br />
prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal; cele exterioare<br />
se executa din beton simplu, zidarie de caramida, beton armat monolit sau<br />
prefabricate din beton armat.<br />
Fig. 2. Elementele componente ale unei scari:<br />
1 – treapta; 2 – contratreapta; 3 – podest; 4 – balustrada; 5 – mana curenta.<br />
6 - Tehnologia meseriei
C.1.6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste p<strong>la</strong>nseul<br />
ultimului etaj, avand ca scop sa apere c<strong>la</strong>direa de actiunea intemperiilor<br />
(ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiul pentru pod.<br />
Acoperisul este alcatuit din sarpanta care constituie un schelet portant si<br />
din invelitoare.<br />
Sarpanta acoperisului poate executata din piese de lemn, piese de otel<br />
sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme.<br />
In gura de mai sus este aratata o sarpanta din lemn pe ferme precum si<br />
denumirile pieselor componente. Intre ferme se asaza pane, peste care se<br />
monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori, se bat in cuie<br />
scanduri formand asterea<strong>la</strong>, peste care se asaza invelitoarea.<br />
Invelitoarea se executa in materiale rezistente <strong>la</strong> actiunea intemperiilor<br />
(carton asfaltat, p<strong>la</strong>ci de azbociment, tigle, o<strong>la</strong>ne, tab<strong>la</strong>, etc.).<br />
Cea mai simp<strong>la</strong> invelitoare este cea din carton asfaltat prins in cuie pe<br />
asterea<strong>la</strong> din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum<br />
cald un al doilea strat; spre anu luat de vant, cartonul asfaltat se xeaza cu<br />
sipci.<br />
La acoperisurile c<strong>la</strong>dirilor industriale, invelitoarea de carton asfaltat se<br />
aplica direct pe p<strong>la</strong>cile de beton armat asezate intre ferme de pane.<br />
Fig. 3. Elementele sarpantei:<br />
1 – coarda; 2 – pop; 3 – arbaletier; 4 – contra sa; 5 – coama; 6 – pana; 7 – caprior<br />
Invelitoarea cea mai usoara, dar care este su cient de rezistenta, este<br />
aceea din p<strong>la</strong>ci de azbociment p<strong>la</strong>ne sau ondu<strong>la</strong>te asezate pe sipci.<br />
Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle sau<br />
o<strong>la</strong>ne. Invelitoarea in tig<strong>la</strong> se poate executa fara asterea<strong>la</strong>, tglele asezandu-se<br />
direct pe sipci batute pe capriori.<br />
Tehnologia meseriei - 7
La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindri<strong>la</strong>,<br />
paie etc.<br />
Portiunea de acoperis care iese in afara fatadei se numeste streasina si are<br />
rolul de a apara fatada c<strong>la</strong>dirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare.<br />
Apa se aduna in jgheaburi din tab<strong>la</strong> montate <strong>la</strong> marginea streasinilor, apoi se<br />
scurge prin bur<strong>la</strong>nele din tab<strong>la</strong> pana <strong>la</strong> trotuar de unde este preluata de rigole<br />
sau de reteaua de canalizare.<br />
Pentru isirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se <strong>la</strong>sa<br />
goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu caoac prevazute<br />
cu geam. La acoperisurile cu tig<strong>la</strong> se executa lucarne din lemn prevazute cu<br />
ferestre.<br />
C.1.7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care c<strong>la</strong>direa<br />
nu are nevoie de pod. In acest caz p<strong>la</strong>nseul peste ultimul etaj este amenajat<br />
ca terasa protejata cu izo<strong>la</strong>tii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu<br />
pardosea<strong>la</strong> din p<strong>la</strong>ci mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de locuinte si<br />
c<strong>la</strong>irile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele industriale<br />
sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.<br />
8 - Tehnologia meseriei<br />
D. LUCRARI DE FINISAJ<br />
Cele mai importante lucrari care nalizeaza c<strong>la</strong>dirile executate “de<br />
rosu” sau “de gri”, alcatuite din elementele principale aratate mai sus sunt<br />
urmatoarele:<br />
D.1. Lucrarile de tamp<strong>la</strong>rie<br />
Prin lucrari de tamp<strong>la</strong>rie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea<br />
dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc.<br />
Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal <strong>la</strong> care se<br />
monteaza geamurile si sunt general duble, adica cu doua randuri de cercevele;<br />
ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot simple sau duble<br />
si de asemenea pot executate din lemn sau metal.<br />
D.2. Lucrari de tencuieli si p<strong>la</strong>caje<br />
Sunt lucrari cares e executa <strong>la</strong> interiorul si exteriorul c<strong>la</strong>dirilor <strong>la</strong> care<br />
peretii se imbraca cu tencuieli sau p<strong>la</strong>caje iar tavanele cu tencuieli; uneori,<br />
peretii se executa din caramida aparenta, eliminanu-se tencuia<strong>la</strong> sau p<strong>la</strong>carea.<br />
Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti <strong>la</strong> uzura se imbraca in p<strong>la</strong>caje<br />
de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri<br />
etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se executa p<strong>la</strong>caje de faianta,<br />
stic<strong>la</strong>,material p<strong>la</strong>stic ori vopsitorii in ulei.
La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorativ<br />
denumite <strong>la</strong>mbriuri.<br />
La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli<br />
rezistente (din mortar de ciment i praf de piatra sau mozaic etc.) ori cu p<strong>la</strong>caje<br />
(piatra, marmura, etc.).<br />
Fatadele c<strong>la</strong>dirilor se tencuiesc sau se p<strong>la</strong>cheaza cu caramida, p<strong>la</strong>ci de<br />
piatra etc. In jurul ferestrelor se executa uneori pro luri ornamentale, numite<br />
ancadramente; <strong>la</strong> partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub<br />
streasina se pot executa pro luri de <strong>la</strong> linia fatadei, alcatuind impreuna<br />
cornisa.<br />
D.3. Pardoselile<br />
Sunt lucrari executate pe p<strong>la</strong>nsee si au menirea de a permite circu<strong>la</strong>tia<br />
persoanelor. Ele se executa in diferite materiale, potrivit cu destinatia<br />
incaperilor si cu modul de circu<strong>la</strong>tie.<br />
Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau p<strong>la</strong>ci diverse de<br />
mozaic, gresie ori marmura.<br />
Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri<br />
din lemn tare.<br />
Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale<br />
palstice, etc.<br />
D.4. Vopsitorii, zugraveli si tapete<br />
Tamp<strong>la</strong>ria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de<br />
materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu <strong>la</strong>pte de var sau se<br />
zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de<br />
hartie.<br />
D.5. Sobele<br />
Se executa din caramida sau p<strong>la</strong>ci de teracota si se folosesc <strong>la</strong> incalzirea<br />
camerelor.<br />
E. LUCRARI DE IZOLATII<br />
Sunt de trei categorii:<br />
E.1. Izo<strong>la</strong>tiile hidrofuge care au scopul de a apara c<strong>la</strong>direa impotriva<br />
actiunii distrugatoare a umezelii;<br />
E.2. Izo<strong>la</strong>tii termice protejeaza c<strong>la</strong>direa impotriva patrunderii frigului sau<br />
a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin p<strong>la</strong>nseul peste ultimul etaj.<br />
E.3. Izo<strong>la</strong>tii fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o<br />
incapere in alta sau de <strong>la</strong> exterior spre interior.<br />
Tehnologia meseriei - 9
10 - Tehnologia meseriei<br />
F. LUCRARI DE INSTALATII INTERIOARE<br />
O c<strong>la</strong>dire ca sa e functionabi<strong>la</strong> necesita si diferite lucrari de insta<strong>la</strong>tii,<br />
care sa permita o buna folosire a c<strong>la</strong>dirii precum si obtinerea unui confort cat<br />
mai mare.<br />
F.1. Insta<strong>la</strong>tii sanitare au ca scop alimentarea cu apa a c<strong>la</strong>irii (aduceerea<br />
apei <strong>la</strong> <strong>la</strong>voare, bai, etc) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate).<br />
F.2. Insta<strong>la</strong>tiile electrice sunt destinate iluminatului c<strong>la</strong>dirilor, functionarii<br />
motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind insta<strong>la</strong>tiile de<br />
sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de trans<strong>formare</strong>.<br />
F.3. Insta<strong>la</strong>tiile de incalzire centra<strong>la</strong> servesc <strong>la</strong> incalzirea c<strong>la</strong>dirilor prin<br />
radiatoare. Acestea functioneaza e cu apa calda, abur sau aer cald, e cu<br />
energie electrica.<br />
F.4. Insta<strong>la</strong>tiile de gaze se folosesc <strong>la</strong> ducerea gazului pentru incalzirea<br />
sobelor, alimentarea insta<strong>la</strong>tiilor de incalzire centra<strong>la</strong> etc.<br />
F.5. Ascensoarele servesc <strong>la</strong> circu<strong>la</strong>tia intre etaje pentru persoane sau<br />
materiale (pentru greutati).<br />
F.6. Crematoriile sau arzatoarle de gunoi sunt folosite <strong>la</strong> arderea gunoaielor<br />
menajere de <strong>la</strong> apartamente.<br />
G. SISTEMELE DE CONSTRUCTII ALE CLADIRILOR<br />
La executarea c<strong>la</strong>irilor de locuit, social-culturale, administrative si<br />
industriale se aplica diverse sisteme de constructie si anume sistemele de<br />
constructii portante (de sustinere, de rezistenta).<br />
Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si<br />
gasirea unor solutii de rganizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin<br />
care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea<br />
mai buna.<br />
G.1. Sistemul de constructie “pe ziduri portante”<br />
Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea<br />
ce duce <strong>la</strong> urmatoarele variante ale sistemului:<br />
- ziduri portante longitudinale a, b, c ( g. 4) <strong>la</strong> care zidurile exterioare<br />
longitudinale si zidurile mediane longitudinale ind portante, fasiile<br />
de p<strong>la</strong>nseu sau p<strong>la</strong>nseele intregi se aseaza pe directie perpendicu<strong>la</strong>ra<br />
pe aceste ziduri, pe care se reazama;<br />
- ziduri portante transversale 1 - 6 ( g.4) in care caz zidurile exteioare<br />
longituinale sunt neportante si au numai rolul de a izo<strong>la</strong> c<strong>la</strong>direa<br />
termic si fonic de mediul exterior, iar zidurile mediane longitudinale,<br />
de aemenea, au numai rolul de pereti despartitori; faiile de p<strong>la</strong>nseu<br />
sau p<strong>la</strong>nseele intregi se aseaza pe directia perpendicu<strong>la</strong>ra pe zidurile<br />
transversale, pe care se reazama;
Fig. 4. Impartirea unei c<strong>la</strong>diri in p<strong>la</strong>n orizontal<br />
Fig. 5. C<strong>la</strong>dire cu schelet de beton<br />
armat sau metalic<br />
1 – fundatii; 2 – stalpi interiori; 3 –<br />
stalpi exteriori; 4 – grinzi; 5 – grinzi<br />
principale; 6 – grinzi de p<strong>la</strong>nseu; 7 –<br />
pereti exteriori de umplutura; 8 – pereti<br />
despartitori asezati pe p<strong>la</strong>nseu<br />
Tehnologia meseriei - 11
- zidurile portante pe ambele directii <strong>la</strong> care incaperile se formeaza<br />
intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de<br />
p<strong>la</strong>nseu pot asezate pe oricare din cele doua directii, iar p<strong>la</strong>nseele<br />
intregi pot rezemate pe toate <strong>la</strong>turile, deoarece pe ambele directii<br />
zidurile sunt portante;<br />
- ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante, in<br />
care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai<br />
rolul de a izo<strong>la</strong> c<strong>la</strong>direa termic si fonic de mediul exterior; fasiile<br />
de p<strong>la</strong>nseu se aseaza pe directia longitudina<strong>la</strong>, rezemand pe zidurile<br />
portante transversale,iar p<strong>la</strong>nseele intregi pot asezate pe trei ziduri<br />
portante.<br />
La c<strong>la</strong>dirile cu inaltimea pana <strong>la</strong> 5 niveluri, zidurile portante pot <br />
executate dine zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton.<br />
La c<strong>la</strong>dirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din<br />
beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante) ori din panouri<br />
prefabricate.<br />
G.2. Sistemul de constructie “pe schelet de beton armat”<br />
Structura portanta a c<strong>la</strong>dirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi<br />
si p<strong>la</strong>nsee. Sistemul se numeste “pe cadre de beton armat”. El se aplica <strong>la</strong><br />
c<strong>la</strong>dirile care au mai mult de 5 niveluri.<br />
Stalpii, grinzile si p<strong>la</strong>nseele pot executate e monolit, adica executate<br />
pe loc in cofraje de inventar, e din elemente prefabricate, care se monteaza<br />
si se imbina <strong>la</strong> santier.<br />
Elementele prefabricate pot : stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau<br />
panouri de p<strong>la</strong>nseu.<br />
Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice,<br />
beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din<br />
p<strong>la</strong>ci de ipsos, beton usor, p<strong>la</strong>ci brolemnoase etc.<br />
Aceeasi structura se poate executa “pe schelet metalic”, in care caz cadrele<br />
(stalpii si grinzile), uneori si p<strong>la</strong>nseele, sunt alcatuite din elemente metalice.<br />
G.3. Sistemul de constructie “din panouri mari”<br />
Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a c<strong>la</strong>dirilor de locuit.<br />
Panourile mari se prefabrica pe cale industria<strong>la</strong>, iar transportul, ridicarea si<br />
montarea lor se executa mecanizat.<br />
Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea<br />
incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele<br />
de pereti interiori.<br />
Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante:<br />
- peretii portanti pe ambele directii, cand toti peretii interiori si exteriori<br />
ind portanti, fasiile de p<strong>la</strong>nseu pot asezate pe orice directie,<br />
rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de p<strong>la</strong>nseu pot rezema<br />
pe 4 pereti;<br />
12 - Tehnologia meseriei
- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori<br />
sunt neportanti; fasiile de p<strong>la</strong>nseu reazama pe peretii transversali, iar<br />
panourile mari de p<strong>la</strong>nseu pot rezema pe peretii transversali si pe<br />
peretele median.<br />
G.4. Sistemul de constructie “din elemente spatiale prefabricate”<br />
Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere, un<br />
grup sanitar (baie, WC) etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai<br />
mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in<br />
fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata nisate.<br />
In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in ace<strong>la</strong>si timp<br />
se reduce consumul de materiale si pretul de<br />
cost al c<strong>la</strong>dirilor. Acest sistem de constructie<br />
a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.<br />
G.5. Sistemul de constructie «cu etaje<br />
ridicate»<br />
Potrivit acestui sistem, intai se monteaza<br />
stalpii prefabricati din beton armat sau<br />
metal, iar apoi <strong>la</strong> parter se executa din beton<br />
armat toate p<strong>la</strong>nseele c<strong>la</strong>dirii suprapuse in<br />
pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip etc.<br />
care impiedica lipirea p<strong>la</strong>nseelor unul de<br />
Fig. 6. C<strong>la</strong>dire executata din panouri<br />
mari din beton<br />
altul). Pe p<strong>la</strong>nseul superior se executa terasa sau acoperisul, dupa care, cu<br />
ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor, p<strong>la</strong>nseul<br />
este ridicat <strong>la</strong> nivelul necesar. P<strong>la</strong>nseele au gauri cu gulere metalice care<br />
permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor cat si xarea lor de stalpi. Pe<br />
p<strong>la</strong>nseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile, tamp<strong>la</strong>ria si<br />
se executa nisajele, dupa care p<strong>la</strong>nseul cu etajul nisat se ridica <strong>la</strong> nivelul<br />
necesar. In ace<strong>la</strong>si mod se procedeaza cu toate p<strong>la</strong>nseele, respectiv cu toate<br />
etajele, montandu-se si toate insta<strong>la</strong>tiile necesare.<br />
Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem, sunt urmatoarele:<br />
se lucreaza <strong>la</strong> nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si schelele,<br />
precum si uti<strong>la</strong>jele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata executiei<br />
se reduce simtitor.<br />
Bibliogra e:<br />
Cartea zidarului;<br />
Culegere de standarde de desen tehnic, autori: E. Diaconescu si Al.<br />
Constantinescu<br />
Desen de constructii si insta<strong>la</strong>tii, autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu<br />
si Radu Margineanu<br />
Tehnologia meseriei - 13
Intrebari<br />
1. Care este lucrarea de baza prin care se realizeaza o constructie ?<br />
2. Dupa scopul pe care il au cate tipuri de constructii cunoasteti?<br />
3. Dupa pozitia pe inaltime a etajelor, care sunt denumirile acestora?<br />
4. Care sunt elementele din care se compune o constructie?<br />
5. Ce se intelege printr-o c<strong>la</strong>dire “pe rosu” sau “pe gri”?<br />
6. Ce lucrari se executa pentru realizarea elementelor principale ale unei<br />
constructii?<br />
7. Cine executa lucrarile de zidarie si tencuieli?<br />
8. Care sunt lucrarile de nisaje care se executa <strong>la</strong> o constructie?<br />
9. Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o c<strong>la</strong>dire, ce tipuri<br />
de pereti se deosebesc?<br />
10. Dupa destinatia pe care o au, ce tipuri de pereti cunoasteti?<br />
11. Ce rol au peretii exteriori? Dar cei interiori ?<br />
12. Ce rol au peretii portanti ? Dar cei neportanti ?<br />
13. Cum se numeste un perete executat intre doi stalpi din beton armat ?<br />
14. Care sunt materialele din care se executa peretii?<br />
15. Pentru ce sunt <strong>la</strong>sate golurile in pereti?<br />
16. Ce element de rezistenta se monteaza deasupra tocului de usa sau<br />
fereastra pentru a sustinuta zidaria?<br />
17. Prin ce se xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?<br />
18. Care este rolul scheletului de rezistenta <strong>la</strong> o cosntructie?<br />
19. Ce rol are caramida aparenta?<br />
20. Ce rol au p<strong>la</strong>cajele din faianta, stic<strong>la</strong>, material p<strong>la</strong>stic ori vopsitorii in<br />
ulei?<br />
21. De cate feluri sunt izo<strong>la</strong>tiile si care este rolul lor?<br />
22. Ce se intelege prin cotarea unui desen?<br />
14 - Tehnologia meseriei
TEST DE AUTOEVALUARE 1<br />
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite<br />
1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:<br />
c<strong>la</strong>diri de _______________, c<strong>la</strong>diri _______________, administrative<br />
pentru________________________ si sport, c<strong>la</strong>diri ___________________,<br />
c<strong>la</strong>diri_________________ etc.<br />
2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei c<strong>la</strong>diri poarta<br />
denumiri diferite si anume: __________, parter, _________<br />
3. Structura de rezistenta a c<strong>la</strong>dirilor se compune din: fundatie,<br />
_______________, __________________, p<strong>la</strong>nsee, _____________,<br />
_____________ si _________________etc.<br />
4. La lucrarile de zidarie iau parte __________________ si mecanicii de<br />
uti<strong>la</strong>je pentru preparat si transportat mortare si betoane.<br />
5. Lucrarile de nisaj ale c<strong>la</strong>dirilor sunt _______________, pardosirea,<br />
spoirea, _________________ si tapetarea.<br />
6. Peretii sunt elemente de constructie asezate________________, care au<br />
rolul de a __________________ incaperile unele de altele si de exterior, de a<br />
___________________ p<strong>la</strong>nseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de<br />
a ______________ <strong>la</strong> fundatie greutatea lor proprie si a celor<strong>la</strong>lte elemente<br />
pe care le sustin etc.<br />
7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt ____________ si<br />
___________________<br />
8. Pereti portanti sunt peretii, care ____________________ incarcarile date<br />
de alte elemete de constructie.<br />
9. Peretii neportanti sunt peretii care ________________ primesc incarcari<br />
si sunt sustinuti de alte elemente ale constructiei.<br />
10. Scheletul de rezistenta ______________ greutatea unei constructii<br />
impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe el.<br />
11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din ___________________ legati<br />
intre ei cu ________________ care sustin ______________ si poate <br />
executat din beton armat, otel sau lemn.<br />
12. Lucrarile de nisaj sunt lucrari care se executa <strong>la</strong> interiorul si<br />
exteriorul c<strong>la</strong>dirilor <strong>la</strong> care peretii se imbraca cu ______________ sau<br />
____________________iar tavanele cu ______________________.<br />
13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se<br />
___________ sau p<strong>la</strong>carea.<br />
14. Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti <strong>la</strong> uzura se imbraca cu p<strong>la</strong>caje<br />
de _____________, piatra, ________, ____________, ______________ etc.<br />
15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se<br />
executa p<strong>la</strong>caje de _______________, stic<strong>la</strong>, ______________, ori vopsitorii<br />
in ________________________<br />
Tehnologia meseriei - 15
16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative<br />
denumite _____________________<br />
17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (__________________) se imbraca<br />
cu tencuieli rezistente (din mortar de___________ si praf de______________<br />
sau _________________etc.) ori cu p<strong>la</strong>caje (______________etc.).<br />
18. In jurul ferestrelor se executa uneori pro luri ornamentale, numite<br />
___________________; <strong>la</strong> partea de jos, ferestrele au spre exterior<br />
un___________________<br />
19. Sub streasina se pot executa pro luri iesite de <strong>la</strong> linia fatadei, alcatuind<br />
impreuna ______________________<br />
20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu ___________________<br />
21. Ziduri portante transversale se noteaza cu ____________________<br />
22. La c<strong>la</strong>dirile cu inaltimea pana <strong>la</strong> 5 niveluri, zidurile portante pot executate<br />
din _______________ de _______________, din _____________________<br />
mici ceramice sau din beton.<br />
16 - Tehnologia meseriei
RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1<br />
1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart<br />
in: c<strong>la</strong>diri de locuit, c<strong>la</strong>diri social-culturale, administrative pentru<br />
transport si sport, c<strong>la</strong>diri industriale, c<strong>la</strong>diri agricole etc.<br />
2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei c<strong>la</strong>diri poarta<br />
denumiri diferite si anume: subsol, parter, etaje.<br />
3. Structura de rezistenta a c<strong>la</strong>dirilor se compune din: fundatie, stalpi,<br />
pereti, p<strong>la</strong>nsee, scari si acoperis, etc.<br />
4. La lucrarile de zidarie iau parte zidarii si mecanicii de uti<strong>la</strong>je pentru<br />
preparat si transportat mortare si betoane.<br />
5. Lucrarile de nisaj ale c<strong>la</strong>dirilor sunt tencuirea, pardosirea, spoirea,<br />
zugravirea, vopsirea si tapetarea.<br />
6. Peretii sunt elemente de constructie asezate vertical, care au rolul de a<br />
separa incaperile unele de altele si de exterior, de a sustine p<strong>la</strong>nseele<br />
dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de a transmite <strong>la</strong> fundatie<br />
greutatea lor proprie si a celor<strong>la</strong>lte elemente pe care le sustin etc.<br />
7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt portanti si neportanti.<br />
8. Peretii portanti sunt peretii, care preiau incarcarile date de alte elemete<br />
de constructie.<br />
9. Peretii neportanti sunt peretii care nu primesc incarcari si sunt sustinuti<br />
de alte elemente ale constructiei.<br />
10. Scheletul de rezistenta sustine greutatea unei constructii impreuna cu<br />
toate incarcarile ce se aplica pe el.<br />
11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu grinzi<br />
care sustin p<strong>la</strong>nseele si poate executat din beton armat, otel sau<br />
lemn.<br />
12. Lucrarile de nisaj sunt lucrari care se executa <strong>la</strong> interiorul si<br />
exteriorul c<strong>la</strong>dirilor <strong>la</strong> care peretii se imbraca cu tencuieli sau p<strong>la</strong>caje<br />
iar tavanele cu tencuieli.<br />
13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se<br />
tencuia<strong>la</strong> sau p<strong>la</strong>carea.<br />
14. Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti <strong>la</strong> uzura se imbraca cu<br />
p<strong>la</strong>caje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta etc.<br />
15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. unde peretii trebuie sa se spele usor, se<br />
executa p<strong>la</strong>caje de faianta, stic<strong>la</strong>, material p<strong>la</strong>stic, ori vopsitorii in ulei.<br />
16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative<br />
denumite <strong>la</strong>mbriuri.<br />
17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli<br />
rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic etc.) ori<br />
cu p<strong>la</strong>caje (piatra, marmura, etc.).<br />
Tehnologia meseriei - 17
18. In jurul ferestrelor se executa uneori pro luri ornamentale, numite<br />
ancadramente; <strong>la</strong> partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc.<br />
19. Sub streasina se pot executa pro luri iesite de <strong>la</strong> linia fatadei, alcatuind<br />
impreuna cornisa.<br />
20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu a, b,c, ... etc.<br />
21. Ziduri portante transversale se noteaza cu 1, 2, 3, ... etc.<br />
22. La c<strong>la</strong>dirile cu inaltimea pana <strong>la</strong> 5 niveluri, zidurile portante pot <br />
executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din<br />
beton.<br />
18 - Tehnologia meseriei<br />
TEST DE AUTOEVALUARE 2<br />
La propozitiile de mai jos folositi A sau F pentru a preciza tipul a rmatiei<br />
(A = adevarat, F = fals)<br />
1. Lucrarea de baza prin care se executa o constructie este, in general,<br />
zidaria. A / F<br />
2. O c<strong>la</strong>dire “de rosu” este o c<strong>la</strong>dire vopsita in rosu iar o c<strong>la</strong>dire “de gri”<br />
este o c<strong>la</strong>dire vopsita in gri. A / F<br />
3. Principalele lucrari pe care le face un zidar sunt: executarea sapaturilor<br />
pentru fundatie, montarea cofrajelor, montarea otelului beton, turnarea<br />
betonului, executarea acoperisului. A / F<br />
4. Peretii sunt elementele de constructie asezate vertical, care sunt<br />
destinate sa separe incaperile unei c<strong>la</strong>diri. A / F<br />
5. Peretii portanti sunt elementele de umplutura destinate sa separe<br />
incaperile intre ele. A / F<br />
6. Peretii neportanti au rolul de a prelua greutatea sarcinilor ce se sprijina<br />
pe ei (p<strong>la</strong>nsee, grinzi, buiandrugi etc.). A / F<br />
7. Izo<strong>la</strong>tiile au rolul de a proteja c<strong>la</strong>direa impotriva umiditatii, frigului si<br />
zgomotului. A / F<br />
8. Zidurile portante transversale se noteaza cu cifre arabe iar zidurile<br />
portante longitudinale se noteaza cu litere. A / F<br />
9. Elementul spatial poate o camera, o camera cu anexe, doua camere,<br />
un grup sanitar etc. A / F<br />
Raspunsuri:<br />
1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F, 6 F, 7 A, 8 F, 9 A
TEHNOLOGIA MESERIEI<br />
MODUL 2:<br />
MATERIALE DE CONSTRUCTII<br />
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR<br />
COD NOMENCLATOR 7122.2.1<br />
Tehnologia meseriei - 19
A. MATERIALE UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE<br />
SI TENCUIELI<br />
A.1. Agregate naturale pentru mortare si betoane<br />
Agregatele naturale sunt acele materiale care impreuna cu liantii (var,<br />
ciment, etc.) si cu apa, prin omogenizare, dau nastere <strong>la</strong> mortare si betoane.<br />
Principalele agregate naturale utilizate <strong>la</strong> prepararea mortarelor si<br />
betoanelor sunt nisipul, pietrisul si ba<strong>la</strong>stul dupa ce, in prea<strong>la</strong>bil, au fost<br />
trecute printr-un proces de concasare-spa<strong>la</strong>re si sortate.<br />
In urma sortarii agregatelor, si in functie de granu<strong>la</strong>tia acestora, se obtin<br />
urmatoarele sorturi:<br />
- sort 0 – 3 mm (nisip);<br />
- sort 3 – 7 mm (margaritar);<br />
- sort 7 – 15 mm;<br />
- sort 30 – 70 mm;<br />
- ba<strong>la</strong>st 0,2 – 70 mm.<br />
Agregatele se obtin prin excavare sau dragare din cariere, rauri, <strong>la</strong>curi,<br />
mari etc.<br />
Datorita continutului de saruri, nisipul mare se utilizeaza in constructii<br />
numai cu aviz de <strong>la</strong>borator.<br />
Agregatele pentru constructii trebuie sa indeplineasca urmatoarele<br />
conditii:<br />
- sa e curat, sa nu contina argi<strong>la</strong> sau resturi organice. Nisipul care <strong>la</strong>sa<br />
urme de impuritati dupa frecarea intre palme se va spa<strong>la</strong> inainte de a <br />
introdus in opera;<br />
- sa provina din roci rezistente deci sa e aspru <strong>la</strong> pipait iar <strong>la</strong> frecarea<br />
intre degete sa scartaie;<br />
- granulele trebuie sa aiba o forma rotunjita pentru a se asigura<br />
prepararea si turnarea usoara a betoanelor.<br />
Depozitarea agregatelor in santier se face pe p<strong>la</strong>tforme p<strong>la</strong>ne, bine curatate<br />
si cu o usoara panta ce perrmite scurgerea apelor. Ele sunt asezate e sub<br />
20 - Tehnologia meseriei<br />
Fig. 1. “Figura” pentru masurarea<br />
volumului agregatelor
forma de volume geometrice regu<strong>la</strong>te denumite guri de agregate ( g. 1), e<br />
in silozuri din scanduri. Intr-o gura de agregate cu baza de 1 mp si inaltimea<br />
de 1,20 – 1,30 m se poate depozita o cantitate de 1,00 – 1,20 mc nisip.<br />
In general agregatele se masoara prin calcu<strong>la</strong>rea volumului “<strong>la</strong> gura”, “<strong>la</strong><br />
siloz”, “<strong>la</strong> autocamion” sau “<strong>la</strong> vagon”. Un autocamion de trei tone contine<br />
circa 2 mc iar un vagon de 10 t contine circa 6 mc agregat.<br />
Ba<strong>la</strong>stul este amestecul natural de nisip si pietris, componenta granu<strong>la</strong>tiei<br />
ind variabi<strong>la</strong>. Ba<strong>la</strong>stul de buna calitate contine granule intre 0,2 – 7 mm in<br />
proportie de 1/3 din cantitatea tota<strong>la</strong> iar marimea granulelor sa nu depaseasca<br />
70 mm.<br />
La prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granu<strong>la</strong>tia pana<br />
<strong>la</strong> 30 mm. Pentru betoane armate se utilizeaza agregate cu granu<strong>la</strong>tia pana <strong>la</strong><br />
15 mm.<br />
A.2. PIATRA NATURALA PENTRU CONSTRUCTII<br />
A.2.1. Piatra neprelucrata<br />
Este piatra ce se foloseste asa cum se gaseste in natura, este o piatra bruta,<br />
avand forma unor blocuri neregu<strong>la</strong>te ce nu au suferit operatii de prelucrare<br />
specia<strong>la</strong>. Ea se utilizeaza <strong>la</strong> executarea zidariilor.<br />
A.2.2. Piatra prelucrata (fasonata)<br />
Este piatra care inainte de a folosita se utilizeaza sub forma de moloane,<br />
care sunt blocuri de piatra avand fata vazuta cioplita din gros sau lucrata n<br />
in diferite moduri, iar fetele <strong>la</strong>terale sunt cioplite sau lucrate <strong>la</strong> echer pe o<br />
adancime de 3 – 7 cm.<br />
Piatra prelucrata se foloseste <strong>la</strong> executarea zidariei sub urmatoarele<br />
forme:<br />
- boltari, care sunt blocuri de piatra fasonate dupa forma boltilor sau<br />
arcelor in care urmeaza a zidite;<br />
- pietre de talie, care sunt blocuri de piatra de forma regu<strong>la</strong>ta <strong>la</strong> care 4,<br />
5 sau chiar toate fetele sunt prelucrate iar una din dimensiuni este de<br />
cel putin 70 cm.<br />
Aceste pietre se folosesc <strong>la</strong> executia zidariilor aparente.<br />
- p<strong>la</strong>ci de piatra, sunt pietre taiate in p<strong>la</strong>ci cu grosimea mica (maximum<br />
12 cm) in raport cu cele<strong>la</strong>lte dimensiuni si se foloseste <strong>la</strong> p<strong>la</strong>cari sau<br />
pardoseli;<br />
- piese decorative, sunt pietre de forma specia<strong>la</strong> (cornise, g<strong>la</strong>furi,<br />
capitele etc.), nisate ingrijit, utilizate ca elemente ornamentale.<br />
Piatra natura<strong>la</strong> pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele<br />
conditii:<br />
Tehnologia meseriei - 21
- sa e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte<br />
de pamant;<br />
- sa nu e poroasa si sa nu reprezinte suri;<br />
- sa aiba rezistenta corespunzatoare;<br />
- sa nu se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului;<br />
- sa aiba un sunet c<strong>la</strong>r <strong>la</strong> lovitura;<br />
- sa e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii.<br />
22 - Tehnologia meseriei<br />
B. MATERIALELE CERAMICE<br />
Sunt materiale fabricate din pasta argiloasa avand in compozitie nisip,<br />
zgura, rumegus etc., arse <strong>la</strong> temperaturi inalte, obtinandu-se astfel produse<br />
rezistente si durabile. Aceste materiale se utilizeaza sub forma de caramizi de<br />
diferite forme si dimensiuni.<br />
B.1. Fabricare caramizilor<br />
Caramizile se pot fabrica:<br />
- manual, in care caz se obtine o caramida de mana, poroasa si de<br />
rezistenta redusa ce se foloseste mai putin;<br />
- mecanic, obtinandu-se o caramida presata, cu porozitate redusa si<br />
rezistenta mare, foarte folosita <strong>la</strong> lucrarile de constructii.<br />
Fazele de urmat <strong>la</strong> fabricarea caramizilor sunt urmatoarele:<br />
- extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu<br />
grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru<br />
care va duce <strong>la</strong> faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o<br />
omogenizare cat mai buna;<br />
- prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte<br />
materiale pentru imbunatatirea carcateristicilor argilei, precum si cu<br />
apa necesara omogenizarii si obtinerii p<strong>la</strong>sticitatii corespunzatoare.<br />
Pasta argiloasa rezultata in urma ma<strong>la</strong>xarii, va fasonata in caramizi;<br />
- fasonarea caramizilor se poate face:<br />
o manual cu ajutorul unor tipare;<br />
o mecanic cu ajutorul unui mechanism elicoidal care preseaza pasta<br />
argiloasa printr-o liera care forma si dimensiunile caramizilor. Din<br />
liera iese blocul continuu fasonat de pasta, care este taiat pe cale<br />
automata <strong>la</strong> dimensiunile caramizii;<br />
- uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,<br />
sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse<br />
procesului fortat de uscare in uscatorii speciale.<br />
Arderea caramizilor de mana se face de obicei in cuptoare de camp, iar<br />
caramizile presate se ard in cuptoare industriale <strong>la</strong> temperaturi de circa 900 o C.
B.2. Tipuri de caramizi<br />
B.2.1. Caramizi pline presate pe cale umeda<br />
Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete p<strong>la</strong>ne<br />
( g, 2 – a si b).<br />
Caramizile pline pot cu gauri sau fara gauri. Gaurile practicate in<br />
caramizi au o forma prismatica sau cilindrica, sunt perpendicu<strong>la</strong>re pe fata<br />
de asezare a caramizii si sunt repartizate uniform. Ele au rolul de a micsora<br />
greutatea caramizii, micsoreaza durata de uscare, iar aerul ramas in aceste<br />
gauri in urma zidirii are un rol de strat protector impotriva zgomotului si a<br />
frigului. Suprafata tota<strong>la</strong> a sectiunii gaurilor nu depaseste 15% din suprafata<br />
de asezare a caramizii. Caramizile cu grosimea de 88 mm se fabrica numai cu<br />
gauri de uscare. Trei caramizi cu grosimea modu<strong>la</strong>ta de 88 mm echivaleaza<br />
cu patru caramizi de format normal, adica cele cu grosimea de 63 mm.<br />
In tabelul 1 sunt date dimensiunile caramizilor pline presate pe cale<br />
umeda:<br />
Tip<br />
Dimensiunea caramizii<br />
mm<br />
Abateri limita<br />
mm<br />
Negative Pozitive<br />
Fig. 2. Caramizi pline presate pe cale<br />
umeda<br />
a – caramida plina;<br />
b – caramida cu gauri de uscare<br />
Tabel 1<br />
Tolerante admisibile <strong>la</strong><br />
caramizile din ace<strong>la</strong>si lot<br />
mm<br />
Lungimea I 240 -6 +5 10<br />
63 Latimea b 115 -6 +4 9<br />
Inaltimea (grosimea) h 63 -3 +3 3<br />
88 Lungimea I 240 -6 +5 10<br />
Latimea b 115 -6 +4 6<br />
Inaltimea (grosimea) h 88 -4 +4 5<br />
Pentru o buna zidarie, caramizile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:<br />
- sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba<br />
o granu<strong>la</strong>tie na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o<br />
culoare uniforma;<br />
Tehnologia meseriei - 23
- sa nu contina granule de var mai mari de 2 mm care sub in uenta<br />
apei, se pot um a ducand <strong>la</strong> distrugerea caramizii, sa nu contina alte<br />
substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete;<br />
- <strong>la</strong> lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet c<strong>la</strong>r, metalic; un sunet dogit ar<br />
indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta;<br />
- sa se poata ciopli usor, <strong>la</strong> lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa<br />
suprafete p<strong>la</strong>ne;<br />
- sa e respectate dimensiunile standard;<br />
- sa reziste <strong>la</strong> compresiune, <strong>la</strong> uzura si <strong>la</strong> actiunea agentilor externi;<br />
Dupa aspectul exterior, caramizile pline se sorteaza in trei calitati conform<br />
tabel 2:<br />
Tabel 2<br />
Caracteristica<br />
Strambarea maxima a<br />
muchiilor si a fetelor (sageata),<br />
in mm<br />
Stirbituri <strong>la</strong> muchii, colturi si<br />
fete:<br />
- numarul<br />
- dimensiunea maxima, in mm<br />
Crapaturi:<br />
24 - Tehnologia meseriei<br />
Conditiile de admisibilitate<br />
Calitatea A Calitatea I Calitatea II<br />
3 4 5<br />
2 fete vazute fara stirbituri;<br />
pe cele<strong>la</strong>lte fete:<br />
1<br />
10<br />
- numarul maxim<br />
- lungimea maxima, in mm<br />
Nu se admit crapaturi<br />
vizibile cu ochiul liber, pe<br />
fetele vazute<br />
Patrunse pe fata de asezare<br />
1<br />
2<br />
22<br />
40<br />
Caramizi insu ciente de arse,<br />
maximum, in %<br />
Nu se admit 3 3<br />
Caramizi nearse Nu se admit<br />
Jumatati de caramizi,<br />
maximum, in %<br />
Granule de nisip sau alte<br />
Nu se admit 5 8<br />
corpuri straine in caramizi cu<br />
dimensiuni maxime de, in mm<br />
7<br />
Granule de var in caramizi arse Nu se admit<br />
Se admit in marime si proportii<br />
astfel ca sa nu produca deteriorarea<br />
prin um area granulelor de<br />
var din caramizile arse, mai mari<br />
decat cele admise in acest tabel,<br />
dupa incercarea <strong>la</strong> umezire a<br />
caramizilor<br />
Sunetul <strong>la</strong> lovirea caramizilor<br />
arse cu un ciocan<br />
C<strong>la</strong>r, cu timbru aproape metalic Nu se standardizeaza<br />
Absorbtia de apa, in % Max. 18 Min. 8<br />
Rezistenta <strong>la</strong> inghet-dezghet Sa reziste <strong>la</strong> 15 cicluri Nu se standardizeaza<br />
Rezistenta <strong>la</strong> inghet-dezghet Sa reziste <strong>la</strong> 15 cicluri Nu se standardizeaza<br />
E orescenta Nu se admit<br />
Culoarea<br />
Cat mai uniforma intr-un<br />
lot<br />
3<br />
15<br />
5<br />
22<br />
Se admit in masura in care nu sunt<br />
daunatoare<br />
Nu se standardizeaza
Este interzisa incarcarea si transportul caramizilor in vrac (in gramada) ca<br />
si descarcarea prin aruncare.<br />
B.2.2. Caramizi gaurite cu gauri verticale<br />
Sunt de forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete<br />
p<strong>la</strong>ne sau reliefate, prevazute cu forme si dimensiuni variate, dispuse<br />
perpendicu<strong>la</strong>r pe fata de asezare a caramizilor.<br />
Caramizi gaurite cu gauri verticale cunt modu<strong>la</strong>te (tipul G.V.M.) sau<br />
partial modu<strong>la</strong>te (G.V.P.).<br />
Caramizile de tip G.V.M. se folosesc <strong>la</strong> executarea zidurilor modu<strong>la</strong>te<br />
(ziduri cu grosimea de 10, 20, 30, 40 cm).<br />
Caramizile de tip G.V.P. sunt caramizi partial modu<strong>la</strong>te avand modu<strong>la</strong>te<br />
una sau doua dimensiuni, in rest au aceleasi dimensiuni ca si caramizile<br />
normale.<br />
Densitatea acestor caramizi este de 1,6 kgf / dm 3 .<br />
In tabelul 3 sunt prezentate dimensiunile caramizilor cu gauri verticale.<br />
G.V.M.<br />
19 X 9<br />
G.V.P.<br />
24 X 11,5<br />
G.V.P.<br />
24,5 X 24<br />
G.V.P.<br />
29 X 14<br />
G.V.P.<br />
29 X 24<br />
Tipul caramizii<br />
190<br />
240<br />
245<br />
290<br />
290<br />
Dimensiunile si abaterile limita, mm<br />
Lungimea Latimea Grosimea<br />
+4<br />
-5<br />
+4<br />
-6<br />
+4<br />
-6<br />
+4<br />
-7<br />
+4<br />
-7<br />
240<br />
90 (3) 88 (3)<br />
115 (4) 88(3)<br />
+4<br />
-6<br />
140 (4)<br />
135<br />
+4<br />
-5<br />
63 (3)<br />
88 (3)<br />
240 (4) 88 (3)<br />
In g.3 sunt aratate cateva modalitati de depozitare a caramizilor:<br />
Tabel 3<br />
Fig. 3. Exemple de depozitare a caramizilor<br />
a – in stive cu cate 200 de caramizi (12<br />
randuri x 16 caramizi + 8 caramizi);<br />
b – in stive cu cate 250 caramizi (15 randuri x<br />
16 caramizi + caramizi)<br />
Tehnologia meseriei - 25
In g. 4 sunt prezentate cateva tipuri de caramizi cu gauri verticale:<br />
Pentru o despicare cat mai usoara a caramizilor, unele tipuri sunt<br />
prevazute cu taieturi partiale ( g. 4 – f). Caramizile cu <strong>la</strong>time peste 140 mm<br />
sunt prevazute cu una sau doua gauri de apucare ( g. 4 – d si f).<br />
Din aceasta categorie de caramizi fac parte si caramizile celu<strong>la</strong>re ( g. 5)<br />
prevazute cu gauri patrate cu <strong>la</strong>tura de 1 cm, aranjate pe 5 siruri cu cate 11<br />
gauri.<br />
O alta categorie de caramizi din aceasta grupa sunt cele cu 33 de gauri<br />
verticale ( g. 6) <strong>la</strong> care suprafata golurilor este de 20% din suprafata<br />
caramizii.<br />
In g. 7 sunt prezentate alte doua tipuri de caramizi <strong>la</strong> care suprafata<br />
golurilor reprezinta 30% din suprafata de asezare a caramizii.<br />
Ca avantaj a folosirii caramizilor gaurite, comparativ cu cele pline, este<br />
faptul ca se face o economie de material de 15%. Ele sunt mai usoare pe<br />
aceeasi unitate de volum, scazand cheltuielile de manipu<strong>la</strong>re si transport.<br />
26 - Tehnologia meseriei<br />
Fig. 4. Caramizi gaurite cu gauri<br />
verticale<br />
a – caramida tip G.V.P. 24 x 11,5<br />
cu gauri rotunde; b – caramida tip<br />
G.V.M. 19 x 9; c – idem cu gauri<br />
ovale; d – caramida tip G.V.P. 24,5 x<br />
24; e – caramida tip G.V.P. 29 x 14;<br />
f – caramida tip G.V.P. 29 x 24<br />
Fig. 5. Caramida celu<strong>la</strong>ra Fig. 6. Caramida cu 33 gauri verticale<br />
Fig. 7. Alte tipuri de caramizi cu gauri verticale a – cu 27 gauri in T; b – cu 33 gauri in zig-zag
Incarcarea caramizilor in mijloacele de transport nu se va face prin<br />
aruncare.<br />
B.2.3. Caramizi gaurite cu gauri orizontale<br />
Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii si fete p<strong>la</strong>ne iar<br />
gaurile sunt perpendicu<strong>la</strong>re pe <strong>la</strong>tul caramizii adica sunt prevazute de-a<br />
lungul caramizii.<br />
Peretii exteriori ai gaurilor trebuie sa aiba minimum 15 mm grosime iar<br />
cei interiori vor avea grosimea minima de 8 mm.<br />
Fig. 8. Tipuri principale de caramizi cu gauri orizontale<br />
In tabelul 4 sunt prezentate tipurile si dimensiunile caramizilor cu gauri<br />
orizontale:<br />
Tabel 4<br />
Lungimea L<br />
Latimea l<br />
Inaltimea h<br />
mm<br />
mm<br />
mm<br />
240 290 213<br />
190 90 70<br />
365 240 138<br />
365 240 213<br />
240 290 138<br />
240 115 213<br />
In functie de aspectul exterior, acest tip de caramizi se sorteaza in trei<br />
categorii: categoria A, utilizata <strong>la</strong> ziduri aparente; categoria I si categoria II,<br />
pentru ziduri tencuite.<br />
Pentru transport se vor folosi containere sau palete, manipu<strong>la</strong>rea facanduse<br />
cu uti<strong>la</strong>je cu furca.<br />
B.2.4. Caramizi gaurite cu <strong>la</strong>mba si uluc<br />
Sunt prevazute cu gauri longitudinale si au pe doua dintre muchii<br />
<strong>la</strong>mba (partea iesita in afara a unei piese). Lamba se imbina cu ulucul dand<br />
posibilitatea unei legaturi mai rezistente intre cele doua piese.<br />
Tehnologia meseriei - 27
Dupa dimensiuni, aceste caramizi se fabrica in trei tipuri mentionate in<br />
tabelul 5 si g. 9.<br />
Tabel 5<br />
Tipul caramizii<br />
LU 90<br />
LU 60<br />
LU 45<br />
28 - Tehnologia meseriei<br />
190<br />
290<br />
190<br />
290<br />
190<br />
290<br />
Lungimea<br />
mm<br />
Latimea<br />
mm<br />
90 190<br />
60 190<br />
45 190<br />
Aceste caramizi se utilizeaza <strong>la</strong> peretii despartitori.<br />
Inaltimea<br />
mm<br />
B.2.5. P<strong>la</strong>ci din argi<strong>la</strong> arsa pentru exterior si interior<br />
Se folosesc <strong>la</strong> executarea p<strong>la</strong>cajelor interioare si exterioare si se fabrica in<br />
urmatoarele formate (tabelul 6).<br />
Tabel 6<br />
Formatul<br />
Dreptunghiu<strong>la</strong>re<br />
Coltare<br />
Fig. 9. Caramizi cu <strong>la</strong>mba si uluc:<br />
a – tip LU 90, cu gauri prismatice<br />
asezate pe inaltime;<br />
b – idem cu gauri cilindrice;<br />
c – tip LU 60 cu gauri prismatice asezate<br />
pe <strong>la</strong>t;<br />
d – tip LU 45, cu gauri prismatice<br />
asezate pe inaltime<br />
Lungimea<br />
Latimea<br />
Grosimea g<br />
mm<br />
mm<br />
mm<br />
115 60 30<br />
115 88 30<br />
190 88 30<br />
190 88 25<br />
115 (190) 60 (88:95) 60<br />
172/115 60 (88) 50<br />
230/115 60 (88) 50
- p<strong>la</strong>cile dreptunghiu<strong>la</strong>re se utilizeaza <strong>la</strong> executarea p<strong>la</strong>cajelor in<br />
camp, ele sunt prevazute cu sant de despicare, p<strong>la</strong>cile utilizandu-se cu<br />
jumatatea grosimii lor ( g 10 a-d);<br />
- p<strong>la</strong>ci-coltare utilizate <strong>la</strong> executarea colturilor si racordarilor<br />
suprafetelor p<strong>la</strong>cate ( g. 10 e-g).<br />
P<strong>la</strong>cile-coltar format 115 (190) X 60 (88:95) X 60 se despica pe diagona<strong>la</strong><br />
fetei cu gauri, din ecare p<strong>la</strong>ca obtinandu-se cate doua coltare.<br />
Pe spatele p<strong>la</strong>cilor pentru p<strong>la</strong>caje sunt prevazute striuri sau pro le pentru<br />
asigurarea unei bune adeziuni a mortarului de montare. Aceste p<strong>la</strong>ci pot avea<br />
fata galzurata sau nu. Ele se livreaza intr-o singura calitate.<br />
Fig. 10. Formatele de p<strong>la</strong>ci din argi<strong>la</strong> arsa pentru interior si exterior: a – p<strong>la</strong>ci dreptunghiu<strong>la</strong>re,<br />
format 115 x 60 x 30mm; b – idem format 115 x 88 30 mm; c – idem format 190 x 88 x 30 mm;<br />
d – idem format 190 x 88 x 25 mm; e – p<strong>la</strong>ci coltar format 115 (190) x (60) 88; 95 x 60 mm;<br />
f – idem format 172/115 x 60 (88) x 50 mm; g – idem format 230/115 x 60 (88) x 50 mm<br />
C. PRODUSE PREFABRICATE<br />
Prin prefabricate se inteleg acele produse gata confectionate prin mijloace<br />
mecanice, de atelier sau in fabrici urmand ca pe santier sa se faca numai<br />
montarea lor.<br />
C.1. Prefabricate din beton<br />
Se obtin prin prelucrarea industria<strong>la</strong> a betonului.<br />
Materialele prefabricate utilizate in zidarie sunt: blocurile mici din<br />
beton cu agregate usoare, precum si blocurile mici sip<strong>la</strong>ci din beton celu<strong>la</strong>r<br />
autoc<strong>la</strong>vizat (B.C.A.).<br />
Tehnologia meseriei - 29
C.1.1. Blocurile mici din beton cu agregate usoare<br />
In componenta acestor blocuri intra: scoria bazaltica, sparturi ceramice,<br />
zgura expandata, granulit neconcasat sau concasat, diatomit.<br />
Au forma de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete p<strong>la</strong>ne<br />
si pot pline sau cu goluri (cand volumul total al golurilor depaseste 15%<br />
din volumul blocului). Golurile sunt dispuse in sens perpendicu<strong>la</strong>r fata de<br />
suprafata lor de asezare si inchise pe 5 parti.<br />
Se produc 6 formate principale si sunt prezentate in tabelul 7.<br />
Tabel 7<br />
Lungimea L<br />
mm<br />
30 - Tehnologia meseriei<br />
Latimea l<br />
mm<br />
Inaltimea h<br />
mm<br />
440 290 138<br />
365 240 138<br />
290 240 188<br />
365 240 188<br />
440 288 65<br />
440 140 138<br />
Abaterile limita admise <strong>la</strong> ecare dimensiune a blocului pot de 3 mm,<br />
uneoriaceste blocuri pot prevazute <strong>la</strong> cerere cu santuri de despicare.<br />
Blocurile mici din beton cu agregate usoare se livreaza intr-o singura<br />
calitate.<br />
Dupa rezistenta <strong>la</strong> compresiune se produc 4 marci de blocuri: marca 35,<br />
marca 50, marca 75 si marca 100.<br />
Dupa densitatea aparenta, ele se impart in 3 c<strong>la</strong>se:<br />
- c<strong>la</strong>sa C 1 cu densitatea aparenta intre 1,00 si 1,30 Kf/dm 3 ;<br />
- c<strong>la</strong>sa C 2 cu densitatea aparenta intre 1,30 si 1,50 Kf/dm 3 ;<br />
- c<strong>la</strong>sa C 3 cu densitatea aparenta intre 1,50 si 1,80 Kf/dm 3 .<br />
Depozitarea se face in stive de 1,50 m inaltime; se vor aseza cu fata plina<br />
n sus; se vor lua masuri de protejare impotriva umiditatii.<br />
Se interzice incarcarea si descarcarea prin rostogolire, bascu<strong>la</strong>re sau<br />
aruncare. Vor folosite containere pentru transport.<br />
C.1.2. Blocurile mici din p<strong>la</strong>ci din beton celu<strong>la</strong>r autoc<strong>la</strong>vizat (BCA)<br />
Betonul celu<strong>la</strong>r autoc<strong>la</strong>vizat, denumit si gazbeton, este o piatra arti cia<strong>la</strong><br />
preparata e din nisip, ciment si var, e din cenusa de termocentra<strong>la</strong>, gips si<br />
var cu adaos de pulbere de aluminiu si un detergent.<br />
Aceste blocuri au o forma paralelipipedica, au muchii drepte si fete p<strong>la</strong>ne<br />
iar structura este poroasa si marunta.<br />
In tabelul 8 sunt prezentate sortimentele de BCA:
Fabrica Sortimentul<br />
Doicesti si<br />
Militari<br />
Lungimea<br />
mm<br />
Latimea<br />
mm<br />
Inaltimea<br />
(grosimea)<br />
mm<br />
Blocuri 490 240 190<br />
P<strong>la</strong>ci 490 240 125<br />
P<strong>la</strong>ci 490 240 63<br />
Blocuri 590 240 200<br />
Blocuri 590 240 200<br />
Craiova<br />
P<strong>la</strong>ci 590 240 125<br />
P<strong>la</strong>ci 590 240 100<br />
P<strong>la</strong>ci 590 240 751 1) se va folosi numai ca p<strong>la</strong>ci termoizo<strong>la</strong>nte.<br />
Dupa aspectul exterior, blocurile din BCA se sorteaza in doua calitati:<br />
calitatea A si calitatea I.<br />
Incarcarea se poate face manual sau mecanizat iar transportul se executa<br />
cu autovehicule sub forma de pachete asezate pe gratare sau in stive.<br />
Se interzice incarcarea sau descarcarea acestor materiale prin aruncare<br />
sau bascu<strong>la</strong>re.<br />
Depozitarea in santier se face in stive, asezate pe p<strong>la</strong>tforme asigurate<br />
impotriva umiditatii prin acoperire cu pre<strong>la</strong>te sau cu folie din p<strong>la</strong>stic; p<strong>la</strong>cile<br />
se depoziteaza pe cant pentru a impiedica spargerea acestora.<br />
C.1.3. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de venti<strong>la</strong>tie<br />
Sunt confectionate din argi<strong>la</strong> arsa sau beton si se folosesc <strong>la</strong> executarea<br />
canalelor cosurilor. In g. 11 si tabelul 9, sunt repezentate cateva tipuri de<br />
tuburi si blocuri pentru canale.<br />
Tipul tubului<br />
Tuburi din argi<strong>la</strong> arsa, de<br />
sectiune patrata, fara mufa<br />
Tuburi din argi<strong>la</strong> arsa, de<br />
sectiune circu<strong>la</strong>ra, fara mufa<br />
Tuburi din argi<strong>la</strong> arsa, de<br />
sectiune circu<strong>la</strong>ra, cu mufa<br />
Tuburi din beton<br />
prefabricat, cu un canal<br />
Blocuri din beton<br />
prefabricat, cu doua canale<br />
Lungimea<br />
mm<br />
Latimea<br />
mm<br />
Inaltimea<br />
mm<br />
185 185 290 20<br />
185 290 20<br />
185<br />
( 240 – mufa)<br />
190 190<br />
290 20<br />
240<br />
140<br />
Tabel 9<br />
Grosimea<br />
peretului<br />
mm<br />
29 – 30<br />
380 140 190 29 - 30<br />
Tuburile trebuie sa aiba suprafata regu<strong>la</strong>ta, sa e bine arse astfel ca in<br />
urma lovirii usoare cu ciocanul sa se obtina un sunet c<strong>la</strong>r, metalic.<br />
Tehnologia meseriei - 31
Fig. 11. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de venti<strong>la</strong>tie<br />
C.1.4. P<strong>la</strong>ci si fasii de ipsos pentru pereti despartitori<br />
Sunt confectionate din ipsos cu adaos de zgura, ciment, rumegus, trestie,<br />
spumogen.<br />
P<strong>la</strong>cile si fasiile se livreaza conform tabelului 10 si g. 12.<br />
Tabel 10<br />
Sortimentul Tipul<br />
Lungimea<br />
mm<br />
Latimea<br />
mm<br />
Grosimea<br />
mm<br />
Observatii<br />
P.P.S. 795 395 75<br />
Cu <strong>la</strong>mba si uluc pe<br />
P<strong>la</strong>ci pline P.P.R. 795 395 75 <strong>la</strong>turile lungi si numai<br />
P.P.Z. 795 395 75<br />
uluc pe <strong>la</strong>turile scurte<br />
P<strong>la</strong>ci cu P.G.R. 795 395 75 Cu <strong>la</strong>mba si uluc numai<br />
goluri P.G.S. 795 395 75 pe <strong>la</strong>turile lungi<br />
Fasii<br />
F.P.T.<br />
E.G.<br />
2620<br />
2620<br />
595<br />
595<br />
100<br />
100<br />
Cu <strong>la</strong>mba si uluc pe<br />
<strong>la</strong>turile lungi<br />
- p<strong>la</strong>cile pline tip P.P.S. ( g. 12 – a), se<br />
executa din ipsos cu adaos de ciment si<br />
spumogen;<br />
- p<strong>la</strong>cile pline dip P.P.R. se executa din<br />
ipsos cu adaos de ciment si rumegus;<br />
- p<strong>la</strong>cile pline tip P.P.Z. se executa din ipsos<br />
cu adaos de ciment si zgura;<br />
- p<strong>la</strong>cile pline tip P.G.R. ( g. 12 – b), se<br />
executa din ipsos cu adaos de ciment si<br />
rumegus;<br />
- p<strong>la</strong>cile pline tip P.G.Z. se executa din<br />
ipsos cu adaos de ciment si zgura;<br />
Tipurile de fasii folosite:<br />
- fasii pline ( g. 12 – c), tip E.P.T. (din ipsos<br />
cu adaos de ciment, armate cu trestie;<br />
- fasii cu goluri, tip F.G. (din ipsos cu adaos<br />
de ciment).<br />
32 - Tehnologia meseriei<br />
Fig. 12. P<strong>la</strong>ci si fasii de ipsos<br />
pentru pereti despartitori
P<strong>la</strong>cile pline au <strong>la</strong>mba si uluc pe <strong>la</strong>turile lor lungi si numai uluc pe <strong>la</strong>turile<br />
scurte. P<strong>la</strong>cile cu goluri, ca si fasiile pline si cu goluri, au <strong>la</strong>mba si uluc numai<br />
pe <strong>la</strong>turile lungi.<br />
Se folosesc <strong>la</strong> executarea peretilor despartitori neportanti precum si <strong>la</strong><br />
peretii expusi umezelii cu masuri de protectie corespunzatoare.<br />
Transportul se va face cu autovehicule acoperite in care stivuirea se va<br />
face pe cant, pe cel mult doua randuri ce se vor separa intre ele cu scanduri.<br />
La depozitare, p<strong>la</strong>cile vor asezate pe grinzi din lemn in spatii acoperite.<br />
C.1.5. P<strong>la</strong>ci din ta<strong>la</strong>s cu ciment, tip stabilit<br />
Se executa din ta<strong>la</strong>s din lemn de rasinoase, ciment si apa. Ele au o forma<br />
dreptunghiu<strong>la</strong>ra, se folosesc <strong>la</strong> executarea peretilor despartitori neportanti<br />
precum si <strong>la</strong> captusirea peretilor in scopul imbunatatirii caracteristicilor<br />
termotehnice. Se livreaza in tipurile indicate in tabelul 11.<br />
Tipul<br />
Lungimea<br />
mm<br />
Latimea<br />
mm<br />
Grosimea<br />
mm<br />
S.C. 25 2000 500 25<br />
S.C. 50 2000 500 50<br />
C.1.6. P<strong>la</strong>ci presate din stic<strong>la</strong> pentru constructie<br />
Sunt folosite <strong>la</strong> executarea peretilor sau panourilor pentru pereti neportanti<br />
interiori sau exteriori.<br />
In tabelul 12 si g. 13 sunt prezentate tipurile de p<strong>la</strong>ci de acest gen:<br />
Tabelul 12<br />
Tipul<br />
Lungimea<br />
mm<br />
Latimea<br />
mm<br />
Grosimea<br />
mm<br />
Observatii<br />
P (So<strong>la</strong>r)<br />
S (Nevada<br />
monoconcava)<br />
T (Nevada biconcava)<br />
180<br />
180<br />
180<br />
180<br />
180<br />
180<br />
22<br />
38<br />
38<br />
Se monteaza pe otel<br />
pro <strong>la</strong>t<br />
Se monteaza cu<br />
armatura din otel beton<br />
R (Rotalit) 60 60 -<br />
R (Rotalit) 80 80 -<br />
Fig. 13. P<strong>la</strong>ci presate<br />
din stic<strong>la</strong> pentru<br />
constructie<br />
Tehnologia meseriei - 33
Aceste tipuri sunt urmatoarele:<br />
- p<strong>la</strong>ci tip P (So<strong>la</strong>r) g. 13 – a, de forma patrata si cu desen imprimat pe<br />
una din fete, care se monteaza pe otel pro <strong>la</strong>t;<br />
- p<strong>la</strong>ci tip (Nevada monoconcava) g. 13 – b, de asemenea de forma<br />
patrata care se monteaza cu armatura din otel-beton;<br />
- p<strong>la</strong>ci tip T (Nevada biconcava) g. 13 – c, asemenea p<strong>la</strong>cilor tip S;<br />
- p<strong>la</strong>ci tip R (Rotalit) g. 13 – d, utilizate <strong>la</strong> executarea p<strong>la</strong>nseelor sau a<br />
peretilor.<br />
34 - Tehnologia meseriei<br />
D. MATERIALE DE LEGATURA (LIANTI)<br />
Prin materiale de legatura sau lianti se inteleg materialele care in amestec<br />
cu apa, se intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega in<br />
ele diverse produse cum ar legarea agregatelor care intra in componenta<br />
mortarelor sau a betoanelor.<br />
Liantii minerali utilizati in cosntructii sunt:<br />
- liantii naturali, ce se gasesc in natura cum ar argi<strong>la</strong>;<br />
- liantii arti ciali, produsi pe cale industria<strong>la</strong> cum sunt varul, cimentul<br />
si ipsosul;<br />
Dupa modul de intarire, liantii se c<strong>la</strong>si ca astfel:<br />
- lianti aerieni, varul si ipsosul care se pot intari si nu numai in aer<br />
liber. Lucrarile executate pe baza de lianti aerieni nu sunt rezistente <strong>la</strong><br />
actiunea apei;<br />
- lianti hidraulici sunt cimentul si varul hidraulici care se intaresc atat in<br />
mediu uscat cat si in mediu umed. Lucrarile executate pe baza de lianti<br />
hidraulici, dupa intarire sunt rezistente <strong>la</strong> actiunea apei.<br />
D.1. Argi<strong>la</strong><br />
Este un liant natural care in amestec cu nisipul si apa da nastere <strong>la</strong> un<br />
mortar utilizat <strong>la</strong> executarea zidariilor in mediul satesc. Din argi<strong>la</strong> se poate<br />
prepara o pasta p<strong>la</strong>stica ce are rol de p<strong>la</strong>sti ant, daca este adaugat <strong>la</strong> mortarele<br />
din ciment.<br />
D.2.Varul pentru constructii<br />
Este un liant aerian utilizat <strong>la</strong> prepararea mortarelor pentru zidarii si<br />
tencuieli, precum si adaos p<strong>la</strong>sti ant pentru betoane.<br />
Varul aerian se obtine din calcar (piatra de var), prin ardere <strong>la</strong> temperaturi<br />
inalte (100 – 1200 o ), in cuptoare speciale, in mod uniform pentru ca varul sa<br />
nu contina bulgari de var nears.<br />
In cazul in care piatra de var contine si alte materiale in afara de calcar, se<br />
obtine un var de culoare alba-cenusie, numit var s<strong>la</strong>b, de o calitate inferioara,
iar cand piatra de var are un continut mare de calcar, se obtine un var de<br />
culoare alba denumit var gras, de calitate superioara. Varul se livreaza astfel:<br />
- var in bulgari numit si var nestins;<br />
- var pasta numit si var stins;<br />
- var macinat.<br />
Pentru varul sub forma de bulgari sau var macinat este necesara efectuarea<br />
operatiei de stingere.<br />
Varul pentru constructii se produce in doua calitati: calitatea I si calitatea II.<br />
Varul bulgari se transporta in vrac, in containere sau in saci de hartie<br />
bitumata, el va ferit de umezea<strong>la</strong> prin depozitare in spatii inchise si pardosite.<br />
Varul pasta se transporta in cutii, containere si camioane bascu<strong>la</strong>nte. El se<br />
poate pastra in gropi de var acoperite cu un strat de nisip.<br />
D.3. Ipsosul<br />
Este un liant aerian, care se obtine prin arderea gipsului in cuptoare<br />
speciale.<br />
D.3.1. Ipsosul de constructie<br />
Se obtine prin arderea gipsului <strong>la</strong> temperatura de 180 – 200 o C si prezinta<br />
culoarea alba-cenusie sau galbuie. Se utilizeaza <strong>la</strong> prepararea mortarelor<br />
pentru tencuieli si gletuiri. Priza si intarirea ipsosului incepe dupa 3 – 4 min<br />
si se termina dupa 6 – 30 min. In timpul prizei si intaririi are loc marirea<br />
volumului avand loc si o degajare de caldura.<br />
D.3.2. Ipsosul de mode<strong>la</strong>t<br />
Numit si ipsos albastru, serveste <strong>la</strong> executarea ornamentelor si a lucrarilor<br />
ne avand culoarea alba.<br />
D.3.3. Ipsosul de stucatura<br />
Numit si ipsos de a<strong>la</strong>unat, serveste <strong>la</strong> executarea lucrarilor de stucatura<br />
(imitatii de marmura), ind de culoare alba sau cenusiu deschisa.<br />
D.3.4. Ipsosul de pardoseli<br />
Numit si anhidrit, se obtine prin arderea gipsului <strong>la</strong> temperatura de 900 –<br />
1000 o C.<br />
Pe santier, ipsosul se transporta in saci de hartie, depozitarea facanduse<br />
in spatii inchise, prevazute cu pardoseli, evitandu-se umiditatea deoarece<br />
ipsosul este atacat de aceasta.<br />
D.4. Cimentul<br />
Este un liant mineral, produs pe cale arti cia<strong>la</strong> prin arderea unui amestec<br />
de roci (marne calcaroase) in cuptoare speciale <strong>la</strong> temperaturi de circa<br />
Tehnologia meseriei - 35
1400 o C. Prin ardere se obtine produsul numit clincher care prin macinare da<br />
nastere <strong>la</strong> praful de ciment. Acesta se livreaza sub forma unor pulberi ne, din<br />
care, prin amestecare cu apa, se obtine o pasta p<strong>la</strong>stica. Aceasta pasta trece<br />
din stare p<strong>la</strong>stica in stare solida, ca urmare a fenomenelor chimice care se<br />
produc in timp, sub actiunea apei.<br />
Trecerea cimentului de <strong>la</strong> starea p<strong>la</strong>tica <strong>la</strong> starea solida are loc in doua<br />
etape:<br />
- prima etapa numita priza cimentului dureaza cateva ore (in functie<br />
de sortul cimentului), pasta de ciment isi pierde p<strong>la</strong>sticitatea iar priza<br />
cimentului este insotita de o mare degajare de caldura;<br />
- etapa a doua, numita intarirea cimentului, dureaza o perioada mai<br />
indelungata si se carcaterizeaza prin faptul ca pasta de ciment devine<br />
solida iar rezistenta cimentului creste continuu.<br />
Cea mai importanta caracteristica a cimentului este marca acestuia care<br />
se exprima in Kgf/cm 2 si arata rezistenta de rupere <strong>la</strong> compresiune stabilita<br />
asupra unui cub cu <strong>la</strong>tura de 7,07 cm confectionat din mortar de ciment si<br />
nisip dupa 28 de zile. Temperatura <strong>la</strong> care se pastreaza cuburile este de 15 o C.<br />
D.4.1. Cimentul port<strong>la</strong>nd<br />
Se obtine prin macinarea na a clincherului port<strong>la</strong>nd, obtinut prin arderea<br />
pana <strong>la</strong> topire partia<strong>la</strong> a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime<br />
in care predomina oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. Acesta se fabrica in<br />
doua calitati: P400 si P500, ale caror simboluri reprezinta valoarea minima a<br />
rezistentei <strong>la</strong> compresiune dupa 28 de zile.<br />
D.4.2. Cimentul port<strong>la</strong>nd cu intarire rapida<br />
Se obtine prin macinarea na a unui clincher de compozitie specia<strong>la</strong>.<br />
Se fabrica in doua calitati: RIM 200 si RIM 300 si se caracterizeaza prin<br />
aceea ca in primele zile, rezistentele mecanice cresc repede ceea ce face ca<br />
decofrarea sa se poata face dupa 1-2 zile de <strong>la</strong> turnare.<br />
D.4.3. Cimentul metalurgic<br />
Se obtine prin macinarea na a clincherului port<strong>la</strong>nd, impreuna cu un<br />
adaos de 20 – 30% zgura granu<strong>la</strong>ta de furnal. Se fabrica intr-o singura calitate:<br />
M400.<br />
Cimentul metalurgic poate inlocui cu succes cimentul port<strong>la</strong>nd. Acest<br />
ciment nu se foloseste <strong>la</strong> turnarile pe timp friguros deoarece rezistenta in faza<br />
initia<strong>la</strong> si cantitatile de caldura sunt mici, motiv pentru care, in perioada rece<br />
se foloseste cimentul port<strong>la</strong>nd.<br />
D.4.4. Cimentul port<strong>la</strong>nd cu adaos de zgura granu<strong>la</strong>ta de furnal<br />
Se obtine dintr-un amestec de clincherului port<strong>la</strong>nd si 6 - 15 % zgura<br />
granu<strong>la</strong>ta de furnal si se fabrica in doua calitati: PZ 400 si PZ 500 folosinduse<br />
<strong>la</strong> turnarea elementelor din beton cu decofrare rapida.<br />
36 - Tehnologia meseriei
D 4.5. Cimentul alb<br />
Se obtine prin macinarea na a clincherului port<strong>la</strong>nd de culoare alba,<br />
amestecat cu gipsul necesar pentru reg<strong>la</strong>rea timpului de priza. Se produce<br />
intr-o singura calitate: PA 300 si se foloseste <strong>la</strong> prepararea betoanelor si<br />
mortarelor pentru pardoseli cu un aspect deosebit.<br />
E. DEPOZITAREA CIMENTULUI<br />
Cimentul se livreaza amba<strong>la</strong>t in saci de hartie cu greutatea de 50 de kg<br />
pe care se marcheaza calitatea si simbolul acestuia. La intelegerea intre<br />
producator si bene ciar, cimentul se poate livra si in vrac.<br />
Pe santier, cimentul se depoziteaza in magazii inchise, cu pardoseli duble,<br />
izo<strong>la</strong>te impotriva umiditatii. Pardosea<strong>la</strong> este ridicata <strong>la</strong> minimum 0,30 m<br />
deasupra solului.<br />
Sacii de ciment suprapusi pe cel mult 10 randuri. Intre stive si peretii<br />
exteriori ai depozitelor se va <strong>la</strong>sa un spatiu liber de circa 0,50 m iar intre stive<br />
se va <strong>la</strong>sa spatiu de circu<strong>la</strong>tie ( g. 14).<br />
Cimentul este aprovizionat pe santier in vagoane sau autocamioane<br />
acoperite. Cimentul livrat in vrac se depoziteaza in magazii sau in silozuri.<br />
Intrebari:<br />
1. Care este granu<strong>la</strong>tia sorturilor de agregate ce rezulta in urma sortarii?<br />
2. Care sunt liantii ce impreuna cu apa si cu agregatele naturale dau<br />
nastere <strong>la</strong> mortar si beton?<br />
3. Ce calitati trebuie sa indeplineasca agregatele minerale pentru a se<br />
putea obtine o calitate cat mai buna a betonului si mortarului?<br />
4. Unde se face depozitarea agregatelor in santier?<br />
5. Ce se intelege prin piatra fasonata?<br />
6. Ce calitati trebuie sa indeplineasca piatra natura<strong>la</strong> pentru constructii?<br />
7. Ce modalitati de fabricare a caramizilor cunoasteti?<br />
8. Care sunt caracteristicile caramizilor?<br />
9. Care sunt dimensiunile caramizilor normale?<br />
10. Care sunt avantajele pe care le prezinta caramizile gaurite?<br />
11. Care sunt caracteristicile caramizilor cu <strong>la</strong>mba si uluc?<br />
12. La ce se folosesc p<strong>la</strong>cile de argi<strong>la</strong> arsa?<br />
13. Care este componenta betonului celu<strong>la</strong>r autoc<strong>la</strong>vizat (BCA)?<br />
14. La ce se folosesc p<strong>la</strong>cile din ta<strong>la</strong>s cu ciment, tip stabilit?<br />
15. Care sunt liantii pe care ii cunoasteti ?<br />
16. Din ce se obtine varul?<br />
Tehnologia meseriei - 37
17. Sub cate forme se poate livra varul ?<br />
18. La ce se foloseste ipsosul ?<br />
19. Din ce se obtine si <strong>la</strong> ce se foloseste cimentul ?<br />
20. Care sunt cele doua etape prin care cimentul trece de <strong>la</strong> starea p<strong>la</strong>stica<br />
<strong>la</strong> starea solida ?<br />
21. Care este cea mai importanta caracteristica a cimentului?<br />
22. Ce avantaje prezinta caramizile gaurite fata de cele pline?<br />
23. In functie de rezistenta <strong>la</strong> compresiune, care sunt cele patru marci de<br />
blocurile mici din beton cu agregate usoare?<br />
24. Care sunt materialele din care se executa p<strong>la</strong>cile si fasiile de ipsos<br />
pentru peretii despartitori?<br />
25. Ce se intelege prin marca cimentului?<br />
26. Cum se obtine cimentul port<strong>la</strong>nd si prin ce se carcaterizeaza acesta?<br />
27. In cate calitati se fabrica cimentul port<strong>la</strong>nd cu intarire rapida si dupa<br />
cate zile se poate face decofrarea?<br />
28. Din ce se obtine cimentul metalurgic si in cate tipuri se fabrica?<br />
29. In ce se ambaleaza si cum se depoziteaza cimentul?<br />
38 - Tehnologia meseriei<br />
TEST DE AUTOEVALUARE 1<br />
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul<br />
a rmatiei (A = adevarat, F = fals):<br />
1. In componenta mortarelor si betoanelor intra agregatele naturale,<br />
liantii si apa. A / F<br />
2. Granu<strong>la</strong>tia nisipului este de <strong>la</strong> 0 – 10 mm. A / F<br />
3. Ba<strong>la</strong>stul are o granu<strong>la</strong>tie cuprinsa intre 10 – 100 mm. A /F<br />
4. Pentru scurgerea apei din agregate acestea sunt depozitate pe o<br />
p<strong>la</strong>tforma orizonta<strong>la</strong>. A / F<br />
5. Masurarea agregatelor se face prin calcu<strong>la</strong>rea volumului de depozitare<br />
sau transport ( guri de agregate, silozuri, bene ale mijloacelor de<br />
transport etc.) A / F<br />
6. Piatra natura<strong>la</strong> pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele<br />
conditii :<br />
a. Sa e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte<br />
de pamant; A / F<br />
b. Sa e poroasa si sa nu prezinte suri; A / F<br />
c. Sa se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului; A / F<br />
d. Sa aiba un sunet c<strong>la</strong>r <strong>la</strong> lovitura; A / F<br />
e. Sa e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii. A / F<br />
7. Cea mai folosita tehnologie pentru fabricarea caramizilor normale
este procedeul manual cu ajutorul tiparelor. A / F<br />
8. Pentru fabricarea caramizilor se trece prin urmatoarele faze:<br />
a. Extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu<br />
grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru<br />
care va duce <strong>la</strong> faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o<br />
omogenizare cat mai buna;<br />
b. Prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte<br />
materiale pentru imbunatatirea caracteristicilor argilei, precum si cu<br />
apa necesara omogenizarii si obtinerii p<strong>la</strong>sticitatii corespunzatoare.<br />
Pasta argiloasa rezultata in urma ma<strong>la</strong>xarii va fasonata in caramizi;<br />
A / F<br />
c. Fasonarea caramizilor se poate face manual sau mecanic; A / F<br />
d. Uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,<br />
sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse<br />
procesului fortat de uscare in uscatorii speciale. A / F<br />
e. Caramizile presate se ard in cuptoare industriale <strong>la</strong> temperaturi de<br />
circa 100 o C. A / F<br />
9. Dimensiunile caramizilor normale sunt 6 x 12 x 25 cm. A / F<br />
10. Caracteristicile caramizilor sunt:<br />
a. Sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba<br />
o granu<strong>la</strong>tie na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o<br />
culoare uniforma; A / F<br />
b. Sa nu contina granule de var mai mari de 10 mm care sub in uenta<br />
apei se pot um a ducand <strong>la</strong> distrugerea caramizii, sa nu contina alte<br />
substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete; A / F<br />
c. La lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet c<strong>la</strong>r, metalic; un sunet dogit ar<br />
indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta; A / F<br />
d. Sa se poata ciopli usor, <strong>la</strong> lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa<br />
suprafete p<strong>la</strong>ne; A / F<br />
e. Sa reziste <strong>la</strong> compresiune, <strong>la</strong> uzura si <strong>la</strong> actiunea agentilor externi;<br />
11. Materialele de legatura se numesc lianti care in amestec cu apa se<br />
intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega intre ele<br />
diverse produse. A / F<br />
12. Cea mai importanta caracateristica a cimentului este marca acestuia<br />
care se exprima in Kg/cm 2 si arata rezistenta de rupere <strong>la</strong> intindere<br />
stabilita asupra unui cub cu <strong>la</strong>tura de 10 cm confectionat din mortar de<br />
ciment si nisip dupa 5 zile. Temperatura <strong>la</strong> care se pastreaza cuburile<br />
este de 25 o C.<br />
Raspunsuri: 1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6a A, 6b F, 6c F, 6d A, 6e A, 7F, 8a A, 8b<br />
A, 8c A, 8d A, 8e F, 9F, 10a A, 10b F, 10c A, 10d A, 10e A, 11A, 12F<br />
Tehnologia meseriei - 39
TEST DE EVALUARE PRACTICA (VA AVEA LOC IN SANTIER)<br />
A. Urmareste modul de punere in practica a proiectului de organizare a<br />
lucrarilor de zidarie si tencuieli:<br />
a. Stabileste constructiile provizorii si insta<strong>la</strong>tiile necesare;<br />
b. Stabileste ordinea de aprovizionare cu materiale;<br />
c. Stabileste ordinea in care se vor aduce uti<strong>la</strong>jele (manuale si<br />
mecanizate);<br />
d. Stabileste ordinea si termenele in care se vor executa lucrarile;<br />
e. Stabileste ordinea si termenele in care se vor aduce pe santier echipele<br />
de mucnitori de alte specialitati.<br />
B. Urmareste modul cum conducatorul punctului de lucru isi pune in<br />
practica sarcinile de serviciu:<br />
a. Veri carea mijloacelor de munca (masini, uti<strong>la</strong>je, insta<strong>la</strong>tii, dispozitive,<br />
scule, unelte etc.);<br />
b. Veri carea materialelor si a elementelor auxiliare;<br />
c. Instruirea echipelor de lucru in activitatea speci ca;<br />
d. Curatirea, nive<strong>la</strong>rea si compactarea terenului.<br />
C. Studiaza modul cum este intocmit un p<strong>la</strong>n calendaristic;<br />
D. Studiaza modul cum este intocmit un proces tehnologic;<br />
E. Urmareste modul in care echipele de muncitori sunt repartizate pe<br />
punctele de lucru;<br />
F. Urmareste modul in care frontul de lucru este impartit pe zone;<br />
G. Urmareste modul de executie a:<br />
a. Lucrarilor pregatitoare;<br />
b. Lucrari ajutatoare;<br />
c. Lucrari de executie propriu-zise.<br />
H. Urmareste modul in care sunt puse in practica metodele de lucru ;<br />
I. Studiaza modul de intocmire a unei se tehnologice.<br />
40 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI<br />
MODUL 3:<br />
IDENTIFICAREA, PREGATIREA,<br />
EXPLOATAREA, INTRETINEREA<br />
SI CURATAREA SCULELOR,<br />
INSTRUMENTELOR, UNELTELOR,<br />
MASINILOR, UTILAJELOR SI<br />
INSTALATIILOR<br />
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD<br />
NOMENCLATOR 7122.2.1<br />
Tehnologia meseriei - 41
42 - Tehnologia meseriei<br />
A. LNTRODUCERE<br />
Domeniul Constructiilor se bucura de o <strong>la</strong>rga varietate de instrumente,<br />
scule, unelte, masini, uti<strong>la</strong>je si insta<strong>la</strong>tii care usureaza foarte mult efortul zic<br />
al muncitorilor.<br />
In functie de lucrarile ce urmeaza a se executa, muncitorii trebuie sa e<br />
capabili sa-si stabileasca intreaga gama de dotari necesare chiar din momentul<br />
in care el studiaza proiectul de executie.<br />
Dupa lucrarile care se executa, se pot identi ca urmatoarele instrumente,<br />
scule, unelte, masini, uti<strong>la</strong>je si insta<strong>la</strong>tii care, inainte de inceperea lucrului,<br />
trebuie pregatite iar <strong>la</strong> terminarea operatiilor, trebuie curatate.<br />
In ceea ce urmeaza, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte,<br />
masini, uti<strong>la</strong>je si insta<strong>la</strong>tii; rolul acestora precum si cateva modalitati de<br />
curatare si pastrare.<br />
B. INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL<br />
B.1. Metrul; confectionat din lemn,<br />
p<strong>la</strong>stic sau metal, este utilizat <strong>la</strong> masurarea<br />
dimensiunilor. Este gradat in milimetri (cu<br />
simbol mm) si centimetri (cu simbol cm).<br />
Deoarece in domeniul constructiilor se<br />
lucreaza cu tolerante mai mari decat in alte<br />
domenii (domeniul mecanic etc) unitatile de masura cel mai des folosite sunt<br />
centimetrul si metrul (simbolizat m).<br />
La terminarea lucrului, petele de murdarie vor sterse cu o carpa moale<br />
ce nu va zgaria sca<strong>la</strong> gradata a metrului. Se va pastra in cutii sau pe rafturi<br />
fara a suporta greutatea altor obiecte.<br />
B.2. Ruleta; o panglica metalica cu<br />
dimensiuni de 1; 2; 3; 5; 10; 15; 20; 25;<br />
50 m. Este gradata in mm, cm si m. La<br />
fel ca metrul, se utilizeaza <strong>la</strong> masurarea<br />
lungimilor.<br />
Dupa terminarea lucrarilor, petele de<br />
murdarie vor sterse cu o carpa moale ce<br />
nu va zgaria sca<strong>la</strong> gradata a ruletei dupa<br />
care se va unge cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de<br />
in. Se va pastra in cutii speciale.
B.3. Panglica de otel; este o panglica din otel divizata in aceleasi<br />
dimensiuni ca ruleta si se foloseste <strong>la</strong> masurarea dimensiunilor mai mari. Are<br />
dimensiuni cuprinse intre 10; 15; 20; 25; 50; 100 m.<br />
B.4. Bolobocul; este un instrument de<br />
veri care a orizontalitatii si verticalitatii<br />
ce se bazeaza pe stabilitatea unei bule de<br />
aer introdusa intr-un tub transparent montat<br />
intr-o forma paralelipipedica din lemn,<br />
p<strong>la</strong>stic sau metal.<br />
La terminarea veri carilor, muncitorul va sterge petele de murdarie cu<br />
o carpa moale ce nu va zgaria geamul transparent al tuburilor de stic<strong>la</strong> dupa<br />
care se va unge cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in. Se va pastra in cutii sau pe<br />
rafturi fara a suporta greutatea altor obiecte.<br />
B.5. Firul cu plumb sau cumpana; este folosit <strong>la</strong><br />
veri carea verticalitatii si se compune dintr-o sfoara<br />
de care este agatata o greutate.<br />
La terminarea lucrului, zidarul va sterge greutatea<br />
rului cu o carpa moale si o va pastra intr-o cutie<br />
specia<strong>la</strong>. In cazul pauzelor lungi in activitate, se va<br />
unge cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in pentru a se proteja<br />
impotriva oxidarii (ruginirii)<br />
B.6. Furtunul de nivel; alcatuit dintr-un furtun de<br />
cauciuc lung de 15-20 m, prevazut <strong>la</strong> ambele capete<br />
cu tuburi transparente. Furtunul este umplut cu apa ce<br />
ajunge pana <strong>la</strong> nivelul celor doua tuburi din capetele<br />
lui. Se foloseste <strong>la</strong> stabilirea nivelului orizontal si<br />
lucreaza pe principiul vaselor comunicante<br />
La terminarea lucrului, se va elimina apa din<br />
furtun, se vor sterge petele cu o carpa moale atat de<br />
pe furtun cat si de pe tuburi, dupa care se va inchide intr-o cutie specia<strong>la</strong> .<br />
B.7. Dreptarul; se foloseste <strong>la</strong><br />
trasarea si veri carea liniilor drepte si a<br />
suprafetelor p<strong>la</strong>ne precum si <strong>la</strong> nive<strong>la</strong>rea<br />
stratului de tencuia<strong>la</strong>.<br />
Este confectionat dintr-un du<strong>la</strong>p de brad uscat si rindeluit. Are lungimea<br />
de 1-4 m iar sectiunea de 4x15 cm, astfel incat sa nu se deformeze.<br />
La terminarea operatiilor se va spa<strong>la</strong>, se va sterge cu o carpa uscata dupa<br />
Tehnologia meseriei - 43
care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modi carilor<br />
de forma.<br />
B.8. Coltarul; (echerul, ghiunia, vinciul) serveste<br />
<strong>la</strong> veri carea si trasarea unghiurilor drepte. Se<br />
confectioneaza din lemn, metal sau material p<strong>la</strong>stic.<br />
La sfarsitul lucrarilor se va spa<strong>la</strong>, se va sterge cu o<br />
carpa uscata dupa care se va aseza perfect dreapta<br />
pentru evitarea modi carilor de forma. Coltarele din<br />
metal se vor proteja cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
B.9. Abstecul; foloseste zidarului, pentru a<br />
pastra si veri ca in timpul lucrului linia fetei si<br />
nivelul orizontal al randurilor de caramida.<br />
Se confectioneaza dintr-o scandura pe care<br />
sunt insemnate randurile de caramida si rosturile<br />
dintre acestea. intre abstecuri se intinde o sfoara<br />
iar dupa executarea ecarui rand de zidarie,<br />
sfoara se muta pe randul urmator.<br />
La sfarsitul zilei, se va spa<strong>la</strong>, se va sterge cu<br />
o carpa uscata, se va unge cu o pelicu<strong>la</strong> na de<br />
ulei de in dupa care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea<br />
modi carilor de forma.<br />
B.10. Sfoara; serveste <strong>la</strong> trasarea tuturor randurilor de caramizi, ea se<br />
xeaza <strong>la</strong> capete cu ajutorul unor scoabe putand mutata <strong>la</strong> ecare rand sau<br />
<strong>la</strong> mai multe randuri de caramizi.<br />
C. SCULE SI UNELTE FOLOSITE IN ZIDARIE SI TENCUIELI<br />
C.1. Mistria; foloseste <strong>la</strong> punerea<br />
si intinderea mortarului pe zidul de<br />
caramida precum si <strong>la</strong> tencuit, pentru<br />
aruncarea mortarului pe perete .<br />
Este confectionata din tab<strong>la</strong> subtire din<br />
otel prevazuta cu un maner din lemn.<br />
La terminarea lucrului se va spa<strong>la</strong>, se<br />
va sterge cu o carpa uscata dupa care<br />
se va unge cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in si se va pastra intr-o cutie specia<strong>la</strong>.<br />
44 - Tehnologia meseriei
C.2. Canciocul; foloseste <strong>la</strong> punerea<br />
si intinderea mortarului pe zid, <strong>la</strong> tencuit<br />
pentru aruncarea mortarului pe perete<br />
precum si <strong>la</strong> pregatirea unor materiale in<br />
cantitati mici.<br />
Este confectionat din tab<strong>la</strong> de otel, sub<br />
forma unei cani, prevazuta cu un maner<br />
din lemn. Dupa terminarea lucrului se va<br />
proceda <strong>la</strong> fel ca in cazul mistriei<br />
C.3. Lopata-cancioc; este de forma<br />
unui cancioc prevazut cu o coada lunga<br />
folosit <strong>la</strong> manipu<strong>la</strong>rea mortarului pe zid<br />
precum si <strong>la</strong> alte manevre cu materiale<br />
(nisip , ciment , var, beton etc.).<br />
Este din ace<strong>la</strong>si material si forma precum canciocul dar este prevazuta cu<br />
o coada lunga.<br />
La terminarea lucrului, partea metalica se va spa<strong>la</strong>, se va sterge cu o carpa<br />
uscata iar in cazul stationarilor mai indelungate se va unge cu o pelicu<strong>la</strong> na<br />
de ulei de in.<br />
C.4. Ciocanul zidarului; folosit <strong>la</strong><br />
taierea si cioplirea caramizilor, pietrelor,<br />
baterea cuielor etc.<br />
Este confectionat din otel si este<br />
prevazut cu o coada din lemn.<br />
La terminarea lucrului partea metalica<br />
se va spa<strong>la</strong>, se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul stationarilor mai<br />
indelungate se va unge cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
C.5. Rostuitoare; se folosesc<br />
<strong>la</strong> aranjarea formei rosturilor<br />
create intre caramizi. In functie de<br />
forma pe care o au, rostuitoarele<br />
pot :<br />
a. pentru rosturi rotunde;<br />
b. pentru rosturi drepte;<br />
c. pentru rosturi iesite;<br />
d. rostuitor dublu pentru<br />
sporirea productivitatii.<br />
Tehnologia meseriei - 45
C.6. Canciocul mare; este<br />
folosit <strong>la</strong> manipu<strong>la</strong>rea varului<br />
pasta, a mortarului etc.<br />
Este confectionat din otel si<br />
este prevazut cu o coada din lemn.<br />
La terminarea lucrului, partea<br />
metalica se va spa<strong>la</strong>, se va sterge<br />
cu o carpa uscata iar in cazul unei<br />
perioade mai mari de stagnare, se va unge cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
C.7. Burghiu; pentru prelucrarea<br />
p<strong>la</strong>cilor din BCA se<br />
foloseste <strong>la</strong> practicarea gaurilor<br />
precum si <strong>la</strong> sciuptarea anumitor<br />
forme in blocurile din BCA. La<br />
terminarea operatiilor, se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va pastra in<br />
cutii speciale.<br />
C.8. Drisca de slefuit blocurile din<br />
BCA; folosita <strong>la</strong> prelucrarea p<strong>la</strong>cilor din<br />
BCA pentru obtinerea unei suprafete<br />
ne. Este confectionata din scandura<br />
prevazuta cu un maner. La terminarea<br />
lucrului, se spa<strong>la</strong>, se sterge si se pastreaza<br />
pe suprafete drepte.<br />
C.9. Scu<strong>la</strong> de cane<strong>la</strong>t blocuri din<br />
BCA; are forma unei p<strong>la</strong>ci indoita <strong>la</strong><br />
capete, capete care prin ascutire devin<br />
cutite ce au rolul de a taia caneluri in<br />
blocurile din BCA.<br />
Se confectioneaza din otel si <strong>la</strong> terminarea lucrului se sterge cu o carpa<br />
uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai<br />
mare, se protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in pentru a se impiedica<br />
oxidarea.<br />
C.10. Rindea pentru tesit<br />
muchii; se foloseste <strong>la</strong> tesirea<br />
muchiilor p<strong>la</strong>cilor din BCA. Are<br />
forma rindelei pentru lemn si cu<br />
ace<strong>la</strong>si principiu de functionare.<br />
46 - Tehnologia meseriei
Se confectioneaza din otel si <strong>la</strong> terminarea lucrului se sterge cu o carpa<br />
uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai<br />
mare, se protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in pentru a se impiedica<br />
oxidarea.<br />
C.11. Rindea pentru p<strong>la</strong>ci; se<br />
foloseste <strong>la</strong> inasprirea suprafetelor<br />
din BCA pentru a face ca <strong>la</strong> tencuit<br />
mortarul sa aiba o aderenta mai buna<br />
<strong>la</strong> suprafata.<br />
Se confectioneaza dintr-o scandura in care sunt practicate canale in care<br />
se vor monta cutite metalice prevazute cu zimti.<br />
La terminarea lucrulu, se sterge cu o carpa uscata, se pastreaza in cutii<br />
speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare, partea metalica se<br />
protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea .<br />
C.12. Farasul; este folosit <strong>la</strong><br />
aruncarea pe suprafata de tencuit a<br />
mortarului. Este confectionat din tab<strong>la</strong><br />
prevazuta cu manere. La terminarea<br />
lucrului, se sterge cu o carpa uscata,<br />
se pastreaza in cutii speciale iar daca<br />
perioada de neutilizare este mai mare,<br />
partea metalica se protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in pentru a se<br />
impiedica oxidarea.<br />
C.13. Maha<strong>la</strong>ua patrata; se foloseste<br />
<strong>la</strong> punerea pe ea a mortarului de unde se<br />
ia cu mistria si se arunca pe tavan sau pe<br />
perete. Se confectioneaza din scandura si<br />
este prevazuta cu un maner. La sfarsitul<br />
lucrului se spa<strong>la</strong>, se sterge si se pastreaza pe<br />
o suprafata pefect dreapta.<br />
C.14. Maha<strong>la</strong>ua lunga; se foloseste <strong>la</strong><br />
asternerea mortarului pe pereti incepand<br />
de jos in sus <strong>la</strong> o grosime de 1-1,5 cm.<br />
Se confectioneaza din scandura si este<br />
prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul<br />
lucrului, se spa<strong>la</strong>, se sterge si se pastreaza pe<br />
o suprafata pefect dreapta.<br />
Tehnologia meseriei - 47
C.15. Drisca; serveste <strong>la</strong> netezirea tencuielilor nisare mai buna precum<br />
si <strong>la</strong> gletuire. Se confectioneaza din scandura<br />
si este prevazuta cu un maner din lemn. La<br />
sfarsitul lucrului, se spa<strong>la</strong>, se sterge si se<br />
pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.<br />
C.16. Drisca pro <strong>la</strong>ta; serveste <strong>la</strong> netezirea tencuielilor care necesita o<br />
nisare mai buna precum si <strong>la</strong> gletuire dar cu ajutorul ei se obtin anumite pro le<br />
a suprafetelor de tencuit. Se confectioneaza<br />
din scandura si este prevazuta cu un maner<br />
din lemn. La sfarsitul lucrului, se spa<strong>la</strong>, se<br />
sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect<br />
dreapta.<br />
C.17. Drisca dreptar; serveste <strong>la</strong><br />
netezirea tencuielilor intre stalpisori<br />
unde <strong>la</strong>timile de prelucrare sunt mult mai<br />
mari. Se confectioneaza din scandura si<br />
este prevazuta cu un maner din lemn.<br />
La sfarsitul lucrului, se spa<strong>la</strong> se, sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect<br />
dreapta.<br />
C.18. Dreptarele speciale de colt;<br />
sunt confectionate din lemn sau metal<br />
si folosesc <strong>la</strong> netezirea tencuielilor <strong>la</strong><br />
colturile interioare sau exterioare. La<br />
sfarsitul lucrului, se spa<strong>la</strong> se, sterg si se<br />
pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.<br />
C.19. Matura; foloseste <strong>la</strong> aplicarea<br />
stratului vizibil de tencuia<strong>la</strong><br />
prin aruncare, ramanand o suprafata<br />
zgrumturoasa. Este confectionata din<br />
ramuri subtiri si drepte de mesteacan sau<br />
din material p<strong>la</strong>stic. Dupa folosire, se<br />
spa<strong>la</strong> si se pastreaza <strong>la</strong> loc uscat.<br />
C.20. Peria din p<strong>la</strong>stic; se foloseste<br />
in cazul tencuielilor stropite. Dupa<br />
folosire, se spa<strong>la</strong> si se pastreaza <strong>la</strong> loc<br />
uscat.<br />
48 - Tehnologia meseriei
C.21. Dispozitivul pentru stropit; este<br />
confectionat din tab<strong>la</strong>, de forma unei cutii,<br />
prevazuta cu o perie circu<strong>la</strong>ra <strong>la</strong> interior, si<br />
o manive<strong>la</strong> exterioara. Prin rotirea manivelei,<br />
rele periei ating stratul de mortar si, datorita<br />
vitezei de rotatie, mortarul este aruncat sub<br />
forma de stropi pe perete. Nivelul mortarului<br />
in toba (tambur) va <strong>la</strong> jumatate. La<br />
terminarea lucrului, se spa<strong>la</strong> si se sterge iar daca perioada de stationare este<br />
mai mare, se va aplica o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in pe partea metalica.<br />
C.22. Buciarda; este un ciocan prevazut cu dinti<br />
mai mici sau mai mari cu care se prelucreaza tencuia<strong>la</strong><br />
prin lovire, pentru obtinerea unui aspect rugos uniform<br />
(imita blocurile din piatra). La terminarea lucrului, se<br />
spa<strong>la</strong>, se sterge iar daca perioada de stationare este mai<br />
mare, se va aplica pe partea metalica o pelicu<strong>la</strong> na de<br />
ulei de in.<br />
C.23. Rascheta cu dinti: se foloseste<br />
<strong>la</strong> obtinerea unei tencuieli cu santulete<br />
(orizontale si verticale) numite tencuieli<br />
piaptanate sau raschetate. La terminarea<br />
lucrului, se spa<strong>la</strong>, se sterge iar daca<br />
perioada de stationare este mai mare, se<br />
va aplica o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
C.24. Daltile; utilizate <strong>la</strong> cioplirea<br />
pietrelor si sunt confectionate din otel<br />
special pentru a rezista <strong>la</strong> uzura. La<br />
terminarea operatiilor, se vor sterge cu<br />
o carpa uscata dupa care se vor pastra in<br />
cutii speciale .<br />
C.25. Pilele; pentru ascutirea sculelor<br />
taietoare. Sunt confectionate din otel<br />
special pentru a rezista <strong>la</strong> uzura. La<br />
terminarea operatiilor, se vor sterge cu<br />
o carpa uscata dupa care se vor pastra in<br />
cutii speciale .<br />
Tehnologia meseriei - 49
C.26. Periile; de sarma folosite <strong>la</strong><br />
curatarea suprafetelor. Sunt executate<br />
din re de sarma otelita iar <strong>la</strong> terminarea<br />
lucrarilor se pastreaza in rafturi sau in cutii.<br />
C.27. Sapa de var; folosita <strong>la</strong><br />
amestecarea varului precum si <strong>la</strong> prepararea<br />
mortarului si betonului. Se confectioneaza<br />
din tab<strong>la</strong> de otel prevazuta cu cateva gauri<br />
<strong>la</strong> care se ataseaza o coada din lemn. La<br />
sfarsitul lucrului partea metalica se va<br />
spa<strong>la</strong>, se va sterge cu o carpa dupa care o<br />
va proteja cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
C.28. Lopata; din tab<strong>la</strong> prevazuta cu o coada din lemn, se utilizeaza <strong>la</strong> <strong>la</strong><br />
manipu<strong>la</strong>rea varului-pasta, agregatelor, cimentului, mortarului, pamantului<br />
etc. La sfarsitul lucrului, partea metalica se va spa<strong>la</strong>, se va sterge cu o carpa<br />
dupa care o va proteja cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
C.29. Varnita; din scandura, cu doua<br />
compartimente folosita <strong>la</strong> prepararea si<br />
depozitarea mortarului. La sfarsitul zilei,<br />
se va spa<strong>la</strong> prin frecare cu o perie de sarma<br />
iar resturile de moluz vor depozitate in<br />
locuri special amenajate.<br />
C.30. Targa; executata din lemn<br />
si folosita <strong>la</strong> transportul manual al<br />
materialelor. La sfarsitul zilei, se va spa<strong>la</strong><br />
prin frecare cu o perie de sarma iar resturile<br />
de moluz vor depozitate in locuri special<br />
amenajate.<br />
C.31. Roaba; confectionata<br />
din tab<strong>la</strong> pe o roata din cauciuc, se<br />
foloseste <strong>la</strong> transportul materialelor.<br />
Dupa o zi de munca, roaba<br />
se spa<strong>la</strong> cu ajutorul unei perii de<br />
sarma si apa iar in cazul in care<br />
perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu<br />
o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie<br />
50 - Tehnologia meseriei
C.32. Caruciorul de materiale;<br />
foloseste <strong>la</strong> transportul materialelor.<br />
Este confectionat din tab<strong>la</strong> pe un cadru<br />
metalic sprijinit pe doua roti din cauciuc.<br />
La terminarea lucrului, caruciorul se<br />
spa<strong>la</strong> cu ajutorul unei perii de sarma<br />
si apa iar in cazul in care perioada de<br />
stationare este mai indelungata, partea<br />
metalica se protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong><br />
na de ulei de in dupa care se pastreaza<br />
intr-o magazie.<br />
C.33. Scafa metalica; este o cutie cilindrica decupata in fata si<br />
prevazuta cu maner. Are capacitati de 500, 1000 si 2000 ml si se utilizeaza<br />
<strong>la</strong> manipu<strong>la</strong>rea materialelor in vrac. La terminarea lucrului, scafa se spa<strong>la</strong> cu<br />
ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare<br />
este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei<br />
de in dupa care se pastreaza intr-o magazie.<br />
C.34. Tomberonul; este o cutie metalica<br />
ce poate rasturnata in jurul axei<br />
celor doua roti metalice. Are capacitatea<br />
de 0,175 mc si se foloseste <strong>la</strong> transportul<br />
materialelor in santier. Dupa o zi de munca,<br />
tomberonul se spa<strong>la</strong> cu ajutorul unei perii<br />
de sarma si apa iar in cazul in care perioada<br />
de stationare este mai indelungata, partea<br />
metalica se protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong> na de<br />
ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie .<br />
C.35. Conteinarul; folosit <strong>la</strong><br />
transportul si ridicarea materialelor<br />
prin manipu<strong>la</strong>rea lui cu ajutorul<br />
macaralei (caramizi, BCA, saci etc).<br />
La terminarea unei zile de munca,<br />
conteinarul se spa<strong>la</strong> cu ajutorul unei<br />
perii de sarma si apa iar in cazul<br />
in care perioada de stationare este<br />
mai indelungata, partea metalica se<br />
protejeaza cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei<br />
de in dupa care se pastreaza intr-o magazie<br />
Tehnologia meseriei - 51
C.36. Benele verticale;<br />
pentru ridicarea mortarului<br />
sau betonului cu ajutorul<br />
macaralelor. Pentru manipu<strong>la</strong>re<br />
ele se agata in carligul<br />
macaralei cu ajutorul cablurilor din otel. La partea inferioara sunt prevazute<br />
guri de descarcare. La terminarea lucrului benele sunt spa<strong>la</strong>te cu apa si peria<br />
de sarma iar in cazul stationarilor mai indelungate, sunt protejate anticoroziv<br />
si depozitate in locuri ferite de umezea<strong>la</strong>. De <strong>la</strong> locul de descarcare materialele<br />
se incarca in bena dupa care se pot transporta cu un carucior pana <strong>la</strong> macara.<br />
D. MASINI UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIE<br />
SI TENCUIELI<br />
D.1. Autobetoniera; se compune dintr-o toba dublu tronconica montata<br />
pe sasiul unui autovehicul. Toba este actionata de un motor termic, altul<br />
decat cel folosit <strong>la</strong> dep<strong>la</strong>sarea autovehiculului. Autobetonira are capacitati de<br />
3 sau 6 mc (metri cubi). Se foloseste <strong>la</strong> prepararea si transportul mortarului<br />
si betonului <strong>la</strong> distante mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca in<br />
timpul mersului componentele<br />
mortarului sau betonului, lucru<br />
ce nu permite intarirea materialului<br />
transportat. De curatare,<br />
intretinere si exploatare, se va<br />
ocupa soferul-mecanic ce deserveste<br />
autobetoniera.<br />
D.2. Masina de tencuit; se foloseste<br />
<strong>la</strong> prepararea, transportul si aplicarea<br />
mortarului pe suprafetele de<br />
tencuit. Ea se compune din:<br />
ma<strong>la</strong>xor cu palete pentru amestecarea<br />
mortarului, antrenat de<br />
un reductor pus in miscare de<br />
un motor electric de 7,5 kw;<br />
sita vibranta pentru retinerea<br />
particulelor mai mari de 15<br />
mm;<br />
omogenizator pentru asigurarea uiditatii mortarului;<br />
pompa cu doua pistoane, folosita <strong>la</strong> transportul mortarului;<br />
52 - Tehnologia meseriei
compresor pentru producerea aerului comprimat;<br />
injector pentru aplicarea mortarului pe perete .<br />
Masina se foloseste in cazul cantitatilor mari de lucrari iar dep<strong>la</strong>sarea se<br />
face prin tractare. Dupa executarea tencuielilor, masina de tencuit se va spa<strong>la</strong><br />
interzicandu-se cu desavarsire <strong>la</strong>sarea mortarului pe peretii buncarului .<br />
La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de<br />
productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de<br />
intretinerea si repararea masinii.<br />
D.3. Agregatul de torcretat;<br />
acopera suprafetele betonului<br />
cu un strat subtire de mortar de<br />
ciment pentru a corecta defectele<br />
aparute in timpul turnarii, pentru<br />
a realiza un strat impermeabil<br />
<strong>la</strong> suprafata betonului, pentru a<br />
turna panze subtiri sau pentru a<br />
repara elemente de constructii<br />
din beton armat deteriorate. Granu<strong>la</strong>tia componentelor mortarului nu va<br />
depasi 5 mm. Viteza de proiectare a amestecului umed este de 90-100 m/s.<br />
Agregatul de torcretat se compune din:<br />
aparatul de torcretat;<br />
compresor;<br />
rezervor de apa;<br />
dispozitiv pentru curatire cu aer;<br />
furtun prevazut cu un injector.<br />
Dep<strong>la</strong>sarea se face prin tractare .<br />
Dupa terminarea operatiei de torcretare, agregatul se va spa<strong>la</strong> interzicanduse<br />
cu desavarsire <strong>la</strong>sarea mortarului sau betonului pe peretii.<br />
La constatarea unor defectiuni ce au aparut in timpul procesului de<br />
productie, se anunta seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de<br />
intretinerea si repararea agregatului.<br />
D.4. Transportorul mobil cu banda; se foloseste <strong>la</strong> transportul<br />
materialelor varsate sau in bucati pe<br />
orizonta<strong>la</strong> sau in p<strong>la</strong>n inclinat. Are<br />
lungimea benzii de 15 m pe o <strong>la</strong>time<br />
de 500 mm.<br />
Se compune din:<br />
covor din cauciuc pe care se aseaza materialele;<br />
rolele pe care circu<strong>la</strong> banda;<br />
Tehnologia meseriei - 53
tambur de actionare a benzii manevrat de un reductor pus in miscare<br />
de un motor electric;<br />
sasiul transportorului este o constructie sudata;<br />
dispozitiv de inclinare a sasiului.<br />
Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale benzii<br />
transportoare iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele<br />
vor protejate cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
Dep<strong>la</strong>sarea se face prin tractare.<br />
D.5. Transportorul elicoidal; se intrebuinteaza <strong>la</strong> transportul continuu al<br />
materialelor pulveru-lente pe distante mici.<br />
Se compune din:<br />
1. jgheab metalic;<br />
2. arbore tubu<strong>la</strong>r pe<br />
care se sudeaza o<br />
banda elicoida<strong>la</strong><br />
(melc);<br />
3. <strong>la</strong>gare de sprijin pentru arbore;<br />
4. palnie prin care se face incarcarea materialului;<br />
5. gura de descarcare <strong>la</strong> ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt capat al transportorului;<br />
6. mecanism de actionare a melcului.<br />
Are o lungime de 3-5 m si turatie a arborelui elicoidal de 60 -200 rot /min.<br />
Transportul se face pe orizonta<strong>la</strong>, inclinat sau vertical.<br />
Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale<br />
transportorului iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele<br />
vor protejate cu o pelicu<strong>la</strong> na de ulei de in.<br />
D.6. Autocamioanele; transporta materialele de <strong>la</strong> fabrici <strong>la</strong> depozitele<br />
rmelor si de aici pe santier <strong>la</strong> punctele de lucru. Ele pot cu:<br />
p<strong>la</strong>tforma xa;<br />
p<strong>la</strong>tforma bascu<strong>la</strong>nta (auto-bascu<strong>la</strong>nte).<br />
Au sistem de dep<strong>la</strong>sare<br />
propriu prevazut cu toate<br />
insta<strong>la</strong>tiile nece-sare, montate<br />
pe un sasiu cu bena utilizata <strong>la</strong><br />
incarcarea materialelor.<br />
Dupa aprovizionare, benele<br />
vor maturate si spa<strong>la</strong>te iar de<br />
intretinerea autocamioanelor se<br />
vor ocupa soferi deserventi.<br />
54 - Tehnologia meseriei
D.7. Tractoarele; sunt folosite <strong>la</strong><br />
remorcarea diferitelor masini, uti<strong>la</strong>je si<br />
insta<strong>la</strong>tii care nu au sistem de dep<strong>la</strong>sare<br />
propriu. Sistemul de dep<strong>la</strong>sare poate pe:<br />
roti;<br />
senile.<br />
Pe tractoare se pot monta diferite<br />
echipamente ce dau posibilitatea mecanizarii<br />
lucrarilor de terasamente (buldozer, screper, incarcator etc). De spa<strong>la</strong>rea<br />
si intretinerea tractorului se va ocupa tractoristul.<br />
D.8. Remorcile; sunt p<strong>la</strong>tforme<br />
montate pe roti si pot :<br />
xe (trei<strong>la</strong>re) utilizate <strong>la</strong><br />
transportul sarcinilor grele si<br />
voluminoase;<br />
bascu<strong>la</strong>bile.<br />
D.9. Semiremorcile; folosite <strong>la</strong><br />
transportul materialelor in vrac (var,<br />
ciment etc);<br />
Cimentrucul este o smiremorca<br />
pentru transportul materialelor in vrac.<br />
Dupa aprovizionare, benele si p<strong>la</strong>tformele<br />
remorcilor vor maturate si<br />
spa<strong>la</strong>te iar intretinerea va facuta de<br />
catre soferul deservent.<br />
D.10. Circu<strong>la</strong>rul; folosit <strong>la</strong> debitarea materialului lemnos si a materialelor<br />
de zidarie. Se compune din:<br />
cadru metalic;<br />
motor electric prevazut cu o fulie;<br />
Tehnologia meseriei - 55
panza de circu<strong>la</strong>r;<br />
dispozitiv pentru stabilirea distantelor de debitat<br />
dispozitiv de siguranta.<br />
Se va matura si transporta rumegusul iar de partea de intretinere se va<br />
ocupa mecanicul de intretinere ce deserveste santierul.<br />
D.11. Masina de gaurit cu percutie; folosita<br />
<strong>la</strong> practicarea gaurilor in diferite materiale (lemn,<br />
beton, metal etc).<br />
La terminarea lucrului, se va sterge cu o carpa<br />
uscata, se va demonta burghiul dupa care se va<br />
pastra intr-o cutie specia<strong>la</strong>.<br />
D.12. Polizorul manual; utilizat <strong>la</strong> ascutirea sculelor, slefuirea<br />
suprafetelor, debitarea materialelor.<br />
Este prevazut cu un disc abraziv de duritate<br />
mare. La terminarea lucrului se va sterge cu o carpa<br />
uscata dupa care se va pastra intr-o cutie specia<strong>la</strong>.<br />
56 - Tehnologia meseriei<br />
E. UTILAJE PENTRU CONSTRUCTII<br />
E.1. Betoniera (ma<strong>la</strong>xorul); se foloseste <strong>la</strong> prepararea mortarului<br />
asigurand o amestecare uniforma si rapida. Se compune dintr-o cuva actionata<br />
de un motor electric prin intermediul unei coroane dintate. Descarcarea se<br />
face manual cu ajutorul unui vo<strong>la</strong>n. Capacitatea betonierelor poate de 100,<br />
250, 500, 750,1200, 2500 l (litri).<br />
Dupa terminarea procesului de ma<strong>la</strong>xare, resturile de mortar sau beton<br />
vor spa<strong>la</strong>te de pe peretii betonierei.<br />
La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului<br />
de productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa<br />
de intretinerea si repararea betonierei.
E.2. Macaraua turn; asigura<br />
transpotrul pe orizonta<strong>la</strong> si vertica<strong>la</strong><br />
a elementelor de constructii. Ridica<br />
sarcini intre 5-10 t (tone). Se compune<br />
din urmatoarele subansamble:<br />
p<strong>la</strong>tforma xa;<br />
p<strong>la</strong>tforma rotitoare;<br />
turnul macaralei;<br />
bratul sau sageata macaralei;<br />
cabina de comanda;<br />
mecanismul pentru ridicarea<br />
sarcinii;<br />
mecanismul pentru inclinarea<br />
bratului;<br />
mecanismul pentru rotirea si<br />
dep<strong>la</strong>sarea macaralei;<br />
aparatajul pentru comanda si<br />
reg<strong>la</strong>rea macaralei.<br />
Macaraua este deservita de un macaragiu autorizat iar daca zidarii au si<br />
cali carea de legator de sarcina, pot ajuta macaragiul <strong>la</strong> legarea sarcinilor in<br />
carligul de macara precum si <strong>la</strong> transmiterea semnalelor de dirijare.<br />
De curatarea si intretinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent.<br />
E.3. Automacarale; sunt macarale montate pe un sasiu de autovehicul<br />
ce asigura o dep<strong>la</strong>sare rapida. Actionarea mecanismelor macaralei se face de<br />
<strong>la</strong> motorul autovehiculului sau de <strong>la</strong> un motor montat separat pe p<strong>la</strong>tforma<br />
rotitoare a macaralei. Automacaralele au capacitati de ridicare de peste 100 t<br />
(tone) si inaltime de ridicare pana <strong>la</strong> 50 m.<br />
De curatarea si intretinerea automacaralelor, se va ocupa macaragiul<br />
deservent care va autorizat<br />
Tehnologia meseriei - 57
E.4. Macaraua fereastra; constituita<br />
dintr-un troliu actionat de un motor electric.<br />
Este destinata sarcinilor mici ce urmeaza a <br />
p<strong>la</strong>sate <strong>la</strong> golurile din pereti.<br />
La terminarea lucrului, se curata prin<br />
stergere cu o carpa, dupa care se va proteja<br />
cu o folie din p<strong>la</strong>stic impotriva intemperiilor.<br />
E.5. Incarcatoare Sunt masini<br />
autopropulsate care executa manipu<strong>la</strong>rea<br />
materialelor sub forma de bucati, amba<strong>la</strong>te<br />
sau in vrac, le transporta pe orizonta<strong>la</strong> pe<br />
distanta mica dupa care le depun e prin<br />
cadere, e prin stivuire folosindu-se pentru<br />
acest scop de o cupa sau de un sistem de<br />
furci.<br />
De curatarea si intretinerea incarcatoarelor<br />
se va ocupa mecanicul deservent.<br />
58 - Tehnologia meseriei<br />
F. INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII<br />
F.1. Ascensorul; executat in doua tipuri:<br />
Ascensorul de materiale folosit pentru inaltimi mici si sarcini intre<br />
150-750 kg. Se compune din:<br />
• cadrul inferior;<br />
• turnul sau catargul de ridicare;<br />
• mecanismul de actionare;<br />
• p<strong>la</strong>tforma de incarcare transport;<br />
• tronsoane;<br />
• accesorii.<br />
Ascensorul de materiale si persoane se foloseste pentru inaltimi mari<br />
si sarcini pana <strong>la</strong> 75t.
Se monteaza <strong>la</strong> exteriorul<br />
c<strong>la</strong>dirii si se compune din:<br />
mecanism de actionare;<br />
cabina;<br />
contragreutati dep<strong>la</strong>sabile;<br />
catarg;<br />
dispozitive de ancorare;<br />
statie de baza;<br />
tronsoane.<br />
La terminarea lucrului, se va<br />
curata p<strong>la</strong>tforma pentru materiale<br />
si persoane iar in cazul in care se<br />
constata ca au aparut defectiuni,<br />
este anuntat seful punctului de<br />
lucru.<br />
F.2. Troliile; sunt mecanisme<br />
pentru transportul pe vertica<strong>la</strong> sau<br />
orizonta<strong>la</strong> a sarcinilor putand lucra<br />
independent sau in componenta unor<br />
masini de ridicat. Ele pot actionate<br />
manual sau mecanic.<br />
Troliul manual se compune din<br />
• toba din tab<strong>la</strong> sudata;<br />
• coroana dintata solidarizata pe toba;<br />
• cablu de ridicare a sarcinii;<br />
• manivele;<br />
Troliul mecanic (1t) se compune din:<br />
• sasiu;<br />
• mecanism de actionare;<br />
• sistem de franare;<br />
• limitator de cursa.<br />
La terminarea lucrului se va curata prin spa<strong>la</strong>re si stergere iar in cazul in<br />
care se constata ca au aparut defectiuni, este anuntat seful punctului de lucru<br />
sau mecanicul de intretinere.<br />
F.3. Schele sunt constructii cu carecter provizoriu dar de care depinde<br />
buna desfasurare a procesului de productie a lucrarilor de pe santier. Ele se<br />
Tehnologia meseriei - 59
executa din piese de lemn sau metal<br />
astfel asamb<strong>la</strong>te incat sa asigure <strong>la</strong><br />
nivelul dorit p<strong>la</strong>tformei de lucru care<br />
sa permita circu<strong>la</strong>tia muncitorilor si<br />
depozitarea materialelor. Se impart<br />
in doua categorii;<br />
Schele confectionate pe<br />
santier (nedemontabile) a<br />
caror fasonare si montare se<br />
executa pe santier;<br />
Schele de inventar (demontabile),<br />
<strong>la</strong> care piesele<br />
componente sunt tipizate<br />
si executate in ateliere specializate<br />
ramanand ca <strong>la</strong><br />
punctul de lucru sa e numai<br />
montate.<br />
La terminarea lucrarilor, schelele se demonteaza, se curata si se protejeaza<br />
cu substante anticorozive iar elementele de legatura (bratari, suruburi, piulite<br />
etc.) sunt pastrate in ulei ars pentru a se impiedica oxidarea.<br />
F.4. Statiile de betoane<br />
si mortare. Sunt insta<strong>la</strong>tii<br />
complexe pentru prepararea<br />
mortarelor si betoanelor in<br />
cantitati cuprinse intre 15.000<br />
si 100.000 mc/an.<br />
Partile componente ale unei<br />
astfel de statii sunt:<br />
ma<strong>la</strong>xorul care transporta si ma<strong>la</strong>xeaza agregatele;<br />
dozator de ciment sau var;<br />
draglina pentru manipu<strong>la</strong>rea agregatelor;<br />
dozator de agregate;<br />
siloz ciment sau var;<br />
transportor cu melc;<br />
contor de apa montat in insta<strong>la</strong>tie de apa;<br />
centra<strong>la</strong> de abur pentru lucrul pe timp friguros.<br />
Dozarea apei, cimentului sau varului se face automat iar dozarea<br />
agregatelor se face manual. Statia este deservita de catre un mecanic<br />
specializat care se ocupa atat de prepararea betonului si mortarului cat si de<br />
intretinere si reparare.<br />
60 - Tehnologia meseriei
Bibliogra e:<br />
1. Masini uti<strong>la</strong>je si Insta<strong>la</strong>tii pentru constructii - autori: V. Ceusesc, D.<br />
Plesoianu, V. Seritan.<br />
2. Constructii si tehnologia lucrarilor - autori: R. Constantinescu, C.<br />
Pavel, V. Voinescu<br />
Intrebari<br />
1. Care sunt unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor?<br />
2. Care sunt instrumentele de masura pentru dimensiuni?<br />
3. La ce foloseste bolobocul?<br />
4. La ce foloseste rul cu plumb?<br />
5. La ce foloseste furtunul de nivel?<br />
6. Cu ce se veri ca unghiurile?<br />
7. Cu ce se stabileste aliniamentul randului de caramizi?<br />
8. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste <strong>la</strong> zidit si tencuit ?<br />
9. In ce se face prepararea manua<strong>la</strong> a mortarului?<br />
10. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?<br />
11. Ce masini si uti<strong>la</strong>je se folosesc pentru transportul materialelor pe<br />
orizonta<strong>la</strong> si vertica<strong>la</strong>?<br />
12. Cu ce se transporta mortarul de <strong>la</strong> statia de betoane <strong>la</strong> punctul de<br />
lucru?<br />
13. Ce este cimentrucul?<br />
14. Cu ce sunt manipu<strong>la</strong>te materialele voluminoase in cazul in care <strong>la</strong><br />
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?<br />
15. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare<br />
cantitati mai mari?<br />
Tehnologia meseriei - 61
62 - Tehnologia meseriei<br />
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE<br />
La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru<br />
a preciza tipul a rmatiei:<br />
1. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F<br />
2. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul rului<br />
cu plumb. A/F<br />
3. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F<br />
4. Tuburile din stic<strong>la</strong> ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F<br />
5. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul<br />
betonierei sau manual in varnita. A/F<br />
6. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea<br />
suprafetelor cu o pelicu<strong>la</strong> de substanta anticoroziva. A/F<br />
7. Transportul materialelor pe vertica<strong>la</strong> se face cu macaraua,<br />
ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F<br />
8. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului, circu<strong>la</strong>rul<br />
sau cu polizorul manual. A/F<br />
9. Rostuitoarele se utilizeaza <strong>la</strong> <strong>formare</strong>a unui rost p<strong>la</strong>cut<br />
intre caramizi. A/F<br />
10. Materialele in vrac (var, cimen) se transporta cu cimentrucul A/F<br />
11. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal, caramida<br />
se utilizeaza masinile de gaurit rotopercutante. A/F<br />
1 2. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul erastraului A/F<br />
Raspunsuri <strong>la</strong> intrebari:<br />
1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6A, 7A, 8A, 9A, 10A, 11A, 12A<br />
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.<br />
1. Metrul este confectionat din lemn, p<strong>la</strong>stic sau otel si se foloseste <strong>la</strong><br />
masurarea ............................................<br />
2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m,<br />
montata intr-o cutie folosita <strong>la</strong> stabilirea ............................................<br />
3. Bolobocul este un instrument de veri care a ......................................<br />
si ......................................<br />
4. Furtunul de nivel se foloseste <strong>la</strong> stabilirea ...........................................<br />
si lucreaza pe principiul vaselor comunicante.<br />
5. Coltarul serveste <strong>la</strong> ..................................... si .....................................<br />
unghiurilor drepte.
6. Abstecul foloseste pentru a pastra si ..................................... in timpul<br />
lucrului, linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.<br />
7. Mistria se foloseste <strong>la</strong> ..................................... si .................................<br />
mortarului pe zidul de caramida precum si <strong>la</strong> tencuit.<br />
8. Rostuitoarea se utilizeaza <strong>la</strong> ..................................... formei rosturilor<br />
create intre caramizi.<br />
9. Targa este executata din lemn si folosita <strong>la</strong> .....................................<br />
manual al materialelor.<br />
10. Autobetoniera se foloseste <strong>la</strong> ..................................... si transportul<br />
mortarului <strong>la</strong> distante mari.<br />
11. Transportorul cu banda se foloseste <strong>la</strong> .................................................<br />
materialelor pe orizonta<strong>la</strong> sau in p<strong>la</strong>n inclinat.<br />
12. Varnita are doua compartimente si este folosita <strong>la</strong> ...............................<br />
si depozitarea mortarului.<br />
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
1. Metrul este confectionat din lemn, p<strong>la</strong>stic sau metal si se foloseste <strong>la</strong><br />
masurarea dimensiunilor.<br />
2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m,<br />
montata intr-o cutie.<br />
3. Bolobocul este un instrument de veri care a orizontalitatii si<br />
verticalitatii.<br />
4. Furtunul de nivel se foloseste <strong>la</strong> stabilirea nivelului orizontal si<br />
lucreaza pe principiul vaselor comunicante.<br />
5. Coltarul serveste <strong>la</strong> veri carea si trasarea unghiurilor drepte.<br />
6. Abstecul se foloseste pentru a pastra si veri ca in timpul lucrului, linia<br />
fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.<br />
7. Mistria se foloseste <strong>la</strong> punerea si intinderea mortarului pe zidul de<br />
caramida precum si <strong>la</strong> tencuit.<br />
8. Rostuitoarea se utilizeaza <strong>la</strong> aranjarea formei rosturilor create intre<br />
caramizi.<br />
9. Targa este executata din lemn si folosita <strong>la</strong> transportul manual al<br />
materialelor.<br />
10. Autobetoniera se foloseste <strong>la</strong> prepararea si transportul mortarului <strong>la</strong><br />
distante mari.<br />
11. Transportorul cu banda se foloseste <strong>la</strong> transportul materialelor pe<br />
orizonta<strong>la</strong> sau in p<strong>la</strong>n inclinat.<br />
12. Varnita are doua compartimente si este folosita <strong>la</strong> prepararea si<br />
depozitarea mortarului.<br />
Tehnologia meseriei - 63
TEMA: IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE MASURA<br />
$1 CONTROL<br />
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da re<strong>la</strong>tii in privinta executarii<br />
proiectului;<br />
A. Recunoaste instrumentele de masura si control folosite <strong>la</strong> lucrarile de<br />
zidarie.<br />
B. Spune care este rolul instrumentelor de masura si control folosite <strong>la</strong><br />
lucrarile de zidarie.<br />
C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a instrumentelor de masura<br />
si control folosite <strong>la</strong> lucrarile de zidarie.<br />
Acest test de evaluare practica va avea loc in atelier.<br />
TEST DE EVALUARE PRACTICA<br />
TEMA: IDENTIFICAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI<br />
INSTALATIITOR FOLOSITE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII;<br />
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da re<strong>la</strong>tii in privinta executarii<br />
proiectului;<br />
A. Recunoaste masinile, uti<strong>la</strong>jele si insta<strong>la</strong>tiile folosite <strong>la</strong> lucrarile de<br />
constructii.<br />
B. Spune care este rolul masinilor, uti<strong>la</strong>jeior si insta<strong>la</strong>tiilor folosite ia<br />
lucrarile de constructii.<br />
C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a masinilor, uti<strong>la</strong>jelor si<br />
instaiatiilor folosite <strong>la</strong> lucrarile de constructii.<br />
Acest test de evaluare practica va avea loc in santier.<br />
64 - Tehnologia meseriei<br />
TEST DE EVALUARE TEORETICA<br />
La propozitiile de <strong>la</strong> 1 <strong>la</strong> 6, incercuiti raspunsul corect:<br />
1. Instrumentele de masura si control utilizate <strong>la</strong> lucrarile de zidarie si<br />
tencuieli sunt:<br />
A. metrul;<br />
B. ruleta;<br />
C. sublerul;<br />
D. rul cu plumi<br />
E. echierul;<br />
F. bolobocul.;<br />
G. micrometrul.
2. Sculele si uneltele folosite <strong>la</strong> zidit si tencuit sunt:<br />
A. mistria;<br />
B. canciocul;<br />
C. ciocanul zidarului;<br />
D. tes<strong>la</strong>;<br />
E. securea;<br />
F. maha<strong>la</strong>ua;<br />
G. dispozitivul de batut cuie;<br />
H. lopata-cancioc;<br />
I. dreptarul;<br />
J. targa;<br />
K. drisca;<br />
L. rostuitorul.<br />
3. Masini, uti<strong>la</strong>je si insta<strong>la</strong>tii folosite <strong>la</strong> lucrarile de zidarie si tencuieli:<br />
A. betoniera;<br />
B. autobetoniera;<br />
C. macaraua turn;<br />
D. macaraua fereastra;<br />
E. banda transportoare;<br />
F. maha<strong>la</strong>ua;<br />
G. ascensorul;<br />
H. masina de tencuit;<br />
I. masina de torcretat.<br />
4. Prepararea mortarului se poate face cu:<br />
A. betoniera;<br />
B. autobetoniera;<br />
C. varnita;<br />
D. statiile de betoane.<br />
5. Unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor sunt:<br />
A. milimetrul;<br />
B. centimetrul;<br />
C. metrul;<br />
D. decimetrul.<br />
6. Instrumentele de masura pentru dimensiuni sunt:<br />
A. metrul;<br />
B. ruleta;<br />
C. bolobocul;<br />
D. rul cu plumb;<br />
E. furtunul de nivel.<br />
La intrebarile de <strong>la</strong> 7 <strong>la</strong> 17 raspundeti in scris.<br />
7. La ce foloseste bolobocul?<br />
8. La ce foloseste rul cu plumb?<br />
9. La ce foloseste furtunul de nivel?<br />
Tehnologia meseriei - 65
10. Cu ce se veri ca unghiurile?<br />
11. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste <strong>la</strong> zidit si tencuit?<br />
12. In ce se face prepararea manua<strong>la</strong> a mortarului ?<br />
13. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?<br />
14. Ce masini si uti<strong>la</strong>je se folosesc pentru transportul materialelor pe<br />
orizonta<strong>la</strong> si vertica<strong>la</strong>?<br />
15. Ce este cimentrucul?<br />
16. Cu ce sunt manipu<strong>la</strong>te materialele voluminoase in cazul in care <strong>la</strong><br />
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?<br />
17. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare<br />
cantitati mai mari?<br />
La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru<br />
a preciza tipul a rmatiei:<br />
18. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F<br />
19. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul<br />
rului cu plumb. A/F<br />
20. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F<br />
21. Tuburile din stic<strong>la</strong> ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F<br />
22. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul<br />
betonierei sau manual in varnita. A/F<br />
23. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea<br />
suprafetelor cu o pelicu<strong>la</strong> de substanta anticoroziva. A/F<br />
24. Transportul materialelor pe vertica<strong>la</strong> se face cu macaraua,<br />
ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F<br />
25. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului<br />
sau cu polizorul manual. A/F<br />
26. Rostuitoarele se utilizeaza <strong>la</strong> obtinerea unui forme<br />
(ornament) p<strong>la</strong>cut intre caramizi. A/F<br />
27. Materialele in vrac (var, cment) se transporta cu cimentrucul. A/F<br />
28. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal,<br />
caramida se utiluizeaza masinile de gaurit rotopercutante . A/F<br />
29. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul erastraului A/F<br />
66 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI<br />
MODUL 4: PREPARAREA MORTARELOR<br />
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR<br />
COD NOMENCLATOR 7122.2.1<br />
Tehnologia meseriei - 67
68 - Tehnologia meseriei<br />
A. STRINGEREA VARULUI:<br />
Varul adus sub forma de bulgari trebuie stins pe santier. Stingerea se poate<br />
face manual sau mecanizat.<br />
A.1. Stingerea manua<strong>la</strong> a varului<br />
Metoda se aplica in santierele mici, izo<strong>la</strong>te unde stingerea se face in varnita<br />
de unde <strong>la</strong>ptele de var curge in groapa de var (Fig.1). Fundul varnitei este<br />
asezat pe un strat de nisip cu grosimea de 5-10 cm si este usor inclinat spre<br />
groapa de var.<br />
Fig. 1 Groapa de var si varnia<br />
Peretele varnitei a<strong>la</strong>turat gropii de var, este prevazut cu suber (gura de<br />
evacuare) inchizator care se poate cobori sau ridica in functie de necesitati. In<br />
spatele suberului este montata o sita deasa care <strong>la</strong>sa sa treaca numai <strong>la</strong>ptele de<br />
var, retinand corpurile straine.<br />
Apa necesara stingerii este adusa <strong>la</strong> punctual de lucru printr-o conducta sau<br />
cu ajutorul cisternelor si depozitata in butoaie.<br />
Stingerea varului se face astfel:<br />
Varul in bulgari se aduce <strong>la</strong>nga groapa de var cu roaba. Varnita se umple cu<br />
apa pana <strong>la</strong> circa ¼ din volumul ei dupa care se introduce bulgarii cu ajutorul<br />
lopetii. Peste bulgari se <strong>la</strong>sa sa curga apa pana <strong>la</strong> completarea cantitatii de<br />
2.5-3 ori volumul varnitei. Bulgarii de var incep sa se desfaca, iar apa incepe<br />
sa arba datorita caldurii dezvoltate prin erberea varului. In timpul stingerii,<br />
varul se amesteca bine cu sapa de var pana cand se transforma intr-un lichid<br />
<strong>la</strong>ptos si omogen numit <strong>la</strong>pte de var. Cand acesta nu mai erbe, se ridica<br />
inchizatorul varnitei, iar <strong>la</strong>ptele de var se scurge in groapa de var, dupa ce<br />
acesta a trecut prin sita. Pietrele ramase in varnita se indeparteaza, se inchide<br />
apoi suberul dupa care se reia operatia de stingere a varului pana <strong>la</strong> terminarea<br />
intregii cantitati de var-bulgarii.<br />
Laptele de var din groapa pierde intreaga cantitate de apa prin absorbire<br />
sau evaporare, transformandu-se intr-o pasta care se ingroasa din ce in ce mai<br />
mult, numit var-pasta.
Dimensiunile gropii de var se aleg in asa fel incat sa e preluata intraga<br />
cantitate de var achizitionata astfel ca <strong>la</strong> o cantitate de 10 t de var-bulgari este<br />
necesar un volum de 20-27 m³ var-pasta, dar pentru ca <strong>la</strong>ptele de var ocupa<br />
un volum mult mai mare, este necesar ca groapa in care se vas tinge varul sa<br />
aiba un volum de aproximativ 30 m³. Dimensiunile unei astfel de gropi sunt:<br />
lungime – 5 m, <strong>la</strong>time – 3 m si adancime – 2 m.<br />
Groapa de var nu va sapata nu va sapata intr-un pamant nisipos<br />
deoarece nisipul absoarbe apa din var. Ea nu se pardoseste, dar peretii pot <br />
imbracati cu scanduri groase sau se captusesc cu zidarie din caramida.<br />
Pentru impiedicarea uscarii, varul-pasta se acopera cu un strat de nisip<br />
curat, cu o grosime de 10-15 cm, iar in perioada de iarna va acoperit cu un<br />
strat de nisip cu grosimea de 30-40 cm si cu scanduri.<br />
Daca <strong>la</strong> stingerea varului se foloseste apa in cantitati prea mari, caldura<br />
degajata prin stingere nu este su cienta astfel ca varul nu se stinge complet, iar<br />
cand apa este putina, bulgarii de var se sfarma, se transforma in praf si varul<br />
nu se mai poate stinge.<br />
Cantitatea de apa necesara stingerii varului depinde de proprietatea varului<br />
de a se stinge mai repede sau mai incet; cu cat varul se stinge mai repede, cu atat<br />
necesita o cantitate mai mare de apa. De aceea, cantitatea de apa se apreciaza<br />
chiar in timpul stingerii varului, atunci cand se amesteca bulgarii cu sapa de var.<br />
Varul pasta se foloseste atunci cand s-a ingrosat su cient.<br />
In momentul cand pe suprafata pastei de var au aparut crapaturi, atunci<br />
varul se poate folosi in cele mai bune conditii, el ind complet stins. Se<br />
recomanda ca pentru mortarele de zidarie, varul sa e folosit numai dupa 14<br />
zile de <strong>la</strong> stingerea lui.<br />
A.2. Stingerea mecanizata a varului<br />
In cazul in care sunt necesare cantitati mari de var-pasta, stingerea varului<br />
se face mecanizat, folosindu-se insta<strong>la</strong>tii pentru macinare si stingerea varului<br />
bulgari.<br />
Intr-o astfel de insta<strong>la</strong>tie stingerea varului se face astfel: varul bulgarii se<br />
transporta cu bascu<strong>la</strong>ntele, se depoziteaza sub un Sopron de <strong>la</strong>nga groapa de<br />
var, de unde este preluat de catre un transportor cu banda si, prin intermediul<br />
unui buncar, este alimentata o masina pentru stingerea varului (stingator de<br />
var). Dupa ce varul a fost introdus in masina, se face alimentarea acesteia cu<br />
apa in proportia necesara in functie de cantitatea de var bulgari.<br />
Operatiile de lucru pentru stingerea varului sunt prezentate in Fig. 2. Din<br />
camionul bascu<strong>la</strong>nt 1 varul se descarca in depozitul 2; transportorul cu banda<br />
alimenteaza buncarul 4. Prin gura de deschidere a buncarului 4, este alimentata<br />
masina de stins var 5; dupa amestecare si stingere, <strong>la</strong>ptele de var trece prin sita<br />
6 si este dirijat prin jgheabul 7 in groapa numarul 8.<br />
Tehnologia meseriei - 69
Fig. 2 Insta<strong>la</strong>ie în aer liber pentru stingerea mecanizat a varului<br />
In Fig. 3 este prezentata o insta<strong>la</strong>tie pentru stins var acoperita, in care<br />
operatiile sunt urmatoarele: varul bulgari 1 este descarcat din camion sub<br />
spronul 2; cupa 6 incarca varul in palnia de incarcare 8 a stigatorului de var<br />
5, insta<strong>la</strong>t sub Sopron unde exista un cadru de ghidaj 7. Laptele de var n<br />
imprastiat se obtine in separatorul-decantor 9; don separatorul-decantor,<br />
<strong>la</strong>ptele de var va trece rpin jgheabul 10 in groapa de var 4; pasta de var ajunge<br />
de <strong>la</strong> decantor in groapa de var 3.<br />
Fig. 3<br />
Pasta de var se scoate din groapa cu ajutorul unui elevator prevazut cu o<br />
cupa 11, se incarca vagonetul 2 care va ajunge in maxorul de mortar.<br />
Stingerea mecanizata prezinta urmatoarele avantaje:<br />
• mare rapiditate a operatiilor;<br />
• usureaza munca muncitorilor;<br />
• reduce volumul de munca;<br />
• productivitate ridicata (8-10 m³/h var pasta sau 25-30 m³/h var stins);<br />
• calitate buna a varului stins.<br />
70 - Tehnologia meseriei<br />
B. CIURUIREA SI SPALAREA NISIPULUI<br />
Inainte de preparea mortarelor, nisipul este supus operatiilor de excavare,<br />
spa<strong>la</strong>re, sortare. Granu<strong>la</strong>tia nisipului este de 0-3 mm.<br />
Nisipul trebuie sa e curat, adica sa nu contina mai mult de 2-4% argi<strong>la</strong>,<br />
praf sau pamant.
Ciuruirea agregatelor se face cu ajutorul ciururilor mecanice. Sortarea este<br />
procedeul tehnologic prin care agregatele se rostogolesc pe site sau pe ciururi<br />
asezate in trepte si prevazute cu gauri care dau dimensiunile agregatelor<br />
sortate (3, 7, 15, 70 mm).<br />
Insta<strong>la</strong>tiile de sortare pot anexe permanante sau suplimentare ale<br />
concasoarelor mobile sau constituie masini independente destinate separarii<br />
pe marimi diferite a agregatelor prelucrate prin concasare sau provenite direct<br />
din cariere sau ba<strong>la</strong>stiere.<br />
Ciururile independente pot p<strong>la</strong>ne sau cilindrice, sunt construite din tab<strong>la</strong><br />
de otel perforat sau site impletite, formand 1-3 trepte de ciuruire succesive.<br />
Datorita miscarii de rotatie a cilindrilor perforate si a inclinarii lor, materialele<br />
marunte trec prin ochiuri in buncar, iar cele mai mari sunt evacuate pana<br />
<strong>la</strong> extremitatea inferioara a ciururilor, pe treapta urmatoare sau in buncarul<br />
corespunzator. Ciururile p<strong>la</strong>ne sunt supuse unei miscari vibratorii care face ca<br />
agregatele sa treaca mai usor prin ochiurile sitei.<br />
Spa<strong>la</strong>rea agregatelor se face pentru indepartarea impuritatilor (argi<strong>la</strong>, praf<br />
pamant etc.). In timpul ciuruirii, peste aggregate este trecut un jet de apa cu<br />
presiune care are rolul de a spa<strong>la</strong> agregatele si totodata de a prelua partea<br />
foarte na a argilei si a o duce <strong>la</strong> un decantor a at in imediata apropiere.<br />
C. PREPAREA MORTARULUI<br />
Compozitia mortarelor este nisipul amestecat cu un liant in prezenta apei<br />
care au proprietatea de a se intari dupa un anumit timp obtinandu-se o anumita<br />
rezistenta.<br />
Liantii folositi <strong>la</strong> prepararea mortarelor sunt: cimentul, varul, ipsosul si<br />
argi<strong>la</strong>.<br />
In functie de numarul de lianti folositi, mortarele pot :<br />
• simple, cand este folosit un singur liant;<br />
• mixte, cand se folosesc doi lianti.<br />
Materialele ce intra in componenta mortarului se amesteca intr-o anumita<br />
proportie, calcu<strong>la</strong>ta in volume (in parti) sau in greutate (in Kg). Aceasta<br />
proportie se numeste dozaj si se stabileste printr-o reteta data de <strong>la</strong>boratorul de<br />
santier in raport cu lucrarea <strong>la</strong> care trebuie intrebuintat mortarul, cu rezistenta<br />
pe care trebuie sa o capete acesta dupa intarire si in raport cu conditiile<br />
climatice.<br />
C.1. Categorii de mortare<br />
Mortarele pentru zidarie se pot c<strong>la</strong>si ca astfel:<br />
C.1.1. Dupa modul de intarire a liantilor sunt<br />
• Mortare aeriene <strong>la</strong> care liantii folositi se intaresc numai in aer (var,<br />
Tehnologia meseriei - 71
ipsos si argi<strong>la</strong>). Aceste mortare nu se folosesc <strong>la</strong> zidarii p<strong>la</strong>sate in locuri<br />
lipsite de aer sau supuse umezelii conutinue (in pamant, in subsoluri<br />
umede);<br />
• Mortare hidraulice <strong>la</strong> care liantii se intaresc atat in aer liber, cat si in<br />
apa; mortarele preparandu-se cu ciment sau cu var hidraulic.<br />
C.1.2. Dupa liantul de baza folosit sunt<br />
• Mortare pe baza de var care se prepara din nisip, var pasta si apa.<br />
Nisipul trebuie sa e curat sis a aiba o granulometrie potrivita. Varul<br />
pasta va proveni din var bulgari bines tins, iar <strong>la</strong> stingerea varului se<br />
va folosi numai apa curata. La acest mortar este preferat varul uidizat<br />
in insta<strong>la</strong>tii mecanice special unde se amesteca mai bine cu nisipul,<br />
acoperind granulele acestuia si dand mortarului calitatea de a foarte<br />
omogen. Mortarul pe baza de var se va folosi atata vreme cat este<br />
proaspat, adica inainte de a incepe priza si intarirea. Din acest motiv el<br />
se prepara in cantitati care pot consumate in timp de 12 ore. Daca se<br />
intamp<strong>la</strong> sa ramana mortar pentru a doua zi, el va ferit de aer si de<br />
uscaciune.<br />
La zidariile supuse umezelii, se foloseste mortar de var cu adios de<br />
ciment (mortar mixt) care se intareste mai repede decat mortarul de var,<br />
acest mortar se va folosi intr-o perioada de patru ore de <strong>la</strong> preparare.<br />
• Mortarul pe baza de ciment se prepara din nisip, ciment si apa.<br />
Prepararea se face in doua faze: intai se prepara amestecul uscat de<br />
ciment si nisip; dupa ce acesta este bine amestecat capatand o culoare<br />
uniforma, se adauga apa amestecandu-se pana <strong>la</strong> obtinerea unei paste<br />
omogene.<br />
Mortarul de ciment face prize si se intareste mult mai repede decat cel de<br />
var, priza si intarirea depinzand de cimentul folosit. Din acest motiv, acest<br />
mortar se va prepara in cantitati reduse sip e masura intrebuintarii lui. Mortarul<br />
ramas dupa o ora de <strong>la</strong> preparare nu mai poate folosit, priza si intarirea<br />
cimentului nu mai pot impiedicate prin udarea mortarului sau ferindu-l de<br />
aer, cum se procedeaza in cazul mortarului de var.<br />
Mortarul de ciment se intrebuinteaza <strong>la</strong> unele zidarii de piatra si de<br />
caramida, <strong>la</strong> unele tencuieli si lucrari speciale, precum si <strong>la</strong> imbinarea<br />
elementelor prefabricate.<br />
Cand mortarul de ciment nu este su cient de lucrabil i se adauga <strong>la</strong>pte de<br />
var obtinandu-se mortarul de ciment cu adios de var pentru lucrabilitate.<br />
Mortarele mixte pe baza de ciment pot obtinute preparandu-le cu adios<br />
de var. Ele sunt mai lucrabile, devin mai p<strong>la</strong>stice si crapa mai greu.<br />
• Mortare pe baza de ipsos. Sunt mortare preparate fara nisip, se<br />
folosesc <strong>la</strong> executarea tencuielilor gletuite, ornamentelor si pro lelor.<br />
72 - Tehnologia meseriei
In cazul in care acest mortar este amestecat cu nisip si var, el se poate<br />
folosi <strong>la</strong> zidirea blocurilor de beton sau a p<strong>la</strong>cilot pe baza de ipsos.<br />
Nu este permis sa se adauge ipsos in mortarul de ciment, deoarece prin<br />
intarire cimentul se contracta, iar ipsosul se di<strong>la</strong>ta, ceea ce impiedica legatura<br />
intre ele.<br />
Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici, pe masuta intrebuintarii lui<br />
deoarece ipsosul se intareste foarte repede si odata intarit nu mai poate lucrat<br />
sau folosit.<br />
• Mortare pe baza de argi<strong>la</strong>. Se obtin din argi<strong>la</strong> si din nisip amestecate<br />
in anumite proportii stabilite de catre <strong>la</strong>boratorul de santier si framantate<br />
cu apa. Pentru a-i mari rezistenta, in mortar se mai adauga paie, calti<br />
etc. Aceste mortare se folosesc <strong>la</strong> lucrari de mica importanta si ferrite<br />
de apa, cum ar c<strong>la</strong>dirile zootehnice.<br />
Un mortar pe baza de argi<strong>la</strong> mai rezistent este mortarul in care se adauga<br />
var. acest mortar se intrebuinteaza <strong>la</strong> executarea zidariei din blocuri de pamant<br />
si <strong>la</strong> tencuirea unor pereti, dar tot <strong>la</strong> lucrari de mica importanta.<br />
D. COMPOZITIILE MORTARELOR PENTRU ZIDARIE<br />
Dozajele si cantitatile de materiale:<br />
Alegerea liantilor si a adaosurilor, alegerea nisipului si stabilirea dozajului<br />
pentru mortarele de zidarie se face in functie de marca mortarului ceruta de<br />
proiect, lucrabilitatea necesara (consistenta p<strong>la</strong>stica), mijloacele de transport<br />
(segregare), natura caramizilor sau a altor material de zidit (adeziune,<br />
contractie), termenele de executare a zidariei (durata intaririi), umiditatea<br />
mediului si temperature aerului, precum si conditiile speci c constructiei si<br />
regiunii.<br />
In tabelul 1 sunt prezentate dozajele pentru cateva tipuri de mortare, iar in<br />
tabelul 2 cantitatile de materiale pentru 1 m³ de mortar de zidarie.<br />
Marca<br />
mortarului<br />
Tipul mortarului<br />
(dupa liantii folositi) Ciment<br />
Dozajul in parti-volume<br />
Var gras- Ipsos de<br />
pasta constructive<br />
Tabel 1<br />
Nisip<br />
4 Var - 1 - 3-4<br />
10 Var-ciment 1 1 - 10<br />
10 Ipsos-var - 0,5 1 3<br />
25 Ciment-var 1 0,7 - 7<br />
50 Ciment-var 1 0,4 - 5<br />
100 Ciment 1 - - 4<br />
Tehnologia meseriei - 73
Marca<br />
Tipul mortarului<br />
(liantul de baza: var sau<br />
ciment)<br />
74 - Tehnologia meseriei<br />
Ciment marca<br />
300 Kg<br />
Tabel 2<br />
Cantitatile de materiale<br />
Var pasta Nisip<br />
m³ Kg m³ Kg<br />
4 Var - 0,300 390 1,030 1340<br />
10 Var-ciment 123 0,100 130 1,030 1340<br />
25 Ciment-var 175 0,100 130 1,030 1340<br />
50 Ciment-var 245 0,080 105 1,030 1340<br />
100 Ciment 360 - - 1,030 1340<br />
Observatii:<br />
1). Cand se foloseste ciment marca 400 sau 250, dozajul se corecteaza prin<br />
micsorarea, respective marirea cantitatii de ciment cu 10%.<br />
2). Cantitatile prezentate in tabelul de mai sus sunt numai informative,<br />
ele variind in functie de granulozitatea nisipului si de consistent mortarului.<br />
Cantitatile exacte se stabilesc prin incercari efectuate in <strong>la</strong>boratorul de santier.<br />
La prepararea mortarelor obisnuite se tine seama de faptul ca nisipul se<br />
um a sub actiunea umiditatii. Dozajele aratate in tabelele de mai sus sunt<br />
stabilite pentru nisipul cu umiditatea de 2% sau mai mare. Daca este folosit<br />
nisip cu umiditatea sub 2%, cantitatile de lianti se maresc cu 10% in urma<br />
incercarilor facute in <strong>la</strong>boratorul de santier.<br />
E. PREPARAREA MORTARULUI<br />
Inainte de prepararea mortarului se face urmatoarea pregatire:<br />
a. Aprovizionarea cu material (nisip, var, ciment sau ipsos);<br />
b. Executarea varnitei de mortar sau insta<strong>la</strong>rea ma<strong>la</strong>xorului de mortar;<br />
c. Insta<strong>la</strong>rea conductei de apa sau alimentarea cu cistern;<br />
d. Aducerea cutiilor pentru masurat nisip si liant.<br />
Atat <strong>la</strong> prepararea manua<strong>la</strong>, cat si <strong>la</strong> cea mecanizata se vor avea in vedere<br />
urmatoarele conditii:<br />
• Dozarea exacta a componentilor mortarului;<br />
• Amestecarea mortarului pana <strong>la</strong> omogenizare;<br />
• Obtinerea unei cat mai bune lucrabilitati.<br />
E.1. Prepararea manua<strong>la</strong> a mortarului<br />
Aceasta metoda se foloseste in cazul in care volumul lucrarilor este redus<br />
si punctul de lucru se a a <strong>la</strong> o distanta mare fata de o central de mortarebetoane.
E.1.1. Mortarul de var se prepara astfel: se pune in varnita varul pasta<br />
in cantitatea stabilita prin reteta, se adauga apa necesara si se amesteca pana<br />
se obtine un lichid subtire. Amestecarea se face cu ajutorul sapei de var. Se<br />
adauga nisipul dupa dozajul stabilit prin reteta, amestecandu-se cu sapa de<br />
var pana se obtine o pasta avand consistent potrivita si culoarea uniforma.<br />
Consistenta se veri ca in varnita cu ajutorul conului etalon. Nisipul si varul<br />
pasta se masoara de obicei in volume, folosind cutii sau roabe al caror volum<br />
este cunoscut.<br />
Mortarele de var se prepara in locuri ferrite de intemperii, in apropierea<br />
gropilor de var si se pun in lucrare cel mult in 12 ore.<br />
E.1.2. Mortarul de ciment se prepara tot in varnita. Si in acest caz nisipul<br />
se masoara in volum, iar cimentul in greutate. Se foloseste in acest caz<br />
cimentul amba<strong>la</strong>t in saci sau incarcat in cutii a caror capacitate este stabilita<br />
dinainte prin cantarire.<br />
Mortarul de ciment se prepara amestecand intai materialele uscate (nisipul<br />
sau cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana cand se<br />
obtine o pasta uniforma. Acest mortar se pune in lucru in cel mult o ora.<br />
E.1.3. Mortarul de ciment cu adaos de var se prepara adaugand <strong>la</strong>pte de<br />
var in mortarul de ciment preparat pentru a-i mari lucrabilitatea.<br />
E.1.4. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand mortarul<br />
de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine pana<br />
cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete de ciment<br />
in amestec. Acest mortar mixt se mai prepara si astfel: se amesteca cimentul<br />
cu nisipul si peste acest amestec se toarna <strong>la</strong>ptele de var in dozajele necesare.<br />
Toate mortarele mixte se pun in opera in cel mult o ora.<br />
E.1.5 Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici in targa de mortar<br />
astfel: se toarna apa, se adauga ipsos si se amesteca bine cu mistria pana ce<br />
mortarul capata consistent “buna de lucru” (de lucrabilitate buna). Cand se<br />
adauga si nisip, acesta se pune in momentul in care amestecul ipsosului cu apa<br />
este aproape terminat.<br />
E.1.6. Mortarul de ipsos-var se prepara din mortarul de var caruia i se<br />
adauga <strong>la</strong>pte de ipsos, dupa care se amesteca pana <strong>la</strong> omogenizare si se pune<br />
in opera in cel mult o ora daca nu i s-a adaugat un intarzietor de priza.<br />
E.1.7. Mortarul de argi<strong>la</strong> se prepara astfel: argi<strong>la</strong> este intinsa pe o p<strong>la</strong>tform<br />
de scandura si se curate de corpuri straine, iar dupa aceea argi<strong>la</strong> este pusa in<br />
cutii de lemn in care se inmoaie cu apa timp de 1-2 zile si se framanta bine<br />
pana cand se obtine o pasta omogena.<br />
In aceasta pasta se adauga nisip conform dozajului dat si se amesteca din<br />
nou pana <strong>la</strong> omogenizare.<br />
Tehnologia meseriei - 75
Cand sunt necesare adaosuri de var, ciment, paie, calti etc., acestea se pun<br />
si se amesteca bine in mortarul de argi<strong>la</strong> gata preparat.<br />
E.1.8. Adaosurile p<strong>la</strong>stifi ante de var sau argi<strong>la</strong> in mortarele de ciment<br />
se introduce sub forma de pasta de var sau argi<strong>la</strong> in cantitatile prescrise si <strong>la</strong><br />
consistenta necesara, conform retetei de <strong>la</strong>borator. Se procedeaza astfel: peste<br />
pasta de var sau de argi<strong>la</strong> inmuiata bine in apa se toarna amestecul de nisip<br />
si ciment bine omogenizat si se amesteca din nou pana cand mortarul devine<br />
<strong>la</strong> randul lui omogen. Mortarele de ciment cu adaosuri p<strong>la</strong>sti ante de var sau<br />
argi<strong>la</strong> se pot folosi <strong>la</strong> zidarie dupa cel mult o ora de <strong>la</strong> preparare.<br />
E.2. Prepararea mecanizata a mortarelor<br />
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje, cum ar :<br />
• Dozare exacta a liantilor, a nisipului si a apei;<br />
• Omogenizare mult mai buna;<br />
• Scurtarea duratei de preparare a mortarului.<br />
La prepararea mecanizata a mortarului se utilizeaza un ma<strong>la</strong>xor (betoniera)<br />
alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax prevazuta <strong>la</strong> partea superioara cu<br />
o palnie de alimente cu materiale. Axul este prevazut cu palete oblice sau<br />
elicoidale care executa afanarea materialelor componente.<br />
Mortarele se introduce in ma<strong>la</strong>xor in urmatoarea ordine: apa, nisipul si<br />
apoi liantul (ciment, pasta de var). Daca in locul pastei de var se foloseste <strong>la</strong>pte<br />
de var, atunci intai se introduce acesta si apoi nisipul si cimentul.<br />
Durata amesteculuieste de cel putin 3 minute si este stabilita in urma<br />
incercarilor.<br />
Dupa ce amestecarea s-a terminat, toba basculeaza, iar mortarul curge<br />
in vagonete, containere sau intr-un buncar de distributie. Dozarea se face cu<br />
dispozitive de dozare, cutii volumetrice sau roabe cu capacitate cunoscuta.<br />
Cand mortarele se prepara in betoniere obisnuite, ordinea introducerii<br />
materialelor este urmatoarea: apa, pasta de var, apoi nisipul si adaosul de<br />
ciment. Nisipul si cimentul se adauga numai dupa ce prin miscarea tobei se<br />
obtine un <strong>la</strong>pte de var omogen.<br />
Pentru obtinerea unor mortare deosebit de omogene este bine ca varul pasta<br />
sa e mai intai transformat in <strong>la</strong>pte de var si apoi introdus <strong>la</strong> ma<strong>la</strong>xat. Prin<br />
folosirea <strong>la</strong>ptelui de var se reduce durata ma<strong>la</strong>xarii, se permite alimentarea<br />
mecanizata a varului direct in toba ma<strong>la</strong>xorului sau a betonierei si se asigura o<br />
omogenitate mai buna a amestecului.<br />
La santierele mari, prepararea mortarelor se face centralizat, in statii<br />
de mortare, care pot xe sau mobile. In aceste statii se efectueaza toate<br />
lucrarile necesare pentru mortare: adica ciuruirea si spa<strong>la</strong>rea nisipului, dozarea<br />
automatizata, uneori si uidizarea pastei de var.<br />
76 - Tehnologia meseriei
Bibliogra e<br />
• Cartea zidarului<br />
• Uti<strong>la</strong>je pentru constructia drumurilor forestiere – autor D. Plesoianu<br />
Intrebari<br />
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?<br />
2. In ce se face stingerea manua<strong>la</strong> a varului bulgari?<br />
3. Ce rol are sita montata <strong>la</strong> gura de evacuare a varnitei?<br />
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate <strong>la</strong> stingerea varului in varnita?<br />
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea<br />
varului?<br />
6. Ce se intelege prin <strong>la</strong>pte de var?<br />
7. Cand varul stins devine var-pasta?<br />
8. Ce operatii sunt efectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul<br />
varului pasta?<br />
9. Dupa cata vreme de <strong>la</strong> stingere este recomandata folosirea varului<br />
pasta?<br />
10. Cand se foloseste stingerea mecanizata a varului?<br />
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului<br />
bulgari?<br />
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?<br />
13. Care este granu<strong>la</strong>tia nisipului?<br />
14. Care este continutul de argi<strong>la</strong>, praf sau pamant pentru ca nisipul sa e<br />
considera curat?<br />
15. Care sunt liantii folositi <strong>la</strong> prepararea mortarului?<br />
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?<br />
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?<br />
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?<br />
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea<br />
mortarelor?<br />
20. In cat se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?<br />
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a<br />
mortarului fata de cea manua<strong>la</strong>?<br />
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?<br />
TEST 1 DE AUTOEVALUARE<br />
La propozitiile de mai jos folositi litere A sau F pentru a preciza tipul<br />
a rmatiei (A = Adevarat, f = Fals):<br />
1. Stingerea varului se poate face manual sau mecanizat. A/F<br />
2. Stingerea mecanizata a varului se face in varnita. A/F<br />
Tehnologia meseriei - 77
3. Sita montata <strong>la</strong> gura de evacuare a varnitei are rolul de<br />
a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F<br />
4. Bulgarii de var se introduce in varnita manual. A/F<br />
5. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din <strong>la</strong>ptele<br />
de var s-a evaporat. A/F<br />
6. Groapa de var se pardoseste cu scanduri de brad. A/F<br />
7. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea operatiei<br />
de stingere. A/F<br />
8. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta,<br />
se folosesc pentru stingerea varului insta<strong>la</strong>tii special<br />
prevazute cu stingatoare. A/F<br />
9. Granu<strong>la</strong>tia nisipului folosit <strong>la</strong> prepararea mortarelor este<br />
cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F<br />
10. Mortarele simple folosesc doi lianti, iar cele mixte trei. A/F<br />
11. Dozajul este proportia de material ce intra in componenta<br />
unui mortar. A/F<br />
12. Materialele ce intra in componenta unui mortar<br />
sunt masurate volumetric (sub forma de parti)<br />
sau sub forma de greutate (in Kg). A/F<br />
13. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de <strong>la</strong>boratorul<br />
de santier. A/F<br />
14. In cazul mortarelor hidraulice liantii se intaresc in aer. A/F<br />
15. Mortarul pe baza de var va consumat in timp de doua<br />
saptamani, iar cel pe baza de ciment in timp de 12 ore. A/F<br />
16. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var ce<br />
contine una parte var si 3-4 parti nisip. A/F<br />
17. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment<br />
care contine una parte ciment si patru parti nisip. A/F<br />
18. Durata de amestecare a mortarului este cel putin<br />
3 minute si este stabilita in urma incercarilor. A/F<br />
19. Pentru cantitati mai mari mortarul se prepara centralizat<br />
in statii de mortare-betoane. A/F<br />
19A 18A 17A 16A 15F 14F 13A 12A 11A 10F 9F 8A 7F 6F 5A 4F 3A 2F 1A<br />
78 - Tehnologia meseriei<br />
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.<br />
1. Varul bulgari se stinge …………… sau ……………<br />
2. Stingerea manua<strong>la</strong> a varului se face in ……………
3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul ……………<br />
4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din <strong>la</strong>ptele de var s-a<br />
……………<br />
5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta, se folosesc pentru<br />
stingerea varului, …………… special prevazute cu ………… de var.<br />
6. Nisipul are o granu<strong>la</strong>tie cuprinsa intre ….. si ….. mm.<br />
7. Mortarele simple folosesc ………… lianti, iar cele mixte ……………<br />
8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste<br />
……………<br />
9. Masurarea componentelor unui mortar se face ………...…… (sub<br />
forma de parti) sau sub forma de …………… (in Kg).<br />
10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de ………..…… de santier.<br />
11. Mortarul pe baza de var va consumat in timp de …... ore, iar cel pe<br />
baza de ciment in de …... ora.<br />
12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de ……………, ce contine<br />
una parte …………… si 3-4 parti ……………<br />
13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ………......……, ce<br />
contine una parte …………… si 3-4 parti ……………<br />
14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin …...…. minute si<br />
este stabilita in urma ……………<br />
15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in ……………<br />
de mortare-betoane.<br />
16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita<br />
………..……, se adauga …………… necesara si se amesteca pana<br />
se obtine un …………… subtire, dupa care se adauga ……..………<br />
amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o ……..………<br />
avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.<br />
17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele<br />
…………… (….. cu …..), dupa care se adauga ….. necesara si se<br />
amesteca pana se obtine o ….. uniforma.<br />
18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul<br />
de ……………, in care se adauga …………… necesar, amestecanduse<br />
bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai<br />
apar pete …………… in amestec.<br />
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
1. Varul bulgari se stinge manual sau mecanizat.<br />
2. Stingerea manua<strong>la</strong> a varului se face in varnita.<br />
3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul lopetilor.<br />
4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din <strong>la</strong>ptele de var s-a<br />
evaporat.<br />
Tehnologia meseriei - 79
5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta se folosesc, pentru<br />
stingerea varului, insta<strong>la</strong>tii special prevazute cu stingatoare de var.<br />
6. Nisipul are o granu<strong>la</strong>tie cuprinsa intre 0 si 3 mm.<br />
7. Mortarele simple folosesc un liant, iar cele mixte doi.<br />
8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste<br />
dozaj.<br />
9. Masurarea componentelor unui mortar se face volumetric (sub forma<br />
de parti) sau sub forma de greutate (in Kg).<br />
10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de <strong>la</strong>boratorul de santier.<br />
11. Mortarul pe baza de var va consumat in timp de 12 ore, iar cel pe<br />
baza de ciment in de 1 ora.<br />
12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var, ce contine una parte<br />
var si 3-4 parti nisip.<br />
13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment, ce contine una<br />
parte ciment si 3-4 parti nisip.<br />
14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute si este<br />
stabilita in urma incercarilor.<br />
15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in statii de<br />
mortare-betoane.<br />
16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita varul pasta,<br />
se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine un lichid subtire,<br />
dupa care se adauga nisipul amestecandu-se cu sapa de var pana cand<br />
se obtine o pasta avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.<br />
17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele<br />
uscate (nisipul cu cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se<br />
amesteca pana se obtine o pasta uniforma.<br />
18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul<br />
de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine<br />
pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete<br />
de ciment in amestec.<br />
A. CONDITII TEHNICE CARE TREBUIE INDEPLINITE DE<br />
MORTARELE PENTRU ZIDARIE SI TENCUIELI<br />
Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele de zidarie se<br />
refera <strong>la</strong> o serie de caracteristici pe care le au mortarele si anume:<br />
• Consistenta;<br />
• P<strong>la</strong>sticitatea;<br />
• Segregarea;<br />
• Durata intaririi;<br />
• Contractia;<br />
80 - Tehnologia meseriei
• Adeziunea;<br />
• Rezistenta <strong>la</strong> compresiune.<br />
A.1. Consistenta mortarului<br />
Este caracteristica mortarului care depinde de<br />
continutul de parti ne ale nisipului, de ciment sau<br />
var si de cantitatea de apa folosita <strong>la</strong> amestecare. In<br />
functie de dozajul acestora, mortarele pot vartoase,<br />
p<strong>la</strong>stice sau uide.<br />
Consistenta se determina cu ajutorul conului<br />
etalon (Fig. 1) in <strong>la</strong>boratoarele de santier. Conul etalon<br />
se compune dintr-o parte conica, gradata pe partea<br />
<strong>la</strong>teral in centimetri, <strong>la</strong> care se ataseaza un maner din<br />
teava. Este confectionat din table galvanizata, iar in<br />
interiorul conului se a a plumb care aduce conul <strong>la</strong><br />
greutatea de 300 gr.<br />
Fig. 1. Conul etalon<br />
Pentru a determina consistenta mortarului, conul<br />
se aseaza in pozitie vertica<strong>la</strong> pe suprafata mortarului. Este <strong>la</strong>sat sa se scufunde<br />
liber sub propria greutate, iar cand miscarea a incetat, se citeste numarul<br />
de gradatii pana <strong>la</strong> care conul s-a scufundat. Astfel, consistenta mortarului<br />
reprezinta numarul de centimentri cu care s-a scufundat conul. Pentru ca<br />
diferite zidarii si tencuieli sa poata lucrate usor si sa e rezistente, consistenta<br />
mortarului trebuia sa e in anumite limite (Tabel 1), conform STAS 1030-70:<br />
Obiective ajutatoare<br />
C3.1. Veri carea consistentei mortarului;<br />
C3.2. Veri carea p<strong>la</strong>sticitatii mortarului;<br />
C3.3. Veri carea segregarii mortarului;<br />
C3.4. Veri carea contractiei mortarului;<br />
C3.5. Veri carea adeziunii mortarului;<br />
C3.6. Veri carea rezistentei <strong>la</strong> compresiune (marca mortarului);<br />
C4.1. Transportarea mortarului pe orizonta<strong>la</strong>;<br />
C4.2. Transportarea mortarului pe vertica<strong>la</strong>.<br />
ACTIVITATI DE INVATARE<br />
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a<br />
se putea trece <strong>la</strong> dobandirea deprinderilor practice;<br />
b) Executa practice toate operatiile ce tin de:<br />
• Veri carea calitatii mortarelor;<br />
• Transportul mortarelor.<br />
Tehnologia meseriei - 81
Tipul de zidarie Valoarea consistentei (cm)<br />
<strong>Zidar</strong>ie din caramizi sau blocuri pline 8-13<br />
<strong>Zidar</strong>ie din caramizi sau blocuri ceramice cu goluri 7-8<br />
<strong>Zidar</strong>ie din piatra sau blocuri de beton compact 4-7<br />
<strong>Zidar</strong>ie din blocuri mici si p<strong>la</strong>ci de beton celu<strong>la</strong>r<br />
autoc<strong>la</strong>vizat<br />
11-12<br />
Tipuri de tencuieli manuale Valoarea consistentei (cm)<br />
Pentru sprit 12-13<br />
Pentru grund 9-11<br />
Pentru stratul vizibil 13-14<br />
82 - Tehnologia meseriei<br />
Tabel 1<br />
A.2. P<strong>la</strong>sticitatea<br />
Este denumita si lucrabilitatea mortarului si consta in posibilitatea acestuia<br />
de a lua orice forme, deci de a putea prelucrat usor. Cu cat mortarul contine<br />
mai multe parti ne si liant, cu atat este mai p<strong>la</strong>stic, mai usor de prelucrat<br />
si de folosit <strong>la</strong> zidarie. P<strong>la</strong>sticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in<br />
cantitati mai mari de nisip si liant. Marirea p<strong>la</strong>sticitatii mortarelor de ciment<br />
se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argi<strong>la</strong>. P<strong>la</strong>sticitatea<br />
mortarelor se stabileste prin incercari pentru a putea manevrat usor.<br />
A.3. Segregarea<br />
Este tendinta de separare a partilor ne ale nisipului si cimentului de<br />
granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se <strong>la</strong>sa <strong>la</strong> fundul varnitelor,<br />
containerelor, roabelor si galetilor in care este depozitat sau transportat<br />
mortarul. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen, motiv<br />
pentru care inainte de a pus in lucru acesta trebuie amestecat din nou. Pentru<br />
micsorarea gradului de segregare, in conditii de <strong>la</strong>borator sau iau masuri cum<br />
ar : adaugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de granule mari<br />
sau mici. Este abolut necesara stabilizarea tendintei de segregare, in special <strong>la</strong><br />
mortarele care transportate <strong>la</strong> distanta in containere incarcate pe vehicule sau<br />
cu pompe de mortar.<br />
A.4. Durata intaririi<br />
Este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta <strong>la</strong><br />
compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori:<br />
• Natura liantului – astfel mortarele de ipsos se intaresc foarte repede,<br />
cele de ciment mai incet, iar cele de var foarte incet.<br />
• Consistenta mortarului – astfel mortarele uide cu mai multa apa su<br />
mai mult nisip n se intaresc mai incet decat cele vartoase;
• Temperatura aerului – pe timp friguris mortarele se intaresc mai incet,<br />
deoarece evaporarea apei din mortar se face mult mai greu.<br />
A.5. Contractia<br />
Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se<br />
observa in momentul in care au aparut suri si chiar crapaturi in mortarul din<br />
rosturile zidariei, fapt ce duce <strong>la</strong> micsorarea rezistentei zidariei. Contractia<br />
este mare in special <strong>la</strong> mortarele cu dozaj mare de ciment si prea uide.<br />
Mortarele cu lianti care se intaresc incet si cu o compozitie granulometrica<br />
buna a nisipului se contracta putin. Contractia se impiedica prin folosirea unui<br />
nisip cu granulometrie bine aleasa si printr-un mic adaos de var (mortar de<br />
ciment cu adaos de <strong>la</strong>pte). In general, mortarele vartoase se contracta foarte<br />
putin. Laboratorul de santier are sarcina de a face incercarile necesare, astfel<br />
ca <strong>la</strong> zidarie sa se foloseasca mortare care sa nu se contracte decat foarte putin<br />
pentru a impiedica aparitia surilor si crapaturilor.<br />
A.6. Adeziunea<br />
Este proprietatea mortarului de a adera <strong>la</strong> suprafata caramizilor, blocurilor<br />
mici, etc. In caz contrar, zidaria nu capata rezistenta necesara producanduse<br />
o alunecare a randurilor de caramizi pe mortar, atat pe lungime, cat si<br />
pe <strong>la</strong>timea zidariei. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de<br />
natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc<br />
<strong>la</strong> zidarie.<br />
Mortarele cu intarire rapida adera mai s<strong>la</strong>b decat cele cu intarire mai lenta,<br />
iar cele cu consistenta vartoasa adera mai greu <strong>la</strong> caramizi sau beton decat cu<br />
cele cu consistenta p<strong>la</strong>stica.<br />
De asemenea, mortarele adera s<strong>la</strong>b <strong>la</strong> caramizile dublu presate pentru<br />
fatade, daca acestea nu sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie.<br />
Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absortie a apei<br />
(caramida obisnuita cu grad de absortie a apei de peste 8%), adera bine cu<br />
mortarul, iar zidaria rezultata este rezistenta.<br />
A.7. Rezistenta <strong>la</strong> compresiune<br />
Se determina pe cuburi cu <strong>la</strong>tura de 7.07 cm si se masoara prin forta de<br />
compresiune pe care o poate suporta un asemenea cub de mortar pe 1 cm 2<br />
de suprafata supusa acestei forte pana <strong>la</strong> rupere. Rezistenta <strong>la</strong> compresiune<br />
variaza, marindu-se in timp, pe masura ce mortarul se intareste.<br />
Rezistenta <strong>la</strong> compresiune a mortarului de ciment si a mortarului de ciment<br />
cu adaos de var sau argi<strong>la</strong>, determinate dupa 28 zile de <strong>la</strong> preparare, se numeste<br />
marca mortarului. Daca rezistenta se determina dupa 3 zile de intarire, se<br />
constata ca nu se ajunge decat <strong>la</strong> 25% din marca mortarului, iar dupa 90 de zile<br />
poate ajunge cu 30% mai mare decat marca mortarului.<br />
Tehnologia meseriei - 83
In functie de rezistenta minima <strong>la</strong> compresiune stabilita dupa 28 zile de<br />
<strong>la</strong> prepararea mortarului, acestea se c<strong>la</strong>si ca in urmatoarele marci: M4, M10,<br />
M25, M50 si M100. Deoarece mortarele de var nu se intaresc <strong>la</strong> 28 de zile si<br />
<strong>la</strong> 90 de zile, cand se obtine rezistenta minima <strong>la</strong> compresiune de 4 Kgf/cm 2 ,<br />
2, adica rezistenta minima <strong>la</strong> compresiune este de 2 Kgf/cm 2 .<br />
B. TRANSPORTUL MATERIALELOR PENTRU LUCRARI<br />
DE ZIDARIE<br />
Prin transportul materialelor se intelege atat transportul orizontal cat si<br />
transportul vertical (<strong>la</strong> diferite niveluri).<br />
De viteza si de ritmicitatea transportului sepinde incadrarea in gra cul de<br />
executie a lucrarilor. Transportul materialelor implica doua faze: prima, cand<br />
materialele sunt aduse de <strong>la</strong> producator <strong>la</strong> societatea constructoare; iar a doua,<br />
de <strong>la</strong> sediul rmei, pe santier <strong>la</strong> punctele de lucru.<br />
Zilnic se intocmesc gra ce de aprovizionare corre<strong>la</strong>te cu cele de executie<br />
astfel incat sa e eliminate timpii morti (descarcarea materialelor <strong>la</strong> depozitele<br />
societatii si incarcarea pentru transport <strong>la</strong> punctele de lucru pa santier). In<br />
acest fel se elimina serviciile de receptie si pastrare a materialelor in depozite.<br />
Prin introducerea gra celor zilnice de livrari s-au obtinut o serie de<br />
avantaje cum ar :<br />
• Eliminarea depozitelor <strong>la</strong> sediul societatii precum si in santier, <strong>la</strong><br />
punctele de lucru;<br />
• Eliminarea receptiilor inutile;<br />
• Sporirea disciplinei in santier; marirea mobilitatii echipelor;<br />
• Reducerea consumului speci c de materiale;<br />
• Eliminarea degradarii unor materiale prin depozitare.<br />
Mijloacele folosite <strong>la</strong> transportul materialelor trebuie sa corespunda<br />
categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel:<br />
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara<br />
stirbituri;<br />
• Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze<br />
starea de omogenizare si in special mortarul de ciment se va transporta<br />
si se va pune in opera cat mai repede posibil;<br />
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor<br />
pe palete (caramizi, blocuri mici ceramice, p<strong>la</strong>ci sau fasii de ipsos sau<br />
BCA- beton cellu<strong>la</strong>r autoc<strong>la</strong>vizat-, saci de ciment sau var etc.) care,<br />
cu ajutorul mijloacelor de ridicat, materialele sunt usor de incarcat si<br />
descarcat.<br />
84 - Tehnologia meseriei
B.1. Transportul materialelor pe orizonta<strong>la</strong><br />
Se face cu ajutorul autobetonierelor, bascu<strong>la</strong>ntelor, remorcilor, roabelor,<br />
carucioarelor, scafelor metalice, tomberoanelor, vagonetelor, containerelor,<br />
benelor speciale pentru mortar sau beton, bene bascu<strong>la</strong>nte etc.<br />
B.2. Transportul materialelor pe vertica<strong>la</strong><br />
Se executa cu ajutorul: scripetilor, elevatoarelor, transportoarelor cu banda,<br />
macaralelor Pionier, macaralelor turn, pompelor pentru mortar etc.<br />
Bibliogra e:<br />
• Cartea zidarului;<br />
• Uti<strong>la</strong>je pentru constructia drumurilor forestiere- autor D. Plesoianu.<br />
Intrebari<br />
1. Care sunt conditiile tehnice care trebuie indeplinite de catre mortarele<br />
de zidarie?<br />
2. Ce se intelege prin consistenta mortarului?<br />
3. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea<br />
de masura prin care se exprima acestea?<br />
4. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite <strong>la</strong> zidarie?<br />
Dar a mortarelor pentru tencuieli?<br />
5. Ce se intelege prin p<strong>la</strong>sticitatea mortarului?<br />
6. Cum se poate mari p<strong>la</strong>sticitatea unui mortar?<br />
7. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?<br />
8. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?<br />
9. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?<br />
10. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?<br />
11. Ce se intelege prin adeziunea mortarului <strong>la</strong> suprafete?<br />
12. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele<br />
adera mai bine <strong>la</strong> suprafete?<br />
13. Ce se intelege prin marca mortarului?<br />
14. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunoasteti?<br />
15. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra celor zilnice<br />
de livrari?<br />
16. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, uti<strong>la</strong>jele si insta<strong>la</strong>tiile<br />
folosite <strong>la</strong> transportul pe orizonta<strong>la</strong> si vertica<strong>la</strong> a materialelor?<br />
Tehnologia meseriei - 85
86 - Tehnologia meseriei<br />
TEST 1 DE AUTOEVALUARE<br />
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul<br />
a rmatiei (A= Adevarat si F= Fals):<br />
1. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de<br />
continutul de parti neale ale nisipului, de ciment sau var<br />
si de cantitatea de apa folosita <strong>la</strong> amestecare. A/F<br />
2. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, p<strong>la</strong>stice<br />
sau uide. A/F<br />
3. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,<br />
in <strong>la</strong>boratoarele de santier. A/F<br />
4. Conul etalon este confectionat din tab<strong>la</strong> galvanizata iar in<br />
interiorul lui se a a plumb care aduce conul<br />
<strong>la</strong> greutatea de 1000 gr. A/F<br />
5. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este <strong>la</strong>sat<br />
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizonta<strong>la</strong><br />
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste<br />
numarul de gradatii in mm pana <strong>la</strong> care conul s-a scufundat. A/F<br />
6. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie sa e<br />
cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre<br />
10 si 20 cm pentru mortare folosite <strong>la</strong> tencuieli. A/F<br />
7. P<strong>la</strong>sticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F<br />
8. Cu cat mortarul contine mai putine parti ne si liant,<br />
cu atat este mai p<strong>la</strong>stic, mai usor de prelucrat<br />
si de folosit <strong>la</strong> zidarie. A/F<br />
9. P<strong>la</strong>sticitatea mortarului se micsoreaza prin adaugarea<br />
in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F<br />
10. Marirea p<strong>la</strong>sticitatii mortarelor de ciment se poate<br />
obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argi<strong>la</strong>. A/F<br />
11. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen A/F<br />
12. Mortarul, inainte de a pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F<br />
13. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul<br />
sa capete o anumita rezistenta <strong>la</strong> intindere. A/F<br />
14. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului<br />
care se observa in momentul in care au aparut suri si chiar<br />
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F<br />
15. Aparitia surilor si crapaturilor duce <strong>la</strong> marirea<br />
rezistentei zidariei. A/F<br />
16. Contractia este mare in special <strong>la</strong> mortarele cu dozaj<br />
mic de ciment si prea uide. A/F
17. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F<br />
18. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera<br />
<strong>la</strong> suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F<br />
19. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,<br />
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale<br />
care se folosesc <strong>la</strong> zidarie. A/F<br />
20. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat<br />
a celora cu intarire lenta. A/F<br />
21. Mortarele adera s<strong>la</strong>b <strong>la</strong> caramizile dublu presate pentru<br />
fatade, daca acestea sunt bine udate inainte de a folosite<br />
in zidarie. A/F<br />
22. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de<br />
absorbtie de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria<br />
rezultata este rezistenta. A/F<br />
23. Marca mortarului este rezistenta <strong>la</strong> intindere a unui cub<br />
cu <strong>la</strong>tura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm 2<br />
dupa 28 zile de <strong>la</strong> turnare. A/F<br />
24. Dupa rezistenta <strong>la</strong> compresiune stabilita <strong>la</strong> 28 zile de <strong>la</strong><br />
preparare, mortarele se c<strong>la</strong>si ca in urmatoarele marci:<br />
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F<br />
25. Gra cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si<br />
de ritmicitatea transportului de materiale. A/F<br />
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.<br />
1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca………….,<br />
sunt: consistenta, p<strong>la</strong>sticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia,<br />
adeziunea, rezistenta <strong>la</strong> compresiune.<br />
2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti ………….. ale<br />
nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de ……….. folosita <strong>la</strong><br />
amestecare.<br />
3. In functie de ………., mortarele pot vartoase, p<strong>la</strong>stice sau uide.<br />
4. Consistenta se determina cu ajutorul conului …………… in<br />
<strong>la</strong>boratoarele de santier.<br />
5. Conul etalon este confectionat din tab<strong>la</strong> galvanizata si se compune<br />
dintr-o parte conica, gradate pe partea <strong>la</strong>tera<strong>la</strong> in ……………., <strong>la</strong> care<br />
se atasaza un maner din teava. Are o greutate de ………gr.<br />
6. P<strong>la</strong>sticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari<br />
de ………….si de ……………..<br />
Tehnologia meseriei - 87
7. Cu cat mortarul contine mai multe parti……………..si ……………..,<br />
cu atat este mai p<strong>la</strong>stic, mai usor de ……………. si de folosit <strong>la</strong> zidarie.<br />
8. P<strong>la</strong>sticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari<br />
de ……………si ………….<br />
9. Marirea p<strong>la</strong>sticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin<br />
adaugarea unei cantitati de ………………sau ………………….<br />
10. Segregarea este tendinta de……………………a partilor ne ale<br />
nisipului si cimentului de granulele ……………de …………….., care<br />
dupa un anumit timp, se <strong>la</strong>sa <strong>la</strong> ……………….. varnitelor, containerelor,<br />
roabelor sau galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul.<br />
11. Mortarul, inainte de a pus in lucru, trebuie ……………… din nou<br />
pentru al scoate din starea de segregare.<br />
12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o<br />
anumita…………... <strong>la</strong> compresiune. Acest timp depinde de urmatorii<br />
factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperatura aerului.<br />
13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin…………….. volumului<br />
care se observa in momentul in care au aparut…………….. si<br />
chiar……………….. in mortarul din rosturile zidariei.<br />
14. Aparitia surilor si crapaturilor duce <strong>la</strong> micsorarea ………………<br />
zidariei<br />
15. Contractia este mare in special ma mortarele cu dozaj……………. de<br />
ciment si …………… uide.<br />
16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a ………….<strong>la</strong> suprafata<br />
caramizilor, blocurilor mici etc.<br />
17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai…………. Decat a<br />
celora cu intarire……….<br />
18. Mortarele adera s<strong>la</strong>b <strong>la</strong> caramizile dublu prestate pentru fatade, daca<br />
acestea nu sunt bine……………inainte de a folosite in zidarie.<br />
19. Un material de zidarie cu fata…………..si cu grad bun de ……………..<br />
de peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.<br />
20. Marca mortarului este rezistenta <strong>la</strong> ………….. a unui cub cu <strong>la</strong>tura<br />
de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm 2 dupa …….. zile de <strong>la</strong><br />
turnare.<br />
21. Dupa rezistenta <strong>la</strong> compresiune stabilita <strong>la</strong> 28 de zile de <strong>la</strong> preparare,<br />
mortarele se c<strong>la</strong>si ca in urmatoarele………………: M4; M10; M25;<br />
M50 si M100<br />
22. Gra cul de executie a lucrarilor depinde de ……………. si de<br />
………………… transportului de materiale.<br />
23. Mijloacele folosite <strong>la</strong> transport, trebuie sa corespunda categoriei<br />
materialelor si conditiilor de lucru, astfel:<br />
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier………. si<br />
fara…………;<br />
88 - Tehnologia meseriei
• Mortarul se va incarca usor, nu se va …………… si se va cauta sa se<br />
pastreze starea de …………… si in special mortarul de ciment se va<br />
transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil;<br />
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe<br />
………..<br />
RASPUNS LA TESTUL 2 DE ATUOEVALUARE<br />
1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele, sunt:<br />
consistenta, p<strong>la</strong>sticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia,<br />
adeziunea, rezistanta <strong>la</strong> compresiune.<br />
2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti neale ale<br />
nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de apa folosita <strong>la</strong><br />
amestecare.<br />
3. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, p<strong>la</strong>stice sau uide.<br />
4. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon in <strong>la</strong>boratoarele de<br />
santier.<br />
5. Conul etalon este confectionat din tab<strong>la</strong> galvanizata si se compune<br />
dintr-o parte conica, gradate pe partea <strong>la</strong>tera<strong>la</strong> in centrimetri, <strong>la</strong> care se<br />
ataseaza un maner din teava. Are o greutate de 300 gr.<br />
6. P<strong>la</strong>sticitatea este proprietatea mortarului de a lua diferite forme.<br />
7. Cu cat mortarul contine mai multe parti ne si liant, cu atat este mai<br />
p<strong>la</strong>stic, mai usor de prelucrat si de folosit <strong>la</strong> zidarie.<br />
8. P<strong>la</strong>sticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari<br />
de nisip si liant.<br />
9. Marirea p<strong>la</strong>sticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin<br />
adaugarea unei cantitati de var sau argi<strong>la</strong>.<br />
10. Segregarea este tendinta de separare a partilor ne ale nisipului si<br />
cimentului de granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se<br />
<strong>la</strong>sa <strong>la</strong> fundul varnitelor, containerelor, roabelor sau galetilor in care<br />
este depozitat sau transportat mortarul.<br />
11. Mortarul, inainte de a pus in lucru, trebuie amestecat din nou pentru<br />
al scoate din starea de segregare.<br />
12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o<br />
anumita rezistenta <strong>la</strong> compresiune. Acest timp depinde de urmatorii<br />
factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperature aerului.<br />
13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care<br />
se observa in momentul in care au aparut suri si chiar crapaturi in<br />
mortarul dn rosturile zidariei.<br />
14. Aparitia surilor si crapaturilor duce <strong>la</strong> micsorarea rezistentei zidariei.<br />
15. Contractia este mare in special <strong>la</strong> mortarele cu dozaj mare de ciment si<br />
prea uide.<br />
Tehnologia meseriei - 89
16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a adera <strong>la</strong> suprafata<br />
caramizilor, blocurilor mici etc.<br />
17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai c<strong>la</strong>ba decat a celora cu<br />
intarire lenta.<br />
18. Mortarele adera s<strong>la</strong>b <strong>la</strong> caramizile dublu presate pentru fatade, daca<br />
acestea nu sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie.<br />
19. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de<br />
peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.<br />
20. Marca mortarului este rezistenta <strong>la</strong> compresiune a unui cub cu <strong>la</strong>tura<br />
de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa 28 de zile de <strong>la</strong><br />
turnare.<br />
21. Dupa rezistenta <strong>la</strong> compresiune stabilita <strong>la</strong> 28 zile de <strong>la</strong> preparare,<br />
mortarele se c<strong>la</strong>si ca in urmatoarele marci: M4; M10; M25; M50 si<br />
M100.<br />
22. Gra cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea<br />
transportului de materiale.<br />
23. Mijloacele folosite <strong>la</strong> transport, trebuie sa corespunda categoriei<br />
materialelor si conditiilor de lucru, astfel:<br />
• Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara<br />
stirbituri;<br />
• Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze<br />
starea de omogenizare si in special mortarul de ciment, se va transporta<br />
si se va pune in opera cat mai repede posibil;<br />
• Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe<br />
palete.<br />
90 - Tehnologia meseriei<br />
TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 1<br />
TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR<br />
LIANTILOR SI AGREGATELOR:<br />
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da re<strong>la</strong>tii in privinta<br />
executarii proiectului;<br />
A. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 0.50 m 3 pentru<br />
stabilirea capacitatii <strong>la</strong> agregate, var, ciment etc;<br />
B. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10,<br />
M25, M50, M100, in functie de dozajul volumetric;<br />
C. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul in parti<br />
volumetrice;<br />
D. Sa se determine consistenta mortarului preparat.<br />
Aceste test de evaluare practica va avea loc in atelier.
TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 2<br />
TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR<br />
LITANTILOR SI AGREGATELOR:<br />
Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da re<strong>la</strong>tii in privinta<br />
executarii proiectului;<br />
E. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 1.00 m 3 pentru<br />
stabilirea capacitatii <strong>la</strong> agregate, var, ciment etc.;<br />
F. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10,<br />
M25, M50, M100 in functie de greutatea componentelor;<br />
G. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul stability<br />
in urma cantaririi;<br />
H. Sa se determine consistenta mortarului preparat.<br />
A ceste teste de evaluare practica va avea loc in atelier.<br />
TEST DE EVALUARE TEORETICA<br />
La propozitiile de <strong>la</strong> 1 <strong>la</strong> 38, raspundeti in scris:<br />
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?<br />
2. In ce se face singerea manua<strong>la</strong> a varului bulgari?<br />
3. Ce rol are sita montata <strong>la</strong> gura de evacuare a varnitei?<br />
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate <strong>la</strong> stingerea varului in varnita?<br />
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea<br />
varului?<br />
6. Ce se intelege prin <strong>la</strong>pte de var?<br />
7. Cand varul stins devine var-pasta?<br />
8. Ce operatii sunt effectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul<br />
varului pasta?<br />
9. Dupa cata vreme de <strong>la</strong> stingere, este recomandata folosirea varului-<br />
pasta?<br />
10. Cand se foloseste stingerea mencanizata a varului?<br />
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului<br />
bulgari?<br />
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?<br />
13. Care este granu<strong>la</strong>tia nisipului?<br />
14. Care este continutul de argi<strong>la</strong>, praf sau pamant pentru ca nisipul sa e<br />
considerat curat?<br />
15. Care sunt liantii folositi <strong>la</strong> prepararea mortarelor?<br />
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?<br />
Tehnologia meseriei - 91
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?<br />
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?<br />
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea<br />
mortarelor?<br />
20. In cat timp se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?<br />
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a<br />
mortarului fata de cea manua<strong>la</strong>?<br />
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?<br />
23. Care sunt conditiile tehnice catre trebuie indeplinite de catre mortarele<br />
de zidarie?<br />
24. Ce se intelege prin consistenta mortarului?<br />
25. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea<br />
de masura prin care se exprima aceasta?<br />
26. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite <strong>la</strong> zidarie?<br />
Dar a mortarelor pentru tencuieli?<br />
27. Ce se intelege prin p<strong>la</strong>sticitatea mortarului?<br />
28. Cum se poate mari p<strong>la</strong>sticitatea unui mortar?<br />
29. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?<br />
30. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?<br />
31. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?<br />
32. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?<br />
33. Ce se intelege prin adeziunea mortarului <strong>la</strong> suprafete?<br />
34. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele<br />
adera mai bine <strong>la</strong> suprafete?<br />
35. Ce se intelege prin marca mortarului?<br />
36. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunosteti?<br />
37. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra celor zilnice<br />
de livrari?<br />
38. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, uti<strong>la</strong>jele si insta<strong>la</strong>tiile<br />
folosite <strong>la</strong> transportul pe orizonta<strong>la</strong> sip e vertica<strong>la</strong> a materialelor?<br />
La propozitiile de <strong>la</strong> 38 <strong>la</strong> 82, folositi literele A sau F pentru a prezica<br />
tipul a rmatiei (A= Adevarat, F= Fals):<br />
9. Stingerea varului se poate face manual sau mencanizat. A/F<br />
40. Stingerea mecanizata sa varului se face in varnita. A/F<br />
41. Sita montata <strong>la</strong> gura de evacuare a varnitei are rolul<br />
de a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F<br />
42. Bulgarii de var se introduce in varnita, manual. A/F<br />
43. Varul pasta se obtine in momentul in care apa sin <strong>la</strong>ptele<br />
de var s-a evaporat. A/F<br />
92 - Tehnologia meseriei
44. Groapa de var se pardoseste cu sanduri de brad. A/F<br />
45. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea<br />
operatiei de stingere. A/F<br />
46. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta,<br />
se foloseste, pentru stingerea varului, insta<strong>la</strong>tii speciale<br />
prevazute cu stingatoare de var. A/F<br />
47. Granu<strong>la</strong>tia nisipului folosit <strong>la</strong> prepararea mortarelor este<br />
cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F<br />
48. Mortarele simple folosesc doi lianti iar cele mixte trei. A/F<br />
49. Dozajul este proportia de materiale ce intra in componenta<br />
unui mortar. A/F<br />
50. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate<br />
volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg.). A/F<br />
51. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de <strong>la</strong>boratorul de santier. A/F<br />
52. In cazul mortarelor hidraulice, liantii se intaresc in aer. A/F<br />
53. Mortarul pe baza de avr va consumat in timp de doua saptamani<br />
iar cel de baza de ciment in timp de 12 ore. A/F<br />
54. Mortarul marca 4 este un mortar pe baza de var ce contine<br />
una parte var si 3-4 parti nisip. A/F<br />
55. Mortarul marca 100 este un mortar pe baza de ciment<br />
care contine una parte ciment si 4 parti nisip. A/F<br />
56. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute<br />
si este stabilita in urma incercarilor. A/F<br />
57. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat<br />
in statii de mortare- betoane. A/F<br />
58. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde<br />
de continutul de parti neale ale nisipului, de ciment sau<br />
var si de cantitatea de apa folosita <strong>la</strong> amestecare. A/F<br />
59. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, p<strong>la</strong>stice sau uide. A/F<br />
60. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,<br />
in <strong>la</strong>boratoarele de santier. A/F<br />
61. Conul etalon este confectionat din tab<strong>la</strong> galvanizata iar in interiorul<br />
lui se a a plumb care adduce conul <strong>la</strong> greutatea de 1000 gr. A/F<br />
62. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este <strong>la</strong>sat<br />
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizonta<strong>la</strong><br />
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste<br />
numarul de gradatii in mm pana <strong>la</strong> care conul s-a scufundat. A/F<br />
63. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie<br />
sa e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie<br />
si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite <strong>la</strong> tencuieli. A/F<br />
64. P<strong>la</strong>sticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F<br />
Tehnologia meseriei - 93
65. Cu cat mortarul contine mai putine parti ne si liant, cu atat<br />
este mai p<strong>la</strong>stic, mai usor de prelucrat si de folosit <strong>la</strong> zidarie. A/F<br />
66. P<strong>la</strong>sticitatea mortarului se miscoreaza prin adaugarea<br />
in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F<br />
67. Marirea p<strong>la</strong>sticitatii mortarelor de ciment se poate obtine<br />
si adaugarea unei cantitati de var sau argi<strong>la</strong>. A/F<br />
68. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen. A/F<br />
69. Mortarul, inainte de a pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F<br />
70. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul<br />
sa capete o anumita rezistenta <strong>la</strong> intindere. A/F<br />
71. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului<br />
care se observa in momentul in care au aparut suri si chiar<br />
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F<br />
72. Aparitia surilor si crapaturilor duce <strong>la</strong> marirea rezistentei zidariei. A/F<br />
73. Contractia este mare in special <strong>la</strong> mortarele cu dozaj mic de ciment<br />
si prea uide. A/F<br />
74. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F<br />
75. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera;<br />
a suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F<br />
76. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,<br />
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale<br />
care se folosesc <strong>la</strong> zidarie. A/F<br />
77. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat<br />
a celora cu intarire lenta. A/F<br />
78. Mortarele adera s<strong>la</strong>b <strong>la</strong> caramizile dublu presate pentru fatade,<br />
daca acestea sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie. A/F<br />
79. Un material de zidarie ci fata poroasa si cu grad bun de absorbtie<br />
de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata<br />
este rezistenta. A/F<br />
80. Marca mortarului este rezistenta <strong>la</strong> intindere a unui cub<br />
cu <strong>la</strong>tura de 7.07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm 2<br />
dupa 28 zile de <strong>la</strong> turnare. A/F<br />
81. Dupa rezistenta <strong>la</strong> compresiune stabilita <strong>la</strong> 28 zile de <strong>la</strong><br />
preparare, mortarele se c<strong>la</strong>si ca in urmatoarele marci:<br />
M4, M10, M25, M50 si M100. A/F<br />
82. Gra cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de<br />
ritmicitatea transportului de materiale. A/F<br />
94 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI<br />
MODUL 5: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI<br />
DE EXECUTIE<br />
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR<br />
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR<br />
COD NOMENCLATOR 7122.2.1<br />
Tehnologia meseriei - 95
96 - Tehnologia meseriei<br />
CONSTRUIREA ZIDULUI<br />
TRASAREA ZIDULUI<br />
A. Introducere<br />
De modul cum se realizeaza trasarea, depinde atat structura de rezistenta a<br />
unei c<strong>la</strong>diri cat si aspectul sau interior si exterior . Trasarea se face pe fundatii,<br />
p<strong>la</strong>nsee sau pe zidurile inferioare (cand acestea sunt mai groase) si se executa<br />
dupa un p<strong>la</strong>n de executie.<br />
B. Modalitati de marcare a liniilor<br />
Inainte de executarea zidurilor are loc o trasare a acestora.<br />
Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot marcate cu scanduri, sipci, sau<br />
sfori ori insemnate pe p<strong>la</strong>nseu sau pe zidaria inferioara prin linii trasate cu<br />
creionul sau imprimate cu sfoara trecuta prin praf de creta.<br />
La metoda de trasarea cu sfoara se procedeaza astfel: se imbiba sfoara in<br />
vopsea sau praf de creta, este prinsa <strong>la</strong> capete de catre doi muncitori care vor<br />
xa sfoara intre cele doua puncte ce vor unite printr-o linie. Cel de-al treilea<br />
muncitor va prinde sfoara de mijlocul ei, o va ridica de <strong>la</strong> sol dupa care o va <strong>la</strong>sa<br />
brusc, ea <strong>la</strong>sand un marcaj de vopsea pe suport(fundatie, perete, p<strong>la</strong>nseu Fig.1).<br />
Linie <strong>la</strong>sata de sfoara imbibata in vopsea sau praf de creta.<br />
Fig.1. Trasarea conturului<br />
peretilor pe fundatie cu<br />
ajutorul sforii trecute prin<br />
vopsea sau praf de creta.<br />
Lucrarile de trasare sub cota zero(± 0,00), se fac inainte de executarea<br />
fundatiei. Punctele si axele materializate pe teren <strong>la</strong> trasarea fundatiei trebuie<br />
sa e folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe p<strong>la</strong>nsee.<br />
Lucrarile de trasare peste cota zero(±0,00) se repeta pe ecare p<strong>la</strong>nseu in parte.<br />
C. Instrumente folosite <strong>la</strong> trasarea peretilor<br />
- metrul; folosit <strong>la</strong> masurarea lungimilor, grosimilor si inaltimilor;<br />
- dreptarul; se foloseste <strong>la</strong> trasarea si veri carea liniilor drepte si a<br />
suprafetelor p<strong>la</strong>ne.<br />
- coltarul (echerul, ghiunia, vinclul); serveste <strong>la</strong> veri carea si trasarea<br />
unghiurilor drepte;
- rul cu plumb(cumpana); se veri ca verticalitatea diferitelor elemente<br />
ale constructiei;<br />
- furtunul de nivel; se foloseste <strong>la</strong> stabilirea orizontalitatii si verticalitatii<br />
elementelor de constructii.<br />
- Abstecul; foloseste zidarului pentru a pastra si veri ca in timpul<br />
lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida. Intre<br />
abstecuri se intinde o sfoara iar dupa executarea ecarui rand de<br />
zidarie, sfoara se muta <strong>la</strong> randul urmator.<br />
Fig.3. Marcarea santurilor pentru fundatii si<br />
ziduri cu ajutorul scandurilor<br />
Fig.2. Instrumente pentru masurat<br />
orizontalitatea si verticalitatea;<br />
a) dreptar;<br />
b) coltare;<br />
c) r cu plumb;<br />
d) nive<strong>la</strong> (boloboc);<br />
e) furtun de nivel<br />
Fig.4. Trasarea pe fundatie a liniilor exterioare<br />
zidului<br />
In locul bornelor ( xate in afara p<strong>la</strong>nului c<strong>la</strong>dirii), indicarea <strong>la</strong>turilor<br />
peretilor se poate face cu ajutorul unor scanduri xate pe pamant ( g.3)<br />
Marcajele de pe borne (cuie, crestaturi)<br />
La trasarea liniei exterioare a zidului ( g.4), se unesc cu o sfoara solida<br />
marcajele <strong>la</strong>sate pe bornele de <strong>la</strong> trasarea fundatiei. De aceasta sfoara, se<br />
leaga rul cu plumb, care va indica un punct pe fundatie. Localizand astfel<br />
doua puncte pe fundatie, ce vor unite cu o sfoara, vor xa <strong>la</strong>tura exterioara<br />
a zidului. Dupa zidirea primului rand de caramizai si veri carea trasarii,<br />
scandurile, sipcile sau insemnarile cu creta, nu mai sunt necesare, dar trebuie<br />
sa se pastreze sfoara intinsa care ajuta <strong>la</strong> zidirea succesiva a ecarui rand de<br />
caramizi.<br />
Tehnologia meseriei - 97
La colturile zidurilor, sfoara se xeaza cu ajutorul unor scoabe sau se leaga<br />
de abstecuri sau sabloane pentru a se mentine intinsa.<br />
La trasarea golurilor de usi si ferestre, se folosesc sabloane din lemn sau<br />
metal, asezate cu exactitate in goluri si sustinute cu proptele in timpul lucrului.<br />
D. Trasarea axelor de referinta ale c<strong>la</strong>dirii(axele peretilor exterior<br />
care delimiteaza c<strong>la</strong>direa) marcate prin borne pe teren<br />
La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea <strong>la</strong> care se<br />
utilizeaza dreptarul si echerul (Fig.5). se procedeaza astfel: avandu-se trasata<br />
una dintre <strong>la</strong>turi (AB), se pozitioneaza dreptarul pe linia AB in asa fel incat<br />
punctele A si B sa se aseze pe dreptar. In acest punct se asaza coltul de 90 grade<br />
a echerului care se sprijina cu una din <strong>la</strong>turi pe dreptar, putandu-se astfel trasa<br />
linia AA1, perpendicu<strong>la</strong>r pe linia AB. Pe linia nou create (AA1), se poate marca<br />
lungimea unui zid (a) data de <strong>la</strong>tura AC. La fel se procedeaza si <strong>la</strong> obtinerea<br />
<strong>la</strong>turii BD.<br />
Fig. 5. Trasarea aliniamentelor paralele<br />
La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza bornele xate in afara<br />
p<strong>la</strong>nului c<strong>la</strong>dirii. Se unesc cu o sfoara solida punctele marcate prin cuie sau<br />
crestaturi pe borne iar de sfoara bine intinsa se leaga rul cu plumb care va<br />
marca <strong>la</strong>turile sau axa peretelui.<br />
E. Trasarea axelor<br />
a) peretilor transversali, notate in proiect astfel: a, b, c<br />
b) peretilor longitudinali, notate in proiect astfel: 1 , 2 ,3<br />
98 - Tehnologia meseriei<br />
Fig. 6. Trasarea aliniamentelor drepte<br />
Fig. 7. Fixarea axelor longitudinale si<br />
transversale<br />
Fixarea axelor c<strong>la</strong>dirii se face pe borne<br />
montate in afara p<strong>la</strong>nului c<strong>la</strong>dirii.
F. Determinarea inaltimii peretilor<br />
In interiorul c<strong>la</strong>dirii se traseaza pe pereti o linie orizonta<strong>la</strong> <strong>la</strong> nivelul +1,00<br />
m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris<br />
si fata de ea se xeaza diverse alte cote necesare <strong>la</strong> executarea altor lucrari.<br />
Ea se traseaza cu dreptarul si cu nive<strong>la</strong> sau cu furtunul de nivel. Stabilirea<br />
orizontalitatii cu ajutorul furtunului de nivel se face astfel: unul din cei doi<br />
muncitori(se lucreaza in echipa de doi) stabileste pe perete inaltimea de un<br />
metru prin marcarea unui semn cu creionul si va xa nivelul apei din tubul de<br />
stic<strong>la</strong> <strong>la</strong> semnul marcat pe perete . Ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt muncitor va apropia si el tubul de<br />
stic<strong>la</strong> a furtunului de perete. Cand miscarea apei s-a stabilizat in furtun, poate si<br />
al doilea muncitor sa marcheze un semn pe perete in dreptul nivelului apei din<br />
tubul ce-i apartine. Continuand din loc in loc aceasta modalitate de marcare, se<br />
pot obtine mai multe puncte de reper care prin unirea lor, duc <strong>la</strong> obtinerea unei<br />
linii (linie de vagris) orizontale de <strong>la</strong> care se pot trasa alte cote. La dep<strong>la</strong>sarea<br />
furtunului, capetele acestuia, vor astupate evitandu-se totodata gatuirea lui<br />
pentru a permite circu<strong>la</strong>tia in voie a apei. Tehnica lucrului cu furtunul de nivel<br />
se bazeaza pe principiul vaselor comunicante.<br />
Fig.8. Marcarea inaltimii peretelui<br />
a- Inaltimea zidului<br />
Cota care stabileste inaltimea zidului este a, cota care va veri cata prin<br />
masurare cu ajutorul metrului sau ruletei pe masura ce se construieste zidul.<br />
G. Determinarea nivelului de rezemare a p<strong>la</strong>nseului<br />
Se face prin masurare pe perete, din loc<br />
in loc, de <strong>la</strong> linia orizonta<strong>la</strong>(linia de vagris).<br />
Trasarea zidului se va face numai pana <strong>la</strong><br />
aceasta cota, cota de <strong>la</strong> care va incepe executia<br />
p<strong>la</strong>nseului.<br />
a - Inaltimea zidului (inaltimea <strong>la</strong> care se<br />
va monta p<strong>la</strong>nseul)<br />
b - Latimea p<strong>la</strong>nseului<br />
H. Marcarea golurilor din pereti<br />
Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece <strong>la</strong> marcarea<br />
golurilor in pereti care incep de <strong>la</strong> nivelul p<strong>la</strong>nseului iar <strong>la</strong> golurile care incep<br />
de <strong>la</strong> un anumit nivel al zidului,<br />
trasarea se va face mai tarziu.<br />
Tehnologia meseriei - 99
Bibliogra e:<br />
• Cartea zidarului<br />
• Constructii si tehnologia lucrarilor: autori R.Constantinescu, C.Pavel,<br />
V. Voinescu;<br />
• Desen tehnic – autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu, Radu<br />
Margineanu.<br />
Intrebari:<br />
1. Care este suportul pe care se asaza c<strong>la</strong>dirile?<br />
2. Cu ce se pot marca liniile zidurilor <strong>la</strong> trasare?<br />
3. Care sunt instrumentele folosite <strong>la</strong> trasarea liniilor?<br />
4. Care sunt unitatile de masura urilizate in constructii?<br />
5. Cu ce se xeaza sfoara <strong>la</strong> colturile zidului, pentru ca asezarea<br />
caramizilor in zid sa se faca dupa o linie dreapta?<br />
6. Cum se procedeaza <strong>la</strong> trasarea aliniamentelor paralele?<br />
7. Cum se procedeaza <strong>la</strong> trasarea liniei orizontale cu ajutorul furtunului<br />
de nivel?<br />
8. Pe ce principiu se bazeaza aceasta metoda de trasare?<br />
9. Cum se numeste linia care reprezinta nivelul orizontal?<br />
10. La ce inaltimi se traseaza linia de vagris fata de nivelul pardoselii?<br />
100 - Tehnologia meseriei<br />
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE<br />
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul<br />
a rmatiei (A= adevarat, F= fals).<br />
1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, p<strong>la</strong>nsee sau ziduri<br />
mai groase. A/F<br />
2. Trasarea se face dupa un p<strong>la</strong>n de executie. A/F<br />
3. Pentru trasarea liniilor cu sfoara, aceasta este imbibata cu vopsea<br />
sau se trece prin praf de creta. A/F<br />
4. Unitatea de masura a lungimilor in constructii este milimetrul. A/F<br />
5. Cu ajutorul rului cu plumb se veri ca orizontalitatea. A/F<br />
6. Reprezentarea marcajelor pe borne se face cu ajutorul cuielor<br />
sau a crestaturilor. A/F<br />
7. La marcarea golurilor in pereti, se utilizeaza sabloane din<br />
lemn sau metal. A/F<br />
8. Tuburile din stic<strong>la</strong> ale furtunului de nivel au culoare neagra. A/F<br />
9. Sfoara, <strong>la</strong> marcarea randurilor de caramizi, se leaga de caramizi. A/F<br />
10. Modul de trasare a liniilor orizontale cu aajutorul furtunului<br />
de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante. A/F
11. Linia orizonta<strong>la</strong> trasata <strong>la</strong> inaltimea de 1.00 m fata de pardosea<strong>la</strong>,<br />
se numeste linie de vagris. A/F<br />
Raspunsuri <strong>la</strong> intrebari; 1A; 2A; 3A; 4F; 5F; 6A; 7A; 8F; 9F; 10A;11A.<br />
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.<br />
1. Trasarea zidurilor se face pe………………………, ………………<br />
sau pe zidurile inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa<br />
dupa un p<strong>la</strong>m………………………. .<br />
2. Furtunul de nivel este ac<strong>la</strong>tuit dintr-un furtun de cauciuc lung de<br />
……………………… m prevazut <strong>la</strong> ambele capete cu………………<br />
de stic<strong>la</strong> transparent.<br />
3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot marcate cu<br />
……………….,………………. sau sfori.<br />
4. La trasarea aliniamentelor paralele, una din metode este cea <strong>la</strong> care se<br />
utilizeaza…………………………..<br />
5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si veri ca in timpul<br />
lucrului linia fetei si………………………..al randurilor de caramida.<br />
6. La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza……………… xate in<br />
afara p<strong>la</strong>nului c<strong>la</strong>dirii.<br />
7. In interiorul c<strong>la</strong>dirii se traseaza pe pereti o linie orizonta<strong>la</strong> <strong>la</strong> nivelul<br />
+1,00 m deasupra pardoselii. Acesta linie se numeste……………<br />
sau………………si fata de ea se xeaza diverse alte cote necesare <strong>la</strong><br />
executarea altor lucrari.<br />
8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul<br />
metrului sau ruletei de <strong>la</strong> ………………….de…………………….pe<br />
masura ce se construieste zidul.<br />
9. Determinarea nevelului de rezemare a p<strong>la</strong>nseului se face prin masurare<br />
de <strong>la</strong> ……………(linia de vagris).<br />
10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu ………………..iar<br />
notarea axelor longitudinale se face cu………………..<br />
11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece <strong>la</strong><br />
marcarea…………………din pereti care incep <strong>la</strong> nivelul p<strong>la</strong>nseului<br />
pentru usi iar <strong>la</strong> ………………care incep de <strong>la</strong> un anumit nivel al<br />
zidului, se vor trasa mai tarziu.<br />
Tehnologia meseriei - 101
102 - Tehnologia meseriei<br />
RASPUNS LA TESTUL NR.2<br />
1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, p<strong>la</strong>nsee, sau pe zidurile<br />
inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un p<strong>la</strong>n de<br />
executie.<br />
2. Furtunul de nivel este alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-<br />
20m, prevazut <strong>la</strong> ambele capete cu tuburi de stic<strong>la</strong> transparenta.<br />
3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot marcate cu scanduri, sipci<br />
sau sfori.<br />
4. La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea <strong>la</strong><br />
care se utilizeaza dreptarul si echerul.<br />
5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si veri ca in timpul<br />
lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.<br />
6. La trasarea aliniamentelor drepte, se utilizeaza bornele xate in afara<br />
p<strong>la</strong>nului c<strong>la</strong>ditii .<br />
7. In interiorul c<strong>la</strong>dirii se traseaza pe pereti o linie orizonta<strong>la</strong> <strong>la</strong> nivelul<br />
+1,00 m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal<br />
sau vagris si fata de ea se xeaza diverse alte cote necesare <strong>la</strong><br />
executarea altor lucrari.<br />
8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul<br />
metrului sau ruletei de <strong>la</strong> linia de vagris pe masura ce se construieste<br />
zidul.<br />
9. Determinarea nevelului de rezemare a p<strong>la</strong>nseului, se face prin<br />
masurare de <strong>la</strong> linia orizonta<strong>la</strong>(linia de vagris).<br />
10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu litere iar notarea axelor<br />
longitudinal se face cu cifre.<br />
11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece <strong>la</strong> marcarea<br />
golurilor din pereti care incep de <strong>la</strong> nivelul p<strong>la</strong>nseului iar <strong>la</strong> golurile<br />
care incep de <strong>la</strong> un anumit nivel al zidului, trasarea se va face mai<br />
tarziu.<br />
GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE<br />
Montarea hidroizo<strong>la</strong>tiei<br />
1. Citeste sa de informatii de <strong>la</strong> pag.16;<br />
2. Intalneste-te de ecare data cu instructorul tau cand consideri ca este<br />
necesar;<br />
3. Studiul individual - citeste paginile referitoare <strong>la</strong> montarea<br />
hidroizo<strong>la</strong>tiei din:<br />
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.<br />
Pavel, Voinescu;
• Cartea zidarului;<br />
• Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………….<br />
• Vizualizeaza lmul cu titlul………………………………..<br />
• Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;<br />
• Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)<br />
4. Raspunde <strong>la</strong> intrebarile de <strong>la</strong> sfarsitul lectiei 2, pag.21;<br />
5. Completeaza si veri ca testul de autoevaluare de <strong>la</strong> pag.22<br />
6. Completeaza si veri ca testul de autoevaluare de pag. 23-24;<br />
7. Consulta instructorul inainte de a trece <strong>la</strong> lectia urmatoare.<br />
Obiective ajutatoare<br />
D2.1. Transportul materialelor <strong>la</strong> punctual de lucru;<br />
D2.2. Trasarea cartonului bitumat <strong>la</strong> dimensiuni;<br />
D2.3. Decuparea cartonului bitumat;<br />
D2.4. Topirea masticului bituminos;<br />
D2.5.Intindetrea masticului bituminos;<br />
D2.6. Intinderea si lipirea cartonului bitumat pe stratul de mastic bituminos;<br />
ACTIVITATI DE INVATARE<br />
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a<br />
se putea trece <strong>la</strong> dobandirea deprinderilor practice;<br />
b) Executa practic toate operatiile care tin de:<br />
- Ridicarea si transportul materialelor <strong>la</strong> punctul de lucru;<br />
- Trasarea cartonului bitumat;<br />
- Decuparea cartonului bitumat;<br />
- Incalzirea pana <strong>la</strong> topire a masticului bituminos;<br />
- Asezarea stratului de mastic bituminos<br />
- Intinderea si lipirea cartonului bitumat;<br />
FISA DE INFORMATII<br />
CONSTRUIREA ZIDULUI<br />
MONTAREA HIDROIZOLATIEI<br />
A. INTRODUCERE<br />
Hidroizo<strong>la</strong>tiile sunt lucrari care se executa pe suprafata unor elemente de<br />
constructii pentru a le proteja impotriva umezelii sau a in ltrarii apei, iar in<br />
unele cazuri, pentru a le proteja impotriva actiunii corozive a apelor.<br />
Dupa tipul materialelor din care se executa, hidroizo<strong>la</strong>tiile pot :<br />
a. Hidroizo<strong>la</strong>tii rigide - executate pe baza de ciment, realizate din beton<br />
si tencuieli impermeabile(hidrofuge), se utilizeaza contra apelor sub<br />
presiune.<br />
Tehnologia meseriei - 103
. Hidroizo<strong>la</strong>tii metalice - realizate din foi metalice imbinate prin lipire<br />
sau sudare, utilizate <strong>la</strong> constructii supuse <strong>la</strong> presiuni si temperature<br />
mari .<br />
c. Hidroizo<strong>la</strong>tii bituminoase – care <strong>la</strong> randul lor se impart in:<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii vopsite – aplicate <strong>la</strong> rece sau <strong>la</strong> cald prin vopsire sau<br />
stropire, folosite impotriva umiditatii natural a solului sau a barieirei<br />
de vapori;<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii p<strong>la</strong>stice (asfaltice) – utilizate <strong>la</strong> izo<strong>la</strong>rea pardoselii<br />
impotriva apei capi<strong>la</strong>re;<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii e<strong>la</strong>stice – realizate din carton bitumat, panze bitumate,<br />
impaslitura din bra de stic<strong>la</strong> bitumata, tesatura din bra de stic<strong>la</strong><br />
bitumata, foi din mase p<strong>la</strong>stic, table metalice. Se executa <strong>la</strong> cald sau <strong>la</strong><br />
rece. Rezista <strong>la</strong> eforturi de intindere.<br />
d. Hidroizo<strong>la</strong>tii mixte – sunt combinatii de hidroizo<strong>la</strong>tii si materiale:<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii bituminoase – se aplica pe tencuieli hidrofuge<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii bituminoase cu o izo<strong>la</strong>tie metalica (foi de plumb, cupru,<br />
otel, aluminiu, etc.)<br />
Aceste izo<strong>la</strong>tii sunt durabile si e cace. Se aplica in mod current <strong>la</strong> rosturile<br />
de tasare <strong>la</strong> fundatii sau cand hidroizo<strong>la</strong>tia este supusa local <strong>la</strong> presiuni<br />
mari.<br />
e. Hidroizo<strong>la</strong>tiile contra umiditatii solului – protejeaza elementele<br />
de constructii contra patrunderii prin absobtie capi<strong>la</strong>ra a umiditatii<br />
pamantului. Dupa pozitia pe care o au in constructie, exista:<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii orizontale <strong>la</strong> pereti;<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii vertical <strong>la</strong> peretii subsolului;<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tii orizontale sub pardosea<strong>la</strong> subsolului.<br />
Hidroizo<strong>la</strong>tii orizonatale <strong>la</strong> pereti<br />
Acest tip de hidroizo<strong>la</strong>tie se executa <strong>la</strong> peretii exteriori si interiori, pentru<br />
constructii cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capi<strong>la</strong>ritate, a<br />
umezelii din fundatie in pereti.<br />
La constructiile fara subsol, se prevad hidroizo<strong>la</strong>tii orizontale deasupra<br />
soclului fundatiei , acolo unde incepe zidaria de elevatie. Acestea se gasesc <strong>la</strong><br />
minimum 30 cm deasupra trotuarului sau deasupra nivelului terenului. Soclul<br />
se protejeaza cu o tencuia<strong>la</strong> impermeabi<strong>la</strong> (Fig.1)<br />
In cazul constructiilor cu subsol ( g.2), <strong>la</strong> pereti se prevad urmatoarele<br />
urmatoarele hidroizo<strong>la</strong>tii orizontale:<br />
• Hidroizo<strong>la</strong>tie <strong>la</strong> partea inferioara (Fig.2a.), atat pentru peretii exterior cat<br />
si pentru cei interior, care se amp<strong>la</strong>seaza <strong>la</strong> cota pardoselii subsolului sau sub<br />
aceasta cu circa 20 cm; se executa dintr-un strat de carton bitumat tip CA 400<br />
intre doua straturi de mastic bituminous, presarate cu nisip;<br />
104 - Tehnologia meseriei
Fig.1. Hidroizo<strong>la</strong>tii <strong>la</strong> peretii de <strong>la</strong> subsol: a) <strong>la</strong> perete exterior; b) <strong>la</strong> perete interior;<br />
1. perete exterior; 2. Pardosea<strong>la</strong>; 3. Strat –suport al pardoselii subsolului; 4. Strat ltrant;<br />
5. Umplutura de pamant; 6. Teren natural; 7. Soclul fundatiei; 8. Bloc de fundatie;<br />
9. Hidroizo<strong>la</strong>tie orizonta<strong>la</strong>; 10. Protectie soclu; 11. Trotuar.<br />
Fig.2. Hidroizo<strong>la</strong>tii <strong>la</strong> constructii cu subsol: 1. Perete de subsol; 2. P<strong>la</strong>nseu peste subsol;<br />
3. Pardosea<strong>la</strong>; 4. Strat ltrant; 5. Teren natural; 6. Fundatie; 7. Hidroizo<strong>la</strong>tie orizonta<strong>la</strong>;<br />
8. Hidroizo<strong>la</strong>tie vertical; 9. Trotuar. 10. <strong>Zidar</strong>ia de protective a hidroizo<strong>la</strong>tiei vertical.<br />
• Hidroizo<strong>la</strong>tie <strong>la</strong> partea superioara prevazuta numai <strong>la</strong> peretii exteriori (Fig.<br />
2b), care se amp<strong>la</strong>seaza <strong>la</strong> minimum 30 cm deasupra nivelului terenului si <strong>la</strong><br />
cel putin 7 cm sub fata inferioara a p<strong>la</strong>nseului de peste subsol pentru a preveni<br />
patrunderea umezelii in acest p<strong>la</strong>nseu si in peretii parterului.<br />
Hidroizo<strong>la</strong>tii verticale <strong>la</strong> pereti<br />
La constructiile cu subsol, hidroizo<strong>la</strong>tia vertica<strong>la</strong> se aplica pe toate<br />
suprafetele care sunt in contact cu pamantul. Aceasta hidroizo<strong>la</strong>tie se executa<br />
de <strong>la</strong> talpa fundatiei pana <strong>la</strong> 30 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului.<br />
Partea de hidroizo<strong>la</strong>tie care se a a sub nivelul trotuarului, se executa din<br />
material bituminoase. Peste nivelul trotuarului (<strong>la</strong> soclu), se poate executa o<br />
izo<strong>la</strong>tie bituminoasa, o izo<strong>la</strong>tie de betoane si mortare hidrofuge, p<strong>la</strong>caje din<br />
piatra, etc.<br />
Tehnologia meseriei - 105
B. RIDICAREA DE LA MAGAZIE SI TRANSPORTUL LA PUNCTUL<br />
DE LUCRU A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE<br />
Materialele necesare pentru executarea hidroizo<strong>la</strong>tiei sunt cartonul bitumat,<br />
masticul bituminous, nisip, lemne pentru foc, butoi metallic pentru topirea<br />
masticului bituminous. Aceste material se ridica de <strong>la</strong> magazia santierului si<br />
se transporta <strong>la</strong> punctul de lucru cu ajutorul targilor, roabelor, galetilor, etc.<br />
C. TRASAREA SI DECUPAREA CARTONULUI BITUMAT<br />
Cartonul bitumat se livreaza in suluri. Inainte de trasare, sulurile de carton<br />
sunt deru<strong>la</strong>te si intinse pe o suprafata dreapta si curata.<br />
Dupa ce cartonul a fost intins, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca<br />
din loc in loc, cota c (<strong>la</strong>timea fasiei de carton). Punctele astfel formate, se vor<br />
uni cu un dreptar prin trasarea unei linii cu creionul.<br />
Dupa ce cartonul a fost trasat pe toata lungimea b (lungimea zidului),<br />
aceasta se decupeaza cu foarfeca sau cutitul.<br />
Cota (a) reprezinta <strong>la</strong>timea sulului de carton decupata, care este ega<strong>la</strong> cu<br />
<strong>la</strong>timea peretelui.<br />
106 - Tehnologia meseriei<br />
Fig.3. Trasarea cartonului bitumat<br />
D. TOPIREA MASTICULUI BITUMINOS<br />
Masticul bituminos se livreaza in calupi circu<strong>la</strong>ri dar se foloseste sub<br />
forma de pasta care se obtine prin topirea acestuia. Pentru a putea topit, el se<br />
sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan. Bucatile de dimensiuni reduse sunt<br />
introduce intr-un butoi metalic asezat pe un cuptor din caramizi in care va arde<br />
un foc nu prea mare pentru a putea evitata aprinderea masticului. Dupa ce<br />
acesta s-a topit, se scoate focul din cuptor si cu ajutorul unui cancioc cu coada<br />
mai lunga, masticul lichid este pus in galeti cu ajutorul carora este transportat<br />
<strong>la</strong> locul de executie a zidului.<br />
E. Asezarea stratului de mastic bituminos<br />
Inainte de asezarea pastei de mastic, locul marcat pentru trasarea zidului<br />
este bine curatat pentru ca masticul sa adere cat mai bine <strong>la</strong> suportul zidului
(beton, zid de piatra, etc.). intinderea pastei de mastic se va face cu ajutorul<br />
canciocului si a mistriei. Se va avea in vedere ca <strong>la</strong> intinderea lui sa nu e<br />
acoperite liniile de marcaj ale peretelui. Pe masticul astfel intins, se presara un<br />
strat subtire de nisip.<br />
F. INTINDEREA SI LIPIREA CARTONULUI BITUMAT<br />
Se presupune ca decuparea cartonului asfaltic s-a facut exact <strong>la</strong> <strong>la</strong>timea<br />
peretelui. Dupa decupare, cartonul a fost ru<strong>la</strong>t sul. Pentru ca marginea<br />
cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur a peretelui, se foloseste un<br />
dreptar care va delimita linia interioara a zidului. Pe <strong>la</strong>nga acest dreptar bine<br />
xat, se va trece <strong>la</strong> deru<strong>la</strong>rea sulului de carton incepand de <strong>la</strong> un capat al<br />
zidului. Inca din momentul intinderii, cartonul este bine apasat pe stratul de<br />
mastic pentru a nu se cuta.<br />
Fig.4. intinderea cartonului<br />
Dupa ce fasia de carton a fost xata, peste aceasta se intinde un alt strat<br />
de mastic bitumat cu conditia ca acesta sa nu depaseasca linia de contur a<br />
cartonului. Peste acest nou strat de mastic, se va presara un strat de nisip.<br />
In cazul hidroizo<strong>la</strong>tiilor orizontale, executate din carton bitumat, <strong>la</strong> innadiri,<br />
cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu bitum (Fig.5.). <strong>la</strong><br />
lucrarile de montare a hidroizo<strong>la</strong>tiei, se vor respecta normele speci ce de<br />
protctia muncii si PSI.<br />
Fig.5. Locul de<br />
suprapunere a<br />
cartonului bituminat pe<br />
<strong>la</strong>time de 10 cm<br />
Tehnologia meseriei - 107
Bibliogra e:<br />
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori: R. Constantinescu,<br />
C.Pavel, Voinescu.<br />
• Cartea zidarului.<br />
Intrebari:<br />
1. Care este rolul hidroizo<strong>la</strong>tiilor?<br />
2. Dupa tipul materialelor din care se executa, de cate tipuri sunt<br />
hidroizo<strong>la</strong>tiile ?<br />
3. Dupa pozitia pe care o ocupa <strong>la</strong> pereti, de cate feluri sunt hidroizo<strong>la</strong>tiile?<br />
4. Care este rolul hidroizo<strong>la</strong>tiilor orizontale <strong>la</strong> pereti?<br />
5. Care este rolul hidroizo<strong>la</strong>tiilor verticale <strong>la</strong> pereti?<br />
6. Cu ce se transporta materialele hidroizo<strong>la</strong>nte <strong>la</strong> punctual de lucru?<br />
7. De cine este data <strong>la</strong>timea de decupare a cartonului bitumat?<br />
8. Care sunt materialele utilizate <strong>la</strong> hidroizo<strong>la</strong>tiile orizontale?<br />
9. Care este operatia care transforma masticul bitumat in pasta?<br />
10. Inainte de intinderea masticului bitumat pe suport (fundatie, perete,<br />
p<strong>la</strong>nseu), ce operatie se executa?<br />
11. Care este <strong>la</strong>timea peste care se suprapune cartonul bitumat in cazul<br />
innadirilor?<br />
108 - Tehnologia meseriei<br />
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE<br />
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul<br />
a rmatiei (A= adevarat, F= fals):<br />
1. Hidroizo<strong>la</strong>tiile au rolul de a nu permite in ltrarea<br />
umiditatii de <strong>la</strong> fundatii <strong>la</strong> pereti. A/F<br />
2. Soclul se protejeaza cu o tencuia<strong>la</strong> impermeabi<strong>la</strong>. A/F<br />
3. Materialele necesare efectuarii hidroizo<strong>la</strong>tiei sunt:<br />
cartonul bitumat, mastic bituminos, nisip, lemn de foc,<br />
butoi metallic. A/F<br />
4. Transportul materialelor se face cu ajutorul targilor, roabelor,<br />
galetilor. A/F<br />
5. Latimea fasiei de carton bitumat este ega<strong>la</strong> cu inaltimea zidului. A/F<br />
6. Scoaterea masticului bitumat din cazan se face cu ajutorul<br />
unui cancioc cu coada mai lunga. A/F<br />
7. La asezarea fasiei de carton bitumat pe mastic, se va utilize<br />
un dreptar care va asezat cu una din margini exact<br />
pe linia care delimiteaza interiorul zidului. A/F<br />
8. In cazul innadirilor, fasiile de carton bitumat se suprapun<br />
pe o <strong>la</strong>time de 10 cm. A/F<br />
Raspunsuri <strong>la</strong> testul de autoevaluare: 1A, 2A, 3A, 4A, 5F, 6A, 7A, 8A.
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite:<br />
1. Pentru a putea topit rapid, masticul bitumat se ………cu ajutorul<br />
unui …………….sau…………..in bucati mici, usor de manevrat.<br />
2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt………..si …………. Pe o<br />
suprafata dreapta si curata.<br />
3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in<br />
loc…………….fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se<br />
vor uni cu ajutorul…………………….<br />
4. Latimea sulului de carton este ega<strong>la</strong> cu ………………peretelui.<br />
5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur<br />
a peretelui, se foloseste un dreptar care va…………… ………..a<br />
zidului.<br />
6. Cartonul asfaltic este bine……………..pe stratul de mastic pentru a<br />
nu se ………..<br />
7. In cazul hidroizo<strong>la</strong>tiilor orizontale, executate din carton bitumat,<br />
<strong>la</strong>…………., cartonul se petrece pe minimum….cm, lipindu-se cu<br />
mastic bitumat.<br />
8. Dupa ce fasia de ……… a fost xate pe ……….de……….., peste<br />
aceasta se intinde alt strat, presarat cu nisip.<br />
9. Hidroizo<strong>la</strong>tiile orizontale se executa <strong>la</strong> peretii…….. si ……… ai<br />
constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri………………… prin<br />
capi<strong>la</strong>ritate a…………..din fundatie.<br />
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
1. Pentru a putea topit rapid, masticul bitumat se sparge cu ajutorul<br />
unui baros sau ciocan in bucati mici, usor de manevrat.<br />
2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt deru<strong>la</strong>te si intinse pe o<br />
suprafata dreapta si curata.<br />
3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in<br />
loc <strong>la</strong>timea fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se vor<br />
uni cu ajutorul unui dreptar.<br />
4. Latimea sulului de carton este ega<strong>la</strong> cu <strong>la</strong>timea peretelui.<br />
5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur<br />
a peretelui, se foloseste un dreptar care va delimita linia interioara a<br />
zidului.<br />
6. Cartonul asfaltic este bine apasat pe stratul de mastic pentru a nu se<br />
cuta.<br />
Tehnologia meseriei - 109
7. In cazul hidroizo<strong>la</strong>tiilor orizontale, executate din carton bitumat, <strong>la</strong><br />
innadiri, cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu mastic<br />
bitumat.<br />
8. Dupa ce fasia de carton a fost xat pe stratul de mastic, peste aceasta<br />
se intinde alt strat presarat cu nisip.<br />
9. Hidroizo<strong>la</strong>tiile orizontale se executa <strong>la</strong> peretii exteriori si interiori ai<br />
constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capi<strong>la</strong>ritate<br />
a umezelii din fundatie.<br />
110 - Tehnologia meseriei<br />
GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE<br />
Executarea zidului<br />
1. Citeste sa de informatii de <strong>la</strong> pag.26.<br />
2. Intalneste-te de ecare data cu instructorul tau cand caonsideri ca este<br />
necesar;<br />
3. Studiu individual: citeste paginile referitoare <strong>la</strong> executarea zidului<br />
din:<br />
• Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.<br />
Pavel., V.Voinescu<br />
• Cartea zidarului<br />
- Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………<br />
- Vizualizeaza lmul cu titlul…………………………….<br />
- Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;<br />
- Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)…………………..<br />
4. Raspunde <strong>la</strong> intrebarile de <strong>la</strong> sfarsitul lectiei; pag.43,44;<br />
5. Completeaza si veri ca testul de autoevaluare de <strong>la</strong> pag.45,46;<br />
6. Completeaza si veri ca testul de autoevaluare de <strong>la</strong> pag. 47,48/49,50;<br />
7. Consulta instructorul inainte de a trece <strong>la</strong> lectia urmatoare.
FISA DE INFORMATII<br />
CONSTRUIREA ZIDULUI<br />
ZIDIREA ZIDULUI<br />
A. INTRODUCERE<br />
<strong>Zidar</strong>iile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri mici,<br />
prefabricate, pietre, etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice si<br />
legate cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se<br />
comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.<br />
B. MODALITATI DE ASEZARE A CARAMIZILOR IN ZID<br />
Obiective ajutatoare:<br />
D3.1.Transportarea materialelor <strong>la</strong> punctual de lucru;<br />
D3.2.Fixarea abstecurilor;<br />
D3.3.Asternerea mortarului pe zid;<br />
D3.4.Asezarea (insiruirea ) caramizilor pe zid;<br />
D3.5.Taierea (cioplirea) caramizilor;<br />
D3.6.Legarea sforii de abstecuri;<br />
D3.7.Teserea caramizilor si <strong>formare</strong>a rosturilor;<br />
D3.8. Montarea ghermelelor si prasnurilor;<br />
D3.9.Montarea buiandrugilor.<br />
Fig.1. Asezarea caramizilor<br />
in randurile zidariei de<br />
diferite grosimi:<br />
a) <strong>Zidar</strong>ie de ¼ caramida<br />
b) <strong>Zidar</strong>ie de 1/2 caramida<br />
c) <strong>Zidar</strong>ie de 1 caramida<br />
d) <strong>Zidar</strong>ie de 1 1/2 caramizi<br />
e) <strong>Zidar</strong>ie de 2 caramizi<br />
Tehnologia meseriei - 111
ACTIVITATI DE INVATARE<br />
a) este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a<br />
se putea trece <strong>la</strong> dobandirea depinderilor practice;<br />
b) executa practice toate operatiile care tin de:<br />
- ridicarea si transportul materialelor <strong>la</strong> punctual de lucru;<br />
- montarea abstecurilor;<br />
- intinderea mortarului pe zid;<br />
- teserea caramizilor;<br />
- montarea ghermelelor;<br />
- montarea buiandrugilor;<br />
112 - Tehnologia meseriei<br />
C. LEGATURA ZIDARIEI<br />
Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile<br />
din randul urmator fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna, poarta<br />
denumirea de legatura sau teserea caramizilor. Acest sistem de legatura consta<br />
in asezarea caramizilor dintr-un rand, deca<strong>la</strong>te fata de cele din randul de dedesubt<br />
ci ¼ caramida in lungimea zidariei si cu ½ caramida in grosimea acestuia.<br />
Fig.2. <strong>Zidar</strong>ie de 1 ½ caramida, cu legatura <strong>la</strong> ecare rand:<br />
a) legatura in lungimea zidariei; b) legatura in grosimea zidariei<br />
Aplicand acest sistem de asezare a caramizilor in ecare rand al zidariei,<br />
se asigura ca <strong>la</strong> ecare rost vertical dintr-un rand, sa-i corespunda un plin din<br />
randurile invecinate de dedesubt si de deasupra.<br />
D. EXECUTAREA LEGATURILOR LA INTALNIREA ZIDARIILOR<br />
Fig.3. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1<br />
caramida: ¾ - trei sferturi de caramida<br />
Fig.4. Coltul in unghi drept a unei zidarii de<br />
1 caramida cu o zidarie de 1 ½ caramida:<br />
¾ - trei sferturi de caramida
Se poate constata ca <strong>la</strong> colturile zidariilor, legatura se obtine , pe de o parte<br />
asezandu-se in ace<strong>la</strong>si rand, intr-una din cele doua zidarii, caramizi in lung<br />
<strong>la</strong> fata iar in a doua zidarie caramizi in curmezis <strong>la</strong> fata, alternand aceasta<br />
dispozitie in randurile a<strong>la</strong>turate.<br />
Fig.5. Coltul in unghi drept a doua<br />
zidarii de 1 ½ caramida: ¾ - trei<br />
sferturi de caramida<br />
Fig. 6. Coltul unghi obtuz<br />
a doua zidarii de 1 caramida<br />
Fig. 8. Incrucisarea in unghi drept a doua<br />
zidarii de ½ caramida: ¾ - trei sferturi de<br />
caramida<br />
Fig.5.1. Coltul in unghi ascutit<br />
a doua zidarii de 1 caramida<br />
Fig.7. incrucisarea in unghi drept a<br />
doua zidarii de 1 caramida<br />
Fig.9. Incrucisarea in unghi drept a unei zidarii<br />
de ½ caramida cu o zidarie de 1 caramida:<br />
½-jumatate de caramida; 4/3-trei sferturi de<br />
caramida.<br />
Fig.10. Incrucisarea in unghi drept a doua<br />
zidarii de una caramida<br />
Tehnologia meseriei - 113
E. ARANJAREA CARAMIZILOR LA O ZIDARIE CU GOLURI:<br />
In cazul zidariei cu goluri, prin modul de asezare a caramizilor se obtin<br />
spatii goale in grosimea si pe inaltimea zidariei; aceste spatii e ca se <strong>la</strong>sa<br />
goale, e ca sunt umplute cu un material oarecare.<br />
La zidaria cu goluri neumplute, aerul care se pastreaza in aceste spatii,<br />
contribuie <strong>la</strong> imbunatatirea calitatilor de izo<strong>la</strong>nt termic si fonic ale zidariei.<br />
La acest mod de zidire, <strong>la</strong> fetele zidariei, tesatura rosturilor se face <strong>la</strong> ¼ si<br />
<strong>la</strong> ¾ caramida. Golurile care raman inglobate in zidarie, au dimensiunile de ¾<br />
X ½ caramida.<br />
Aceasta zidarie are avantajul ca reduce greutatea constructiei prin<br />
reducerea numarului de caramizi pe metro cub.<br />
F. TESEREA CARAMIZILOR IN CAZUL NISELOR<br />
Fig.12. Nisa de trei caramizi X 1 caramida in zidarie de 1 ½ caramida: a,b- variante de<br />
legatura; ¼-sferturi de caramida<br />
114 - Tehnologia meseriei<br />
G. ROSTURILE ZIDARIEI<br />
Fig.11. <strong>Zidar</strong>ie cu goluri de ½-caramida<br />
Spatiile dintre caramizi, care sunt umplute cu mortar, poarta denumirea de<br />
rosturi. Mortarul dintre rosturi, asigura legarea caramizilor in zidarie.<br />
Dupa pozitia pe care o ocupa in zid, rosturile sunt:
- Orizontale sau rosturi in lungime 1;<br />
- Vericale sau in inaltime si sunt rosturile dintre randurile zidariei. Sunt<br />
vizibile pe inaltimea ecarui rand de caramizi. Cele situate in lungul<br />
zidului se numesc rosturi longitudinal 2, iar cele situate pe <strong>la</strong>timea<br />
zidului, adica in curmezis sau in adancime, poarta denumirea de<br />
roasturi transversale 3.<br />
Fig.13. Rosturile zidariei:<br />
1. rost orizontal sau in lungime<br />
2. rost vertical sau in inaltime –<br />
longitudinal;<br />
3. rost vertical sau in inaltime-<br />
transversal<br />
Fig.14. Modul de prelucrare a rosturilor:<br />
Rosturi pline:a-rost drept(<strong>la</strong> fata);<br />
b-rost rotund(convex); Rosturi goale:<br />
c-rost rotund intrand (concave);<br />
d-rost tesit;<br />
e-rost dublu tesit intand;<br />
f-rost dublu iesit.<br />
H. TRANSPORTUL MATERIALELOR, SCULELOR,<br />
INSTRUMENTELOR DE MASURA SI CONTROL,<br />
LA PUNCTUL DE LUCRU<br />
Materialele utilizate <strong>la</strong> zidit: caramida, piatra, mortar, lemn etc;<br />
Scule utilizate: mistrie, cancioc, lopata-cancioc, sapa pentru amestecarea<br />
mortarului, ciocan zidar, rostuitor, roaba, targa, carucior, scripete, funie,<br />
dalti,etc.<br />
Instrumente de masura si control folosite: echere(coltare), r cu plumb,<br />
nive<strong>la</strong>(boloboc), furtun de nivel, abstec, metru, ruleta, dreptar, etc.<br />
Transportul materialelor se face cu roaba, targa, caruciorul, ascensorul de<br />
material, macaraua turn, macara fereastra, banda transportoare, etc., in functie<br />
de locul unde materialele se pun in opera.<br />
Tehnologia meseriei - 115
116 - Tehnologia meseriei<br />
I. FIXAREA ABSETECURILOR<br />
Cu ajutorul abstecurilor se pastreaza si veri ca in timpul lucrului linia fetei<br />
si nivelul orizontal al randurilor de caramida zidite.<br />
Abstecutile se xeaza pe zid cu ajutorul cuielor sau scoabelor, cup ace au fost<br />
zidite 4-5 randuri de caramida <strong>la</strong> colturi.<br />
J. ASTERNEREA MORTARULUI PE ZID<br />
Prin aceasta operatie, mortarul este intins si nive<strong>la</strong>t pe zid. El este luat<br />
din targa sau galeata cu canciocul sau lopata cancioc (pentru cresterea<br />
productivitatii) si pus pe zid de unde este intins si nive<strong>la</strong>t cu mistria. Mortarul<br />
este intins si nive<strong>la</strong>t in lungul si <strong>la</strong>tul zidariei pe toata <strong>la</strong>timea zidului in suvite<br />
subtiri.<br />
K. ASEZAREA (INSIRUIREA) CARAMIZILOR PE ZID<br />
Pentru cresterea productivitatii muncii este necesar ca materialul pentru<br />
zidit (caramizi, blocuri din beton, BCA, etc.) sa se a e, pe cat posibil, <strong>la</strong><br />
indemana muncitorului. Se va cauta intotdeauna sa se elimine timpii morti<br />
( g. 17 si g. 18).<br />
L. TAIEREA (CIOPLIREA) CARAMIZILOR<br />
La executarea zidariilor, e <strong>la</strong> capatul lor sau <strong>la</strong> colturi, e <strong>la</strong> goluri, este<br />
necesar sa se foloseasca bucati de caramida (3/4, ½ si 1/4 ). Aceste bucati,<br />
avand anumite forme, se obtin prin taiere(cioplire). La taierea transversal a<br />
caramizilor, se procedeaza astfel; se face mai intai o crestatura cu ciocanul pe<br />
fetele caramizilor aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste<br />
linii. Cand caramida urmeaza a taiata <strong>la</strong> jumatate, ea se tine in mana stanga<br />
astfel ca linia de taiere sa e <strong>la</strong> mijlocul palmei. Cand caramida urmeaza a <br />
taiata in parti neegale, ea se asaza pe palma, astfel ca partea ei cea mai mare<br />
sa e aproape de corp. Piciorul stang se va rezema pe un obiect mai ridicat, iar<br />
mana stanga sprijinita in cot pe genunchiul stang. Dupa aceea, caramida se taie<br />
lovind cu ascutisul ciocanului pe restatura, perpendicu<strong>la</strong>r pe suprafata caramizii.<br />
Taierea bucatilor se face cu lovituri aplicate pe muchia caramizii adica pe fata<br />
ingusta a acesteia. Ciocanul se va tine perpendicu<strong>la</strong>r pe fata caramizii, deoarece<br />
cand nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe fara a se taia dupa<br />
crestaturi. (Fig.15).<br />
Pro <strong>la</strong>rea caramizilor prin cioplire se executa dupa ce s-a trasat pe caramida,<br />
linia de taiere. Ciocanul bine ascutit, va tinut totdeauna perpendicu<strong>la</strong>r pe
suprafata caramizii dupa care se taie, astfel incat caramida sa nu se sparga<br />
alturi de liniile trasate. La cioplire, caramida se propteste cu un capat pe<br />
piciorul stang, ceva mai sus pe genunchi.<br />
M.TESEREA CARAMIZILOR SI FORMAREA ROSTURILOR<br />
Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara. In ambele<br />
cazuri, zidirea se poate face in moduri deosebite, dupa cum sirurile de caramizi<br />
sunt marginale(exterioare si interioare) sau de umplutura si dupa modul de<br />
<strong>formare</strong> a rostului vertical.<br />
M.1. Zidirea caramizilor cu mistria<br />
Inainte de a aseza caramida, zidarul intinde mortarul cu mistria pe randul<br />
de caramizi, dupa aceea aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia<br />
vertical a caramizii zidite mai inainte pentru a forma rostul vertical. Asaza<br />
apoi caramida pe mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor<br />
cu manerul mistriei, dupa care indeparteaza mortarul iesit din rosturi, iar <strong>la</strong><br />
urma niveleaza si curata cu mistria mortarul de pe fata zidariei.<br />
<strong>Zidar</strong>ul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cea<strong>la</strong>lta asaza caramida pe<br />
mortar. Zidirea se face ca in g.16. Metoda se utilizeaza <strong>la</strong> asezarea caramizilor<br />
in lung in sirurile de <strong>la</strong> margine, cand este greu sa se intinda fara mistrie o<br />
fasie ingusta si uniforma de mortar iar in ace<strong>la</strong>si timp sa se umple cu mortar<br />
rosturile verticale.<br />
Fig. 16. Zidirea caramizilor cu mistria:<br />
a) zidirea sirurilor in lung;<br />
b) zidirea sirurilor in curmezis<br />
Fig.15 Taierea caramizilor cu<br />
ciocanul de zidarie:<br />
a-taiere transversal a corecta<br />
b-idem incorecta<br />
c-taierea longitudinal in grosime<br />
Fig. 17. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe<br />
zid: a. Pentru zidul curmezis;<br />
b. Pentru sirul lung<br />
Tehnologia meseriei - 117
M.2. Zidirea caramizilor fara mistrie facand rostul vertical prin<br />
apasarea caramizii<br />
Conform acestei metode, spre deosebire de cazul anterior, zidarul nu<br />
foloseste mistria. Pentru <strong>formare</strong>a si umplerea rostului vertical, zidarul tine<br />
caramida in pozitie inclinata pe stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea<br />
de jos a caramizii aduna o parte din mortar catre caramida zidita mai inainte.<br />
Dupa aceea, asezand caramida in pozitie orizonta<strong>la</strong>, o preseaza catre cea zidita<br />
anterior pana ce obtine rostul de grosimea dorita. Mortarul folosit in acest caz<br />
trebuie sa e suf cient de p<strong>la</strong>stic, pentru a putea intins cu caramida.<br />
Lucrand astfel, zidarul are posibilitatea<br />
sa zideasca ecare caramida<br />
cu o mana sau cu ambele maini. ( g.<br />
24)<br />
Sub sirurile in lung, mortarul<br />
trebuie aplicat in fasii de 7-8 cm<br />
<strong>la</strong>time, avand <strong>la</strong> mijloc 2,50 – 3,00<br />
cm grosime. Sub sirurile in curmezis,<br />
mortarul trebuie aplicat in fasii de 20<br />
– 22 cm <strong>la</strong>time. Impingerea mortarului<br />
se incepe de <strong>la</strong> 5-6 cm distant de <strong>la</strong><br />
caramida zidita anterior.<br />
Rosturile obinute astfel, nu sunt<br />
pline cu mortar, ci sunt umplute<br />
numai pana <strong>la</strong> 1 cm de <strong>la</strong> fata zidariei.<br />
Grosimea rosturilor orizontale trebuie<br />
sa e de maximum 1,00 – 1,20 cm iar a<br />
celor verticale, maximum 1,00 cm.<br />
Aceasta metoda cere multa<br />
indemanare, ea folosindu-se atat <strong>la</strong><br />
executarea sirurilor de <strong>la</strong> margine, cat<br />
si a celor de umplutura. Prin aplicarea<br />
ei se obtine o productivitate cu 20<br />
-25% mai mare decat in cazul utilizarii<br />
metodei de zidire cu mistria.<br />
118 - Tehnologia meseriei<br />
Fig. 18. Asezarea (insiruirea)<br />
caramizilor pe zidul de 2<br />
caramizi grosime: a. penreu<br />
sirul in curmezis, <strong>la</strong> exterior;<br />
b.idem <strong>la</strong> interior; c. pentru<br />
sirul in lung <strong>la</strong> exterior.<br />
Fig. 19. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe<br />
zidul cu grosimea de 1 1/2 caramizi.<br />
Fig.20. Zidirea caramizilor fara mistrie:<br />
a. zidirea sirurilor in lung;<br />
b.zidirea sirurilor in curmezis;<br />
c.zidirea a cate doua caramizi deodata.
M.3. Zidirea caramizilor fara mistrie, formanad rostul vertical prin<br />
apasarea caramizii, curatarea mortarului iesit din rosturi si intinderea<br />
mortarului cu mistria<br />
Zidirea caramizilor se face ca <strong>la</strong> metoda anterioara, adica fara mistrie.<br />
Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din rosturi<br />
prin apasare, zidarul foloseste mistria. De aceea, <strong>la</strong> zidirea caramizilor dupa<br />
aceasta metoda, zidarul tine intr-o mana mistria iar cu cea<strong>la</strong>lta mana zideste<br />
caramida(Fig.21).<br />
Mistria foloseste in cazul acestei metode, nu numai <strong>la</strong> curatarea mortarului<br />
ci si <strong>la</strong> intinderea lui. In acest caz, avem o productivitate mai scazuta, insa<br />
se obtine o zidarie cu rosturi pline, ceea ce nu se poate realiza prin metoda<br />
fara mistrie. Productivitatea este totusi mai mare decat <strong>la</strong> metoda de zidire cu<br />
mistria, deoarece zidirea dupa aceasta metoda necesita miscari mai putine.<br />
M.4. Zidirea caramizilor cate doua deodata in sirurile de umplutura<br />
Aceasta metoda se aplica <strong>la</strong> zidirea<br />
caramizilor in sirurile din mijlocul zidariei<br />
(umplutura). Ea consta in zidirea fara mistrie<br />
a cate doua caramizi deodata pe mortarul<br />
intins uniform dinainte, intre sirurile de <strong>la</strong><br />
margine ale zidariei.<br />
Metodele de zidire descries anterior<br />
sunt aplicate pe scara <strong>la</strong>rga. De exemplu<br />
unii zidari aplica <strong>la</strong> executarea sirurilor<br />
de margine, metoda de zidire fara mistrie,<br />
Fig.21. Zidirea caramizilor fara<br />
mistrie, formand rostul vertical prin<br />
apasarea caramizii si curatarea<br />
mortarului iesit din rosturi: a. zidirea<br />
caramizilor in lung;<br />
b. zidirea caramizilor in curmezis;<br />
Fig. 22. Zidirea caramizilor fara<br />
mistrie, cate doua deodata in sirul de<br />
umplutura: a. zidirea caramizilor in<br />
lung; b. zidirea caramizilor in curmezis.<br />
intinzand mortarul si curatindu-l cu mistria. Ei zidesc caramizile una cate una,<br />
cand cu mana dreapta, cand cu mana stanga. Umplutura o executa asezand<br />
cate doua caramizi dintr-o data, dupa metoda de zidire a umpluturii fara<br />
mistrie. Alti zidari insa, zidesc caramizile sirurilor de margine dupa metoda<br />
cu mistria, asezand cate o caramida, iar umplutura o executa dupa metoda de<br />
zidire a umpluturii fara mistrie, asezand cate doua caramizi deodata si lucrand<br />
cu ambele maini.<br />
Tehnologia meseriei - 119
M.5. Teserea caramizilor si <strong>formare</strong>a rosturilor<br />
Dupa montarea hidroizo<strong>la</strong>tiei, se trece <strong>la</strong> executarea zidariei dupa ce s-a<br />
constatat ca stratul hidroizo<strong>la</strong>nt este curat. Se intinde cu ajutorul canciocului<br />
mortar intr-un strat de 10-12 mm grosime obtinandu-se patul de mortar, pe<br />
care se asaza primul rand de caramizi.<br />
In locul canciocului se poate intinde mortarul cu lopata-cancioc, sau cu<br />
mistria. Caramizile vor asezate in asa fel incat sa e <strong>la</strong> indemana zidarului.<br />
Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zid se va face in asa fel incat sa nu e<br />
impiedicat procesul de productie si vor directionate in pozitia de zidire.<br />
Dupa asternerea patului de mortar, zidarul trece <strong>la</strong> zidirea zidului. Sistemul<br />
de lucru este ace<strong>la</strong> in care se foloseste mistria, caz in care procedeaza astfe<strong>la</strong>:<br />
ia caramida in mana stanga apoi ia mortar cu mistria tinuta in mana dreapta si-l<br />
aplica pe capatul caramizii in cantitatea necesara pentru a forma rostul vertical.<br />
Dupa aceea, asaza caramida pe patul de mortar impingand-o spre caramida<br />
asezata anterior si o indeasa prin lovituri usoare aplicate cu manerulmistriei<br />
sau cu ciocanul.<br />
Surplusul de mortar iesit din rosturi <strong>la</strong> suprafata zidariei, datorita indesarii<br />
caramizii, se curata cu mistria ind folosit apoi <strong>la</strong> executarea patului de mortar<br />
pentru caramizile urmatoare. In Fig.25 se arata modul cum zidarul curata cu<br />
mistria surplusul de mortar iesit din rosturi.<br />
120 - Tehnologia meseriei<br />
Fig.23. Varianta de zidire<br />
conform metodei maximenko:<br />
a.zidirea caramizilor in<br />
lung cu mistria; b.zidirea<br />
caramizilor in curmezis fara<br />
mistrie.<br />
Fig.24. Zidirea caramizilor cu mistria;<br />
a.aplicarea mortarului pe capatul caramizii;<br />
b.asezarea caramizilor pe patul de mortar;<br />
c.indesarea caramizilor.
Fig.25. curatarea<br />
surplusului de mortar<br />
cu mistria<br />
Dupa ce se zidesc primele caramizi <strong>la</strong> unul din colturi, se trece <strong>la</strong> ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt<br />
colt zidind <strong>la</strong> fel cateva randuri si obtinand astfel reperele de colt.<br />
Pentru zidirea portiunii de zid intre repere, se intinde sfoara <strong>la</strong> ecare rand<br />
de caramizi, iar acestea se asaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Cand<br />
distant dintre repere este mare, se intoduc si repere intermediare.<br />
Sfoara se xeaza in mod obisnuit <strong>la</strong> ecare capat cu cate o scoaba sau se<br />
leaga de doua abstecuri xate <strong>la</strong> colturile zidului. In cazul xarii cu scoabe,<br />
sfoara este apasata <strong>la</strong> capete cu cate doua caramizi asezate pe muchie (Fig.26).<br />
sfoara trebuie sa e lipita perfect de muchia caramizilor. Operatia de zidarie,<br />
pentru completarea randurilor, este aceeasi ca <strong>la</strong> zidirea colturilor. Asezarea<br />
caramizilor se va face in asa fel incat sa avem o tesere cat mai reusita. Dupa<br />
completarea randului cu caramizi, zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde<br />
peste caramizile asezate, indeasa mortarul cu mistria intre rosturile caramizilor,<br />
ump<strong>la</strong>ndu-le bine.<br />
La urma, zidarul veri ca orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Cu<br />
dreptarul si cu bolobocul controleaza orizontalitatea randului, veri care ce se<br />
face <strong>la</strong> ecare rand (Fig.27). pe fata superioara a zidariei se asaza dreptarul<br />
si peste acesta nive<strong>la</strong>. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile<br />
care sunt mai ridicate, se indeasa cu loviruri usoare aplicate cu ciocanul pe un<br />
dreptar.<br />
Cu ajutorul rului cu plumb <strong>la</strong>sat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se<br />
veri ca verticalitatea acestuia. Verticalitatea se mai poate veri ca si cu ajutorul<br />
nivelei, asezata cu lungimea pe inaltimea zidului.<br />
Fig.26. Executarea reperelor<br />
de colt si xarea sforii in timpul<br />
zidirii:<br />
a. xarea sforii intre repere;<br />
b.mentinerea sforii in pozitie<br />
exacta intre repere.<br />
Tehnologia meseriei - 121
Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc<br />
abstecurile.<br />
Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul<br />
iesit din rosturi sis curs pe fetele zidului.<br />
Rosturile pline, au mortar pana <strong>la</strong> suprafata zidului; cele goale se <strong>la</strong>sa<br />
fara mortar pe 1-2 cm de <strong>la</strong> fata zidului.Rosturile goale se recomanda <strong>la</strong><br />
zidaria ce urmeaza a se tencui pentru ca tencuia<strong>la</strong> sa adere mai bine <strong>la</strong> zidarie<br />
precum si in cazul zidariei aparente pentru a nu nevoie ca rosturile sa e<br />
curatate cu scoaba. <strong>Zidar</strong>ia cu rosturi pline se executa <strong>la</strong> peretii care raman<br />
netencuiti(calcane, ziduri de subsol, etc).<br />
N.Montarea ghermelelor si prasnurilor<br />
La golurile pentru usi si ferestre, sunt xate in zid, <strong>la</strong> teserea caramizilor,<br />
ghermelele, care sunt piese din lemn ce au rolul de a sustine tocurile de usi si<br />
ferestre din lemn. Tocurile sunt xate de ghermele prin cuie.<br />
Prasnurile sunt piese metalice, xate in zid si au rolul de a sustine tamp<strong>la</strong>ria<br />
metalica.<br />
O. Montarea buiandrugilor<br />
Buiandrugii sunt elemente de constructii asezate <strong>la</strong> partea superioara a<br />
golurilor, in scopul sustinerii zidariei de deasupra acestora. Ei pot din lemn,<br />
metal, caramida, beton armat monolit, beton armat prefabricat.<br />
122 - Tehnologia meseriei<br />
Fig. 27. Veri carea<br />
orizontalitatii si verticalitatii<br />
zidariei: 1.abstec; 2.dreptar;<br />
3.nive<strong>la</strong>; 4. r cu plumb; 5.sfoara
INTREBARI<br />
1. Care sunt materialele utilizate <strong>la</strong> executarea unui zid?<br />
2. In functie de dimensiunile caramizii, de cate feluri sunt zidurile?<br />
3. Ce se intelege prin legarea sau teserea caramizilor?<br />
4. De cate feluri sunt legaturile (teserile) caramizilor?<br />
5. Schitati modul de asezare al caramizilor <strong>la</strong> un colt de 1 caramida.<br />
6. Schitati modul de asezare al caramizilor <strong>la</strong> un colt pentru un zid de 1<br />
caramida cu un zid format den 1 ½ caramizi.<br />
7. Schitati modul de asezare al caramizilor <strong>la</strong> un colt din doua zidarii de<br />
1 ½ caramizi.<br />
8. Schitati modul de asezare al caramizilor <strong>la</strong> un colt in unghi ascutit a<br />
doua zidarii de 1 caramida.<br />
9. Schitati modul de asezare al caramizilor <strong>la</strong> un colt in unghi obtuz a<br />
doua zidarii de 1 caramida.<br />
10. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de 1 caramida.<br />
11. Schitati incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de ½ caramida.<br />
12. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de ½ caramida cu<br />
una de 1 caramida.<br />
13. Ce sunt rosturile si de cate feluri sunt?<br />
14. Care sunt sculele pe care le uilizeaza zidarul <strong>la</strong> asezarea mortarului pe<br />
randul de caramida?<br />
15. Cu ce se face taierea caramizilor?<br />
16. Ce grosime are patul de mortar pe care se asaza primul rand de<br />
caramizi?<br />
17. Ce veri ca zidarul <strong>la</strong> un zid cu ajutorul nivelei?<br />
18. Ce rol au abstecurile?<br />
19. Cu ce se xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?<br />
20. Ce rol au buiandrugii?<br />
Tehnologia meseriei - 123
124 - Tehnologia meseriei<br />
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE<br />
La urmatoarele propozitii utilizati literele A sau F pentru a preciza tipul<br />
a rmatiei (A=adevarat, F= fals):<br />
1. Caramizile sunt legate intre ele cu ajutorul mortarului. A/F<br />
2. Zidul de ½ caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei<br />
longitudina<strong>la</strong> pe axa longitudina<strong>la</strong> a zidului. A/F<br />
3. Zidul de 1 caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei<br />
longitudina<strong>la</strong> perpendicu<strong>la</strong>r pe axa longitudinal a zidului. A/F<br />
4. Zidul de 1 ½ caramida este un zid de 1 caramida si jumatate in care<br />
caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal, perpendicu<strong>la</strong>r pe axa<br />
longitudinal a a zidului. A/F<br />
5. Zidul de 2 caramizi este un zid cu grosimea ega<strong>la</strong> cu lungimea<br />
a doua caramizi in care caramizile sunt asezate cu axele lor<br />
longitudinal, perpendicu<strong>la</strong>r pe axa longitudinal a zidului. A/F<br />
6. Linia de tesere a caramizilor in zid, este o linie dreapta. A/F<br />
7. Coltul ascutit al peretilor formeaza un unghi mai mare<br />
de 90 de grade. A/F<br />
8. Coltul obtuz al zidurilor formeaza un unghi mai mic<br />
de 90 de grade. A/F<br />
9. La zidaria cu goluri, spatiile umplute cu material au rolul<br />
de izo<strong>la</strong>tor termic si fonic. A/F<br />
10. Legaturile orizontale si verticale dintre caramizi se numesc rosturi. A/F<br />
11. Pentru cresterea productivitatii muncii, mortarul se pune<br />
pe zid cu mistria. A/F<br />
12. Zidirea caramizilor se face cu ajutorul mistriei sau manual. A/F<br />
13. Grosimea rostului orizontal este de 3,00 cm iar a celui vertical<br />
de 3,50 cm. A/F<br />
14. Fixarea sforii <strong>la</strong> colturile zidului se face cu ajutorul scoabelor. A/F<br />
15. Ghermelele si prasnurile ajuta <strong>la</strong> xarea tocurilor de tamp<strong>la</strong>rie<br />
in golurile din pereti. A/F<br />
16. Cu ajutorul rului cu plumb se veri ca orizontalitatea. A/F<br />
17. Cu ajutorul bolobocului se veri ca orizontalitatea si verticalitatea<br />
zidului. A/F<br />
Raspunsuri: 1A, 2A, 3A, 4A, 5A, 6A, 7F, 8F, 9A, 10A, 11F, 12A, 13F, 14A, 15A, 16F, 17A.
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
Completati spatiile goale folosind cuvintele potrivite;<br />
1. <strong>Zidar</strong>iile sunt lucrari de constructii alcatuite din ……..,………,……<br />
……….,...…………….............…. etc. asezate cu respectarea unor<br />
prescriptii tehnice.<br />
2. Legatura dintre caramizi se face cu ………….prin a carui intarire se<br />
obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit,<br />
ca si cum ar consta dintr-un singur material.<br />
3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre<br />
caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri<br />
sa se suprapuna, poarta denumirea de…………sau……………a<br />
caramizilor.<br />
4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a<br />
caramizilor ca <strong>la</strong> colturile de …….de grade.<br />
5. La zidaria cu goluri neumplute,……………..care se pastreaza in<br />
aceste spatii, constituie un……………si……… al zidariei.<br />
6. La executarea zidariilor, <strong>la</strong> capatul lor sau <strong>la</strong> colturi, e <strong>la</strong> goluri, este<br />
necesar sa se foloseasca bucati de caramida(..,… si…).<br />
7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin…………………<br />
8. La taierea transversal a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai<br />
intai o …………..cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi<br />
lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.<br />
9. Cand caramida urmeaza a taiata <strong>la</strong> jumatate, ea se tine in<br />
mana…………..astfel ca linia de taiere sa e <strong>la</strong> ………..palmei.<br />
10. Ciocanul se va tine……………….pe fata caramizii, deoarece cand nu<br />
este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii………….., fara a se taia<br />
dupa crestaturi.<br />
11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul………..sau…………<br />
12. <strong>Zidar</strong>ul tine tot timpul mistria in …….., iar cu cea<strong>la</strong>lta asaza caramida<br />
pe….....<br />
13. Rosturile se executa………iar pentru curatirea…………care iese din<br />
rosturi prin apasarea caramizii se foloseste………………….<br />
14. Dupa montarea hidroizo<strong>la</strong>tiei, se trece <strong>la</strong> executarea………………..<br />
15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizo<strong>la</strong>tia se …………<br />
16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in<br />
locul canciocului se poate folosi …………………<br />
17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul veri ca………..si………….<br />
zidariei cu dreptarul, nive<strong>la</strong> si rul cu plumb.<br />
18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt mai<br />
ridicate, se ……cu lovituri usoare aplicate cu………pe un………<br />
Tehnologia meseriei - 125
126 - Tehnologia meseriei<br />
RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE<br />
1. <strong>Zidar</strong>iile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri<br />
mici, prefabricate, pietre,etc. asezate cu respectarea unor prescriptii<br />
tehnice.<br />
2. Legatura dintre caramizi se face cu mortar prin a carui intarire se<br />
obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit,<br />
ca si cum ar consta dintr-un singur material.<br />
3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre<br />
caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri sa<br />
se suprapuna, poarta denumirea de legatura sau tesere a caramizilor.<br />
4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a<br />
caramizilor ca <strong>la</strong> colturile de 90 de grade.<br />
5. La zidaria cu goluri neumplute,aerul care se pastreaza in aceste spatii,<br />
constituie un iso<strong>la</strong>tor termic si fonic al zidariei.<br />
6. La executarea zidariilor, <strong>la</strong> capatul lor sau <strong>la</strong> colturi, e <strong>la</strong> goluri, este<br />
necesar sa se foloseasca bucati de caramida( 3/4, ½ ,1/4).<br />
7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin taiere.<br />
8. La taierea transversa<strong>la</strong> a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai<br />
intai o crestatura cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi<br />
lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.<br />
9. Cand caramida urmeaza a taiata <strong>la</strong> jumatate, ea se tine in mana<br />
stanga astfel ca linia de taiere sa e <strong>la</strong> mijlocul palmei.<br />
10. Ciocanul se va tine perpendicu<strong>la</strong>r pe fata caramizii, deoarece cand<br />
nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe, fara a se taia<br />
dupa crestaturi.<br />
11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara.<br />
12. <strong>Zidar</strong>ul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cea<strong>la</strong>lta asaza caramida<br />
pe mortar.<br />
13. Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din<br />
rosturi prin apasarea caramizii se foloseste mistria.<br />
14. Dupa montarea hidroizo<strong>la</strong>tiei, se trece <strong>la</strong> executarea zidariei.<br />
15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizo<strong>la</strong>tia se curata.<br />
16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in<br />
locul canciocului se poate folosi lopata cancioc.<br />
17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul veri ca orizontalitatea si<br />
verticalitatea zidariei cu dreptarul, nive<strong>la</strong> si rul cu plumb.<br />
18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt<br />
mai ridicate, se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un<br />
dreptar.
TEST DE EVALUARE PRACTICA<br />
Tema: construieste un colt de pereti cu grosimea zidurilor de ½ caramida<br />
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea<br />
proiectului.<br />
a. Scule, unelte si materale utilizate:<br />
- Mistrie<br />
- Cancioc<br />
- Lopata cancioc<br />
- Ciocan zidar<br />
- Lopata<br />
- Lada de amestec mortar<br />
- Galeti<br />
- Rostuitoare<br />
- Targi<br />
- Sapa amestecat mortar<br />
- Caramizi<br />
- Mortar<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tie<br />
- Ghermele<br />
- Prasnuri<br />
- Buiandrugi<br />
- Sfoara<br />
b. Modalitati de realizare a proiectului:<br />
1. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a<br />
90 de grade;<br />
2. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;<br />
3. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul<br />
712205.6;<br />
4. Se va veri ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului<br />
si a rului cu plumb.<br />
5. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.<br />
6. Se va calcu<strong>la</strong> numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.<br />
Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti<br />
Tehnologia meseriei - 127
128 - Tehnologia meseriei<br />
TEST DE EVALUARE PRACTICA<br />
Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de ½<br />
caramida<br />
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea<br />
proiectului.<br />
a. Scule, unelte si materale utilizate:<br />
- Mistrie<br />
- Cancioc<br />
- Lopata cancioc<br />
- Ciocan zidar<br />
- Lopata<br />
- Lada de amestec mortar<br />
- Galeti<br />
- Rostuitoare<br />
- Targi<br />
- Sapa amestecat mortar<br />
- Caramizi<br />
- Mortar<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tie<br />
- Ghermele<br />
- Prasnuri<br />
- Buiandrugi<br />
- Sfoara<br />
b. Modalitati de realizare a proiectului:<br />
7. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a<br />
90 de grade;<br />
8. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;<br />
9. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul<br />
712205.6;<br />
10. Se va veri ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului<br />
si a rului cu plumb.<br />
11. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.<br />
12. Se va calcu<strong>la</strong> numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.<br />
Timp de lucru: 6 ore<br />
Se va lucra in echipa de 2 cursanti
TEST DE EVALUARE PRACTICA<br />
Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1<br />
caramida<br />
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea<br />
proiectului.<br />
a. Scule, unelte si materale utilizate:<br />
- Mistrie<br />
- Cancioc<br />
- Lopata cancioc<br />
- Ciocan zidar<br />
- Lopata<br />
- Lada de amestec mortar<br />
- Galeti<br />
- Rostuitoare<br />
- Targi<br />
- Sapa amestecat mortar<br />
- Caramizi<br />
- Mortar<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tie<br />
- Ghermele<br />
- Prasnuri<br />
- Buiandrugi<br />
- Sfoara<br />
b. Modalitati de realizare a proiectului:<br />
13. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a<br />
90 de grade;<br />
14. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;<br />
15. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul<br />
712205.6;<br />
16. Se va veri ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului<br />
si a rului cu plumb.<br />
17. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.<br />
18. Se va calcu<strong>la</strong> numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.<br />
Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti<br />
Tehnologia meseriei - 129
130 - Tehnologia meseriei<br />
TEST DE EVALUARE PRACTICA<br />
Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1½<br />
caramida<br />
Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea<br />
proiectului.<br />
c. Scule, unelte si materale utilizate:<br />
- Mistrie<br />
- Cancioc<br />
- Lopata cancioc<br />
- Ciocan zidar<br />
- Lopata<br />
- Lada de amestec mortar<br />
- Galeti<br />
- Rostuitoare<br />
- Targi<br />
- Sapa amestecat mortar<br />
- Caramizi<br />
- Mortar<br />
- Hidroizo<strong>la</strong>tie<br />
- Ghermele<br />
- Prasnuri<br />
- Buiandrugi<br />
- Sfoara<br />
d. Modalitati de realizare a proiectului:<br />
19. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a<br />
90 de grade;<br />
20. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;<br />
21. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul<br />
712205.6;<br />
22. Se va veri ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului<br />
si a rului cu plumb.<br />
23. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.<br />
24. Se va calcu<strong>la</strong> numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.<br />
Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti
TEST DE EVALUARE TEORETICA<br />
La propozitiile de <strong>la</strong> 1 <strong>la</strong> 10 incercuiti raspunsul corect:<br />
1. Materialele utilizate <strong>la</strong> zidarie sunt:<br />
A. Scanduri<br />
B. Otel-beton<br />
C. P<strong>la</strong>nsee din beton<br />
D. Caramizi, blocuri din beton, BCA<br />
2. In functie de lungimea caramizii, zidurile sunt:<br />
A. ¼ caramida<br />
B. ½ caramida<br />
C. 1 caramida<br />
D. 1 ½ caramida<br />
E. 1 ¼ caramida<br />
F. 2 caramizi<br />
3. Prin teserea caramizilor se intelege:<br />
A. Suprapunerea perfecta a fetelor caramizilor in zid;<br />
B. Suprapunerea deca<strong>la</strong>ta a fetelor caramizilor in zid(zig-zag);<br />
4. Rosturile intre caramizi sunt:<br />
A. Orizontale<br />
B. Vertical<br />
5. Valoarea unghiurilor <strong>la</strong> intersectia peretilor este de:<br />
A. 90 grade <strong>la</strong> peretii perpendicu<strong>la</strong>ri<br />
B. Mai mica de 90 grade <strong>la</strong> peretii in unghi obtuz;<br />
C. Mai mare de 90 grade <strong>la</strong> peretii in unghi ascutit;<br />
6. Scule folosite de zidar <strong>la</strong> zidit sunt:<br />
A. Mistrie<br />
B. Cancioc<br />
C. Ciocan zidar<br />
7. Instrumente de masura si control folosite in zidarie sunt:<br />
A. Metrul<br />
B. Ruleta<br />
C. Bolobocul<br />
D. Firul cu plumb<br />
E. Furtunul de nivel<br />
F. Micrometrul<br />
8. La trasarea unghiurilor de 90 grade cu ajutorul Teoremei lui Pitagora,<br />
se folosesc urmatoarele numere:<br />
A. 1-2-3<br />
B. 3-4-5<br />
C. 60-80-100<br />
Tehnologia meseriei - 131
9. <strong>Zidar</strong>ul, cu ajutorul nivelei veri ca:<br />
A. Orizontalitatea<br />
B. Verticalitatea zidului<br />
C. Unghiurile de inclinare<br />
10. Fixarea tocurilor de usi si ferestre in golurile din pereti, se face cu:<br />
A. Ghermele pentru tocurile metalice<br />
B. Prasnuri pentru tocurile din lemn<br />
La urmatoarele propozitii utilizati literele A(adevarat) sau F(fals) pentru<br />
a preciza tipul a rmatiei:<br />
11. Grosimea rostului orizontal este de 3,50 cm iar a celui vertical<br />
de 4,00 cm. A/F<br />
12. Fixarea sforii <strong>la</strong> capetele zidului se face prin legarea acesteia<br />
de caramizi. A/F<br />
13. Suprapunerea caramizilor in zig-zag, poarta denumirea<br />
de legatura sau tesere a caramizilor. A/F<br />
14. Cand caramida se taie <strong>la</strong> jumatate, ea se tine in mana stanga astfel<br />
ca linia de taiere sa cada <strong>la</strong> mijlocul palmei. A/F<br />
15. Pozitia ciocanului va perpendicu<strong>la</strong>r pe caramida deoarece<br />
in alta pozitie, caramida se va rupe in linii strambe. A/F<br />
16. Caramizile se pot zidi cu ajutorul mistriei sau fara. A/F<br />
17. La capetele zidurilor, <strong>la</strong> colturi sau <strong>la</strong> goluri se folosesc<br />
bucati de caramida cu dimensiunile de ¾, ½,1/4 . A/F<br />
18. Inainte de inceperea zidirii primului rand de caramizi,<br />
se curata hidroizo<strong>la</strong>tia. A/F<br />
19. Caramizile, care <strong>la</strong> veri carea orizontalitatii, se constata ca fac<br />
un anumit unghi fata de orizonta<strong>la</strong>, sunt lovite usor<br />
cu ciocanul pe un dreptar. A/F<br />
20. La zidaria tencuita, rosturile se prelucreaza cu ajutorul<br />
unui rostuitor. A/F<br />
132 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE<br />
ÎN MESERIA DE<br />
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”<br />
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA<br />
DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII<br />
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic<br />
A.1.Linii<br />
Grosimea de baza (b) se alege în funcie de mrimea i natura desenului<br />
între 0, 2 i 2 mm.<br />
C<strong>la</strong>sa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume :<br />
- linia groas (b) prin cifra 1;<br />
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;<br />
- linia subire (circa b/4) prin cifra 3.<br />
Tabel 1<br />
Tipul liniei Destinaia<br />
Groas (C1i)<br />
Contururi de seciune sau tabele; chenare<br />
pentru desene;<br />
Mijlocie (C ) 2<br />
Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de<br />
nivel principal; Construcii geometrice.<br />
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,<br />
axe de goluri <strong>la</strong> ui i ferestre, linii de ruptur<br />
i întrerupere ;<br />
Continu Subire (C ) 3 Linii de referin sau de indicaie pentru cote,<br />
notri sau observaii fcute pe desen;<br />
Curbe de nivel curente;<br />
Contururi de seciuni rabtute.<br />
Intrerupt (l) Mijlocie (l ) 2 Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;<br />
Linie-punct<br />
(p)<br />
Mijlocie (P ) 2<br />
Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate<br />
<strong>la</strong> C i P . 3 3<br />
Axe geometrice ale pieselor componente;<br />
Trasee de secionare;<br />
Subire (P ) 3 Linii de întrerupere;<br />
Pri situate în faa p<strong>la</strong>nului de<br />
secionare.<br />
A.2. Cotarea<br />
A.2.1. Reguli generale;<br />
Prin cotarea unul desen de construcii se înelege înscrierea în acel desen<br />
a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i c<strong>la</strong>r<br />
a tuturor elementelor construciei.<br />
Cotarea trebuie fci în aa fel încât s nu e nevoie de calcule suplimentare<br />
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct<br />
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor<br />
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.<br />
Desen tehnic - 135
A.2.2.Elementele cotrii sunt:<br />
- cota, care indic valoarea<br />
numeric a dimensiunii considerate,<br />
în unele cazuri poate <br />
exprimat i printr-o liter;<br />
- linia de cot, care indic<br />
lungimile sau unghiurile <strong>la</strong> care<br />
Fig. 2<br />
se refer cota;<br />
- liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc în<br />
cazurile când linia de cot nu taie conturul elementului;<br />
- liniile de indicaie sau de referin (linii frânte), care se folosesc<br />
când spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este su cient pentru<br />
înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru<br />
diferite alte notri;<br />
- cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a<br />
elementelor i un reper ales;<br />
- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.<br />
Liniile ajuttoare pot s înceap direct de <strong>la</strong> reprezentarea elementului<br />
sau de <strong>la</strong> o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendicu<strong>la</strong>re<br />
pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional,<br />
liniile ajuttoare pot s se întretaie cu liniile de cot <strong>la</strong> 45° sau 60°, dac<br />
cotarea devine astfel mai c<strong>la</strong>r. La reprezentrile conturate cu linii groase,<br />
liniile ajuttoare se duc <strong>la</strong> exteriorul conturului (vezi Fig.1).<br />
136 - Desen tehnic<br />
Fig. 1<br />
Fig. 3
Fiecare cot are o linie de cot<br />
corespunztoare. Liniile de contur, Fig. 4<br />
axele, liniile ajuttoare i prelungirile<br />
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.<br />
Liniile de cot se traseaz paralel cu<br />
dimensiunile <strong>la</strong> care se refer.<br />
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau<br />
a elementelor cu alte curburi, linia de<br />
cot se duce echidistanat de curba<br />
elementului sau prin trans<strong>la</strong>tarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare<br />
care s e normale <strong>la</strong> curb sau paralele între ele.<br />
Fig. 5<br />
Deasupra cotelor, msurând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (^).<br />
Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circu<strong>la</strong>r, cu cerc în vârful<br />
unghiului i se delimiteaz cu <strong>la</strong>turile unghiului sau cu prelungirea acestora<br />
prin linii ajuttoare.<br />
Delimitrile liniilor de cot, se indic prin puncte, linioare scurte <strong>la</strong> 45°<br />
fa de linia cotei, sau sgei.<br />
Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu<br />
puncte, când se opresc pe o suprafa i cu sgei, când se opresc pe o linie.<br />
Pe ace<strong>la</strong>i desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot.<br />
In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici,<br />
sgeile extreme pot p<strong>la</strong>sate <strong>la</strong> exterior i intrmediar înlocuite cu puncte.<br />
Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare<br />
se vor trasa urmând direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4).<br />
Fig. 6<br />
Desen tehnic - 137
Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,<br />
pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau<br />
de indicarea stratului.<br />
Cotele dimensiunilor prezentate <strong>la</strong> scar se subliniaz, cu excepia<br />
elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i<br />
trebuie veri cate <strong>la</strong> faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).<br />
Pe desenele de ansamblu, dac speci cul desenului nu are alte<br />
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic în metri, cu dou<br />
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic<br />
în centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form<br />
de exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic<br />
dup speci cul desenului (Fig.6).<br />
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,<br />
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.<br />
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor<br />
cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor 63,<br />
115, 24, 365 cm sau 63, 115, 240, 365 mm.<br />
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional 0. Aceast notare<br />
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circu<strong>la</strong>re. In cazul cercurilor<br />
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin ace<strong>la</strong>si centru si se va folosi<br />
cotarea <strong>la</strong> exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).<br />
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R<br />
dac nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc<br />
se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, în caz c nu sunt<br />
determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat în<br />
cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei<br />
se va trasa în direcia centrului i se va proceda ca în Fig.8.<br />
Dac în reprezentare, linia de<br />
Fig. 8<br />
cot a razelor, diametrelor sau<br />
unghiurilor este mai mic de 6<br />
mm, sgeile se indic dinspre<br />
exterior, sau se utilizeaz o<br />
linie de referin (vezi Fig. 9).<br />
Cotele se scriu imediat<br />
deasupra liniei de cot, fr s<br />
138 - Desen tehnic<br />
Fig. 7<br />
Fig. 9
e lipite de aceasta i pe cât posibil <strong>la</strong> mijlocul intervalului. Se recomand<br />
înltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.<br />
La reprezentrile fcute <strong>la</strong> aceeai scar, pe aceeai p<strong>la</strong>n, scrierea cotelor<br />
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de înclinarea<br />
liniei de cot se face astfel încât s poat citit din fa i din dreapta, desenul<br />
având poziia normal (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea<br />
liniilor de cot cu înclinarea cuprins în zona de 30° haurat (Fig.10).<br />
Valoarea unghiurilor se<br />
va scrie dup aceeai regul<br />
pe linia de cot circu<strong>la</strong>r,<br />
înclinarea liniei de cot<br />
ind asemuit cu cu direcia<br />
coardei unghiului respective<br />
(vezi Fig.10).<br />
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic<br />
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia<br />
de cot, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau<br />
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv în intervalul cotei<br />
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul p<strong>la</strong>nului din Fig. 7.<br />
Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s e intersectate de linii<br />
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile<br />
unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor ( g.11).<br />
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot <br />
induicate pân <strong>la</strong> axa sa de simetrie într-o singur parte; cotele generale se<br />
indic obligatoriu complete.<br />
Dac elementul simetric este reprezentat numai pân <strong>la</strong> axa sa de simetrie,<br />
cotele se vor indica i raporta pân <strong>la</strong> aceast ax (Fig.12).<br />
In cazul elementelor circu<strong>la</strong>re, linia de cot întrerupt depete cu 5-10<br />
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul<br />
conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie<br />
cu semnul:<br />
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i având sensul<br />
de urcare pentru scri, rampe de circu<strong>la</strong>ie etc. i de coborâre pentru pantele<br />
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie<br />
sub form de raport sau de procent fcut între proiecia pe vertical i cea pe<br />
orizontal a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra sgeii (Fig. 13).<br />
Exemplu de calcul al pantei:<br />
1,50-0,90 x<br />
l00=15%<br />
4,00<br />
Fig. 10<br />
Fig. 11<br />
In p<strong>la</strong>nuri, sgeile care indic direcia pantelor <strong>la</strong> rampe i scri, vor avea<br />
lungimile elementului respectiv.<br />
Desen tehnic - 139
Distana într dou linii succesive, ca i distana între linia de cota i<br />
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta<br />
aceast distan, se admite întreruperea liniei de cot care, dup necesiti,<br />
poate trasat <strong>la</strong> o distan mai mare fa de elementul cotat.<br />
Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie<br />
se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul<br />
cotelor (Fig.12).<br />
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru<br />
cotele pariale -în imediata apropiere a conturului elementelor- i terminând<br />
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:<br />
- intersectarea liniilor de cot între ele sau cu liniile ajuttoare ale altora;<br />
- ptrunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezentrii<br />
obiectului;<br />
- trecerea liniilor de cot prin goluri;<br />
- intersectarea liniilor de indicaie sau de referin;<br />
- trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de<br />
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele<br />
învecinate sau traversate;<br />
- repetarea cotelor pe un ace<strong>la</strong>i element, sau pe mai multe reprezentri<br />
ale acestuia din ace<strong>la</strong>i desen.<br />
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale<br />
utilizate în desenele necotate cifric.<br />
A.2.3.lndicaii de detaliu;<br />
Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere<br />
majuscule înscrise în ptrate cu <strong>la</strong>tura de 6 -9 mm, dup scara desenului.<br />
Se recomand s se marchze cu cifre axele transversale sau radiale ale<br />
construciei i cu litere axele longitudinale sau circu<strong>la</strong>re (Fig.14).<br />
Cotele de nivel se indic în metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea<br />
sunt zero).<br />
Cotele de reper se indic prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper<br />
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate<br />
140 - Desen tehnic<br />
Fig. 12<br />
Fig. 13
Fig. 14<br />
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii<br />
nite de <strong>la</strong> parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu<br />
semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate<br />
lua ca reper i alt nivel caracteristic.<br />
Fig. 15<br />
Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, atât în seciuni i faade cât<br />
i în p<strong>la</strong>nuri, simboluri triunghiu<strong>la</strong>re (tringhi echi<strong>la</strong>teral cu înlimea egal cu<br />
a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel<br />
pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumate înnegrit;<br />
pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul<br />
neînnegrit, menionându-se care este acel nivel;<br />
în p<strong>la</strong>nuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, în care se înscrie<br />
cota.<br />
Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echi<strong>la</strong>teral<br />
folosind pe ace<strong>la</strong>i p<strong>la</strong>n o notaie unitar (Fig. 16).<br />
Fig. 16<br />
Pentru c<strong>la</strong>ritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate,<br />
braul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin, cu<br />
indicarea simbolului triunghiu<strong>la</strong>r. In funcie de c<strong>la</strong>ritatea desenului, braul<br />
poate orientat <strong>la</strong> stânga sau <strong>la</strong> dreapta, iar sgeii în jos sau în sus.<br />
Desen tehnic - 141
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii<br />
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de <strong>la</strong> axele lor <strong>la</strong> un<br />
reper determinat.<br />
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de <strong>la</strong> marginea<br />
golului <strong>la</strong> reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).<br />
Dimensiunile stâlpilor vor cotate ca în Fig 17; poziia lor se va indica,<br />
dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e<br />
prin distana dintere feele lor.<br />
La repetarea în ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe<br />
aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total între axele<br />
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs între numrul<br />
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz<br />
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).<br />
Fig. 18<br />
Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplsate diferit între<br />
ele, se pot utiliza i cote cumu<strong>la</strong>te fa de un reper comun. In acest caz<br />
linia comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu<br />
sgei pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).<br />
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, couri, anuri pentu<br />
conducte etc.) pot cotate i prin înscrierea pe o linie de referin a cotelor celor<br />
dou <strong>la</strong>turi înmulite între ele. Prima cot va <strong>la</strong>tur de baz a elementului,<br />
dup poziia sa în construcie sau din poziia normal a desenului (Fig.21).<br />
Inlimea de <strong>la</strong> care începe golul unui co de fum sau<br />
canal de venti<strong>la</strong>ie fa de nivelul pardoselii se inscrie<br />
sub cota seciunii lui i precedat de notaia h=.........<br />
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri<br />
indic nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc.<br />
Dac este necesar a se diferenia în p<strong>la</strong>n destinaia<br />
anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în plci se vor<br />
reprezenta ca în Fig. 23.<br />
142 - Desen tehnic<br />
Fig. 21<br />
Fig. 17<br />
Fig. 19<br />
Fig. 20
La scri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, i anume<br />
limea deasupra, iar înlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de <strong>la</strong><br />
palier <strong>la</strong> palier, sau în continuare.<br />
Limea pardoselelor va cotat pân <strong>la</strong> linia contratreptei (linia<br />
întrerupt). In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana <strong>la</strong> vârful<br />
treptei.<br />
Nivelul p<strong>la</strong>nului de secionare se va indica prin îngroarea liniei treptei<br />
respective.<br />
Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel<br />
respective (Fig.24). Ea se execut paralel cu unul din p<strong>la</strong>nele de proiecie pe<br />
care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i în alte<br />
poziii, cu condiia ca p<strong>la</strong>nul de tiere s e perpendicu<strong>la</strong>r pe unul din p<strong>la</strong>nele<br />
de proiecie.<br />
Seciunea orizontal fcut printr-o<br />
construcie <strong>la</strong> un nivel caracteristic se numete<br />
p<strong>la</strong>n (Fig. 6). Denumirea simpl de seciune se<br />
utilizeaz, în general, numai pentru seciunile<br />
verticale (Fig. 26 i 27).<br />
In desenele de construcii se utilizeaz<br />
dou feluri de reprezentri:<br />
- seciuni propriu-zise, în care desenul<br />
reprezint numai ceea ce gsete în<br />
p<strong>la</strong>nul de tiere (Fig. 28-a);<br />
- seciuni cu vedere, în care desenul<br />
reprezint i vederea elementelor ce se<br />
gsesc în spatele p<strong>la</strong>nului de tiere i a<br />
cror reprezentare este necesar pentru<br />
o mai bun înelegere a desenului (Fig. 28-b).<br />
Fig. 22<br />
Fig. 23<br />
Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se a a în faa<br />
p<strong>la</strong>nului desenându-le cu linie punct subire.<br />
Fig. 24<br />
Elementele secionate se coteaz cu linii mai groase, pentru a se deosebi<br />
uor de cele vzute, pentru mai mult c<strong>la</strong>ritate i în anumite cazuri, se pot i<br />
înnegri sau haura câmpurile secionate (Fig. 28 i 29).<br />
Desen tehnic - 143
In p<strong>la</strong>nuri, elementele de construcii care nu merg pân <strong>la</strong> tavan vor<br />
indicate i cotate prin trimitere <strong>la</strong> nota explicativ. în cazul pereilor<br />
despritori, înlimea lor se poate indica i prin notaia h=……<br />
scris în lungul peretelui.<br />
Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii<br />
pot s nu mai e indicate în seciuni, sau pot indicate<br />
simpli cat (de exemplu foi de ui ; buiandrugi, prefabricate<br />
Fig. 25<br />
144 - Desen tehnic<br />
de p<strong>la</strong>nee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)<br />
Urma p<strong>la</strong>nului de tiere de pe p<strong>la</strong>nul de proiecie pe<br />
care este perpendicu<strong>la</strong>r se numete traseu de secionare.<br />
Traseu de secionare are rolul de a scoate în eviden cât mai multe<br />
elemente ale unui desen i se stabilete în funcie de necesitile de indicare,<br />
prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz<br />
cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint printr-o linie-punct<br />
subire (P 3 ), având <strong>la</strong> capetele traseului i în locurile de frângere ale acestuia,<br />
segmente de dreapt trasate cu linie continu groas (C 1 ). Segmentele de linie<br />
continu groas, nu trebuie su intersecteze linii de contur.<br />
Direcia de privire se indic prin sgei subiri, perpendicu<strong>la</strong>re pe traseul<br />
de secionare, care se sprijin pe segmentele groase.<br />
In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30):<br />
1. seciuni rectilinii, fcute dup un traseu drept de secionare;<br />
2. seciuni deca<strong>la</strong>te fcute dup un traseu de secionare compus dintr-o<br />
serie de segmente paralele, deca<strong>la</strong>te între ele, urma p<strong>la</strong>nului de<br />
deca<strong>la</strong>re ind perpendicu<strong>la</strong>r pe aceste segmente i reprezentat cu o<br />
linie continu subire (C 3 ) ( Fig.6 i 31);<br />
3. secuni desfurate, fcute dup un traseu de secionare în linie frânt,<br />
seciunile pariale ind desenate în ordine succesiv, desfurat. In<br />
acest caz, direcia de privire se indic <strong>la</strong> mijlocul segmentelor (Fig.6<br />
i 31). Dac este necesar a se schimba traseul de secionare <strong>la</strong> unele<br />
nivele, acesta se va indica pe p<strong>la</strong>nul ecrui nivel în parte.<br />
Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pân <strong>la</strong> axa de<br />
simetrie (Fig. 29).<br />
Fig. 26
A.3.2.Reprezentarea convenional a materialelor;<br />
Fig. 27<br />
Fig. 28 Fig. 29<br />
Fig. 30<br />
Reprezentrile convenionale ale materialelor în seciuni sunt cele din<br />
tabelul 2.<br />
Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai când în<br />
alctuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden materialele.<br />
Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului<br />
sau din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite<br />
haurarea uniform, înnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a<br />
câmpului, sau alte reprezentri, adugându-se în caz de necesitate o not sau<br />
legend explicativ.<br />
In general haurile oblice se trag <strong>la</strong> 45° fa de cadrul desenului. Dac<br />
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de p<strong>la</strong>n, o înclinare<br />
Desen tehnic - 145
de 45°, sau apropiat, haurile oblice se pot trage <strong>la</strong> 45°, fa de direcia<br />
principal din conturul elementului.<br />
In astfel de cazuri, precum i atunci când este necesar o difereniere<br />
a suprafeelor în contact, se pot folosi i hauri <strong>la</strong> 60°, respectiv 30° fa<br />
de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente.<br />
Pe câmpuri învecinate, haurile cu aceeai înclinare se decaleaz sau se<br />
inverseaz.<br />
Tabel 2<br />
Materialul Reprezentarea Materialul<br />
Beton armat monolit <strong>la</strong><br />
Reprezentarea<br />
Pmânt stânc<br />
scara >1: 50<br />
Beton armat <strong>la</strong> scara<br />
1:50<br />
Umplutur<br />
Piatr natural<br />
Zidrie în general<br />
146 - Desen tehnic<br />
Metal: pro le i bare<br />
rotunde<br />
Lemn în seciune<br />
longitudinal<br />
Lemn în seciune •<br />
transversal<br />
Zidrie de prâmat Izo<strong>la</strong>ie termic, fonic, etc.<br />
Tencuial Izo<strong>la</strong>ie hidrofug<br />
Mozaic<br />
Azbociment, produse din<br />
ipsos<br />
Rabi Geam<br />
Beton simplu<br />
Indiferent de material,<br />
pentru dimensiuni mici<br />
ale câmpului, haurare<br />
uniform
Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai<br />
dease, în funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea<br />
seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea<br />
aceluiai material, trebuie s e identic pe toate desenele <strong>la</strong> aceeai scar a<br />
unuia i aceluiai element.<br />
In seciunile <strong>la</strong> care prile componente în contact sunt din ace<strong>la</strong>i<br />
material, se modi c distana dintre hauri.<br />
Reprezentarea convenional într-o seciune a umpluturilor, materialelor<br />
în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng liniile de<br />
contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz; dac în reprezentare<br />
se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe întreaga suprafa a<br />
câmpului (Fig. 31).<br />
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor<br />
se poate face numai pe o fâie îngust, <strong>la</strong> marginea câmpului. Dac este<br />
necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai<br />
pe o poriune redus în zona de contur a câmpului respectiv.<br />
A.4. Rupturi;<br />
Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i<br />
îndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat în vederea<br />
unei reprezentri simpli cate i mai reduse ca întindere.<br />
Liniile de ruptur sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate<br />
în Fig. 38. Când ruptura delimiteaz mai multe elemente din ace<strong>la</strong>i material,<br />
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32).<br />
Fig. 32 Fig. 33<br />
Fig. 31<br />
Desen tehnic - 147
In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea<br />
întreruperii se poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea<br />
liniilor de ruptur nu este necesar <strong>la</strong> câmpurile haurate sau cu reprezentri<br />
convenionale de materiale din seciuni (Fig.31).<br />
A.4.1.Ui i ferestre;<br />
In desenele executate <strong>la</strong> scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se<br />
reprezint în p<strong>la</strong>n ca în Fig. 34.<br />
Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuie, ue asemenea<br />
sensul deschiderii uilor. In desenele executate <strong>la</strong> scara 1:50 i mai mari,<br />
reprezentrile sunt indicate în tabelul 3.<br />
Tabel 3<br />
Denumire Reprezentarea convenional<br />
Ui simple, fr prag<br />
Ui simple, cu prag<br />
148 - Desen tehnic<br />
Fig. 34<br />
Fig. 35
Ui duble, cu<br />
deschidere în ambele<br />
sensuri, fr prag<br />
Ui duble, cu<br />
deschidere în ambele<br />
sensuri, cu prag<br />
Ui duble, cu<br />
deschidere în ace<strong>la</strong>i<br />
sens, cu prag<br />
Ui batante<br />
Ui (g<strong>la</strong>svanduri) cu<br />
pri <strong>la</strong>terale xe<br />
Ui glisante<br />
Ui turnante<br />
OBSERVAII:<br />
Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modu<strong>la</strong>te ale golurilor în perei astfel;<br />
limea golului<br />
înlimea golului<br />
In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uii din tabelul de tâmplrie;<br />
Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie înclinat (ua întredeschis), dac<br />
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.<br />
Desen tehnic - 149
Ui (g<strong>la</strong>svanduri) în 3<br />
i 4 canate<br />
Ua armonic<br />
Ferestre simple, fr i<br />
cu urechi<br />
Ferestre duble, fr i<br />
cu urechi<br />
Ui-ferestre, fr i cu<br />
urechi<br />
Ferestre i ui -ferestre<br />
cu ni de radiator <strong>la</strong><br />
parapet<br />
Ferestre duble cu<br />
obloane exterioare<br />
Ferestre cu obloane<br />
ru<strong>la</strong>nte cu ching în<br />
stânga sau în<br />
dreapta<br />
Fereastr ghieu<br />
OBSERVAII:<br />
Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modu<strong>la</strong>te ale golului în perei,<br />
astfel:<br />
150 - Desen tehnic<br />
limea golului<br />
înlimea golului
- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de<br />
tâmplrie, cercurile se xeaz în exteriorul cldirii.<br />
- înlimea parapetului, de <strong>la</strong> nivelul pardoselii nite, se noteaz cu P=<br />
si se trece:<br />
- <strong>la</strong> câteva ferestre, atunci când este ace<strong>la</strong>i;<br />
- <strong>la</strong> toate ferestrele cu parapete de înlimi diferite.<br />
- niele pentru radiatoare de înclzire din perete se indic punctat ;<br />
- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea ba<strong>la</strong>malelor, se<br />
poate indica punctat sensul de deschidere.<br />
Fig. 36<br />
Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup oui., sunt cuprinse<br />
în p<strong>la</strong>nul de seciune sau situate desupra p<strong>la</strong>nului de secionare (Fig.36).<br />
Fig. 37<br />
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,<br />
cu trimitere <strong>la</strong> detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidrie în care nu se<br />
monteaz tâmplrie, se pstreaz ace<strong>la</strong>i sistem de cotare fr a se mai înscrie<br />
indicativul.<br />
Desen tehnic - 151
B. Explicarea detaliilor din desenele de executie<br />
B.1. Detaliul<br />
Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden<br />
dimensiunile i formele elementelor desenate.<br />
Scrile utilizate în desenul de execuie sunt:<br />
1. scri gra ce uzuale:<br />
- 1:200;<br />
- 1:100;<br />
- 1:50.<br />
2. scri pentru detalii:<br />
- 1:10;<br />
- 1:20.<br />
Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea în raport cu axele de<br />
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c axa zidurilor<br />
exterioare este întodeauna <strong>la</strong> 12 5 cm fa de interior iar cea a zidurilor<br />
interioare de rezisten se a în axa geometric.<br />
Poziia se mai coteaz i prin<br />
dimensiunea i distana dintre perei,<br />
prin cote interioare.<br />
Linia de cot este trasat în aa<br />
fel încât s intersecteze elementele<br />
caracteristice, <strong>la</strong> distana de minimum 1<br />
cm fa de perete.<br />
Golul din zidrie se coteaz <strong>la</strong><br />
dimensiunea lui nomina<strong>la</strong> (Fig.<br />
39) fr urechi, tencuial sau tâmplrie,<br />
printr-o fracie care <strong>la</strong> numrtor<br />
are scris limea, iar <strong>la</strong> numrtor,<br />
înlimea golului de <strong>la</strong> faa pardoselii, <strong>la</strong><br />
ui, sau de <strong>la</strong> parapet, <strong>la</strong> ferestre.<br />
In Fig 39 b. se prezint un gol de<br />
fereastr în care:<br />
- p=90; arat înlimea de <strong>la</strong> cota pardoselii (parapetul notat cu p are<br />
înlimea de 90 cm) ;<br />
- 180 cm este limea golului de fereastr;<br />
- 150 cm este înlimea golului în care se va introduce tocul de fereastr.<br />
In Fig. 40 se prezint un gol de u în care:<br />
- 90 cm este limea golului de u în care va intra tocul;<br />
- 2, 10 m reprezint înlimea golului egal cu înlimea tocului de u.<br />
Tot în aceast gur este prezentat cu linie întrerupt o fereastr <strong>la</strong> etajul<br />
inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal<br />
cu 80 cm iar înlimea ei este de 1, 80 m..<br />
152 - Desen tehnic<br />
Fig. 38
Fig. 39<br />
Arcul de cerc gurat în detaliu arat sensul de deschidere a uii.<br />
In cerculeul care însoete detaliul, se a o linie de fracie unde <strong>la</strong><br />
numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar <strong>la</strong> numitor se<br />
trece nr. p<strong>la</strong>nei (15) în care este desenat detaliul.<br />
Fig. 40<br />
Golurile exterioare <strong>la</strong> ui i ferestre se coteaz în exterior, poziia ind<br />
indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile înferioare,<br />
poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)<br />
se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse în p<strong>la</strong>nul de<br />
secionare sunt reprezentate prin linii întrerupte i prin cota respectiv a<br />
parapetului.<br />
La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, în general prefabricai.<br />
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat în (Fig. 41) ind în<br />
funcie de grosimea zidului i de limea golului.<br />
Desen tehnic - 153
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior<br />
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei<br />
provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe pro lul golului. La interior se<br />
prevede un g<strong>la</strong>f din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b).<br />
154 - Desen tehnic<br />
Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zidrie<br />
1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante<br />
a)<br />
b)<br />
Fig. 42 Detaliu fereastr<br />
a) cu g<strong>la</strong>f de lemn<br />
b) cu g<strong>la</strong>f din marmur sau plci<br />
mozaicate<br />
Fig. 43 Seciune<br />
prin pragul unei<br />
ui <strong>la</strong> balcon
La uile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior i cel din<br />
exterior se realizeaz o denive<strong>la</strong>re de 2 cm care împiedic ptrunderea apei <strong>la</strong><br />
interior.<br />
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din<br />
zidrie de crmid sau elemente prefabricate.<br />
Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat în elevaie<br />
cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat în elevaie cu linie întrerupt<br />
(Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ind desenat<br />
sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol.<br />
Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, în care se<br />
indic i poziia de montare a tâmplriei ferestrelor respective. Se coteaz<br />
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le<br />
încadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor.<br />
Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit<br />
1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din<br />
tencuial <strong>la</strong> g<strong>la</strong>f; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid<br />
Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid<br />
Desen tehnic - 155
Courile de fum i de venti<strong>la</strong>ie se reprezint în p<strong>la</strong>nuri printr-o seciune<br />
a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente<br />
prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50<br />
(Fig. 45), inând seama de amp<strong>la</strong>sarea canalelor în afara centurilor zidurilor de<br />
rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu învelitoarea (Fig.46).<br />
Courile din elemente prefabricate se reprezint ca în Fig.47. Suprafeele<br />
vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca în Fig.48.<br />
Copertina de <strong>la</strong> partea de sus a cosrilor este redata ca in g.48.<br />
Inlimea courilor se coteaz în funcie de poziia lor fa de coam (Fig<br />
50) iar <strong>la</strong> terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m).<br />
Venti<strong>la</strong>iile se reprezint i se coteaz <strong>la</strong> fel ca i courile de fum, deoarece<br />
au seciuni simi<strong>la</strong>re. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice<br />
indic i consolidarea lor în poriunea de peste ultimul nivel: armarea <strong>la</strong><br />
exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar<br />
M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.<br />
156 - Desen tehnic<br />
a) b)<br />
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate<br />
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri<br />
Fig. 46<br />
Reprezentarea<br />
strpungerii coului<br />
din crmid prin<br />
învelitoare<br />
c)<br />
Fig. 48<br />
Copertina<br />
prefabricat <strong>la</strong><br />
courile de fum
Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de venti<strong>la</strong>ie<br />
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn<br />
Fig. 50 Înlimea<br />
coului fa de coam<br />
Piesele din lemn se reprezint în desen prin semne convenionale.<br />
Dimensiunile cotate se refer <strong>la</strong> lungime, lime, adâncime sau grosime cât<br />
i <strong>la</strong> determinarea poziiei în ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut<br />
din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.<br />
C.1.Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute<br />
Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau<br />
prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie.<br />
Desen tehnic - 157
In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde:<br />
- simbolul seciunii circu<strong>la</strong>re;<br />
- reprezint diametrul mediu al pisei dat în cm;<br />
- L lungimea elementului cotat in m cu doua zecimale<br />
Lungimea Lse scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil,<br />
ea se poate trece si sub aceasta linie.<br />
C.2.Reprezentarea elementelor<br />
din materiale lemnoase ecarisate<br />
(prelucrate);<br />
In Fig. 52; a, b, c, d sunt<br />
prezentate câteva produse din lemn<br />
semiecarisat <strong>la</strong> care elementele<br />
cotrii se exprim astfel:<br />
- ruptura se reprezint cu linie<br />
frânt;<br />
- ½ arat c piesa are o<br />
seciune semirotund;<br />
- diametrul mediu al<br />
seciunii circu<strong>la</strong>re;<br />
- 1 lungimea piesei prelucrate<br />
(1=4, 35 arat c lungimea<br />
este de 4, 35 m);<br />
Semne conventionale care arat<br />
seciunea transversal a piesei;<br />
- h distanta între fetele paralele<br />
ale piesei în cm;<br />
(Fig.54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (2 =28 mm) X înlimea (24 cm);<br />
158 - Desen tehnic<br />
b)<br />
a)<br />
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund<br />
a) reprezentarea <strong>la</strong> scar 1:50<br />
b) reprezentarea <strong>la</strong> scar 1:50<br />
a)<br />
b)<br />
c)<br />
d)<br />
Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:<br />
a) lemn semirotund reprezentat <strong>la</strong> scara > 1:50<br />
b) lemn semirotund reprezentat <strong>la</strong> scara < 1:50<br />
c) lemn rotund cioplit, cu dou fee p<strong>la</strong>ne<br />
d) lemn rotund cioplit, cu dou patru p<strong>la</strong>ne
C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;<br />
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:<br />
- PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn;<br />
- PFL plci din bre din lemn.<br />
a)<br />
b)<br />
e)<br />
e)<br />
f)<br />
g)<br />
h)<br />
c)<br />
d)<br />
Fig. 53 Cotarea lemnului<br />
prelucrat:<br />
e) scândur aezat pe <strong>la</strong>t<br />
f) scândur aezat pe muchie<br />
g) rigl<br />
h) grind<br />
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate<br />
din lemn:<br />
a) p<strong>la</strong>caj; b) panel secionat transversal; c) panel secionat<br />
longitudinal; d) PAL; e) PFL<br />
Desen tehnic - 159
D. Reprezentarea elementelor asamb<strong>la</strong>te<br />
Elementele de asamb<strong>la</strong>re sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele,<br />
eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu în p<strong>la</strong>nul de<br />
secionare i cu linie întrerupt când sunt în afara p<strong>la</strong>nului (Fig.55).<br />
Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm.<br />
In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor în pachetul de imbinat<br />
unde:<br />
- c este grosimea piesei i ea nu trebuie s e mai mic de 4xd pentru a<br />
se împiedica crparea pieselor;<br />
- d este diametrul cuiului folosit <strong>la</strong> îmbinare,<br />
In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de<br />
prelungire, unde distana de <strong>la</strong> margina elementelor de îmbinat pân <strong>la</strong><br />
primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este<br />
diametrul cuiului.<br />
160 - Desen tehnic<br />
a) b)<br />
Fig. 55 Asamblri prin cuie:<br />
a) reprezentare obinuit;<br />
b) reprezentare simpli cat;<br />
1) cui în p<strong>la</strong>nul de secionare;<br />
2) cui în afara p<strong>la</strong>nului de secionare<br />
Fig. 56 Posibiliti de<br />
ptrundere a cuielor în<br />
parchetul îmbinat<br />
Fig. 57 Dispunerea cuielor<br />
într-o îmbinare de prelungire:<br />
a) în rânduri drepte;<br />
a) în zig-zag;
a)<br />
b)<br />
c)<br />
In Fig. 59 este prezentat o asamb<strong>la</strong>re<br />
cu buloane unde bulonul este reprezentarea<br />
simpli cat printr-o ax, piulia<br />
sub form de X iar ronde<strong>la</strong> printr-o linie<br />
perpendicu<strong>la</strong>ra pe axa bulonului.<br />
In Fig. 59, se poate observa o<br />
asamb<strong>la</strong>re cu urub unde simbolul M<br />
6x20 are urmtoarea semni caie:<br />
- M tipul letului (metric);<br />
- V 6 diametrul letului în mm;<br />
- 20 lungimea urubului în mm.<br />
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele<br />
care se reprezint printr-o linie îngroat<br />
unde 12 reprezint diametrul de 12 mm<br />
al scoabei iar <strong>la</strong> (deschiderea) = 200 mm.<br />
a)<br />
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:<br />
a) obinuit; b) spintecat;<br />
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:<br />
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru<br />
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)<br />
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea<br />
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;<br />
d)<br />
e)<br />
b)<br />
Fig. 60 Îndirea în lime<br />
a doi du<strong>la</strong>pi cu scoabe:<br />
a) vedere <strong>la</strong>teral; b) p<strong>la</strong>n;<br />
Desen tehnic - 161
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn;<br />
Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin<br />
alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente<br />
ajuttoare, pisele s capete o form, o poziie i o rezisten speci c pentru<br />
a rezista <strong>la</strong> eforturi.<br />
Dup forma i felul pe care îl au, tieturile:<br />
- chertare (Fig. 61);<br />
- cep i scobitur (Fig. 62);<br />
- cu fal (Fig.63);<br />
- cu <strong>la</strong>mb i uluc (Fig.64).<br />
Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc;<br />
c) simpl; d) în prag;<br />
E.1. Imbinarea de prelungire;<br />
Prin aceast îmbinare se asigur continuitatea în lungime a piesei din<br />
lemn aezate cap <strong>la</strong> cap i asamb<strong>la</strong>t printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).<br />
Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) p<strong>la</strong>n; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu<br />
eclise de lemn <strong>la</strong> stâlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri;<br />
162 - Desen tehnic<br />
Fig. 63 Falt<br />
Fig. 62 Cep i scobitur<br />
Fig. 64 Lamb i uluc: 1) <strong>la</strong>mb; 2) uluc
Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1)<br />
vedere; 2) seciunea A-A<br />
Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1)<br />
încruciarea în cep coad de rândunic pe<br />
toat lungimea; 2) încruciarea în cep coad<br />
de rândunic pe toat lungimea<br />
E.2.Imbinarea de solidarizare;<br />
Prin aceast îmbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru<br />
preluarea unor solicitri<br />
E.3. Imbinarea <strong>la</strong> noduri sau <strong>la</strong> intersecii de piese;<br />
In Fig. 67 este prezentat o astfel de îmbinare prin chertare:<br />
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn:<br />
Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele<br />
ind date în cm pentru dimensiuni sub un m i în m, cu dou zecimale, pentru<br />
dimensiuni mai mari de 1 m.<br />
Fig. 68 P<strong>la</strong>neu din lemn: a) p<strong>la</strong>n; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B;<br />
d) detaliu D; e) detaliu C;<br />
Desen tehnic - 163
F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:<br />
Peretii din lemn sunt repezentati in p<strong>la</strong>n prin grosimea lor. In cazul<br />
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a<br />
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de<br />
montare.<br />
P<strong>la</strong>neul de lemn (Fig. 68) se reprezint în p<strong>la</strong>n <strong>la</strong> scara 1:50 unde<br />
elementele cotrii au urmtoarea semni caie:<br />
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea<br />
de 10 cm i înlimea de 15 cm:<br />
- A-A, B-B sunt seciuni executate în anumite zone ale p<strong>la</strong>neului;<br />
- Parchet 22x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar<br />
limea de 4 cm;<br />
- Duumea oarb 2x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o lime<br />
a acesteia de 12 cm;<br />
- Scândur 24X 16 arat o grosime a sândurii de 2, 40 cm i o lime a<br />
acesteia de 16 cm;<br />
- ipci 24 x 48 arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm.<br />
F.2. arpantele din lemn:<br />
164 - Desen tehnic<br />
Fig. 69 arpanta: a) p<strong>la</strong>n; b) seciune
Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz <strong>la</strong> scrile 1:50 sau<br />
1:100 în care cuprin toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt:<br />
- seciunea longitudinal;<br />
- seciunea transversal;<br />
- detaliile execuiei.<br />
Proiecia orizontal (p<strong>la</strong>nul arpantei) este desenat dup p<strong>la</strong>nul cldirii,<br />
urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se<br />
delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz<br />
prin axele lor iar penele se reprezint <strong>la</strong> scar prin muchiile de contur. Popii,<br />
cletii, tlpile, contra ele etc., se reprezint, e <strong>la</strong> scar, e prin linii<br />
întrerupte notându-se distanele între axele scaunelor sau fermelor i toate<br />
cotele necesare pentru a stabili poziia în p<strong>la</strong>n a pieselor.<br />
F.3. Seciunea transversal a arpantei;<br />
Se deseneaz <strong>la</strong> scara <strong>la</strong> scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde înlimea arpantei<br />
precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este de nit printr-o<br />
marc înscris într-un cerc <strong>la</strong> captul unei linii de referina care se mai trec i<br />
dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).<br />
Când acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe<br />
jumtate.<br />
Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4<br />
F.4. Detaliile arpantei<br />
Desen tehnic - 165
La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i<br />
ecare nod cu îmbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.<br />
In p<strong>la</strong>na de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului,<br />
astfel: streain, strpungerile pentru couri etc.<br />
F.5. Ferme din scânduri;<br />
Se gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71).<br />
Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin<br />
pe care sunt indicate dimensiunile respective.<br />
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat<br />
G.1. Notarea fundaiilor<br />
Elementele cotrii unui stâlp se explic astfel (Fig. 72):<br />
- F este simbolul fundaiilor;<br />
- Ai este indicativul stâlpului pe care-l<br />
susine fundaia i se trece ca un indice<br />
al fundaiei (FAi) ;<br />
- A i 1 reprezint axele de trsare care se<br />
intersecteaz în dreptul stâlpului SAi<br />
i îi stabilete poziia în p<strong>la</strong>n;<br />
- SAi este indicativul stâlpului;<br />
- F1 înlocuiete indicativul FA, în cazul<br />
în care o serie de fundaii sunt identice,<br />
având aceleai forme geometrice i<br />
ace<strong>la</strong>i mod de armare;<br />
G.2. Notarea stâlpilor<br />
Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din<br />
indicativele axelor care se intersecteaz, determinând poziia stâlpului (SAi).<br />
166 - Desen tehnic<br />
Fig. 71 Ferme din<br />
scânduri btute în cuie<br />
Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui<br />
stâlp, notat cu indicativul stâlpului
Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile în cm ale seciunii stâlpului (<strong>la</strong>tura<br />
mare x <strong>la</strong>tura mic).<br />
O alt simbolizare poate Si...Sn.<br />
G.3. Notarea grinzilor;<br />
Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu<br />
majuscule (pentru p<strong>la</strong>neul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre<br />
romane I, II etc., pentru p<strong>la</strong>neele peste etaje) completat cu un indice numeric<br />
care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai p<strong>la</strong>neu. Notaia grinzilor<br />
este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin<br />
semnul de îmulire (b /,., ), unde b este limea grinzii iar h este înlimea<br />
grinzii (Fig. 73).<br />
Fig. 73.a Notarea grinzilor în p<strong>la</strong>n<br />
Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un p<strong>la</strong>n executat<br />
<strong>la</strong> scar mic<br />
Când desenul se execut <strong>la</strong> scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile<br />
sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).<br />
In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde <strong>la</strong><br />
numrtor se trece indicativul grinzii (GPi) iar <strong>la</strong> numitor se trec dimensiunile<br />
b x h unde b este limea grinzii iar h înlimea ei. Dimensiunile pot trecute<br />
i în continuarea indicativului (GPi -25 x 35).<br />
Pentru grinzile întoarse, notarea va precedat de aceast speci care:<br />
GRIND ÎNTOARS G13- 25 x 45.<br />
Fig. 74 Notarea grinzilor i stâlpilor în elevaie<br />
Desen tehnic - 167
G.4. Notarea centurilor;<br />
Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru<br />
diferenierea lor în p<strong>la</strong>n (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii<br />
astfel b x h unde b este limea centurii iar h este înlimea ei (C2- 25 x 20;.<br />
In elevaie, centurile se noteaz <strong>la</strong> fel ca i grinzile.<br />
G.5. Notarea buiandrugilor;<br />
Buiandrugii legai monolit cu p<strong>la</strong>ca sau centura se noteaz cu literele B<br />
sau G urmate de un indice numeric ce speci c tipurile asemenea cuprinse în<br />
p<strong>la</strong>n. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale<br />
b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75).<br />
In elevaie buiandrugii se noteaz <strong>la</strong> fel ca grinzile.<br />
G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton);<br />
Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult<br />
din numerotarea lor în p<strong>la</strong>n. Literele utilizate reprezint în general, poziia<br />
peretelui în construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii<br />
longitudinali cu L i pereii transversali cu T.<br />
Notaia se scrie pe proiecia în p<strong>la</strong>n a diafragmei sau deasupra liniei de<br />
contur, fr linie de referin, cum ar : D5, T8, L2.<br />
G.7. Notarea elementelor prefabricate în p<strong>la</strong>nurile de montare;<br />
Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice<br />
numeric, pentru diferenierea tipurilor.<br />
168 - Desen tehnic<br />
Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor
- Exemplu de notare <strong>la</strong> construcii din panouri mari:<br />
- I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali;<br />
- E, F- perei exteriori sau de faad;<br />
- D - perei despritori;<br />
- P - plci de p<strong>la</strong>nee.<br />
Exemplu de notare <strong>la</strong> construcii industriale:<br />
- CA -cheson de acoperi;<br />
- P - pan de acoperi;<br />
- S - stâlpi;<br />
- F - ferm etc.<br />
H. Desenarea p<strong>la</strong>nurilor<br />
Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum<br />
In desenul proiectului, p<strong>la</strong>nul este determinant reprezentând primul element<br />
al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul p<strong>la</strong>nului se rezolv simultan funciunea<br />
circu<strong>la</strong>ia sistemul constructiv si p<strong>la</strong>stica cldirii. P<strong>la</strong>nurile unei construcii<br />
sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un p<strong>la</strong>n orizontal<br />
imaginar, <strong>la</strong> o înlime de 1, 10....1, 20 m aleas în aa fel încât s taie toate<br />
elementele caracteristice ale cldirii. P<strong>la</strong>nul <strong>la</strong> scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77)<br />
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive<br />
(ziduri, stâlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se<br />
indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In p<strong>la</strong>nurile <strong>la</strong> scara<br />
1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprând<br />
Desen tehnic - 169
numai în p<strong>la</strong>nurile <strong>la</strong> scara 1:100 sau <strong>la</strong> scar mai mare. Cotele date sunt cele<br />
principale: în interior, pentru lungimi ale încperilor, pentru grosimi de ziduri,<br />
iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale.<br />
Uneori se indic i mobi<strong>la</strong>rea indicativ a p<strong>la</strong>nurilor.<br />
Scara 1:50 se utilizeaz <strong>la</strong> desenarea p<strong>la</strong>nului în proiectele de execuie<br />
(Fig.78 a i b) permiând o reprezentare c<strong>la</strong>r i o cotare amnunit a<br />
elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile<br />
de fum i canalele de venti<strong>la</strong>ie, golurile în zidrii în funcie de dimensiunile i<br />
tipurile folosite, g<strong>la</strong>furi, solbancuri, parapete, nie pentru insta<strong>la</strong>ii, nie pentru<br />
elementele de calorifer; pe p<strong>la</strong>n, reprezint scrile prin proiectarea ortogonal<br />
a acestora <strong>la</strong> nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de <strong>la</strong> subsoluri,<br />
curile de Iun sobele de înclzire etc., folosind semnele convenionale<br />
speci ce. P<strong>la</strong>nul se completeaz cu desenul pardoselilor <strong>la</strong> cmri, bi,<br />
closete, <strong>la</strong>boratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobi<strong>la</strong>rea<br />
încperilor, cu amp<strong>la</strong>sarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea<br />
tehnologiilor (în cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice),<br />
toate desenele <strong>la</strong> scara proiectului i cu indicarea utilizrii cât mai economice<br />
a spaiilor disponibile. De asemenea, pe p<strong>la</strong>n, se indic toate cotele necesare<br />
execuiei: grosimi de ziduri, dimensiunile încperilor, gabarite, deschideri<br />
de goluri i determinarea lor în p<strong>la</strong>n, niveluri, parapete etc. Este obligatorie<br />
170 - Desen tehnic<br />
Fig. 77 Reprezentarea p<strong>la</strong>nului unei cldiri <strong>la</strong> scara 1:100
Fig. 78a P<strong>la</strong>n parter<br />
cotarea corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena în tabelele de<br />
tâmplrie prin numrul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris<br />
în acestea. In p<strong>la</strong>nuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u,<br />
pentru a determina în încperi spaiul necesar bunei funcionri <strong>la</strong> deschidereînchidere,<br />
fr a stânjeni circu<strong>la</strong>ia sau amp<strong>la</strong>sarea mobilierului. Ferestrele<br />
i uile exterioare se amp<strong>la</strong>seaz urmrind axele de compoziie i principiile<br />
stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor.<br />
La ecare încpere se scrie destinaia, suprafaa ( <strong>la</strong> construciile industriale<br />
se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare<br />
încpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05<br />
i 06 etc., arat numrul camerelor uurând operaiile de recunoatere din<br />
documentaia economic. Pe p<strong>la</strong>n se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)<br />
în sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) în p<strong>la</strong>n transversal, nivelele, parapetele<br />
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti),<br />
astfel ales încât s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece<br />
<strong>la</strong> alte niveluri prin pri mai puin importante, p<strong>la</strong>nul de secionare se poate<br />
Desen tehnic - 171
deca<strong>la</strong>. Se fac trimiteri <strong>la</strong> detaliile de construcii, prin fracii înconjurate de un<br />
cerc, în care <strong>la</strong> numrtor se trece numrul p<strong>la</strong>nei al proiectului respectiv i<br />
<strong>la</strong> numitor numrul detaliului. De asemenea, pe p<strong>la</strong>n se scriu note cu referiri <strong>la</strong><br />
dispoziiile constructive, indicaii pentru întocmirea pieselor economice, etc.<br />
Pentru proiecte de trans<strong>formare</strong> sau adaptare, în legenda p<strong>la</strong>nului se<br />
menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea<br />
operaiilor de ordin constructiv.<br />
Dac unele elemente importante din încperi se a deasupra p<strong>la</strong>nului de<br />
secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui<br />
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod ru<strong>la</strong>nt, o hot de venti<strong>la</strong>ie<br />
deasupra unei maini de gtit, p<strong>la</strong>foane decorative etc.).<br />
P<strong>la</strong>nul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amp<strong>la</strong>sat e<br />
direct pe teren, e în<strong>la</strong>t cu una sau mai multe trepte, care primete cota<br />
de nivel zero <strong>la</strong> nivelul pardoselii nite a parterului corpului principu, i se<br />
reprezint în dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor:<br />
P<strong>la</strong>nul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scrilor<br />
exterioare de <strong>la</strong> intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile<br />
secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,<br />
trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea<br />
acceselor <strong>la</strong> subsol, linia soclului etc. în interior, p<strong>la</strong>nul conine piesele de<br />
intrare spaci ce parterului, holului de intrare, accesul <strong>la</strong> scri i lifturi, piese<br />
speci ce <strong>la</strong>: cldiri publice ( portar, informaii etc.).<br />
Scara este reprezentat<br />
considerând c este sec-<br />
ionat de un p<strong>la</strong>n secant<br />
<strong>la</strong> 1, 1... 1, 2 m de <strong>la</strong><br />
nivelul pardoselii. În<br />
consecin apar numai<br />
primele trepte de <strong>la</strong> pornire,<br />
linia de întrerupere<br />
dus <strong>la</strong> 45° i treptele<br />
care vin de <strong>la</strong> subsolul<br />
cldirii, secionarea scrii<br />
considerându-se înainte de<br />
palierul intermediar.<br />
În p<strong>la</strong>nurile etajului,<br />
desenul scrii apare în<br />
întregime, cu podestele<br />
respective, având liniile de<br />
întrerupere <strong>la</strong> 45°, pentru<br />
marcarea nivelului p<strong>la</strong>nului Fig. 78b<br />
secant al etajului; numai<br />
172 - Desen tehnic
scara de <strong>la</strong> ultimul nivel, dac nu are acces <strong>la</strong> pod, apare complet (Fig. 78b).<br />
Ca detalii speciale ale p<strong>la</strong>nulului etajelor apar podestele de sosire i plecare<br />
ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele<br />
exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest p<strong>la</strong>nul etajelor se reprezint <strong>la</strong><br />
fel ca p<strong>la</strong>nul parterului fr amenajrile terenului. In unele cazuri se prezint<br />
i p<strong>la</strong>nul de deasupra ultimului etaj (p<strong>la</strong>nul podului) când poate amenajat<br />
special pentru locuit (ca mansard dac este su cient de înalt).<br />
P<strong>la</strong>nul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul<br />
parterului, în întregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In<br />
general, acest p<strong>la</strong>n cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni)<br />
sau pentru accesoriile insta<strong>la</strong>iilor cldirii (central termic, garaje, postul<br />
de trans<strong>formare</strong>, spltorii, atelier de întreinere, boxe etc.) i uneori spaii<br />
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort.<br />
P<strong>la</strong>nul acoperiului<br />
se deseneaz <strong>la</strong> scrile<br />
1:100 sau 1:50, atât<br />
pentru acoperiurile<br />
cu pante, cât i pentru<br />
cele în teras. La<br />
acoperiurile cu pante<br />
se traseaz întâi liniile<br />
perimetrale, respectiv<br />
pictura, (Fig.79), apoi<br />
se duc bisectoarele<br />
unghiurilor, care se<br />
întâlnesc dou câte dou,<br />
determinând coame de<br />
pant sau dolii. Linia<br />
care unete punctele de<br />
intersecii ale coamelor<br />
pe pant formeaz coama de creast.<br />
Fig. 79 Reprezentarea p<strong>la</strong>nului<br />
învelitorii - varianta cu arpant<br />
Pentru intersecii de volume diferite, reprezentarea acoperiului se<br />
bazeaz pe ace<strong>la</strong>i principiu al trasrii liniilor de intersecie <strong>la</strong> 45°, rezolvarea<br />
ind în funcie de limea volumelor, înlimea lor, sau unghiul sub care se<br />
intersecteaz.<br />
P<strong>la</strong>nul acoperiului este proiecia în p<strong>la</strong>n orizontal a pantelor, cu<br />
trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de<br />
fum, venti<strong>la</strong>iilor, rsu torilor de <strong>la</strong> closete luminatoarelor, tabacherelor,<br />
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat<br />
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei,<br />
sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele,<br />
pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura ralizarea lor<br />
de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe car, se precizeaz valoarea<br />
Desen tehnic - 173
în procente ( de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). P<strong>la</strong>nurile acoperiurilor se coteaz<br />
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului <strong>la</strong> pictur,<br />
core<strong>la</strong>te cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toarte<br />
elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei<br />
cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de <strong>la</strong> pictur pot s nu<br />
e <strong>la</strong> ace<strong>la</strong>i nivel.<br />
Dac acoperiul are linia picturii <strong>la</strong> ace<strong>la</strong>i nivel i pantele de aceeai<br />
mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt<br />
urmtoarele: liniile vârfului sunt <strong>la</strong> aceeai distan de liniile de pictur i<br />
proiecia liniilor coamelor înclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor<br />
formate de liniile picturii sau de prelungirile lor.<br />
Pentru acoperiurile cu linia picturilor <strong>la</strong> mai multe niveluri, în primul<br />
rând se execut trasarea punctat a p<strong>la</strong>nului construciei i apoi a perimetrului<br />
versanilor.<br />
Pe p<strong>la</strong>nul acoperiului de tip teras (Fig.80) este gurat p<strong>la</strong>neul de beton<br />
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izo<strong>la</strong>iile hidrofuge i termice.<br />
Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a<br />
jgheaburilor i bur<strong>la</strong>nelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu<br />
linii punctate.<br />
Pe p<strong>la</strong>nul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de di<strong>la</strong>taie<br />
i de tasare. De asemenea, pe p<strong>la</strong>n se mai prevd rebordurile <strong>la</strong> dou cldiri<br />
174 - Desen tehnic<br />
Fig. 80 Reprezentarea p<strong>la</strong>nului învelitorii - varianta cu teras
alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizo<strong>la</strong>iei pentru<br />
antenele de televiziune, venti<strong>la</strong>ii, paratrsnete, chepenguri de acces etc.<br />
Pantele de separaie ale suprafeelor înclinate formeaz panouri în form de<br />
triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a<br />
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).<br />
P<strong>la</strong>nul terasei se deseneaz, ca i <strong>la</strong> acoperiurile cu pante, <strong>la</strong> scara<br />
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz<br />
dimensiunile generale i pariale, determinându-se poziia ecrui element<br />
din p<strong>la</strong>n.<br />
I. Desenarea seciunilor<br />
P<strong>la</strong>nurile nu pot preciza în mod explicit diferite înlimi ale construciilor<br />
proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile<br />
verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un p<strong>la</strong>n secant<br />
perpendicu<strong>la</strong>r pe p<strong>la</strong>nurile orizontale. In felul acesta se determin, <strong>la</strong> scar,<br />
diferite înlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei.<br />
Seciunea longitudinal este p<strong>la</strong>nul secant paralel cu faada longitudinal,<br />
iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de<br />
obicei prin intrarea principal a cldirii), este p<strong>la</strong>nul secant paralel cu faada<br />
<strong>la</strong>teral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei.<br />
De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frânt,<br />
trecând prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea cât mai<br />
multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea<br />
caracteristic este considerau, cea trasversal, întrucât cuprinde majoritatea<br />
elementelor constructive<br />
Traseul seciunii se marcheaz în p<strong>la</strong>nuri prin secmente liniare mai groase<br />
(linie-punct), cu vârful sgeilor indicative îndreptate spre p<strong>la</strong>nul de vedere.<br />
Intr-o cldire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta<br />
depinzând numai de interesul reprezentat din pune de vedere constructiv, în<br />
general ind preferat vederea de <strong>la</strong> dreapta spre stânga.<br />
Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i<br />
evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, p<strong>la</strong>nee, scri,<br />
podete, fundaii, acoperi etc.) ; de asemenea, redau detaliile de nisaj<br />
panta învelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar<br />
principal, seciunea vertical trebuie s treac în mod obligatoriu prin scar,<br />
pentru a scoate în eviden caracteristicile casei scrii.<br />
In seciune se arat suprapunerile zidriei de <strong>la</strong> fundaie pân <strong>la</strong><br />
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri<br />
de zidrie etc.), felul p<strong>la</strong>neelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn<br />
etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri<br />
speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor<br />
studiate <strong>la</strong> scri convenabile; de asemenea se evideniaz: înlimile de ziduri,<br />
Desen tehnic - 175
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, venti<strong>la</strong>iile,<br />
stâlpii, arcele, înlimile golurilor, g<strong>la</strong>furile, solbancurile, ferestrele cu<br />
supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte<br />
particu<strong>la</strong>riti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele <strong>la</strong><br />
scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele,<br />
trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini,<br />
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante.<br />
Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a p<strong>la</strong>nurilor, inându-se<br />
seama de axele principale i secundare luate din p<strong>la</strong>n i urmrindu-se traseul<br />
prilor secionate.<br />
Dac scara permite, pe seciuni, se gureaz i pro lul decoraiilor<br />
exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoaneîor, brâurilor,<br />
soclul etc. Desenul pornete de <strong>la</strong> cota ± 0, 00 care reprezint nivelul nit al<br />
pardoselii parterului.<br />
176 - Desen tehnic<br />
Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale<br />
Fig. 82 Reprezentarea faadei principale
J. Desenarea faadelor<br />
Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un p<strong>la</strong>n<br />
vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz întâi fada principal, cu<br />
indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele <strong>la</strong>terale; dac<br />
faadele <strong>la</strong>terale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele<br />
redau gra c aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea<br />
p<strong>la</strong>stic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor,<br />
a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a<br />
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat p<strong>la</strong>nurile<br />
tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. P<strong>la</strong>nurile, seciunile i faadele<br />
trebuie core<strong>la</strong>te, determinând împreun volumul construciei.<br />
Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din p<strong>la</strong>nuri dimensiunile pentru<br />
lungimi sau limi, iar pentru înlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot<br />
<strong>la</strong> scar se rezolv i cele<strong>la</strong>lte elemente ale faadei, care se iau din p<strong>la</strong>nele<br />
de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, pro <strong>la</strong>turilor, a soclului, a<br />
scrilor exterioare etc.<br />
Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din p<strong>la</strong>n axele principale i<br />
secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, în prima<br />
faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi<br />
se xeaz dimensiunile soclului, brâurilor, pro lelor etc.<br />
Desenarea elementelor funcionale i p<strong>la</strong>stice ale faadelor începe de <strong>la</strong><br />
linia de pmânt pân <strong>la</strong> coama acoperiului sau linia superioar a parapetului<br />
terasei.<br />
In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele<br />
cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad.<br />
La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz într-o form schematic,<br />
reprezentând în special volumele i golurile.<br />
La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical<br />
i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr,<br />
cu desenele respective; crmida aparent; p<strong>la</strong>cajele ceramice, piatra brut<br />
sau în apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sclupturi; betonul aparent; bârnele<br />
din lemn etc.<br />
Acoperiul se deseneaz în pante, în teras sau cu formele speci ce;<br />
indicativ se redau: materialele învelitorii (ig<strong>la</strong>, ia, indri<strong>la</strong> etc.), forma<br />
streainilor i a cornielor, cu pro lurile de legtur, conform cu indicaiile<br />
date <strong>la</strong> construciile gra ce. Pe desen se gureaz i elementele accesorii,<br />
ca: jgheaburi, bur<strong>la</strong>ne, lucarne, tabachere, couri, venti<strong>la</strong>ii etc. De asemenea<br />
se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri,<br />
cerdacuri, copertine, decrouri, pro luri, scri exterioare, trotuare, parapete,<br />
jardiniere, balustrade etc.<br />
Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e cât<br />
mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea<br />
Desen tehnic - 177
diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot reprezentate în p<strong>la</strong>nuri.<br />
Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun de referin, vertical;<br />
de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru<br />
gsirea detaliilor de faad în p<strong>la</strong>nele respective.<br />
In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i<br />
de nisaj, care nu apar su cient de c<strong>la</strong>r în cadru desenului efectuat <strong>la</strong> scara<br />
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad,<br />
pe seciunea transversal sau longitudinal, în p<strong>la</strong>n i chiar pe faade, sunt<br />
incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri <strong>la</strong> p<strong>la</strong>nele<br />
care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz <strong>la</strong> scara 1:5, pentru<br />
elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar <strong>la</strong> scara 1:1, dac se detaliaz<br />
tâmplria sau alte elemente care nu pot su cient de explicite <strong>la</strong> o scar mai<br />
mic.<br />
Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este<br />
limitat, depinzând de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor<br />
elemente. Aceste detalii trebuie s e su ciente ca numr i grad de detaliere,<br />
pentru a face posibil execuia.<br />
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant;<br />
b) detaliu corni cu jgheab, varianta <strong>la</strong> p<strong>la</strong>neu-teras.<br />
178 - Desen tehnic
K. P<strong>la</strong>nuri de cofraj<br />
Aceste p<strong>la</strong>nuri se întocmesc <strong>la</strong> scara 1 : 50 iar în funcie de c<strong>la</strong>ritate i<br />
complexitate, <strong>la</strong> scrile: 1 : 20 sau 1 : 100.<br />
P<strong>la</strong>nul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale<br />
cofrajului.<br />
Stâlpii de sub p<strong>la</strong>neu se reprezint secionai (Fig. 76 a).<br />
P<strong>la</strong>nul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii între<br />
niveluri, din unul sau dou podete i p<strong>la</strong>ca înclinat care constituie rampa<br />
scrii (Fig.77a). Cotele în p<strong>la</strong>n determin dimensiunile podestului, grosimea<br />
zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de începere i<br />
terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia.<br />
Pe podestul de <strong>la</strong> parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele<br />
de nivel re<strong>la</strong>tive (cotele de niel <strong>la</strong> faa nit a plcii).<br />
Pe p<strong>la</strong>n se speci c marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i<br />
p<strong>la</strong>nul de armare, se indic i tipul de oel folosit.<br />
Fig. 84 Copertin din beton armat: a) p<strong>la</strong>n cofraj<br />
Desen tehnic - 179
Bibliogra e:<br />
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i<br />
Al. Constantinescu;<br />
2. Desen de construcii i insta<strong>la</strong>ii-autori: Veronica Florea,<br />
Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu;<br />
3. Cartea zidarului;<br />
4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu<br />
180 - Desen tehnic
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE<br />
ÎN MESERIA DE<br />
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”<br />
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA<br />
NOIUNI DE ORGANIZARE<br />
I LEGISLAIA MUNCII<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 1
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII<br />
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor<br />
în cadrul economiei de pia<br />
Noiunea de pia.<br />
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa<br />
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de<br />
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,<br />
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma<br />
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de<br />
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.<br />
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât re<strong>la</strong>iile care au ca obiect<br />
un bun oarecare, cât i re<strong>la</strong>iile care se refer <strong>la</strong> sfera serviciilor, e c este<br />
vorba de utilizri industriale i asimi<strong>la</strong>te acestora, e c se refer <strong>la</strong> destinaii<br />
privind consumul individual.<br />
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice<br />
produs ce face obiectul re<strong>la</strong>iilor de pia trece, înainte de a intra în consum,<br />
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circu<strong>la</strong>ie,<br />
generând o multitudine de re<strong>la</strong>ii care fac ca structura pieei s aib un caracter<br />
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin<br />
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de<br />
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în re<strong>la</strong>iile de pia, localizarea<br />
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat<br />
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.<br />
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, întradevr,<br />
piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care<br />
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa<br />
secvenial.<br />
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta<br />
asupra celor<strong>la</strong>lte componente ale economiei de pia.<br />
Piaa construciilor, particu<strong>la</strong>ritate a mediului economic.<br />
Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu în general,<br />
se impune, pe lâng studierea i cunoaterea structurii i a particu<strong>la</strong>ritilor<br />
domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de<br />
manifestare în cadrul pieei respective, având totodat în vedere condiiile<br />
reale de desfurare a activitii în construcii.<br />
Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele<br />
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor<br />
activiti economice, sociale i politice.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 183
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identi carea<br />
unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii în<br />
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.<br />
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, în contextul<br />
economiei de pia, e ciena activitii în construcii, principalul deziderat al<br />
oricrei activiti economice i care este în prezent în primul rând rezultatul<br />
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i<br />
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,<br />
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan<br />
economic.<br />
Aspectele speci ce ale pieei construciilor sunt determinate, în<br />
mare msur, de particu<strong>la</strong>ritile acestui domeniu. În primul rând, aceste<br />
particu<strong>la</strong>riti de nesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu<br />
distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz anumite implicaii în<br />
desfurarea activitii speci ce, provocând forme de manifestare caracteristice<br />
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare în<br />
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru<br />
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particu<strong>la</strong>riti asupra<br />
e cienei economice.<br />
În cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele<br />
ce marcheaz locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale,<br />
elemente ce determin speci citatea respectivei piee, precum i câteva<br />
particu<strong>la</strong>riti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.<br />
Locul sectorului de construcii în cadrul economiei româneti<br />
Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,<br />
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i<br />
joac un rol esenial în desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i<br />
social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societii<br />
umane.<br />
Se poate, deci, a rma c progresul oricrei societi este bazat, printre<br />
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite<br />
s contribuie <strong>la</strong> refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i<br />
suprastructurii de care dispune ecare ar.<br />
În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor<br />
respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de<br />
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,<br />
cât i în calitatea sa de bene ciar i gestionar al unui mare volum din fondurile<br />
alocate respectivelor investiii.<br />
Pentru o cât mai bun înelegere a aspectelor referitoare <strong>la</strong> locul i<br />
importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui<br />
184 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora<br />
se poate asigura simultan o argumentaie tiini c i pragmatic, prezentul<br />
studiu apeleaz <strong>la</strong> o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,<br />
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul<br />
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului<br />
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru<br />
a înfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor<br />
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale in uenelor<br />
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii româneti.<br />
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de<br />
construcii în cadrul economiei româneti<br />
Solicitrile societii <strong>la</strong> care trebuie s rspund sectorul construciilor.<br />
În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou orientare,<br />
în direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii<br />
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau<br />
de mediu. Principalele cerine <strong>la</strong> care trebuie s rspund sectorul construciilor<br />
în România, ar a at în plin proces de dezvoltare i restructurare economic,<br />
sunt: asigurarea locuinelor pentru popu<strong>la</strong>ie, dezvoltarea i modernizarea<br />
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum<br />
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,<br />
în general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i<br />
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,<br />
amenajrii teritoriului i urbanismului în ara noastr. Prin strategia naional<br />
de dezvoltare economic pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul<br />
dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European. Reformele<br />
speci ce domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate în vederea<br />
materializrii strategiei respective i a valori crii disponibilitilor de care<br />
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme<br />
de conducere speci ce, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce<br />
apar, atât <strong>la</strong> nivelul macroeconomic, cât i în cadrul ecrui domeniu de<br />
activitate în parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin<br />
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul<br />
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea<br />
durabil a teritoriului naional, reprezint “temelia” pentru întreaga activitate<br />
economico-social i deci, în consecin, obiectivele pe care societatea<br />
româneasc i le-a xat în acest domeniu capt o importan deosebit. Cile<br />
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,<br />
care trebuie s propun soluii viabile i e ciente, capabile s ofere metode<br />
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui <strong>la</strong> dezvoltarea ritmic a<br />
economiei româneti.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 185
Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie<br />
s dein o pondere semni cativ din totalul investiiilor realizate <strong>la</strong> nivel<br />
naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în<br />
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea,<br />
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, în lucrrile<br />
de montaj ale uti<strong>la</strong>jelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de<br />
operaii prin care s-a realizat asamb<strong>la</strong>rea pe antiere a componentelor lor,<br />
precum i xarea pe fundaii a acestora.<br />
Speci citatea pieei construciilor<br />
Piaa construciilor are în vedere sistemul de re<strong>la</strong>ii speci ce generate<br />
de activitile desfurate de ctre întreprinderile care îi ofer produsele i<br />
serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i popu<strong>la</strong>iei.<br />
Drept urmare, ea se particu<strong>la</strong>rizeaz, în cadrul pieei globale, atât prin natura<br />
produselor, cât i prin speci cul clienilor pe care îi intereseaz produsele i<br />
serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare<br />
i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor.<br />
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente<br />
ale pieei globale, este necesar luarea în consideraie a unui ansamblu de<br />
elemente speci ce: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor<br />
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz<br />
oferta speci c construciilor.<br />
Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor.<br />
Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de<br />
obiective sau servicii speci ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care<br />
cerceteaz piaa, cât i pe cei ai altor uniti economice de pro l. Organizaia<br />
care apeleaz <strong>la</strong> cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile<br />
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele<br />
sale i, în aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate<br />
de cele<strong>la</strong>lte întreprinderi din ace<strong>la</strong>i domeniu de activitatea. Totodat, foarte<br />
important este i identi carea principalelor tendine de evoluie ce se<br />
manifest pe piaa construciilor.<br />
Astfel, ca i în cazul celor<strong>la</strong>lte piee, cercetarea pieei construciilor are<br />
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are în vedere<br />
identi carea utilizatorilor, natura i speci cul acestora, iar cea de a doua<br />
urmrete cuanti carea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de<br />
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare speci ce.<br />
186 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII<br />
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de<br />
construcii – ROF Societate<br />
1. Structura funcional<br />
Funciile organizaiei<br />
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de<br />
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm <strong>la</strong> el. Ne organizm<br />
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de<br />
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din<br />
memoria calcu<strong>la</strong>torului, etc.<br />
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat<br />
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,<br />
pentru a crete e ciena i calitatea muncii.<br />
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.<br />
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, <strong>la</strong> dou<br />
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii<br />
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,<br />
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur<br />
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru<br />
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante<br />
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el<br />
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri<br />
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca<br />
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai e cient. Acest<br />
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se<br />
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se<br />
realizeze structuri organizatorice mai performante.<br />
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ<br />
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide<br />
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se<br />
pot modi ca oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare<br />
permanent <strong>la</strong> cerinele mediului extern competitive sau <strong>la</strong> cerinele câmpului<br />
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea<br />
se refer <strong>la</strong> modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o<br />
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de<br />
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub<br />
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.<br />
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc<br />
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 187
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,<br />
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,<br />
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor<br />
previzionate.<br />
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte<br />
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci<br />
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece<br />
de <strong>la</strong> mediul continuu i comportamentul haotic, <strong>la</strong> un mediu structurat i<br />
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare<br />
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea<br />
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod<br />
programat i contro<strong>la</strong>bil.<br />
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr in nit<br />
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar<br />
de cele mai multe ori se accept o soluie su cient de bun, care s satisfac<br />
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.<br />
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una<br />
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se<br />
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional<br />
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric<br />
poate genera mai multe structuri funcionale.<br />
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun core<strong>la</strong>re dintre<br />
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura<br />
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile<br />
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare<br />
<strong>la</strong> schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are<br />
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se<br />
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:<br />
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,<br />
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei<br />
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional<br />
a organizaiei se refer <strong>la</strong> urmtoarele funcii sau funciuni:<br />
a) cercetare-dezvoltare,<br />
b) producie,<br />
c) comercial,<br />
d) nanciar-contabil,<br />
e) de personal.<br />
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai<br />
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe<br />
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider<br />
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a<br />
188 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie<br />
<strong>la</strong> realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare<br />
unei singure persoane”.<br />
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere cali carea,<br />
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se<br />
raporteaz <strong>la</strong> persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important<br />
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea<br />
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de<br />
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe<br />
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.<br />
Organizaia<br />
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente<br />
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm<br />
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,<br />
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modi c<br />
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere<br />
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu de nirea rigid i cantitativ<br />
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca<br />
multe dintre activitile i sarcinile de nite într-un anumit context de munc<br />
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în<br />
calcu<strong>la</strong>tor se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea<br />
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o<br />
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis<br />
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut<br />
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.<br />
Funcia de cercetare-dezvoltare<br />
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi<br />
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea<br />
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.<br />
Funcia de producie<br />
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care<br />
depind prin natura lor de speci cul proceselor de execuie din rm. În sens<br />
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,<br />
<strong>la</strong>nsarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor<br />
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea uti<strong>la</strong>jelor; realizarea unor<br />
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.<br />
Funcia comercial<br />
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie <strong>la</strong> realizarea<br />
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.<br />
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,<br />
dinspre organizaie spre mediul extern.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 189
Funcia nanciar-contabil<br />
În condiiile trecerii <strong>la</strong> economia de pia, importana funciei nanciarcontabile<br />
a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile<br />
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:<br />
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.<br />
Funcia de personal<br />
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,<br />
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.<br />
2. Structura organizatoric a întreprinderii<br />
Structura organizatoric este de nit ca ansamblul persoanelor, al<br />
subdiviziunilor organizatorice i al re<strong>la</strong>iilor dintre acestea astfel constituite<br />
încât s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor<br />
prestabilite.<br />
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i<br />
cuprinde dou pri:<br />
a) structura de conducere sau funcional,<br />
b) structura de producie sau operaional.<br />
În cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,<br />
funcia, compartimentul, re<strong>la</strong>iile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul<br />
ierarhic.<br />
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i<br />
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component<br />
al rmei. Obiectivele postului se regsesc în sistemul piramidal al obiectivelor<br />
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena<br />
organizaional ce poate ierarhic atunci când acioneaz asupra persoanelor<br />
i funcional când se exercit asupra unor activiti.<br />
În afara autoritii formale, titu<strong>la</strong>rii postului dein i autoritate profesional<br />
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.<br />
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din<br />
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.<br />
Functiile pot grupate în:<br />
- funcii de conducere,<br />
- funcii de execuie.<br />
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu<br />
continut simi<strong>la</strong>r i/sau complementar reunind persoane care desfoar<br />
activiti re<strong>la</strong>tiv omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit<br />
domeniu, sunt amp<strong>la</strong>sate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei<br />
singure persoane.<br />
Compartimentele pot :<br />
- operaionale,<br />
- funcionale.<br />
190 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
Re<strong>la</strong>iile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre<br />
componentele structurii stabilite prin reglementri o ciale. Re<strong>la</strong>iile<br />
organizatorice pot :<br />
- de autoritate,<br />
- de cooperare,<br />
- de control,<br />
- de reprezentare.<br />
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor<br />
organizatorice p<strong>la</strong>sate pe linii orizontale <strong>la</strong> aceeai distan fa de<br />
managementul de vârf al rmei.<br />
Numrul de niveluri ierarhice este in uenat de dimensionarea rmei,<br />
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena<br />
managerilor.<br />
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit<br />
de un cadru de conducere i înregistreaz valori diferite. Astfel pe vertica<strong>la</strong><br />
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizonta<strong>la</strong><br />
structurii organizatorice se ampli c pe msura trecerii de <strong>la</strong> compartimente cu<br />
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.<br />
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,<br />
materiale i nanciare condiioneaz e ciena desfurrii activitii necesare<br />
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului<br />
decizional i con guraia sistemului informaional.<br />
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite în<br />
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel <strong>la</strong><br />
armonizarea intereselor individuale i de grup.<br />
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat atât de factori<br />
endogeni cât i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat<br />
în creterea e cienei managementului rmei.<br />
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare<br />
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al re<strong>la</strong>iilor interumane stabilite<br />
spre satisfacerea unor interese personale.<br />
Aceast organizare informal, dei însoete organizarea formal<br />
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei<br />
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de<br />
pregtire, cali care i origine social.<br />
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,<br />
re<strong>la</strong>iile informale.<br />
Între cele dou tipuri de organizare este o strâns interdependen<br />
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai<br />
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.<br />
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea<br />
acesteia realizrii unor aspiraii personale.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 191
In uenele organizrii informale pot atât pozitive cât i negative, rolul<br />
managementului formal constând în cadrul organizrii formale, realizându-se<br />
astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup.<br />
Variabi<strong>la</strong> organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi<br />
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici<br />
utilizai în abordarea comparativ a mai multor rme.<br />
Variabilele organizatorice sunt:<br />
- dimensiunea rmei,<br />
- complexitatea rmei,<br />
- caracteristicile procesului tehnologic,<br />
- nivelul dotrii tehnice,<br />
- gradul de specializare i cooperare în producie,<br />
- dispoziia teritorial,<br />
- caracterul procesului de desfacere,<br />
- ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor.<br />
Acestea in ueneaz con guraia structurii organizatorice precum i<br />
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi crii factorilor care<br />
in de managementul rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz<br />
diferite metode i tehnici de conducere.<br />
C<strong>la</strong>si carea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:<br />
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i<br />
raporturile ce se stabilesc între elementele de natur funcional i operaional<br />
se disting urmtoarele tipuri de structuri:<br />
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de<br />
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui<br />
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate<br />
atribuiile conducerii <strong>la</strong> acel nivel;<br />
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor<br />
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai într-un<br />
anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de <strong>la</strong> e i ierarhici,<br />
cât i de <strong>la</strong> conducerea compartimentelor funcionale;<br />
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor<br />
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului<br />
ierarhic;<br />
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, e ciena, exibilitatea<br />
structurii:<br />
a) privat tradiionale,<br />
b) sisteme birocratice,<br />
c) sisteme moderne.<br />
3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e ciente.<br />
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i îmbuntire a structurii<br />
192 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:<br />
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele<br />
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei<br />
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;<br />
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce<br />
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei<br />
întreprinderi trebuie s se constituie într-un compartiment specializat.<br />
Exist patru criterii de core<strong>la</strong>re a compartimentelor specializate:<br />
- importana lor,<br />
- frecvena legturilor dintre ele,<br />
- interdependena lor,<br />
- competena managerului.<br />
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.<br />
Un serviciu funcional nu este e cient pentru întreprindere decât dac<br />
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,<br />
active i e ciente.<br />
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura e cient trebuie s<br />
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodi cate;<br />
e. Folosirea delegrii în cadrul procesului de conducere. Pentru<br />
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat<br />
i cât mai aproape de executani.<br />
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune<br />
parcurgerea urmtoarelor etape:<br />
- analiza obiectivelor întreprinderii,<br />
- de nirea activitilor i stabilirea coninutului lor,<br />
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea re<strong>la</strong>iilor dintre<br />
ele,<br />
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,<br />
- evaluarea funcionalitii i a <strong>la</strong>turii constructive a întreprinderii.<br />
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit<br />
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe<br />
conceptele tiinei manageriale.<br />
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii.<br />
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele<br />
documente:<br />
a) regu<strong>la</strong>mentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i<br />
anume:<br />
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,<br />
actul normativ de în inare, obiectul de activitate, tipul societii,<br />
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;<br />
- partea a doua se refer <strong>la</strong> atribuiile rmei;<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 193
- în partea a treia se fac precizri cu privire <strong>la</strong> conducerea rmei.<br />
Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,<br />
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive<br />
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i<br />
director pe funciuni;<br />
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de re<strong>la</strong>ii pentru ecare<br />
compartiment funcional i operaional;<br />
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;<br />
b) a postului este un document operaional important ce prezint în<br />
detaliu elementele cerute unui sa<strong>la</strong>riat pentru ca acest s-i poat exercita în<br />
condiii normale activitatea.<br />
Fia postului cuprinde:<br />
- denumirea i obiectivele postului,<br />
- compartimentul din care face parte,<br />
- competenele i responsabilitile,<br />
- cerinele referitoare <strong>la</strong> studii, vechime i aptitudini.<br />
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui<br />
sa<strong>la</strong>riat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.<br />
c) organigrama - o reprezentare gra c a structurii organizatorice a<br />
întreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:<br />
- compartimente,<br />
- nivelurile ierarhice,<br />
- re<strong>la</strong>iile organizaionale,<br />
- ponderea ierarhic.<br />
Organigrama este un instrument important folosit în analiza<br />
managementului rmei.<br />
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :<br />
- organigrame generale,<br />
- organigrame pariale<br />
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a<br />
re<strong>la</strong>iilor dintre ele, organigramele pot :<br />
- piramidale,<br />
- circu<strong>la</strong>re,<br />
- orientate de <strong>la</strong> dreapta <strong>la</strong> stânga.<br />
Post, funcie compartiment<br />
Metaforic vorbind, structura organizatoric este simi<strong>la</strong>r structurii<br />
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului în care aceasta este<br />
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,<br />
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut atât din raiuni<br />
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, cât i din raiuni<br />
funcionale care s asigure desfurarea în cele mai bune condiii a activitilor<br />
194 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea<br />
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire<br />
industrial. Dar i reciproca este adevrat, în sensul c pentru asigurarea<br />
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza<br />
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist<br />
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor<br />
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,<br />
care asigur realizarea primului în condiii de e cien economic i<br />
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul<br />
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care<br />
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate<br />
i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,<br />
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o<br />
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.<br />
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor<br />
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de<br />
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc între ele pentru<br />
realizarea în mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate în<br />
raport cu speci cul unitii respective. Atunci când este proiectat, o structur<br />
organizatoric raional i e cient trebuie s respecte urmtoarele cerine<br />
generale:<br />
- s acopere întregul spectru de activiti din organizaie;<br />
- s distribuie aceste activiti astfel încât s se evite suprapunerile i<br />
paralelismele;<br />
- s asigure continuitate i uiditate în realizarea activitilor;<br />
- s asigure respectarea unitii de conducere <strong>la</strong> ecare nivel pe cât<br />
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;<br />
- s e exibil, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum<br />
ar ampli cri în cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi în<br />
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.<br />
Realizarea unei structuri organizatorice e ciente presupune deci s se<br />
analizeze modul în care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn<br />
c structura trebuie s e gândit i proiectat în funcie de spectrul de activiti<br />
din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz s lucreze în cadrul<br />
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru<br />
o serie de instituii publice de <strong>la</strong> noi, atât înainte, cât i dup 1989, au fost<br />
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin<br />
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i<br />
atunci când se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este<br />
gândit pornindu-se de <strong>la</strong> oameni i nu de <strong>la</strong> spectrul de activiti i probleme.<br />
De aceea, în activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 195
i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia <strong>la</strong> care ne referim,<br />
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:<br />
Postul.<br />
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric<br />
cu sens complet. El se de nete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,<br />
competene i responsabiliti ce revin, în mod regu<strong>la</strong>t i permanent, unui<br />
singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea<br />
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale<br />
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii<br />
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se<br />
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,<br />
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana<br />
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune<br />
asociat unui post în vederea realizrii obiectivelor propuse constituie<br />
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint<br />
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, <strong>la</strong><br />
nivelul cerinelor impuse de calitate i e cien.<br />
Funcia.<br />
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici<br />
principale formeaz o funcie. Rezult c într-o organizaie, pentru aceeai<br />
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De<br />
exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef<br />
de secie sau ef de birou. În concordan cu procesele fundamentale dintr-o<br />
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.<br />
Ponderea ierarhic/norma de conducere.<br />
Ponderea ierarhic reprezint numrul de sa<strong>la</strong>riai condui nemijlocit de<br />
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci cul muncii, al<br />
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.<br />
De exemplu, într-o întreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea<br />
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jumtatea superioar<br />
a piramidei manageriale i poate s creasc pân <strong>la</strong> 20-30 de subalterni, pe<br />
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei<br />
Compartimentul.<br />
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene<br />
sau complementare, contribuind astfel <strong>la</strong> realizarea acelorai obiective i ind<br />
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente<br />
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii<br />
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a<br />
autoritilor în cadrul grupului, compartimentele pot :<br />
a) compartimente de baz, în care în afar de conductorul compartimentului<br />
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea<br />
196 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
subordonailor;<br />
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate<br />
unic a mai multor compartimente de baz i în care autoritatea ierarhic<br />
se execut prin delegri succesive de <strong>la</strong> conductorul principal <strong>la</strong> cel al<br />
compartimentului de baz.<br />
Nivelul ierarhic.<br />
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a <strong>la</strong> aceeai<br />
distan ierarhic fa de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz<br />
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic<br />
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu cât ponderea<br />
ierarhic are o valoare mai mic, cu atât vor mai multe niveluri ierarhice în<br />
organizaia respectiv. Cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu<br />
atât piramida managerial este mai înalt i invers, cu cât numrul de niveluri<br />
ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai ap<strong>la</strong>tizat.<br />
Conexiunile funcionale.<br />
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca între diferitele<br />
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale<br />
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea<br />
informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste<br />
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se<br />
folosesc pentru in<strong>formare</strong> reciproc i permit cooperarea între compartimente<br />
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz<br />
re<strong>la</strong>iile de management. Structurile organizatorice pot :<br />
- structuri organizatorice înalte,<br />
- structuri organizatorice p<strong>la</strong>te.<br />
Modele de structuri organizatorice<br />
În literatura de specialitate se gsesc diferite c<strong>la</strong>si cri de structuri<br />
organizatorice, care se difereniaz prin modul în care se grupeaz funciile i<br />
posturile din organigram. Cele mai importante c<strong>la</strong>se sau modele de structuri<br />
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri<br />
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 197
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII<br />
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor<br />
care in ueneaz procesul de producie<br />
1. De nirea conceptului de proces de producie:<br />
Întreprinderile productive îi realizeaz funciunea de producie prin<br />
desfurarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie<br />
contribuie atât <strong>la</strong> obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, cât i <strong>la</strong><br />
crearea unui ansamblu de re<strong>la</strong>ii de producie între persoane ce concur <strong>la</strong><br />
realizarea acestuia.<br />
Conceptul de proces de producie poate de nit prin totalitatea aciunilor<br />
contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor<br />
maini, uti<strong>la</strong>je sau insta<strong>la</strong>ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor<br />
componente în scopul transformrii lor în produse, lucrri sau servicii cu<br />
anumit valoare de pia.<br />
În cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie<br />
procesele de munc iar în anumite ramuri industriale <strong>la</strong> acestea se adaug i<br />
anumite procese industriale. inând seama de aceste componente, conceptul<br />
de proces de producie mai poate de nit prin totalitatea proceselor de munc<br />
i a proceselor naturale ce concur <strong>la</strong> obinerea produselor sau <strong>la</strong> execuia<br />
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub<br />
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente<br />
denumite ieiri.<br />
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate de nit<br />
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.<br />
Componenta principal a procesului de munc poate de nit prin<br />
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii<br />
prime, materiale sau alte componente în vederea transformrii lor în bunuri<br />
economice.<br />
2. Criterii de c<strong>la</strong>si care a elementelor componente ale procesului de<br />
producie<br />
Componentele procesului de producie pot c<strong>la</strong>si cate dup mai multe<br />
criterii:<br />
- în raport cu modul în care particip <strong>la</strong> executarea diferitelor produse,<br />
lucrri sau servicii în procesul de munc ce constituie principa<strong>la</strong> component<br />
a unui proces de producie sunt:<br />
a) procesele de munc de baz prin care se îneleg acele procese care<br />
au ca scop trans<strong>formare</strong>a diferitelor materii prime i materiale în<br />
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza<br />
a întreprinderii;<br />
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea<br />
198 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza<br />
a întreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a<br />
proceselor de munc de baz;<br />
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii<br />
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii<br />
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare<br />
atât a activitii de baz, cât i a celor auxiliare;<br />
- procesele de producie se mai pot c<strong>la</strong>si ca i în raport cu modul este<br />
execuie, dup care sunt:<br />
a) procese manuale,<br />
b) procese manual mecanice,<br />
c) procese de aparatur;<br />
- în raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:<br />
a) procese de munc directe - atunci când produsul nit se obine ca<br />
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii<br />
prime;<br />
b) procese sintetice - atunci când produsul nit se obine din mai multe<br />
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;<br />
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o<br />
gama <strong>la</strong>rg de produse.<br />
- în raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:<br />
a) procese chimice,<br />
b) procese de schimbare a con guraiei sau formei,<br />
c) procese de ansamblu,<br />
d) procese de transport.<br />
- în raport cu natura activitii desfaurate:<br />
a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii<br />
tehnologice,<br />
b) procese de depozitare sau magazinaj,<br />
c) procese de transport.<br />
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod<br />
formând un ux de producie speci c fabricrii diferitelor produse sau<br />
executrii diferitelor lucrri sau servicii.<br />
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie<br />
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o<br />
abordare dup diferite criterii:<br />
a) dup natura produciei se deosebesc:<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 199
- întreprinderi care furnizeaz servicii,<br />
- întreprinderi care îi realizeaz producia prin montaj,<br />
- întreprinderi care fabric produse prin trans<strong>formare</strong>a materiilor prime<br />
i a materialelor.<br />
În prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin<br />
intelectual care nu se concretizeaz într-un produs material.<br />
În a doua categorie intr acele întreprinderi care efectueaz numai<br />
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le<br />
achiziioneaz de <strong>la</strong> alte întreprinderi.<br />
În a treia categorie intr întreprinderile care obin produse prin trans<strong>formare</strong>a<br />
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor uti<strong>la</strong>je sau insta<strong>la</strong>ii.<br />
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot<br />
c<strong>la</strong>si ca:<br />
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,<br />
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri<br />
succesive <strong>la</strong> diferite locuri de munc grupate în ateliere sau secii de<br />
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe <strong>la</strong>turi<br />
de unicat i producie de mas;<br />
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se<br />
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime<br />
i materialelor nu se întrerupe între dou locuri de munc consecutive<br />
i necesit stocaje intermediare între posturi.<br />
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie<br />
caracterizate printr-o vitez regu<strong>la</strong>t de trans<strong>formare</strong> i de transfer i cu<br />
aprovizionare continu.<br />
c) Dup tipurile de fabricaie care de nesc re<strong>la</strong>iile întreprindere-client:<br />
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu<br />
se execut decât dup primirea unei comenzi ferme care stabilete<br />
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;<br />
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se<br />
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putând comandate<br />
imediat de clieni;<br />
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei <strong>la</strong> comand,<br />
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta<br />
în mod operativ <strong>la</strong> comanda bene ciarilor.<br />
4. Tipurile de producie, concept, criterii de c<strong>la</strong>si care, caracteristici<br />
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul întreprinderii<br />
se a într-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie<br />
se înelege o stare organizatoric i funcional a întreprinderii, determinat<br />
de nomenc<strong>la</strong>tura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare<br />
poziie din nomenc<strong>la</strong>tur, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i<br />
200 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
locurilor de munc, modul de dep<strong>la</strong>sare a diferitelor materii prime, materiale,<br />
semifabricate de <strong>la</strong> un loc de munc <strong>la</strong> altul.<br />
În practic se disting 3 tipuri de producie:<br />
- tipul de producie în serie,<br />
- tipul de producie în mas,<br />
- tipul de producie individual.<br />
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o întreprindere impune<br />
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire<br />
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control<br />
a activitii productive.<br />
Tipul de producie în mas este caracteristic întreprinderilor care fabric<br />
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut în<br />
cantiti foarte mari, adic în mas. În condiiile acestui tip de producie are<br />
loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân <strong>la</strong><br />
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie dep<strong>la</strong>sarea produselor<br />
de <strong>la</strong> un loc de munc <strong>la</strong> altul se face în mod continuu, de regul bucat cu<br />
bucat, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte<br />
mecanizate i automatizate.<br />
Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas creeaz condiii pentru<br />
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice în ux.<br />
Tipul de producie în serie caracterizeaz întreprinderile care fabric o gam<br />
mai <strong>la</strong>rg de produse în cantitii mari, mijlocii sau mici.<br />
În raport cu nomenc<strong>la</strong>torul produselor fabricate i mrimea seriilor de<br />
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de<br />
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar dep<strong>la</strong>sarea produselor<br />
de <strong>la</strong> un loc de munc <strong>la</strong> altul se face în catiti egale cu mrimea lotului de<br />
transport.<br />
Pentru dep<strong>la</strong>sarea produselor de <strong>la</strong> un loc de munc <strong>la</strong> altul se folosesc<br />
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers<br />
discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie.<br />
La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amp<strong>la</strong>sarea<br />
diferitelor maini i uti<strong>la</strong>je se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux.<br />
5. Tipul de producie individual<br />
Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam<br />
foarte <strong>la</strong>rg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executându-se în<br />
cantiti foarte reduse.<br />
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i<br />
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,<br />
uti<strong>la</strong>je i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid <strong>la</strong><br />
execuia unei varieti de feluri de produse în condiii de e cien economic.<br />
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c<br />
produsele sau piesele se dep<strong>la</strong>seaz de <strong>la</strong> un loc de munc <strong>la</strong> altul, bucat cu<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 201
ucat sau în loturi mici, folosindu-se pentru dep<strong>la</strong>sare mijloace de transport<br />
cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei<br />
<strong>la</strong>rgi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este <strong>la</strong> fel de detaliat ca <strong>la</strong><br />
tipul produciei în mas.<br />
6. Metode de organizare a produciei de baz<br />
Pornind de <strong>la</strong> marea diversitate a întreprinderilor care îi desfoar<br />
activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i<br />
tehnici speci ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avânduse<br />
în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a<br />
produciei de baz are in uen gradul de trans<strong>formare</strong> al produselor nite,<br />
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.<br />
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei în<br />
ux, pe linii de fabricaie, speci c întreprinderilor care fabric o gam redus<br />
de feluri de produse în mas sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea<br />
produciei în ux se caracterizeaz în metode i tehnici speci ce cum sunt:<br />
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i<br />
ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare <strong>la</strong> organizarea pe<br />
ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile<br />
unui grad înalt de mecanizare i automatizare.<br />
Organizarea produciei în ux se caracterizeaz prin:<br />
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub<br />
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni<br />
a executrii lor,<br />
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii<br />
pe un anumit loc de munc,<br />
- amp<strong>la</strong>sarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea<br />
executrii operaiilor tehnologice,<br />
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de <strong>la</strong> un loc de<br />
munc <strong>la</strong> altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat<br />
sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor<br />
tehnologice;<br />
- executarea în mod concomitent a operaiilor <strong>la</strong> toate locurile de munc<br />
în cadrul liniei de producie în ux;<br />
- dep<strong>la</strong>sarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de<br />
<strong>la</strong> un loc de munc <strong>la</strong> altul prin mijloacele de transport adecvate;<br />
- executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel<br />
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct<br />
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.<br />
În concluzie, se poate spune c organizarea produciei în ux se poate<br />
de ni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea<br />
locurilor de munc în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea<br />
202 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin<br />
amp<strong>la</strong>sarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii<br />
operaiilor i prin dep<strong>la</strong>sarea produselor sau pieselor de <strong>la</strong> un loc de munc<br />
<strong>la</strong> altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie<br />
desfurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.<br />
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda<br />
produciei individuale i de serie mic.<br />
În cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care<br />
execut o gam <strong>la</strong>rg de produse în loturi foarte mici sau unicate.<br />
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de<br />
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de<br />
produse unicat sau în serii mici.<br />
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:<br />
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic<br />
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz<br />
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amp<strong>la</strong>sarea<br />
unitilor i a uti<strong>la</strong>jelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.<br />
În acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s<br />
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice <strong>la</strong> o mare varietate de<br />
produse;<br />
- trecerea de <strong>la</strong> o operaie <strong>la</strong> alta a produsului are loc bucat cu bucat<br />
În acest caz exist întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce<br />
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.<br />
- pentru fabricarea produselor se e<strong>la</strong>boreaz o tehnologie în care se vor<br />
stabili urmoarele aspecte:<br />
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,<br />
b) grupele de uti<strong>la</strong>je pe care vor executate operaiile,<br />
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.<br />
Aceast tehnologie urmeaz a se de nitiva pentru ecare loc de munc.<br />
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative<br />
grupate, evideniindu-se e<strong>la</strong>borarea de tehnologii detaliate care ar necesita o<br />
mare perioad de timp i costuri ridicate.<br />
8. Tendinele actuale i de perspectiv în organizarea produciei<br />
În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi<br />
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile<br />
de e cien i competitivitate.<br />
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine<br />
speci ce dar nu constituie o soluie universal aplicabil în orice condiii.<br />
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste<br />
100 ani i constituie un mod de rspuns <strong>la</strong> modi crile aprute în mediul<br />
economic în care activeaz.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 203
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze<br />
<strong>la</strong> sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i<br />
al procesului tehnologic care trebuie realizat.<br />
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele<br />
caracteristici:<br />
1. integrabilitate,<br />
2. adecvare,<br />
3. adaptabilitate,<br />
4. dinamism structural.<br />
În practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite<br />
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse<br />
simu<strong>la</strong>t toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor<br />
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:<br />
1. Unitatea exibil de prelucrare<br />
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie<br />
multifuncional, un manipu<strong>la</strong>tor automat care poate funciona în regim<br />
automat.<br />
2. Celu<strong>la</strong> exibil de fabricaie<br />
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de<br />
prelucrare dotate cu maini contro<strong>la</strong>te direct prin calcu<strong>la</strong>tor.<br />
3. Sistemul exibil de fabricaie<br />
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate<br />
de transport, iar întreg sistemul se a sub controlul direct al unui calcu<strong>la</strong>tor<br />
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat<br />
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin<br />
intermediul calcu<strong>la</strong>torului electronic.<br />
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele<br />
avantaje:<br />
- capacitate mare de adaptare <strong>la</strong> modi crile survenite prin schimbarea<br />
pieselor de prelucrat având loc modi carea programelor de calcu<strong>la</strong>tor<br />
i nu schimbarea uti<strong>la</strong>jelor;<br />
- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;<br />
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a<br />
operatorului uman;<br />
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a<br />
sistemelor automate de transport i control;<br />
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat în funcie de<br />
necesitile de producie.<br />
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea<br />
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante<br />
asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii<br />
204 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
obotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.<br />
S-a constatat c în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este<br />
folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor<br />
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calcu<strong>la</strong>torului,<br />
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta<br />
înseamn c pericolul modi crilor tehnologice nu const în efectul acestora<br />
asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a <strong>la</strong> recunoate i<br />
deci de a-i sesiza i in uena efectele.<br />
Introducerea robotizrii modi c situaia nanciar a unitii industriale<br />
mrindu-i volumul de mijloace xe, îmbuntind condiiile de producie,<br />
ceea ce va duce <strong>la</strong> producerea anumitor perturbaii i <strong>la</strong> creterea abilitii<br />
sistemelor operative, de execuie i de conducere.<br />
Gestiunea produciei<br />
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor<br />
efectuate de o întreprindere din momentul identi crii unei cerine de pia<br />
pân în momentul distribuirii ctre bene ciari a bunurilor solicitate.<br />
În mod practic, pentru a putea identi ca activitile implicate în gestiunea<br />
produciei este necesar s se porneasc de <strong>la</strong> ciclul complet de activiti<br />
realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei<br />
lucrri.<br />
Într-o întreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea<br />
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,<br />
producia a ându-se practic <strong>la</strong> interferena acestora.<br />
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea<br />
creia se utilizeaz o serie de metode:<br />
1. Programarea liniar folosit în optimizarea alocrii resurselor<br />
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.<br />
Programarea liniar poate folosit în gestiunea produciei pentru rezolvarea<br />
unor probleme:<br />
- de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximizrii<br />
pro tului,<br />
- privind transportul produselor între locurile de munc i între acestea i<br />
punctele de distribuie,<br />
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.<br />
2. Metoda PERT<br />
Se aplic în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,<br />
<strong>la</strong> care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de<br />
prioritate i de termene.<br />
3. Metoda „Just in time”<br />
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru<br />
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 205
<strong>la</strong> reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,<br />
materiale, piese i subansambluri.<br />
9. Ciclul de producie - noiune i structur<br />
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii în<br />
cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i<br />
materialele parcurg o serie de operaii <strong>la</strong> diferite locuri de munc i în diferite<br />
secii, într-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.<br />
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile<br />
prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a <br />
transformate în semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de<br />
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul <strong>la</strong>nsrii în fabricaie<br />
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin<br />
prelucrri succesive în produse nite.<br />
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit în<br />
programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului<br />
de producie a unui produs sau lot, a e<strong>la</strong>borrii programelor operative de<br />
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de<br />
mijloace circu<strong>la</strong>nte i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de<br />
producie in ueneaz toate <strong>la</strong>turile activitii acesteia. Cu cât este mai mic<br />
durata ciclului de producie, cu atât vor folosite mai raional resursele<br />
materiale i umane în întreprindere.<br />
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care in ueneaz<br />
atât mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada<br />
de dep<strong>la</strong>sare a obiectelor muncii de <strong>la</strong> o operaie <strong>la</strong> alta.<br />
Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor<br />
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului<br />
de producie.<br />
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea<br />
duratei lui, precum i pentru identi carea msurilor tehnice i organizatorice<br />
ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia.<br />
Durata total a ciclului de producie se împarte în dou pri: perioada de<br />
lucru i perioada de întreruperi.<br />
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor<br />
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai<br />
mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele<br />
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-încheiere. Durata proceselor<br />
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub in uena condiiilor<br />
naturale, procesul de munc înceteaz, procesul de producie continu.<br />
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea<br />
operaiilor de trans<strong>formare</strong> nemijlocit a obiectelor muncii în produse nite.<br />
În cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de <strong>la</strong> un loc de munc <strong>la</strong><br />
altul i controlul tehnic de calitate.<br />
206 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul<br />
de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate<br />
întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile<br />
locului de munc.<br />
În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot grupate în:<br />
- întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii,<br />
- în afara schimbului sau de regim.<br />
10. Politici de producie<br />
O întreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici<br />
de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de<br />
resursele de care dispune i de piaa potenial.<br />
De regul se pot deosebi dou politici importante:<br />
- întreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau<br />
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate în aceeai<br />
incint sau dispersate teritorial,<br />
- întreprinderea execut, în totalitate sau parial, produse folosind<br />
componente realizate de alte întreprinderi.<br />
În primul tip de politic, întreprinderea execut politica sa iar unitile de<br />
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate într-un singur loc. Pe<br />
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic<br />
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel<br />
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,<br />
construirea de noi cldiri, atragerea sau <strong>formare</strong>a de for de munc.<br />
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri<br />
apelând în totalitate sau parial <strong>la</strong> componentele executate de alte întreprinderi<br />
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe<br />
subfurnizori este ace<strong>la</strong> care se desfoar în situaia în care o întreprindere,<br />
numit cea care d dispoziie de producie, încredineaz execuia unor lucrri<br />
care concur <strong>la</strong> realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este<br />
denumit subfurnizor.<br />
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea<br />
de ctre o întreprindere de produse, lucrri sau servicii altei întreprinderi i,<br />
deci, care intr în conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de<br />
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale între cel<br />
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de <strong>la</strong> darea comenzilor<br />
pân <strong>la</strong> efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor<br />
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,<br />
juridic, strategic atunci când nu are fonduri su ciente pentru dezvoltare sau<br />
atunci când subfurnizorii produc componente <strong>la</strong> preuri mai reduse sau de o<br />
calitate mai bun, în comparaie cu cele produse în unitile proprii sau atunci<br />
când ei sunt specializai în execuia anumitor lucrri.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 207
Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz <strong>la</strong> subfurnizori atunci când<br />
posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi<br />
antitrust, iar sub raport strategic - când exist riscul în crearea de noi capaciti<br />
proprii sau când întreprinderea urmrete ca în timp subfurnizorii s îi devin<br />
liale.<br />
În afara celor dou politici prezentate anterior, pe p<strong>la</strong>n economic exist<br />
i o politic de producie care presupune realizarea unei <strong>la</strong>rgi cooperri între<br />
întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint procesul economic<br />
prin care se stabilesc legturi strânse de producie între întreprinderi care<br />
concureaz <strong>la</strong> fabricarea diferitelor produse.<br />
Cooperarea poate :<br />
- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe,<br />
livreaz unele produse nite;<br />
- pe piese;<br />
- tehnologic - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de<br />
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte<br />
întreprinderi.<br />
Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne<br />
Consideraii generale cu privire <strong>la</strong> re<strong>la</strong>ia întreprindere - mediul ambiant<br />
Firma îi organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor<br />
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu<br />
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiini cotehnic,<br />
juridic, geogra c i demogra c ce acioneaz pe p<strong>la</strong>n naional i<br />
internaional asupra întreprinderii, in uenând re<strong>la</strong>iile de pia.<br />
Întreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component<br />
economic a acestuia.<br />
În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism<br />
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.<br />
Mediul ambiant este de trei feluri:<br />
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor<br />
vizibile;<br />
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare<br />
variat, dar în general previzibile;<br />
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare<br />
mare, cu incidente profunde asupra activitii întreprinderii i greu de<br />
anticipat;<br />
Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul,<br />
mezomediul, macromediul.<br />
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care<br />
aceasta intr în re<strong>la</strong>ii directe.<br />
208 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
Acestea sunt:<br />
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele<br />
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;<br />
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particu<strong>la</strong>re care<br />
ofer o gam <strong>la</strong>rg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;<br />
- furnizorii forei de munc sunt unitile de învmânt, o ciile forei de<br />
munc i persoanele care caut un loc de munc;<br />
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi<br />
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre<br />
consum, bunurile produse de întreprindere;<br />
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,<br />
mediile de in<strong>formare</strong> în mas i publicul consumator;<br />
- concurenii sunt rme sau persoane particu<strong>la</strong>re care-i disput aceeai<br />
categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau<br />
prestatori de servicii.<br />
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar în<br />
explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea<br />
oricror de ciene de explicare se studiaz comportamentul întreprinderii din<br />
sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate un<br />
intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii.<br />
Mezomediul trebuie s intereseze în mod deosebit sistemul de conducere<br />
al întreprinderii pentru c permite abordarea re<strong>la</strong>iilor acesteia cu mediul sau<br />
în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face<br />
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:<br />
- o anumit industrie,<br />
- o zona geogra c sau administrativ,<br />
- un grup de întreprinderi.<br />
Aceste sisteme sunt în msur s in ueneze aciunile, deciziile i<br />
rezultatele unei întreprinderi, in uena exercitat <strong>la</strong> acest nivel poate atât<br />
direct cât i indirect, dar are un caracter general, în sensul c in ueneaz<br />
toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem.<br />
Activitatea oricrei întreprinderi, ca i a celor<strong>la</strong>li ageni din cadrul<br />
micromediului întreprinderii, se a i sub in uena altor factori de mediu,<br />
care acioneaz pe o arie mai <strong>la</strong>rg.<br />
Legtura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul<br />
industrial, in uena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul<br />
întreprinderii<br />
Componentele macromediului sunt:<br />
- mediul demogra c, numrul popu<strong>la</strong>iei, structura pe sexe i grupe de<br />
vârst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea<br />
teritorial i pe medii a popu<strong>la</strong>iei, rata natalitii.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 209
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint<br />
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei<br />
întreprinderii;<br />
- mediul economic,<br />
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului în care<br />
acioneaz întreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta<br />
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,<br />
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor <strong>la</strong> nivelul concurenei;<br />
- mediul tehnologic,<br />
Întreprinderea se implic în dinamic mediului tehnologic, atât ca<br />
bene ciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din<br />
cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete<br />
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor<br />
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei<br />
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;<br />
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc<br />
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz<br />
statutul oamenilor în societate;<br />
- mediul politic re ect structurile societii, c<strong>la</strong>sele sociale i rolul lor<br />
în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare<br />
al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,<br />
zonal, internaional.<br />
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur<br />
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a întreprinderii;<br />
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare<br />
i de distribuire în spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur<br />
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,<br />
proceselor i evenimentelor speci ce unei ramuri ale economiei<br />
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii<br />
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;<br />
Re<strong>la</strong>iile întreprinderii cu mediul extern<br />
În calitatea sa de component a mediului, întreprinderea se a întrun<br />
contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr întrun<br />
ansamblu de re<strong>la</strong>ii prin care îi orienteaz i nalizeaz activitatea<br />
economic. Aceste re<strong>la</strong>ii dintre întreprindere i componentele mediului su<br />
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: re<strong>la</strong>ii de pia i re<strong>la</strong>ii<br />
de concuren.<br />
Din multitudinea de re<strong>la</strong>ii ale întreprinderii cu mediul su extern se<br />
remarc prin amploare i complexitate re<strong>la</strong>iile de pia. Acestea au ca obiect<br />
vânzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, împrumutul de capital i<br />
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de<br />
plecare în activitatea oricrei întreprinderi.<br />
210 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
Mecanismul pieei reprezint pentru întreprinderea modern termenul de<br />
confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru<br />
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.<br />
Re<strong>la</strong>iile întreprinderii cu piaa sunt re ectate i de uxul aprovizionare,<br />
producie, desfacere.<br />
De asemenea, aceast re<strong>la</strong>ie se re ect i în orientarea activitii<br />
întreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii<br />
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea<br />
rentabilitii i e cienei economice pe baza sporirii vânzrilor totale i a<br />
pro tului unitar.<br />
Re<strong>la</strong>iile întreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:<br />
- piaa mrfurilor,<br />
- piaa capitalului,<br />
- piaa forei de munc.<br />
Natura i dimensiunile re<strong>la</strong>iilor întreprinderii depind de o serie de factori<br />
generali i speci ci, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei<br />
mai importani ind: cadrul economico-social, speci cul pieei i caracterul<br />
întreprinderii.<br />
Re<strong>la</strong>iile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot<br />
grupa dup mai multe criterii:<br />
- dup obiectul re<strong>la</strong>iilor. Potrivit acestui criteriu, re<strong>la</strong>iile întreprinderii<br />
cu piaa sunt de dou feluri:<br />
- re<strong>la</strong>ii de vânzare-cumparare,<br />
- re<strong>la</strong>ii de transmitere, receptie de informaii.<br />
Re<strong>la</strong>iile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de<br />
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea,<br />
împrumutul precum i activitile de intermediere.<br />
Principalele forme pe care le îmbrac succesiv re<strong>la</strong>iile de vânzarecumparare<br />
sunt:<br />
- re<strong>la</strong>ii precontractuale<br />
- re<strong>la</strong>ii contractuale,<br />
- re<strong>la</strong>ii postcontractuale.<br />
Re<strong>la</strong>iile precontractuale se realizeaz în principal prin negociere,<br />
comand, cerere de ofert i ofert ferm.<br />
Re<strong>la</strong>iile contractuale au ca instrument principal contractul <strong>la</strong> care se<br />
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i<br />
decontarea.<br />
Re<strong>la</strong>iile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie.<br />
Re<strong>la</strong>iile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea<br />
re<strong>la</strong>iilor de vânzare-cumprare, realizându-se prin publicitate, re<strong>la</strong>ii publice<br />
i alte forme de promovare.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 211
Dup pro lul agenilor de pia, re<strong>la</strong>iile pot : cu furnizorii, cu prestatorii<br />
de servicii, cu bene ciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;<br />
Dup frecven, re<strong>la</strong>iile sunt permanente, periodice sau ocazionale;<br />
Dup gradul de concentrare, re<strong>la</strong>iile pot concentrate dimensional, spaial<br />
sau temporal i re<strong>la</strong>ii dispersate.<br />
Obiectivele economice ale întreprinderii în condiii concureiale<br />
În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce <strong>la</strong> un organism<br />
simplu care urmrete maximizarea pro tului, ci este un organism complex,<br />
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia<br />
ecrei întreprinderi.<br />
Concurena const într-o multitudine de forme de comportament ce se<br />
manifest în cadrul re<strong>la</strong>iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei<br />
clientele cât mai numeroase.<br />
Pentru a de ni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în<br />
vedere urmtoarele aspecte:<br />
- interesele i aspiraiile clientelei,<br />
- libertatea de a aciona,<br />
- interesele i aspiraiile productorilor în calitate de ofertani,<br />
- existena în mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri<br />
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau<br />
comportamente din partea agentului economic.<br />
În condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,<br />
face parte din regulile de joc ale pieei.<br />
Competitivitatea unui agent economic este determinat în principal de trei<br />
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.<br />
Ansamblul raportului de interaciune în care intr agenii economici în<br />
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere<br />
formeaz sistemul re<strong>la</strong>iilor de concuren. Mijloacele i instrumentele<br />
utilizate în re<strong>la</strong>iile de concuren se pot delimita în jurul produsului, preului,<br />
promovrii i distribuiei.<br />
Concurena este de dou tipuri:<br />
- direct, manifestat între întreprinderile care realizeaz bunuri identice<br />
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;<br />
- indirect - manifestat între întreprinderile care se adreseaz acelorai<br />
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru<br />
a se asigura desfurarea în bune condiii a activitaii economice,<br />
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune<br />
existena urmatoarelor elemente i anume:<br />
- autonomia întreprinderii,<br />
- libertatea de în inare a oricrui tip de întreprindere,<br />
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al<br />
intereselor ecrei rme,<br />
212 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
- reglementri economico- nanciare egale pentru toi agenii economici,<br />
indiferent de forma de proprietate,<br />
- <strong>formare</strong>a liber a preurilor,<br />
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,<br />
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,<br />
- reglementri c<strong>la</strong>re pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor<br />
nerentabile.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 213
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII<br />
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier<br />
Organizarea antierului<br />
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate<br />
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, insta<strong>la</strong>ii, grup sanitar, uti<strong>la</strong>je,<br />
ci de comunicaii, etc.).<br />
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea <strong>la</strong><br />
timp a materialelor, a uti<strong>la</strong>jelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc<br />
de desfurare a procesului tehnologic.<br />
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:<br />
- construcii provizorii i insta<strong>la</strong>iile necesare,<br />
- ordinea de aprovizionare cu materiale,<br />
- ordinea în care se vor aduce uti<strong>la</strong>jele (manuale i mecanizate),<br />
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,<br />
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori<br />
de alte specialiti.<br />
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce<br />
urmeaz a se desfura în antier:<br />
- veri carea mijloacelor de munc (maini, uti<strong>la</strong>je, insta<strong>la</strong>ii, dispozitive,<br />
scule, unelte, etc.),<br />
- veri carea materialelor i a elementelor auxiliare,<br />
- instruirea echipelor de lucru în activitatea speci c,<br />
- curarea, nive<strong>la</strong>rea i compactarea terenului,<br />
- conduce efectiv executarea lucrrii.<br />
P<strong>la</strong>nurile calendaristice<br />
P<strong>la</strong>nurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie<br />
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.<br />
Abaterile de <strong>la</strong> ordinea lucrrilor cuprinse în p<strong>la</strong>nul de organizare atrage<br />
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun<br />
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în<br />
mod corect.<br />
Formaiile de munc<br />
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.<br />
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete<br />
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.<br />
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre<br />
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr<br />
muncitori de diferite cali cri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru<br />
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o cali care superioar vor executa<br />
214 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
operaii i faze mai complicate iar cei cu o cali care inferioar vor executa<br />
operaii i faze mai simple.<br />
Sectoarele de lucru<br />
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împrirea lucrrii de<br />
executat.<br />
Metode de organizare a lucrrilor<br />
Exist trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în <strong>la</strong>n.<br />
Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut ace<strong>la</strong>i proces<br />
de munc, în ace<strong>la</strong>i timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrrile<br />
dintr-un sector încep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,<br />
iar pentru metoda de lucru în <strong>la</strong>n, dup terminarea unui proces de lucru dintrun<br />
sector se trece în urmtorul sector i se execut ace<strong>la</strong>i proces de lucru.<br />
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nive<strong>la</strong>rea<br />
terenului i începerea lucrrilor de organizare a antierului.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 215
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII<br />
5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile<br />
de constructii<br />
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii<br />
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a<br />
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de<br />
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii<br />
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor<br />
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.<br />
Normarea muncii cuprinde doua <strong>la</strong>turi distincte si anume:<br />
- organizarea muncii sau studiiul metodelor<br />
- masurarea muncii.<br />
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de<br />
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina<br />
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare<br />
a masurilor rezultate pe aceasta baza.<br />
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei<br />
activitati, pornind de <strong>la</strong> o metoda initia<strong>la</strong> si ajungand <strong>la</strong> o metoda perfectionata,<br />
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si<br />
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure<br />
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a<br />
acesteia.<br />
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict<br />
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor<br />
dupa metoda noua sau imbunatatita.<br />
Aceste doua <strong>la</strong>turi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea<br />
lor comuna se concretizeaza in e<strong>la</strong>borarea de norme de munca fundamentate.<br />
1. Structura procesului si a timpului de munca<br />
1.1. Structura procesului de munca<br />
Procesul de munca este <strong>la</strong>tura de baza a procesului de productie<br />
reprezentand activitatea zica, intelectua<strong>la</strong> sau mixta a executantului<br />
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in<br />
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.<br />
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului<br />
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru trans<strong>formare</strong>a<br />
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manua<strong>la</strong>, munca<br />
216 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
manua<strong>la</strong> mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii uti<strong>la</strong>jului).<br />
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei<br />
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc<br />
de munca, dotat cu uti<strong>la</strong>jele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor<br />
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.<br />
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,<br />
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare<br />
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al<br />
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de <strong>la</strong> o operatie<br />
<strong>la</strong> alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in<br />
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a<br />
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.<br />
1.2. Structura timpului de munca<br />
La e<strong>la</strong>borarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei<br />
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei<br />
in timp a tuturor celor trei elemente care concura <strong>la</strong> realizarea procesului de<br />
productie: executantul (individual sau colectiv), uti<strong>la</strong>jul si obiectul muncii,<br />
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru<br />
executant perioada de munca, pentru uti<strong>la</strong>j perioada de nefunctionare, pentru<br />
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.<br />
2. Normele de munca<br />
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea<br />
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe<br />
persoane cu cali care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate norma<strong>la</strong> in<br />
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.<br />
Norma de munca cuprinde timpul productiv (T P ), timpul pentru intreruperile<br />
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare<br />
rationa<strong>la</strong> a muncii (t 10 ), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul<br />
programului de munca (t on ), precum si descrierea procesului tehnologic,<br />
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de<br />
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.<br />
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca<br />
In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului<br />
de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,<br />
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau<br />
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera <strong>la</strong><br />
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individua<strong>la</strong>.<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 217
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot e<strong>la</strong>bora si<br />
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile<br />
si nivelul de cali care a personalului din formatia de munca normata, potrivit<br />
prevederilor indicatoarelor de cali care in vigoare.<br />
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub<br />
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de<br />
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe<br />
zi de un controlor <strong>la</strong> activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor<br />
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita<br />
unitate de timp etc.<br />
De asemenea, in unele cazuri justi cate, determinate de speci cul deosebit<br />
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma<br />
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea<br />
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.<br />
2.1.1 Norma de timp si norma de productie<br />
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima<br />
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru<br />
realizarea acestora.<br />
Prin norma de timp (de munca) – N T - se intelege timpul real necesar<br />
stabilit unui executant – care are cali carea corespunzatoare si lucreaza cu<br />
intensitate norma<strong>la</strong> – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in<br />
conditii tehnice si organizatorice precizate.<br />
Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari<br />
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre<br />
un executant – care are cali carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate<br />
norma<strong>la</strong> - in conditii tehnice si organizatorice precizate.<br />
Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute<br />
– om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,<br />
kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om,<br />
schimb – om, zi – om etc.).<br />
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de<br />
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca<br />
– pe <strong>la</strong>nga unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul<br />
acesta, norma de timp va exprimata in “ore – om – norma”.<br />
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis<br />
unitatea de masura <strong>la</strong> care se refera norma de timp eset necesar a se preciza<br />
daca norma se refera <strong>la</strong> durata executarii operatiei de intregul colectiv sau<br />
<strong>la</strong> timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul<br />
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada –<br />
norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”<br />
218 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celor<strong>la</strong>lte<br />
norme si, in primul rand, a normelor de productie.<br />
Normele de productie se utilizeaza, de regu<strong>la</strong>, in cazul productiei de masa<br />
si de serie mare, <strong>la</strong> care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o<br />
perioada mai lunga de timp.<br />
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si <strong>la</strong><br />
procesele de aparatura sau <strong>la</strong> productia cu ritm reglementat pe banda.<br />
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de<br />
deservire<br />
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie re<strong>la</strong>tiv mici sau<br />
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se<br />
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,<br />
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a uti<strong>la</strong>jelor, inde<br />
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma<br />
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu<br />
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului<br />
de ocupare in munca a personalului.<br />
Sfera de atributii (S A ) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca<br />
stabilite unui executant – care are cali carea corespunzatoare si lucreaza cu<br />
intensitate norma<strong>la</strong> – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie<br />
<strong>la</strong> care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau<br />
organizatorice precizate.<br />
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca<br />
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului<br />
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.<br />
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza<br />
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii<br />
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: <strong>la</strong> controlul<br />
personalului, <strong>la</strong> intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii<br />
de <strong>la</strong> camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din<br />
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de<br />
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si<br />
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant <strong>la</strong> postul respectiv.<br />
Norma (zona) de deservire (N D ) reprezinta locul de munca, delimitat prin<br />
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care<br />
exercita atributiile sau sarcinile de munca.<br />
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul<br />
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de<br />
timp; pentru muncitorii de <strong>la</strong> ingrijirea incaperilor de productie – numarul de<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 219
metri patrati de incapere; pentru <strong>la</strong>catusii de revizie <strong>la</strong> calea ferata – numarul<br />
de executanti din subordine etc.<br />
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de<br />
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri<br />
de munca (uti<strong>la</strong>je) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul<br />
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in<br />
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire<br />
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand<br />
numarul uti<strong>la</strong>jelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre<br />
ecare executant. De exemplu, in industria texti<strong>la</strong>, tesatorul are stabilita atat<br />
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si<br />
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.<br />
2.1.3. Norme de personal (Np)<br />
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, <strong>la</strong> procesele de aparatura, <strong>la</strong><br />
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in<br />
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,<br />
etc), in cadrul caruia executantii individuali co<strong>la</strong>boreaza <strong>la</strong> realizarea in comun<br />
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,<br />
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze<br />
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali care, sub forma unei<br />
norme de personal.<br />
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict<br />
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali care pentru realizarea,<br />
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in<br />
conditii tehnice si organizatorice precizate.<br />
De exemplu, pentru confectionat recipienti, <strong>la</strong> operatia de nituire, formatia<br />
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a<br />
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa<br />
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabutero<strong>la</strong>.<br />
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma<br />
de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se<br />
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali carea<br />
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa<br />
ecare.<br />
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de<br />
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. <strong>la</strong> baza stabilirii<br />
ei trebuie sa stea organizarea rationa<strong>la</strong> a muncii si folosirea completa de catre<br />
executanti a timpului de munca.<br />
La unele locuri de munca (de exemplu, <strong>la</strong> productia cu caracter sezonier)<br />
sarcinile de munca normate se pot modi ca, putand apare situatii in care<br />
220 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
ace<strong>la</strong>si executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de<br />
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.<br />
2.2. C<strong>la</strong>si carea normelor de munca<br />
Normele de munca se c<strong>la</strong>si ca in:<br />
- norme pe elemente, care se refera <strong>la</strong> efectuarea unei singure operatii<br />
sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de<br />
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;<br />
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,<br />
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de<br />
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regu<strong>la</strong>, decat<br />
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele<br />
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.<br />
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca<br />
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata<br />
de catre toti executantii care poseda cali carea corespunzatoare lucrarii<br />
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu<br />
intensitate norma<strong>la</strong> (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice<br />
prevazute.<br />
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico –<br />
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica<br />
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta<br />
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea<br />
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca<br />
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel e<strong>la</strong>borate incat sa nu solicite<br />
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibi<strong>la</strong> de<br />
consumat de catre un executant mediu.<br />
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor<br />
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor<br />
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in<br />
vedere <strong>la</strong> e<strong>la</strong>borarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a<br />
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,<br />
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara<br />
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat<br />
corespunzator speci cului ecarei munci prestate. Daca toate normele<br />
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,<br />
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, <strong>la</strong> nivelul subramurilor<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 221
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport<br />
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate<br />
a rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor<br />
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita in uentei diferitilor factori,<br />
normele de munca nu re ecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real<br />
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa<br />
nu aiba ace<strong>la</strong>si grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter<br />
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,<br />
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di cultatea executarii unor<br />
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica<br />
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali care a acestuia,<br />
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.<br />
Gradul de incordare a normelor se re ecta, de regu<strong>la</strong>, in indicele de<br />
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de<br />
indeplinire a normelor.<br />
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul<br />
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia<br />
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa<br />
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de<br />
regu<strong>la</strong>, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de<br />
tipul productiei si caracterul muncii.<br />
3. Normativele de munca<br />
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de<br />
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care<br />
se folosesc <strong>la</strong> determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea<br />
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi<br />
ale diferitelor categorii de personal.<br />
3.1. Normativele de munca<br />
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :<br />
- normative de timp (de munca)<br />
- normative de deservire<br />
- normative de personal.<br />
Normativul de timp (de munca) (N t ) reprezinta timpul necesar pentru<br />
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau<br />
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de in uenta si in conditii<br />
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate<br />
incat normele de munca sa poata calcu<strong>la</strong>te prin insumarea timpilor din<br />
222 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.<br />
Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate natura<strong>la</strong><br />
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (T dl , t on , sau t to ),<br />
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.<br />
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:<br />
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (N te ) care<br />
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii<br />
tehnice si organizatorice precizate. Ele se e<strong>la</strong>boreaza, in general, pentru<br />
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.<br />
b) normative de timp grupat (N tg ) care redau timpul necesar pentru<br />
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice<br />
si organizatorice precizate.<br />
Normativele de timp pot e<strong>la</strong>borate si pentru elementele structurale ale<br />
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau<br />
ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati<br />
ziologice).<br />
Normativul de deservire (N d ) reprezinta elementuld e calcul folosit <strong>la</strong><br />
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de in uenta. De exemplu,<br />
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de<br />
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.<br />
Normativul de personal (N p ) reprezinta elementul de calcul folosit <strong>la</strong><br />
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de<br />
factorii de in uenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,<br />
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul<br />
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi<br />
pentru un autocamion.<br />
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.<br />
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de<br />
munca, uni cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe<br />
grup de unitati economico – sociale.<br />
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau<br />
<strong>la</strong> baza calculului necesarului de munca, cum sunt:<br />
Normativul de regim tehnologic (N r ) care reprezinta marimea stabilita<br />
pentru precizarea conditiilor de folosire rationa<strong>la</strong> a masinilor, uti<strong>la</strong>jelor si<br />
insta<strong>la</strong>tiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea<br />
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile<br />
masinii, uti<strong>la</strong>jului, insta<strong>la</strong>tiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de<br />
perforare, <strong>la</strong>timea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul<br />
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,<br />
aciditatea, densitatea, caldura speci ca, umiditatea, culoarea tolerantelor<br />
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,<br />
Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii - 223
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).<br />
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e cacitatii<br />
actiunii masinii, uti<strong>la</strong>jului sau insta<strong>la</strong>tiei asupra produsului.<br />
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita<br />
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de<br />
timpul productiei si felul uti<strong>la</strong>jului, de caracteristicile materiei prime si ale<br />
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de<br />
particu<strong>la</strong>ritatile productiei ce se efectueaza.<br />
Normativul de frecventa (N f ) care reprezinta numarul de repetari a unei<br />
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti<br />
factori de in uenta. De exemplu, <strong>la</strong> operatia de rebobinare a relor de batatura<br />
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului <strong>la</strong> o rupere este de<br />
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura<br />
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata<br />
frecventa de rupere <strong>la</strong> un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa<br />
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru in<strong>la</strong>turarea acestor ruperi trebuie<br />
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute <strong>la</strong> un kg de re.<br />
De asemenea, daca <strong>la</strong> executarea productiei pe masini – uneltele trebuie<br />
efectuate operatii de control <strong>la</strong> ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa<br />
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar<br />
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp<br />
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.<br />
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele<br />
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie<br />
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar<br />
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de<br />
deplina securitate a muncii.<br />
224 - Noiuni de organizare i legis<strong>la</strong>ia muncii
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE<br />
ÎN MESERIA DE<br />
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”<br />
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA<br />
MATEMATIC APLICAT<br />
Matematic aplicat - 1
CAPITOLUL I<br />
1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA<br />
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de<br />
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.<br />
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea<br />
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de<br />
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se<br />
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.<br />
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea<br />
temperaturilor (pe scara Celsius).<br />
Amintim notaiile:<br />
N 0, 1, 2, 3, ... , pentru mulimea numerelor naturale;<br />
N * = 1, 2, 3, 4... , pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul<br />
0);<br />
Z = 0, 1, 2, 3, 4... , sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... , pentru<br />
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z * = Z - 0.<br />
Adunarea numerelor întregi este:<br />
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;<br />
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,<br />
b, i c.<br />
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent<br />
în ce ordine. De exemplu, putem calcu<strong>la</strong>:<br />
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176<br />
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg<br />
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti<br />
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit<br />
prin adunarea lui a cu opusul lui b:<br />
a - b = a + (-b)<br />
Reamintim c putem des ina o parantez în faa creia se a semnul -,<br />
schimbând semnele tuturor termenilor ce se a în parantez.<br />
Folosind proprietile adunrii, putem calcu<strong>la</strong>:<br />
Matematic aplicat - 227
-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,<br />
5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,<br />
(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,<br />
(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =<br />
(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,<br />
(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =<br />
= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2<br />
EXERCIII<br />
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,<br />
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.<br />
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul<br />
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul<br />
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr<br />
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. A ai acest numr.<br />
4) Efectuai adunrile:<br />
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;<br />
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.<br />
5) Efectuai scderile:<br />
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;<br />
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.<br />
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:<br />
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9<br />
7) Efectuai calculele:<br />
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)<br />
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);<br />
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);<br />
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);<br />
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);<br />
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).<br />
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:<br />
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);<br />
c. (+18) + (+5) (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);<br />
e) (+18) – (+15) (+18) – (+5).<br />
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul<br />
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie<br />
s aib ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt vas<br />
228 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:<br />
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+<br />
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011<br />
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485<br />
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041<br />
2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI<br />
Reamintim c înmulirea numerelor întregi se efectueaz inând seam de<br />
urmtoarea regul:<br />
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul<br />
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi<br />
factori au ace<strong>la</strong>i semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite.<br />
Regu<strong>la</strong> semnelor este deci:<br />
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.<br />
Înmulirea numerelor întregi este:<br />
Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (întregi) a i b;<br />
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;<br />
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar <br />
numerele a, b i c.<br />
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire.<br />
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma<br />
a x b + a x c (adic dou înmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub<br />
forma a x (b + c), scoând factor comun.<br />
Folosind proprietile înmulirii, s calculm:<br />
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,<br />
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200<br />
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70<br />
Exerciiu rezolvat. Calcu<strong>la</strong>i: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;<br />
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5<br />
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou înmuliri, apoi adunarea.<br />
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun<br />
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.<br />
Matematic aplicat - 229
) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:<br />
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800<br />
c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860<br />
Dac a i b sunt dou numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a i b,<br />
notat prin a : b, este acel numr întreg c, în cazul în care el exist, pentru care<br />
a = b x c.<br />
Se scrie c = a : b.<br />
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)<br />
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.<br />
Observm c regu<strong>la</strong> semnelor este, pentru împrire, aceeai ca i pentru<br />
înmulire.<br />
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Cât cost<br />
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4<br />
m i limea de 3 m<br />
Rezolvare. A m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de<br />
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,<br />
adic 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului =<br />
15 600 lei.<br />
EXERCIII<br />
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numrul Alt<br />
numr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numrul c) Ionic<br />
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil<br />
ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic. A ai viteza<br />
automobilului.<br />
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Cât cost un covor<br />
dreptunghiu<strong>la</strong>r cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi<br />
are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înlimea. Cât<br />
este aria sa?<br />
3) Calcu<strong>la</strong>i, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x<br />
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +<br />
106 x 21.<br />
4) Calcu<strong>la</strong>i cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3;<br />
b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.<br />
5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)<br />
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x<br />
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x<br />
(-6) x (-8).<br />
230 - Matematic aplicat
6) Calcu<strong>la</strong>i:<br />
7) a) 3 + (-5) 2 ; b) 2 3 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2<br />
– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8);<br />
f) (2 0 + 2 2 ) x 2 4 – 2 3 x (2 2 – 2);<br />
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 3 2 – 4 2 ; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d)<br />
(3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);<br />
9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor:<br />
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10<br />
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:<br />
A = x N x divide pe -12<br />
B = x Z x divide pe 8<br />
C = x N -13 divizibil cu x<br />
D = x Z 6 divizibil cu x<br />
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE<br />
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,<br />
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost<br />
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,<br />
de obicei cu litera Q.<br />
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.<br />
El poate scris ca fracie<br />
m<br />
, în care numratorul m este un numr întreg, iar<br />
n<br />
numitorul n un numr natural, diferit de 0.<br />
m<br />
Numerele raionale negative pot scrise în forma -<br />
n<br />
, unde m i n sunt<br />
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional<br />
10<br />
poate scris<br />
-<br />
10<br />
sau -<br />
5<br />
m -6 m<br />
. Numerele raionale pot scrise în forma + , sau , unde m<br />
6 3<br />
n n<br />
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5<br />
3<br />
m 2m 3m 4m<br />
n<br />
=<br />
2n<br />
=<br />
3n<br />
=<br />
4n<br />
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete<br />
ireductibil.<br />
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.<br />
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se<br />
scrie i -0,75.<br />
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),<br />
trecând perioada între paranteze. La fel,<br />
481<br />
= 5,34444... = 5,3(4).<br />
90<br />
Matematic aplicat - 231
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei<br />
apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.<br />
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie<br />
în form de fracie<br />
7<br />
, iar 0,(12) se scrie în form de fracie<br />
12<br />
sau (dup<br />
9<br />
99<br />
simpli carea cu 3).<br />
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:<br />
352-3 349<br />
3,(52) =<br />
99<br />
=<br />
99<br />
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:<br />
3,5(2) =<br />
352-35<br />
=<br />
317<br />
90 90<br />
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile<br />
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:<br />
11,4 + 11,4 -<br />
3,25 3,25<br />
14,65 8,15<br />
EXERCIII<br />
1) Sunt prime între ele numerele:<br />
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?<br />
Justi cai rspunsul.<br />
2) a) Simpli cai cu 3 fraciile:<br />
6<br />
;<br />
9<br />
;<br />
15<br />
;<br />
23<br />
3 6 9 21<br />
18 27 72 45<br />
b) Simpli cai cu 9 fraciile:<br />
27<br />
;<br />
36<br />
;<br />
63<br />
;<br />
27<br />
Simpli cai cu 6 fraciile:<br />
18<br />
;<br />
18<br />
;<br />
60<br />
;<br />
42<br />
12 24 90 54<br />
3) Simpli cai fraciile (obinând fracii ireductibile):<br />
a)<br />
3<br />
;b)<br />
20<br />
;c)<br />
44<br />
;d)<br />
12<br />
;e)<br />
24<br />
;f)<br />
96<br />
;g)<br />
105<br />
;h)<br />
150<br />
;i)<br />
81<br />
; j)<br />
16<br />
;<br />
6 50 33 9 4 144 90 510 120 64<br />
166 1666 16666 166666<br />
k) 664 ; l) 6664;<br />
m) 66664;<br />
n) 666664 .<br />
4) Comparai între ele (aducându-le <strong>la</strong> ace<strong>la</strong>i numitor) fraciile:<br />
a)<br />
2<br />
i<br />
13<br />
; b)<br />
7<br />
i<br />
2<br />
; c)<br />
25<br />
i<br />
28<br />
; d)<br />
72<br />
i<br />
88<br />
; e)<br />
59<br />
i<br />
59<br />
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61<br />
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:<br />
a) 4 4;<br />
b) 13 1;<br />
c) 7 11;<br />
d) 5 1;<br />
e) 3 1;<br />
f) 2 1;<br />
g) 4 7;<br />
h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .<br />
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4<br />
232 - Matematic aplicat
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE<br />
Dac numerele raionale sunt scrise în form de fracie, produsul lor se<br />
obine înmulind numrtorii între ei i numitorii între ei:<br />
m p mxp<br />
n<br />
•<br />
q<br />
=<br />
nxq<br />
Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup<br />
regulile obinuite, inând seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.<br />
Regu<strong>la</strong> semnelor rmâne va<strong>la</strong>bil. Aadar,<br />
(+) x (+) = (-) x (-) = +;<br />
(+) x (-) = (-) x (+) = -;<br />
Înmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv<br />
fa de adunare.<br />
Orice numr raional a 0 are un invers, notat 1 . Înmulind numrul a cu<br />
a<br />
inversul su, obinem ca rezultat 1:<br />
1<br />
a x a = 1<br />
De exemplu, inversul lui 2 este<br />
1<br />
= 0,5 iar inversul lui<br />
2<br />
este<br />
3<br />
. În<br />
m<br />
general, dac a = , atunci<br />
1<br />
=<br />
n 2<br />
3 2<br />
n<br />
.<br />
a m<br />
Împrirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se de nete ca<br />
ind înmulirea lui a cu inversul lui b:<br />
1<br />
a : b = a x<br />
b<br />
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face<br />
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind<br />
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face<br />
dup regulile obinuite.<br />
EXERCIII<br />
1) Efectuai înmulirile:<br />
a)<br />
2<br />
x<br />
3<br />
; b)<br />
5<br />
x<br />
9<br />
;<br />
3 4 3 10<br />
c)<br />
4<br />
3<br />
x<br />
5<br />
;<br />
2<br />
d) x 1<br />
(- (-<br />
2<br />
; f)<br />
10<br />
x(-<br />
3<br />
2 3<br />
7 4<br />
;<br />
x e) (-<br />
2 5 (+<br />
3 6<br />
;<br />
(<br />
(<br />
(<br />
(<br />
(<br />
Matematic aplicat - 233
5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE<br />
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI<br />
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un<br />
numr raional a astfel încât p = a2 .<br />
Regu<strong>la</strong> semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.<br />
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2 cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit<br />
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .<br />
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui<br />
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina<br />
4<br />
16<br />
4<br />
ptrat a lui .<br />
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui<br />
Deoarece 02 = 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca = 0.<br />
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. Îns nu orice numr raional pozitiv<br />
este ptrat perfect.<br />
Metod de extragere a rdcinii ptrate:<br />
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:<br />
234 - Matematic aplicat
Matematic aplicat - 235
Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i<br />
EXERCIII<br />
1) Completai tabelele:<br />
a)<br />
b)<br />
c)<br />
2) Care este rdcina ptrat a numrului?<br />
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?<br />
4) A ai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:<br />
a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136<br />
5) A ai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:<br />
Calcu<strong>la</strong>i:<br />
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR<br />
236 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 2<br />
RAPORT, PROCENT<br />
Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este<br />
a<br />
, iar k =<br />
a<br />
b<br />
este valoarea raportului<br />
b<br />
.<br />
Observaii:<br />
- a i b sunt termenii raportului;<br />
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci<br />
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.<br />
Exemplu:<br />
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea<br />
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.<br />
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât<br />
lungimea.<br />
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i<br />
timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.<br />
Exemplu:<br />
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza<br />
trenului?<br />
p<br />
Raportul de forma<br />
100<br />
(p Q, p 0) se numete raport procentual.<br />
p se citete „p <strong>la</strong> sut” sau „p procente” i înseamn<br />
p<br />
.<br />
100<br />
Exerciii:<br />
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:<br />
a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;<br />
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare decât<br />
limea sau c <strong>la</strong>imea dreptunghiului este de .............. ori mai mic<br />
decât lungimea.<br />
Matematic aplicat - 237
. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest<br />
raport arat c limea este .............. din lungime.<br />
2. Lungimea unui teren în form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.<br />
a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce<br />
reprezint acest raport?<br />
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce<br />
reprezint acest raport?<br />
3. tiind c<br />
76<br />
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul<br />
4<br />
?<br />
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.<br />
7<br />
Calcu<strong>la</strong>i:<br />
a. Raportul dintre a i b;<br />
b. Raportul dintre a i c;<br />
c. Raportul dintre 5 i<br />
1<br />
;<br />
7<br />
d. Raportul dintre c i b;<br />
e. De câte ori este mai mare c decât b;<br />
f. Cât <strong>la</strong> sut din b este c.<br />
238 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 3<br />
UNITI DE MSUR<br />
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:<br />
1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm<br />
1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m<br />
Pentru a transforma o unitate de masur în alta, utilizm urmtoarea schem:<br />
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmultire cu 10 2n ;<br />
- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 10 2n ,<br />
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;<br />
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rig<strong>la</strong><br />
gradat (folosit în proiectri i de co<strong>la</strong>ri), metrul obinuit (folosit în special<br />
<strong>la</strong> msurarea pânzei), metrul tâmp<strong>la</strong>rului, metrul de croitorie, ruleta, <strong>la</strong>nul,<br />
ublerul, micrometrul etc.<br />
Oricât de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.<br />
De aceea orice msurare presupune o aproximare.<br />
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:<br />
1 km 2 1 hm 2 1 dam 2 1 m 2 1 dm 2 1 cm 2 1 mm 2<br />
1000 2<br />
m 2<br />
km hm dam m dm cm mm<br />
100 2<br />
m 2<br />
10 2<br />
m 2<br />
1<br />
m 2 m 2 m 2 m 2<br />
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):<br />
1 ha = 100 2 m 2 ; 1 ar = 10 2 m 2 ;<br />
1 ha = 1 hm 2 ; 1 ar = 1 dam 2 .<br />
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:<br />
km 2 hm 2 dam 2 m 2 dm 2 cm 2 mm 2<br />
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 10 2n ;<br />
- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 10 2n<br />
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).<br />
Matematic aplicat - 239
C. Uniti de msur pentru volum, transformri:<br />
1 km 3 1 hm 3 1 dam 3 1 m 3 1 dm 3 1 cm 3 1 mm 3<br />
1000 3<br />
m 3<br />
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar în viaa practic.<br />
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea<br />
schem:<br />
- unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 10 3n ;<br />
- unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 10 3n (n<br />
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).<br />
Exerciii:<br />
100 3<br />
m 3<br />
1. Transformai in kilometri:<br />
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;<br />
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;<br />
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.<br />
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind<br />
c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria<br />
dreptunghiului se mrete cu 1215 m 2 .<br />
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm 2 ,<br />
aezate în rânduri a câte 12 plci ecare. A ai aria suprafeei pavate.<br />
4. Transformai în mm 3 : 40 cm 3 ; 7 m 3 ; 0,0000933 hm 3 ; 80 dm 3 ; 0,0000000023<br />
km 3 ; 0,42 dam 3 .<br />
5. Transformai în m 3 : 18 km 3 ; 0,000415 dam 3 ; 1 476 000 mm 3 ; 0,005 km 3 ;<br />
3250 dm 3 ; 4500 cm 3 .<br />
240 - Matematic aplicat<br />
10 3<br />
m 3<br />
1<br />
m 3 m 3 m 3 m 3<br />
km 3 hm 3 dam 3 m 3 dm 3 cm 3 mm 3
6. Calcu<strong>la</strong>i volumul unui cub cu <strong>la</strong>tura de 8 cm.<br />
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4<br />
cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu<br />
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i înlimea de 25 cm.<br />
8. S-au transportat 3 m 3 de pmânt cu o rab în care încap 60 000 cm 3 . Câte<br />
transporturi au fost efectuate?<br />
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?<br />
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,<br />
8 cm i 9 cm?<br />
Matematic aplicat - 241
242 - Matematic aplicat<br />
CAPITOLUL 4<br />
GEOMETRIE PLAN<br />
UNGHIURI<br />
De niie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte<br />
care au aceeai origine.<br />
O = vârful unghiului<br />
OA i OB = <strong>la</strong>turile unghiului<br />
drept ascuit<br />
m ( O) = 90 o m ( A) 90 o<br />
obtuz ascuit<br />
m ( B) > 90 o m ( C) = 180 o
Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.<br />
Notaie: congruent<br />
m ( O) = m ( O I ); AOB A I O I B I<br />
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor<br />
ega<strong>la</strong> cu 90 o .<br />
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu<br />
180 o .<br />
Dou unghiuri care au ace<strong>la</strong>i complement, sau ace<strong>la</strong>i suplement, sunt<br />
congruente.<br />
De niie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu<br />
originea în vârful unghiului, situat în interiorul unghiului, astfel încât cele<br />
dou unghiuri formate de ea cu <strong>la</strong>turile unghiului iniial s e congruente.<br />
AOB BOC A I O I C I B I O I C I<br />
OC = bisectoare O I C I = bisectoare<br />
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360 o ,<br />
m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360 o .<br />
Matematic aplicat - 243
Unghiuri opuse <strong>la</strong> vârf sunt dou unghiuri care au ace<strong>la</strong>i vârf i <strong>la</strong>turile<br />
unuia sunt în prelungirea <strong>la</strong>turilor celui<strong>la</strong>lt. Ele sunt congruente.<br />
AOB A I O I B I opuse <strong>la</strong> vârf.<br />
Drepte perpendicu<strong>la</strong>re (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care<br />
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).<br />
a b, (a, b) = 90 o<br />
Distana de <strong>la</strong> un punct <strong>la</strong> o dreapt este perpendicu<strong>la</strong>ra dus din acel punct<br />
pe dreapt.<br />
A a<br />
AB a<br />
AB = d (A, a) este distana de <strong>la</strong> punctul A <strong>la</strong> dreapta a.<br />
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicu<strong>la</strong>r pe segment în<br />
mijlocul segmentului.<br />
244 - Matematic aplicat
Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vârful comun, o<br />
<strong>la</strong>tur comun, iar cele<strong>la</strong>lte dou <strong>la</strong>turi sunt situate de o parte i de alta a<br />
dreptei care conine <strong>la</strong>tura comun.<br />
TRIUNGHIUL<br />
De niie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a<br />
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.<br />
Elemente:<br />
- 3 <strong>la</strong>turi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C<br />
C<strong>la</strong>si care:<br />
1) dup <strong>la</strong>turi<br />
a. echi<strong>la</strong>teral, are toate <strong>la</strong>turile congruente<br />
b. isoscel, are dou <strong>la</strong>turi congruente<br />
c. sca<strong>la</strong>r sau oarecare<br />
Matematic aplicat - 245
2) dup unghiuri<br />
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite<br />
b. dreptunghic, are un unghi drept<br />
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz<br />
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, <strong>la</strong>turile care formeaz<br />
unghiul drept; ipotenuz, <strong>la</strong>tura opus unghiului drept.<br />
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor <strong>la</strong>turilor sale, deci a+b+c sau<br />
AB+BC+CA.<br />
246 - Matematic aplicat<br />
Linii importante în triunghi<br />
1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu<br />
mijlocul <strong>la</strong>turii opuse.<br />
Notaie:<br />
AA I = m a ; BB I = m b ; CC I = m c<br />
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de<br />
greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a <strong>la</strong><br />
2/3 fa de vârf i 1/3 fa de baz.
2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.<br />
Cele trei bisectoare se interesecteaz într-un punct notat de obicei cu I, care<br />
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent <strong>la</strong> <strong>la</strong>turile triunghiului). Orice<br />
punct al bisectoarei este egal deprtat de <strong>la</strong>turile unghiului respectiv.<br />
3) Înlimea este perpendicu<strong>la</strong>ra dus din vârful unui unghi pe <strong>la</strong>tura<br />
opus; e notat de obicei cu h (h a , h b , h c , corespunztor cu <strong>la</strong>tura pe care este<br />
dus).<br />
AA I ; BB I ; CC I înlimi<br />
AA I BC; BB I AC; CC I AB<br />
AA I =h a ; BB I = h b ; CC I = h c<br />
Punctul de intersecie al înlimilor se numete ortocentru i e notat de<br />
obicei cu H.<br />
În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului.<br />
În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului.<br />
În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.<br />
4) Mediatoarea este perpendicu<strong>la</strong>ra construit pe <strong>la</strong>tura unui triunghi,<br />
în mijlocul <strong>la</strong>turii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare <strong>la</strong>turii<br />
(BC) astfel:<br />
A I BC i BA I AC i xyBC i A I xy.<br />
Matematic aplicat - 247
Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris<br />
triunghiului.<br />
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au<br />
toate o aceeai proprietate.<br />
248 - Matematic aplicat<br />
O gur geometric care conine toate<br />
punctele din p<strong>la</strong>n (sau spaiu) având<br />
o aceeai proprietate, este un loc<br />
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,<br />
cercul, sfera, ...)<br />
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE<br />
De niie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au <strong>la</strong>turile (omoloage)<br />
congruente dou câte dou i unghiurile (scrise în ordinea dat)<br />
corespunztoare congruente.<br />
Deci: ABC A I B I C I dac: ABA I B I ; BCB I C I ; CAC I<br />
A I i<br />
A A I ; B B I ; C C I .<br />
Cazurile de congruen:<br />
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou <strong>la</strong>turi i<br />
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.<br />
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o <strong>la</strong>tur<br />
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.<br />
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au <strong>la</strong>turile respectiv<br />
congruente.
Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:<br />
Cazul 1: LUL (<strong>la</strong>tur, unghi, <strong>la</strong>tur)<br />
Cazul 2: ULU (unghi, <strong>la</strong>tur, unghi)<br />
Cazul 3: LLL (<strong>la</strong>tur, <strong>la</strong>tur, <strong>la</strong>tur)<br />
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au<br />
urmtoarea formu<strong>la</strong>re:<br />
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au<br />
catetele respectiv congruente.<br />
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au câte o<br />
catet i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente.<br />
Cazul 1 1 : Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au<br />
ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite<br />
congruente.<br />
Cazul 2 1 : Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au<br />
ipotenuzele i câte o catet respectiv congruente.<br />
DREPTE PARALELE<br />
De niie: Dou drepte distincte, a i b, coninute în ace<strong>la</strong>i p<strong>la</strong>n, care nu<br />
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b = <br />
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid<br />
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel <strong>la</strong><br />
dreapta dat.<br />
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).<br />
Perechile:<br />
1 i 5<br />
2 i 6 sunt unghiuri<br />
4 i 8 corespondente congruente<br />
3 i 7<br />
4 i 6 unghiuri alterne<br />
3 i 5 interne congruente<br />
1 i 7 unghiuri alterne externe congruente<br />
2 i 8<br />
3 i 6 unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare<br />
4 i 5<br />
1 i 8 unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare<br />
2 i 7<br />
Matematic aplicat - 249
Teorem: Dou unghiuri cu <strong>la</strong>turile respectiv paralele (sau respectiv<br />
perpendicu<strong>la</strong>re) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze<br />
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cel<strong>la</strong>lt obtuz.<br />
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180 o .<br />
m(A) + m(B) + m(C) = 180 o<br />
Consecine:<br />
1. Într-un triunghi echi<strong>la</strong>teral msura ecrui unghi este de 60 o .<br />
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.<br />
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45 o .<br />
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60 o este triunghi echi<strong>la</strong>teral<br />
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30 o , cateta ce<br />
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea<br />
ipotenuzei.<br />
De niie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui<br />
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.<br />
250 - Matematic aplicat<br />
ACD este unghi exterior<br />
triunghiului. Msura unghiului<br />
exterior al unui triunghi este egal cu<br />
suma msurilor celor dou unghiuri<br />
neadiacente cu el.<br />
m(ACD) = m(A) + m(B)
De niie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete<br />
bisectoare exterioar a triunghiului.<br />
BE = bisectoarea interioar<br />
ABE EBC<br />
BF = bisectoarea exterioar:<br />
CBF FBD<br />
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui<br />
triunghi sunt perpendicu<strong>la</strong>re, deci: BEBF.<br />
De niie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete<br />
mijloacele a dou <strong>la</strong>turi.<br />
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este parale<strong>la</strong> cu cea de-a treia<br />
<strong>la</strong>tur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.<br />
PATRULATERUL<br />
De niie: Patru<strong>la</strong>terul este gura geometric care îndeplinete condiiile:<br />
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;<br />
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.<br />
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente<br />
determinate de patru puncte necoliniare (din ace<strong>la</strong>i p<strong>la</strong>n) considerate în<br />
ordinea scris.<br />
C<strong>la</strong>si care:<br />
1. convex<br />
2. concav<br />
Matematic aplicat - 251
Segmentul care unete dou vârfuri opuse se numete diagonal.<br />
BD i AC = diagonale<br />
Suma msurilor unghiurilor unui patru<strong>la</strong>ter convex este 360 o .<br />
Paralelogramul este patru<strong>la</strong>terul convex care are <strong>la</strong>turile opuse paralele.<br />
Proprieti:<br />
1. Laturile opuse sunt congruente: AB DC; BC AD<br />
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D<br />
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:<br />
4. Unghiurile alturate aceleiai <strong>la</strong>turi sunt suplementare:<br />
m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180 o<br />
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).<br />
252 - Matematic aplicat<br />
Paralelograme particu<strong>la</strong>re: De niii i proprieti<br />
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate<br />
unghiurile drepte).<br />
Proprieti. Are proprietile<br />
paralelogramului (4)<br />
5. Diagonalele sunt<br />
congruente: (AC) (BD)<br />
6. Mediatoarelor <strong>la</strong>turilor<br />
sunt axe de simetrie ale<br />
dreptunghiului
2. Rombul este paralelogramul care are dou <strong>la</strong>turi consecutive congruente<br />
(toate <strong>la</strong>turile sale sunt congruente).<br />
Proprieti. Are cele patru proprieti<br />
ale paralelogramului.<br />
5. Diagonalele sunt perpendicu<strong>la</strong>re<br />
(AC BD) i sunt bisectoarele<br />
unghiurilor lui.<br />
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.<br />
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou <strong>la</strong>turi consecutive congruente<br />
(toate <strong>la</strong>turile sale sunt congruente).<br />
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:<br />
7. Are diagonalele perpendicu<strong>la</strong>re i congruente: AC BD i (AC) (BD).<br />
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.<br />
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele <strong>la</strong>turilor lui.<br />
4. Trapezul este un patru<strong>la</strong>ter care are dou <strong>la</strong>turi paralele i cele<strong>la</strong>lte dou<br />
<strong>la</strong>turi neparalele.<br />
AD // BC; AD BC; AD = baza mic<br />
BC = baza mare<br />
Înlimea este distana dintre cele dou<br />
baze:<br />
AE BC; AE AD<br />
AE = înlime deci este perpendicu<strong>la</strong>ra<br />
comun celor dou baze.<br />
Trapezul cu <strong>la</strong>turile neparalele congruente se numete trapez isoscel<br />
Matematic aplicat - 253
Proprieti:<br />
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A B; D C.<br />
2. Diagonalele sunt congruente: AC BD; DE AB<br />
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.<br />
Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele <strong>la</strong>turilor<br />
neparalele<br />
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC<br />
Linia mijlocie în trapez este egal cu semisuma bazelor.<br />
254 - Matematic aplicat
CERCUL<br />
De niie: Cercul este locul geometric al punctelor din p<strong>la</strong>n egal<br />
departate de un punct x (numit centrul cercului).<br />
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.<br />
Linii în cerc<br />
1. Raza este segmentul care unete orice punct<br />
al cercului cu centrul cercului.<br />
Dac: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB<br />
... sunt raze.<br />
Raza se noteaz cu R sau r.<br />
2. Coarda este segmentul care unete dou<br />
puncte de pe cerc: BC = coarda.<br />
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul<br />
cercului (DE/coarda; O (DE); DE = 2R)<br />
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =<br />
arcul BC.<br />
Unghiuri în cerc<br />
1. Unghi <strong>la</strong> centru este unghiul cu vârful în<br />
centrul cercului i <strong>la</strong>turile raze.<br />
AOB = unghi <strong>la</strong> centru<br />
m(AOB) = m(AB) (deci se msoar prin<br />
msura arcului cuprins între <strong>la</strong>turi)<br />
2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful<br />
pe cerc i <strong>la</strong>turile coarde.<br />
BAC înscris în cerc;<br />
Unghiul înscris în cerc are ca msur<br />
jumtatea msurii arcului cuprins între <strong>la</strong>turi.<br />
Un unghi drept (de 90 o ) subîntinde un<br />
diametru: MNP dreptunghic.<br />
m (NMP) = 90 o ; NP = 2R<br />
Matematic aplicat - 255
Poligoane regu<strong>la</strong>te înscrise in cerc<br />
Dup numrul <strong>la</strong>turilor, poligoanele sunt:<br />
1. triunghiul, cu 3 <strong>la</strong>turi<br />
2. patru<strong>la</strong>terul, cu 4 <strong>la</strong>turi<br />
3. pentagonul, cu 5 <strong>la</strong>turi<br />
4. hexagonul, cu 6 <strong>la</strong>turi<br />
5. decagonul, cu 10 <strong>la</strong>turi, .a.<br />
256 - Matematic aplicat<br />
3. Unghiul format de o coard i tangenta<br />
într-o extremitate a ei (tangenta ind o<br />
dreapt care are un singur punct comun<br />
cu cercul):<br />
Deci BAC are ca msur jumtatea<br />
msurii arcului subîntins de coard.<br />
4. Unghiul interior este unghiul format<br />
de dou secante care se intersecteaz în<br />
interiorul cercului.<br />
Deci unghiul interior se msoar prin<br />
semisuma msurilor arcelor cuprinse între<br />
<strong>la</strong>turi.<br />
5. Unghi exterior este unghiul<br />
cu vârful în exterior i <strong>la</strong>turile<br />
secante sau tangente cercului<br />
Deci unghiul exterior are ca<br />
msur semidiferena msurilor<br />
arcelor cuprinse între <strong>la</strong>turi.
Numrul diagonalelor unui poligon este:<br />
nr. diag. = unde n este numrul <strong>la</strong>turilor poligonului.<br />
De niie: Se numete poligon regu<strong>la</strong>t un poligon convex cu toate <strong>la</strong>turile<br />
congruente i toate unghiurile sale congruente.<br />
Latura, apotema i aria unui poligon regu<strong>la</strong>t înscris în cerc, în funcie de<br />
raza cercului circumscris poligonului:<br />
Aria unui poligon se de nete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se<br />
descompune poligonul.<br />
Aria unui poligon regu<strong>la</strong>t este:<br />
A n = unde p = perimetrul poligonului i a n = apotema poligonului<br />
sau:<br />
1. Ptratul<br />
2. Triunghiul echi<strong>la</strong>teral<br />
3. Hexagonul regu<strong>la</strong>t<br />
Matematic aplicat - 257
ARII<br />
1. Triunghiul<br />
2. Patru<strong>la</strong>ter oarecare<br />
3. Paralelogramul<br />
4. Dreptunghiul<br />
b<br />
5. Ptratul<br />
258 - Matematic aplicat<br />
h<br />
A ABCD = A ABD + A BCD<br />
A = a*b sau A = ab sin A
6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendicu<strong>la</strong>re<br />
7. Trapezul<br />
8. Cercul<br />
9. Sectorul circu<strong>la</strong>r<br />
10. Coroana circu<strong>la</strong>r<br />
Matematic aplicat - 259
260 - Matematic aplicat<br />
CAPITOLUL 5<br />
GEOMETRIE ÎN SPAIU<br />
Propoziii despre puncte, drepte, p<strong>la</strong>ne<br />
P<strong>la</strong>nul este o suprafa care include o dreapt orientat în toate direciile.<br />
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.<br />
Un p<strong>la</strong>n poate determinat în urmtoarele condiii:<br />
1. dou drepte paralele;<br />
2. dou drepte concurente;<br />
3. o dreapt i un punct exterior ei<br />
4. trei puncte necoliniare<br />
Teorem: O dreapt este paralel cu un p<strong>la</strong>n, dac este paralel cu o dreapt<br />
coninut în acel p<strong>la</strong>n.<br />
De niie: Numim perpendicu<strong>la</strong>r pe un p<strong>la</strong>n o dreapt perpendicu<strong>la</strong>r pe<br />
dou drepte neparalele coninute în acel p<strong>la</strong>n.<br />
O dreapt perpendicu<strong>la</strong>r pe un p<strong>la</strong>n este perpendicu<strong>la</strong>r pe orice dreapt<br />
coninut în acel p<strong>la</strong>n.<br />
Teorem: dintr-un punct exterior unui p<strong>la</strong>n, se poate duce pe acel p<strong>la</strong>n o<br />
singur perpendicu<strong>la</strong>r i numai una.<br />
De niie: Distana de <strong>la</strong> un punct <strong>la</strong> un p<strong>la</strong>n este perpendicu<strong>la</strong>ra dus din<br />
acel punct <strong>la</strong> p<strong>la</strong>n.<br />
1. Poliedre<br />
2. Corpuri rotunde<br />
CORPURI GEOMETRICE<br />
1. Poliedre<br />
De niie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee p<strong>la</strong>ne,<br />
deci de fee poligonale.
C<strong>la</strong>si care:<br />
a) prisma, dreapt sau oblic;<br />
b) piramida, regu<strong>la</strong>t sau oarecare;<br />
c) trunchiul de piramid<br />
Prisma – corp geometric cu feele <strong>la</strong>terale dreptunghiuri sau paralelograme<br />
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).<br />
Înlimea prismei este distana dintre baze.<br />
Prisma dreapt este prisma în care muchiile <strong>la</strong>terale sunt perependicu<strong>la</strong>re<br />
pe baze.<br />
Prisma oblic este prisma în care muchiile nu sunt perpendicu<strong>la</strong>re pe<br />
baze.<br />
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.<br />
Arii i volume<br />
Notaii:<br />
V = volumul<br />
A l = aria <strong>la</strong>teral<br />
A b = aria bazei<br />
A t = aria total<br />
h = înlimea<br />
B I O (ABC)<br />
A l = suma ariilor feelor <strong>la</strong>terale<br />
A t = A l + 2* A b<br />
V = A b * h<br />
Prisma dreapt<br />
A l = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (A l = P * h)<br />
A b = aria poligonului de baz<br />
A t = A l + 2* A b<br />
V = A b * h<br />
Paralelipipedul dreptunghic<br />
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în ace<strong>la</strong>i vârf, d = diagona<strong>la</strong>.<br />
Matematic aplicat - 261
Cubul<br />
Piramida<br />
Piramida este un corp geometric (poliedru) de nit de un poligon p<strong>la</strong>n,<br />
numit baz, i un punct exterior p<strong>la</strong>nului su.<br />
Punctul exterior se numete vârful<br />
piramidei.<br />
Feele <strong>la</strong>terale sunt triunghiuri: VAB,<br />
VAB, ...<br />
Segmentul care unete vârful piramidei cu un<br />
vârf al bazei se numete muchie <strong>la</strong>teral.<br />
Laturile poligonului de <strong>la</strong> baza piramidei<br />
se numesc muchiile bazei. Perpendicu<strong>la</strong>ra<br />
dus din vârful piramidei pe p<strong>la</strong>nul bazei se<br />
numete înlimea piramidei.<br />
Piramida regu<strong>la</strong>t este piramida care are baza un poligon regu<strong>la</strong>t, iar<br />
înlimea trece prin centrul bazei; feele <strong>la</strong>terale sunt triunghiuri isoscele.<br />
Într-o piramid regu<strong>la</strong>t, înlimea unei feei <strong>la</strong>terale se numete apotema<br />
piramidei.<br />
262 - Matematic aplicat
VO = h o putem determina din:<br />
VOM dreptunghic în O<br />
VOA dreptunghic în O<br />
VM = a I o putem determina din:<br />
VOM dreptunghic în O<br />
VMA dreptunghic în M<br />
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.<br />
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete<br />
tetraedru regu<strong>la</strong>t.<br />
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre<br />
aria unei fee i înlimea care este perpendicu<strong>la</strong>r pe ea (în orice tetraedru).<br />
Trunchiul de piramid<br />
De niie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia<br />
unei piramide cu un p<strong>la</strong>n paralel cu baza i îndeprtând partea dinspre vârf.<br />
Matematic aplicat - 263
Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regu<strong>la</strong>t, el se numete<br />
trunchi de piramid regu<strong>la</strong>t. Feele <strong>la</strong>terale sunt trapeze isoscele.<br />
Înlimea unei feei se numete apotema trunchiului.<br />
OO I (ABC), OO I (A I B I C I )<br />
OO I = înlimea h o putem a a din: M I EM dreptunghic în E i D I FD<br />
dreptunghic în F.<br />
a I = apotema trunchiului o putem a a din M I EM dreptunghic în E i<br />
B I NB dreptunghic în N.<br />
În p<strong>la</strong>n: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul<br />
raportului de asemnare.<br />
În spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul<br />
raportului de asemnare.<br />
264 - Matematic aplicat
Unde V i V I sunt volumele a dou piramide asemenea.<br />
Cilindrul<br />
2. Corpuri rotunde<br />
De niie: Cilindrul circu<strong>la</strong>r este corpul geometric cuprins între o suprafa<br />
cilindric circu<strong>la</strong>r i dou p<strong>la</strong>ne distincte, paralele cu p<strong>la</strong>nul cercului care<br />
genereaz suprafaa cilindric.<br />
Conul<br />
De niie: Se numete con circu<strong>la</strong>r corpul geometric mrginit de o pânz<br />
conic circu<strong>la</strong>r i de p<strong>la</strong>nul cercului care genereaz pânza conic.<br />
Dac pânza conic circu<strong>la</strong>r de vârf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui<br />
V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.<br />
Matematic aplicat - 265
Trunchiul de con<br />
De niie: Se numete trunchi de con circu<strong>la</strong>r drept corpul mrginit de o<br />
pânz conic circu<strong>la</strong>r, de baza acestuia i de un p<strong>la</strong>n paralel cu ea, situat de<br />
aceeai parte a vârfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac<br />
pânza conic circu<strong>la</strong>r este dreapt.<br />
C(O,R) = baza mare<br />
C(O I , r) = baza mic<br />
Sfera<br />
De niie: Se numete sfer de centru i raz R 0 locul geometric al<br />
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R<br />
Calota sferic<br />
266 - Matematic aplicat
1. Prisma oblic<br />
2. Prisma dreapt<br />
3. Paralelipiped dreptunghic<br />
4. Piramida (oarecare)<br />
ARII I VOLUME<br />
Matematic aplicat - 267
5. Piramid regu<strong>la</strong>t<br />
6. Trunchiul de piramid (oarecare)<br />
7. Trunchiul de piramid regu<strong>la</strong>t<br />
8. Cilindrul<br />
268 - Matematic aplicat
9.Conul<br />
10. Zona sferic<br />
Matematic aplicat - 269
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE<br />
ÎN MESERIA DE<br />
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”<br />
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA<br />
SNTATEA I SECURITATEA MUNCII,<br />
SITUAII DE URGEN<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 1
Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru<br />
meseria de zidar - pietrat - tencuitor:<br />
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006<br />
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU<br />
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006 (pag.<br />
90)<br />
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU<br />
SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA<br />
LOCUL DE MUNCA –HG NR.971/2006 (pag.156)<br />
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE<br />
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI<br />
A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA<br />
LOCURI DE MUNCA –HG 1048/2006 (pag.244)<br />
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE<br />
SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A<br />
MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI,<br />
IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE -HG 1051/2006.<br />
(pag. 347)<br />
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE<br />
SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA –HG 1091/2006<br />
(pag. 375)<br />
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE<br />
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE<br />
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA -HG 1146/2006<br />
(pag. 542).<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 273
Cap. II. Instructiune privind activitatea de securitatea si<br />
sanatatea muncii in santierele de constructii-montaj in activitatea<br />
de zidar pietrar tencuitor<br />
II. 1 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele<br />
de constructii-montaj in activitatea: “LUCRARI DE ZIDARIE”<br />
1. SCOP<br />
1.1. Instruciunea proprie de securitatea muncii privind executarea<br />
lucrarilor de zidarie, cuprinde msuri de prevenire a accidentrii i<br />
îmbolnvirii profesionale, luând în considerare riscurile speci ce <strong>la</strong><br />
care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activiti.<br />
1.2. Scopul prezentei instruciuni este de a reglementa organizarea i<br />
desfurarea activitailor de zidarie, dulgherie si cofrare în conditii<br />
de securitate i sntate in munca.<br />
2. DOMENIUL DE APLICARE<br />
2.1. Prezenta Instruciune se aplic activitilor din santierele societatii.<br />
3. DEFINITII SI ABREVIERI<br />
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.<br />
3.2. E.M. – Echipament de munca<br />
4. DOCUMENTE DE REFERINTA<br />
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.<br />
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a<br />
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca<br />
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate<br />
si sanatate pentru locul de munca<br />
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate<br />
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a<br />
echipamentelor de munca<br />
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate in munca pentru santiere temporare sau mobile<br />
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru<br />
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate <strong>la</strong> locul de munca;<br />
4.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate<br />
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor<br />
individuale de protectie <strong>la</strong> locul de munca;<br />
4.8. Normativ intern de acordare a EIP<br />
4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate<br />
si sanatate pentru manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong> a maselor care prezinta<br />
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare<br />
274 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
5. RESPONSABILITATI<br />
5.1. Directorii Executivi al societatii/sucursalei asigura conditiile de<br />
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de<br />
munca si imbolnavire profesiona<strong>la</strong>, necesare desfasurarii in conditii<br />
de siguranta a lucrarilor de zidarie, dulgherie si de cofrare.<br />
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii<br />
prezentei instructiuni.<br />
6. MODALITATE DE LUCRU<br />
A. PREVEDERI GENERALE<br />
1) Operaiile de zidrie se vor executa numai de personal cali cat i<br />
instruit special pentru operaia respectiv.<br />
2) Examinarea i avizarea medical sunt obligatorii pentru exercitarea<br />
meseriilor legate de zidrie i nisaje în construcii atât <strong>la</strong> angajare<br />
cât i periodic.<br />
3) Este obligatoriu împrejmuirea zonei de lucru în raza de aciune<br />
a uti<strong>la</strong>jelor de ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol.<br />
Pasarelele, scrile i p<strong>la</strong>tformele de lucru de lâng uti<strong>la</strong>jele în<br />
construcii i lucrrile ce prezint pericol trebuie de asemenea s e<br />
prevzute cu balustrade i inute în stare de curenie.<br />
4) În toate locurile de munca, personalul muncitor va dotat cu<br />
echipament individual de protecie, in conformitate cu HGR nr.<br />
1048/2006 pe care e obligat s-l poarte în tot timpul lucrului i pîn <strong>la</strong><br />
prsirea teritoriului antierului. La executarea lucrrilor <strong>la</strong> înlime<br />
sau în alte zone periculoase, personalul muncitor va dotat cu centuri<br />
de siguran legate de puncte xe ale construciei, precum i cu truse,<br />
geni, ldie sau cutii pentru pstrarea sculelor, uneltelor i a unor<br />
piese mrunte.<br />
<strong>Acces</strong>ul în construcii i <strong>la</strong> locul de munc se face exclusiv pe scri<br />
de nitive sau pe scri mobile. <strong>Acces</strong>ul ctre locurile de munc trebuie<br />
amenajat fr obstacole sau goluri neacoperite. Executarea lucrrilor<br />
de zidrie <strong>la</strong> înlime se va face numai de pe schele executate conform<br />
standardelor i îngrdite cu parapete de 1m înlime.<br />
5) Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze în<br />
permanen legarea <strong>la</strong> pmânt a mecanismelor i dispozitivelor<br />
acionate electric, utilizate <strong>la</strong> lucrrile de zidrie.<br />
6) Uti<strong>la</strong>jele, mecanismele i aparatele electrice xe,utilizate <strong>la</strong> executarea<br />
diferitelor lucrri trebuie obligatoriu legate <strong>la</strong> insta<strong>la</strong>ia de punere <strong>la</strong><br />
pmânt a crei rezisten va de cel mult 4 ohmi.<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 275
7) Se interzice lucrul <strong>la</strong> tablourile de comand electric i <strong>la</strong> prile<br />
componente ale insta<strong>la</strong>iei electrice, fr întreruperea circuitelor de<br />
alimentare i legarea <strong>la</strong> pmînt a insta<strong>la</strong>iei.<br />
8) Pentru iluminarea local a locurilor de lucru se va utiliza:<br />
• tensiunea de 24 V,în cazul în care se lucreaz în condiii normale;<br />
• tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucreaz în locuri cu umezeal<br />
excesiv, pe mese metalice sau în locurile cu degajri de aburi i<br />
emanaii de gaze.<br />
B. INSTRUCIUNI SPECIFICE LA LUCRRI DE ZIDRIE<br />
9) Containerele folosite pentru aducerea mortalului de zidrie pe<br />
cldirile în curs de executare trebuie s e astfel construite încât s<br />
exclud posibilitatea deschiderii în timpul ridicrii.<br />
10) Executarea lucrrilor de zidrie <strong>la</strong> înlime trebuie s se fac numai de<br />
pe schele regu<strong>la</strong>mentare, în conformitate cu prevederile de securitate<br />
a muncii în vigoare. Montarea, folosirea i demontarea schelelor<br />
interioare i exterioare precum i a podinelor de circu<strong>la</strong>ie se vor face<br />
respectându-se normele de securitatea muncii în vigoare.<br />
11) P<strong>la</strong>tformele de lucru vor asigura un spaiu de circu<strong>la</strong>ie de cel puin<br />
1 m lime i 1,8 m înlime liber. În acest spaiu nu se vor depozita<br />
niciun fel de materiale.<br />
12) Podinele schelelor i eafodajelor vor avea o suprafa neted.<br />
Rosturile între panouri i du<strong>la</strong>pii podinei nu trebuie s e mai mari<br />
de 10 mm. Podinele vor avea parapei de 1 m înlime alctuii din<br />
mân curent neted i o bordur de minim 15 cm înlime. Podina<br />
i parapetul se vor xa pe elementele de rezisten ale schelei.<br />
Elementele podinei i parapetului vor avea reazeme de rezisten <strong>la</strong><br />
ecare capt. Este interzis lsarea în consol a unui element.<br />
13) Podinele schelelor sau eafodajelor se vor executa din du<strong>la</strong>pi de<br />
minim 4 cm grosime sau din grinzi pentru a rezista <strong>la</strong> sarcina <strong>la</strong><br />
care sunt supuse. Îmbinarea prin suprapunere a podinelor schelelor<br />
i eafodajelor este admis numai în lungul panourilor du<strong>la</strong>pilor<br />
sau grinzilor care se vor consolida prin cuie sau buloane. În cazul<br />
înndirii stâlpilor prin suprapunerea acestora, îmbinarea se va face cu<br />
ajutorul jugurilor cu buloane, iar lungimea îmbinrii va de cel puin<br />
55 cm.<br />
14) Podina schelriei va distanat de zid cu cel mult 50 mm pentru<br />
lucrrile de zidrie i 150 mm <strong>la</strong> lucrrile de nisaj. Rosturile între<br />
perei i podinele schelei de pe care se lucreaz <strong>la</strong> lucrrile de nisaj<br />
trebuie acoperite cu scânduri demontabile.<br />
15) Este interzis circu<strong>la</strong>ia pe ziduri. Pentru circu<strong>la</strong>ie vor folosite<br />
numai schele i eafodaje.<br />
276 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
16) Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze în<br />
permanen legarea <strong>la</strong> pmânt a mecanismelor i dispozitivelor<br />
acionate electric, utilizate <strong>la</strong> lucrrile de zidrie.<br />
17) În cazul utilizrii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive i<br />
mecanisme de mic mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaz<br />
va respecta prevederile de securitate pentru lucrul de pe schele i <strong>la</strong><br />
înlime i va dotat cu echipamentul de protecie corespunztor.<br />
Dispozitivele de ridicare vor prevzute cu sigurane, cu cabluri,<br />
etc., respectîndu-se obligatoriu prescripiile ISCIR corespunztoare.<br />
Personalul muncitor ce le manevreaz va trebui s e autorizat.<br />
18) Este interzis a se creea diferene de înlime de peste 1,5 m între<br />
diferite poriuni ale zidriei în timpul execuiei.<br />
19) Se interzice executarea zidriei pe o înlime mai mare de 2 etaje, fr<br />
legarea acesteia prin p<strong>la</strong>nee sau fr a se monta pe grinzile p<strong>la</strong>neelor<br />
o podin provizorie.<br />
20) La lucrrile de zidrie din piatr care necesit ciopliri în timpul<br />
execuiei,zidarul i ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu<br />
oche<strong>la</strong>ri de protecie,iar muncitorii care nu fac parte din echipa de<br />
zidrie,dar circul în apropiere, vor avertizai s-i fereasc ochii.<br />
21) Primirea materialelor de zidrie se va face pe podine special<br />
amenajate i dimensionate corespunztor sau pe p<strong>la</strong>nee în locuri<br />
special indicate de conductorul locului de munc.<br />
22) Podina de lucru va cel puin cu 15 cm mai jos decît nivelul zidriei.<br />
Înlimea zidriei nu va depi 1,20 m deasupra podinei de lucru.<br />
Pentru înlimi mai mari se vor monta podine auxiliare.<br />
23) Se interzice evacuarea molozului i a deeurilor de materiale prin<br />
aruncarea din construcie. Evacuarea se va face conform normelor<br />
privind evacuarea deeurilor, pe tobogane sau prin alte mijloace.<br />
24) La lucrrile ce se execut în mediul umed,conductorii sub tensiune<br />
vor deconectai înainte de începerea lucrului.<br />
25) Toate golurile periculoase vor închise sau îngrdite cu parapei de<br />
protecie.<br />
26) Se interzice lsarea pe ziduri a materialelor de zidrie neintroduse<br />
în oper, a molozului sau sculelor <strong>la</strong> începerea lucrului.<br />
27) Zidria cornielor de crmid ce ies din p<strong>la</strong>nul zidurilor mai mult de<br />
30 cm se va executa de pe schele exterioare.<br />
28) Zidria de piatr brut va executat obligatoriu în cofraje<br />
confecionate din panouri de du<strong>la</strong>pi de 4-5 cm grosime cu ajutorul<br />
popilor dispui <strong>la</strong> 2÷2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se<br />
va face paralel cu executarea zidriei.<br />
29) La zidirea pereilor exteriori de pe schele interioare se vor monta<br />
obligatoriu viziere de protecie pe perimetrul exterior al construciei<br />
pentru oprirea cderii obiectelor de sus.<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 277
30) Personalul muncitor care monteaz sau demonteaz vizierele de<br />
protecie va asigurat contra cderii prin centuri de siguran legate<br />
de puncte xe ale construciei.<br />
31) Se interzice circu<strong>la</strong>ia i depozitarea mrfurilor pe copertinele de<br />
protecie.<br />
32) Pentru aducerea mortarelor i crmizilor pe cldirile în curs de<br />
construcie vor folosite containere speciale, asfel construite încât<br />
posibilitatea deschiderii pereilor <strong>la</strong>terali i desprinderea fundurilor s<br />
e exclus în scopul evitrii cderii materialelor ce vor transportate<br />
în aceste containere.<br />
33) Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în form de<br />
ciuperc, cu muchiile din tabl zdrenuit i ascuite, a unor roabe i<br />
tomberoane care nu sunt în perfect stare de funcionare.Sculele de<br />
mîn folosite <strong>la</strong> zidrie vor bine xate pe mîner.<br />
34) Este interzis a se crea diferene de înlime de peste 1,5m între diferite<br />
poriuni ale zidriei, în timpul execuiei.<br />
35) Se interzice executarea zidriei pe o înlime mai mare de dou etaje,<br />
fr legarea acesteia prin p<strong>la</strong>nee sau fr a se monta pe grinzile<br />
p<strong>la</strong>neelor o podin provizorie.<br />
36) La terminarea execuiei stâlpilor de zidrie, între golurile de ui i<br />
ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aeza cel puin<br />
un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu ajutorul cofrajului<br />
buiandrugilor (atunci când stâlpii sunt executai din beton monolit);<br />
se interzice a lsa liberi stâlpii <strong>la</strong> partea lor superioar.<br />
37) În locurile de prelucrare a blocurilor i plcilor de beton celu<strong>la</strong>r<br />
autoc<strong>la</strong>vizat vor luate msuri de protecie contra prafului. Muncitorii<br />
care lucreaz <strong>la</strong> aceste operaii de prelucrare vor prevzui cu<br />
oche<strong>la</strong>ri de protecie i cu mti contra prafului.<br />
38) La lucrrile de zidrie din piatr care necesit ciopliri în timpul<br />
execuiei, zidarul i ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu<br />
oche<strong>la</strong>ri de protecie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de<br />
zidrie, dar circul în apropiere, vor avertizai s-i fereasc ochii.<br />
39) Prelucrarea pietrelor pe antier trebuie executat în locuri împrejmuite,<br />
în care accesul persoanelor strine este interzis<br />
40) Locurile de munc ale cioplitorilor de piatr trebuie s se a e <strong>la</strong><br />
o distan de cel puin 3 m unul de cel<strong>la</strong>lt. În caz contrar, trebuie<br />
aezate între acetia paravane de protecie. Este interzis aezarea<br />
pietrarilor unul în faa celui<strong>la</strong>lt.<br />
41) În timpul prelucrrii, pietrele (p<strong>la</strong>cajele de marmur, piatra de<br />
construcie etc.) de dimensiuni mari i grele vor bine aezate pentru<br />
a nu posibil rsturnarea lor.<br />
42) Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidrie se va<br />
face astfel încât s se <strong>la</strong>se un spaiu de minimum 0,5 m între zidul ce<br />
278 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
se execut i materiale, de-a lungul întregului front de lucru unde se<br />
lucreaz.<br />
43) Primirea materialelor de zidrie se va face pe podine special<br />
amenajate i dimensionate corespunztor sau pe p<strong>la</strong>nee, în locuri<br />
special indicate de conductorul locului de munc.<br />
44) Podina de lucru va cel puin cu 15 cm mai jos decât nivelul zidriei.<br />
Înlimea zidriei nu va depi 1,20 m deasupra podinei de lucru.<br />
Pentru înlimi mai mari se vor monta podine auxiliare.<br />
45) Se interzice evacuarea molozului i a deeurilor de materiale prin<br />
aruncare din construcie. Evacuarea se va face conform normelor<br />
privind evacuarea deeurilor.<br />
46) La lucrrile ce se execut în mediu umed, conductorii sub tensiune<br />
vor deconectai înainte de începerea lucrului<br />
47) Toate golurile periculoase vor închise sau îngrdite cu parapei de<br />
protecie.<br />
48) Golurile de ui în zidurile exterioare trebuie închise, pentru a opri<br />
trecerea personalului muncitor prin ele.<br />
49) Se interzice lsarea pe ziduri a materialelor de zidrie neintroduse în<br />
oper, a molozului sau sculelor <strong>la</strong> întreruperea lucrului.<br />
50) La executarea p<strong>la</strong>cajului pereilor, concomitent cu zidria se vor lua<br />
aceleai msuri de securitate a muncii ca <strong>la</strong> lucrrile <strong>la</strong> înlime i<br />
<strong>la</strong> cele de învelitori. Umplutura din p<strong>la</strong>caje i zidrie se va executa<br />
concomitent cu p<strong>la</strong>cajul i va depi obligatoriu nivelul superior al<br />
plcii.<br />
51) Zidria cornielor de crmid ce ies din p<strong>la</strong>nul zidurilor mai mult<br />
de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. În cazul în care se<br />
folosesc schele de consol acestea vor astfel montate încât distana<br />
dintre marginea exterioar a corniei i balustrada podinei de lemn s<br />
e de minimum 60 cm. La executarea cornielor din zidrie se vor<br />
prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor i a învelitorii.<br />
52) Zidria de piatr brut va executat - obligatoriu - în cofraje<br />
confecionate din panouri de du<strong>la</strong>pi de 4 - 5 cm grosime cu ajutorul<br />
popilor dispui <strong>la</strong> 2 - 2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor<br />
se va face paralel cu executarea zidriei.<br />
53) Este interzis executarea zidriei de crmid pe o înlime mai mare<br />
decât dou etaje de construcie, fr a se construi p<strong>la</strong>nee între etaje<br />
sau fr a se monta pe grinzile p<strong>la</strong>neelor o podin provizorie.<br />
54) La zidirea pereilor exteriori de pe schele interioare se vor monta -<br />
obligatoriu - viziere de protecie pe perimetrul exterior al construciei<br />
pentru oprirea cderii obiectelor de sus.<br />
55) În cazul în care înlimea zidriei nu depete 8 m, nu este obligatorie<br />
montarea vizierelor de protecie. Dac executarea de viziere de<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 279
protecie nu este posibil, atunci locul de lucru unde se execut<br />
zidria se va îngrdi, distana minim de <strong>la</strong> suprafaa zidului ce se<br />
execut pân <strong>la</strong> îngrdire ind de 1,5 m.<br />
56) Copertinele de protecie vor avea limea de minimum 1,5 m i<br />
înclinarea de 20% fa de orizontal; vor rezistente, având consolele<br />
de preferin din metal, iar copertina din scânduri de 2,5 cm grosime,<br />
btute una lâng alta. Primul rând de copertine - cel care va rmâne<br />
pân <strong>la</strong> terminarea zidriei - va montat <strong>la</strong> distana maxim de 6 m de<br />
<strong>la</strong> pmânt, iar <strong>la</strong> al doilea rând de copertine, ind mobil, va montat<br />
<strong>la</strong> nivelul imediat inferior celui <strong>la</strong> care se lucreaz.<br />
57) Personalul muncitor care monteaz sau demonteaz vizierele de<br />
protecie va asigurat contra cderii prin centuri de siguran legate<br />
de puncte xe ale construciei.<br />
58) Se interzice circu<strong>la</strong>ia i depozitarea mrfurilor pe copertinele de<br />
protecie.<br />
II. 2 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele<br />
de constructii-montaj in activitatea: “FINISAJE IN CONSTRUCTII”<br />
1. SCOP<br />
1.1. Instruciunea proprie de securitatea muncii privind executarea<br />
lucrarilor de nisaje in constructii cuprinde msuri de prevenire a<br />
accidentrii i îmbolnvirii profesionale, luând în considerare riscurile<br />
speci ce <strong>la</strong> care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activiti.<br />
1.2. Scopul prezentei instruciuni este de a reglementa organizarea i<br />
desfurarea activitailor de nisaje – tencuieli, zugraveli în conditii<br />
de securitate i sntate in munca.<br />
2. DOMENIUL DE APLICARE<br />
2.1. Prezenta Instruciune se aplic activitilor din santierele societatii.<br />
3. DEFINITII SI ABREVIERI<br />
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.<br />
3.2. E.M. – Echipament de munca<br />
4. DOCUMENTE DE REFERINTA<br />
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.<br />
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor<br />
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca<br />
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru locul de munca<br />
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
280 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor<br />
de munca<br />
4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate<br />
in munca pentru santiere temporare sau mobile<br />
4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea<br />
de securitate si/sau de sanatate <strong>la</strong> locul de munca;<br />
4.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate<br />
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor<br />
individuale de protectie <strong>la</strong> locul de munca;<br />
4.8. Normativ intern de acordare a EIP<br />
4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong> a maselor care prezinta riscuri<br />
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare<br />
5. RESPONSABILITATI<br />
5.1. Directorii executivi asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii<br />
pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesiona<strong>la</strong>,<br />
necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor de nisaje<br />
in constructii.<br />
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii<br />
prezentei instructiuni.<br />
6. MODALITATE DE LUCRU<br />
6.1. Msuri generale pentru organizarea locului de munc<br />
6.1.1. Lucrrile de nisaj în construcii vor executate numai pe schele<br />
realizate conform standardelor în vigoare.<br />
6.1.2. Se interzice executarea lucrrilor stând sau circulând pe du<strong>la</strong>pi<br />
izo<strong>la</strong>i sau pe scri atârnate.<br />
6.1.3. Se interzice executarea lucrrilor cu insta<strong>la</strong>ii defecte sau<br />
neveri cate zilnic înainte de începerea lucrrilor<br />
6.1.4. La locurile de munc unde se execut lucrri de nisaj în mediul<br />
umed, conductorii electrici a ai sub tensiune vor deconectai<br />
înainte de începerea lucrului.<br />
6.1.5. Este interzis circu<strong>la</strong>ia pe ziduri. Pentru circu<strong>la</strong>tie vor folosite<br />
numai schele si eafodaje.<br />
6.1.6. Mânuirea unor mecanisme acionate electric/pneumatic sau<br />
mecanic se va putea face numai de personal instruit special in acest<br />
sens.<br />
6.1.7. Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze în<br />
permanen legarea <strong>la</strong> pmânt a mecanismelor i dispozitivelor<br />
acionate electric utilizate <strong>la</strong> lucrrile de nisaj.<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 281
6.1.8. Fiecare deservent va veri ca zilnic, inainte de utilizare starea<br />
tehnica, existenta protectorilor, continuitatea legaturii <strong>la</strong> centura<br />
de impamintare a echipamentelor de munca pe care le va exploata.<br />
In cazul in care echipamentele nu sunt intr-o stare tehnica<br />
corespunzatoare, se interzice utilizarea acestora.<br />
6.1.9. Se interzice, de asemenea, utilizarea Echipamentelor de Munca<br />
care au protectorii anihi<strong>la</strong>ti, in<strong>la</strong>turati, nefunctionabili.<br />
6.1.10. In cazul utilizrii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive<br />
i mecanisme de mic mecanizare, personalul muncitor ce le<br />
manevreaz va respecta normele de securitatea si sanatatea<br />
muncii pentru lucrul de pe schele i <strong>la</strong> înlime i va dotat cu<br />
EIP corespunztor. Dispozitivele de ridicare vor prevzute cu<br />
sigurane, cu cabluri, etc. respectandu-se obligatoriu prescriptiile<br />
ISCIR corespunzatoare. Personalul muncitor ce le manevreaza va<br />
trebui sa e autorizat.<br />
6.1.11. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin<br />
aruncare din constructie. Evacuarea se va face conform normelor<br />
privind evacuarea deseurilor.<br />
6.1.12. Toate golurile periculoase vor inchise sau ingradite cu parapeti<br />
de protectie.<br />
6.1.13. Golurile de usi in zidurile exterioare trebuie inchise, pentru a opri<br />
trecerea personalului muncitor prin ele.<br />
6.1.14. Se interzice <strong>la</strong>sarea pe ziduri a materialelor neintroduse in opera, a<br />
molozului sau sculelor <strong>la</strong> intreruperea lucrului.<br />
6.1.15. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma<br />
de ciuperca, cu muchiile din tab<strong>la</strong> zdrentuita si ascutite, care nu<br />
sunt in perfecta stare de functionare.<br />
6.1.16. In toate locurile de lucru personalul muncitor va dotat cu EIP<br />
speci c pe care este obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si<br />
pana <strong>la</strong> parasirea teritoriului santierului. La executarea <strong>la</strong> inaltime<br />
sau in alte zone periculoase, personalul muncitor va dotat cu<br />
centuri de siguranta legate de puncta xe ale contructiei.<br />
6.1.17. Se interzice admiterea <strong>la</strong> lucru a personalului muncitor care nu are<br />
controlul medical efectuat <strong>la</strong> zi si avizul medicului pentru lucrul <strong>la</strong><br />
inaltime.<br />
6.1.18. Se interzice folosirea muncitorilor sub 18 ani pentru lucrul <strong>la</strong><br />
inaltime.<br />
6.1.19. Manipu<strong>la</strong>rea pe orizonta<strong>la</strong> si vertica<strong>la</strong> a diferitelor incarcaturi se<br />
va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de<br />
lucru in vigoare cu ajutorul mijloacelor de ridicare si transport pe<br />
vertica<strong>la</strong> si orizonta<strong>la</strong>.<br />
6.1.20. Daca in timpul transportului se defecteaza uti<strong>la</strong>jul sau una din<br />
282 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
prinderi cedeaza, elementul va coborat, iar daca acest lucru nu este<br />
posibil, pana <strong>la</strong> in<strong>la</strong>turarea defectiunii se va interzice ptrunderea<br />
personalului muncitor in zona respectiva. De asemenea se vor<br />
pune indicatoare de avertizare.<br />
6.1.21. Primirea incarcaturilor pe constructie se va face de catre personalul<br />
muncitor, numai dupa oprirea completa a mijlocului de ridicat.<br />
Personalul muncitor va sta pe schele sau pe p<strong>la</strong>nseu.<br />
6.1.22. Se va interzice aplecarea personalului muncitor in afara constructiei<br />
pentru desprinderea elementelor din carligul mijlocului de ridicat.<br />
Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii<br />
ajutatoare. Personalul muncitor va asigurat cu echipament de<br />
protectie pentru lucrul <strong>la</strong> inaltime si locuri periculoase.<br />
6.1.23. Ridicarea incarcaturilor se va face pe vertica<strong>la</strong>. Nu se admite pozitia<br />
oblica a dispozitivelor de prindere si nici tararea incarcaturilor cu<br />
mijlocul de ridicat.<br />
6.1.24. Se interzice executarea lucrarilor <strong>la</strong> inaltime in perioade de timp<br />
nefavorabil – vant puternic, ploi, in locuri de munca cu vizibilitate<br />
redusa etc.<br />
6.1.25. Uti<strong>la</strong>jele, mecanismele si aparatele electrice xe utilizate <strong>la</strong><br />
executarea diferitelor lucrari trebuie obligatoriu legate <strong>la</strong> insta<strong>la</strong>tia<br />
de punere <strong>la</strong> pamant, a carei rezistenta va de cel mult 4 ohmi.<br />
6.2. Lucrari de tencuire<br />
6.2.1. Lucrarile de tencuire exterioara se executa de pe schele conform<br />
standardelor in vigoare.<br />
6.2.2. La lucrarile de tencuire interioara se vor folosi schele interioare<br />
sau podine asezate pe capre nedep<strong>la</strong>sabile. Folosirea scarilor duble<br />
este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire<br />
(reparatii) in locuri izo<strong>la</strong>te.<br />
6.2.3. In cazul in care nu exista schele, tencuirea g<strong>la</strong>furilor exterioare<br />
ale ferestrelor trebuie executata de pe podine imprejmuite, asezate<br />
pe console (sche<strong>la</strong> in conso<strong>la</strong>) trecuta in afara prin golul ferestrei<br />
respective sau de pe schele suspendate in sistem leagan.<br />
6.2.4. Daca tencuielile exterioare se executa in ace<strong>la</strong>si timp pe mai multe<br />
nivele de lucru, se va lua masura ca echipele de <strong>la</strong> nivele diferite<br />
sa nu lucreze pe aceeasi vertica<strong>la</strong> si intotdeauna este bine sa se ia<br />
masura podinelor tanse si a stresinelor sau p<strong>la</strong>selor .<br />
6.2.5. Primirea materialelor de tencuieli se va face pe podine special<br />
amenajate si dimensionate corespunzator sau pe p<strong>la</strong>nsee in locuri<br />
indicate de conducatorul punctului de lucru.<br />
6.2.6. Depozitarea pe podina de lucre a materialelor pentru tencuieli se<br />
va face astfel incat sa se <strong>la</strong>se un spatiu de minim 0,5 m intre zidul<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 283
ce se tencuie si materiale,de-a lungul intregului front de lucru unde<br />
se lucreaza.<br />
6.2.7. Prepararea mortarului se va face cu ajutorul betonierei. In timpul<br />
functionarii este interzisa introducerea mainilor sau a altor unelte<br />
in toba betonierei sau in alte parti mobile.<br />
6.2.8. Transportul mortarului <strong>la</strong> locul de utilizare se va face cu bena.<br />
6.2.9. Pompele de mortar, mainile de torcretat etc. utilizate <strong>la</strong> executarea<br />
mecanizat a lucrrilor de tencuire, se vor veri ca înainte de<br />
începerea lucrului ecrui schimb, privitor <strong>la</strong> starea tehnic i <strong>la</strong><br />
existena eventualelor dopuri de mortar întrit.<br />
6.2.10. Atât <strong>la</strong> locurile de munc unde se execut tencuirea mecanizat,<br />
cât i <strong>la</strong> punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va<br />
a a - <strong>la</strong> loc vizibil - codul semnalelor folosite.<br />
6.2.11. Dup încetarea lucrului, tuburile exibile, conducta i pompa de<br />
mortar se spal bine cu ap.<br />
6.2.12. Este interzis accesul muncitorilor în încperi unde uscarea<br />
tencuielilor se face cu insta<strong>la</strong>ii mecanice, pe baz de raze infraroii<br />
sau cu couri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de pcur.<br />
6.2.13. În cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotai cu<br />
mti contra gazelor.<br />
6.2.14. La prelucrarea uscat a tencuielilor în încperi închise, acestea vor<br />
în permanen venti<strong>la</strong>te, pentru evacuarea prafului.<br />
6.2.15. Dac tencuielile exterioare se execut în ace<strong>la</strong>i timp pe mai multe<br />
nivele de lucru, se va lua msura ca echipele de <strong>la</strong> nivele diferite<br />
s nu lucreze pe aceeai vertical i întotdeauna este bine s se ia<br />
msura podinelor etane i a streinelor sau p<strong>la</strong>selor.<br />
6.3. Lucrari de zugraveli si vopsitorii<br />
6.3.1 Lucrarile de zugraveli si vopsitorie exterioara trebuie executate de<br />
pe schele sau scari standardizate. Se interzice utilizarea scarilor<br />
suspendate sau a altor mijloace improvizate.<br />
6.3.2. Lucrarile de zugraveli si vopsitorie interioara trebuie executate de<br />
pe schele interioare sau scari duble. Utilizarea scarilor rezemate<br />
este permisa numai in cazul vopsirii sau zugraveli unor suprafete<br />
mici si <strong>la</strong> inaltime de cel mult 3 m de <strong>la</strong> sol.<br />
6.3.3. Aparatele pentru zugravit si vopsit cat si furtunele vor contro<strong>la</strong>te<br />
inainte de inceperea lucrului. Ele vor probate saptamanal,<br />
supunandu-se <strong>la</strong> o presiune de 1,5 ori presiunea de regim.<br />
Rezultatele veri carilor vor consemnate intr-un proces verbal.<br />
6.3.4. Nu se admite lucrul cu hainele imbibate cu substante in amabile.<br />
6.3.5. Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in<br />
haine de lucru.<br />
6.3.6. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de<br />
protectie pentru vopsitor.<br />
284 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
6.3.7. Scarile si schelele folosite vor in buna stare si asigurate impotriva<br />
alunecarii sau dep<strong>la</strong>sarii.<br />
6.3.8. Se interzice executarea lucrarilor de vopsitorie stand sau circu<strong>la</strong>nd<br />
pe du<strong>la</strong>pi izo<strong>la</strong>ti sau pe scari atarnate.<br />
6.3.9. Este interzisa legarea cu sarma a furtunelor pe stuturile pompelor<br />
de zugravit sau vopsit.Aceasta se va face cu ajutorul unor coliere<br />
stranse cu suruburi.<br />
6.3.10. Este interzisa executarea reparatiilor in timpul functionarii<br />
insta<strong>la</strong>tiilor si uti<strong>la</strong>jelor de vopsit.<br />
6.3.11. Incaperile in care se prepara vopselele trebuie sa e venti<strong>la</strong>te.<br />
6.3.12. Daca in incaperile unde se executa zugravirea si vopsirea se<br />
gasesc conductori electrici sub tensiune, acestia vor deconectati<br />
inainte de inceperea operatiei de vopsire sau zugravire.<br />
6.3.14. La intrari in incaperile unde se lucreaza cu vopsele pe baza de<br />
substante in amabile se vor monta p<strong>la</strong>cute avertizoare asupra<br />
pericolului de incendiu.<br />
6.3.15. Se interzice ramanerea peste noapte a muncitorilor in camerele<br />
unde au fost executate vopsitorii in ulei. In astfel de camere in<br />
timpul lucrului trebuie asigurata o venti<strong>la</strong>tie e cace.<br />
6.3.16. Pentru pastrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice<br />
prevazute cu capace care se inchid etans si inzestrate cu manere.<br />
6.3.17. Se interzice folosirea surselor incandescente, foc deschis,<br />
fumatului, aprinderea chibritului etc. In incaperile unde se executa<br />
vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.<br />
6.3.18. Materialele pentru vopsitorie vor pastrate si transportate in vase<br />
bine inchise. Deschiderea capacelor metalice, in special <strong>la</strong> vasele<br />
care contin vopsele pe baza de nitroceluloza se va face cu scule din<br />
materiale neferoase care nu produc scantei.<br />
II. 3. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele<br />
de constructii-montaj in activitatea: “MANIPULAREA MANAUALA A<br />
MASELOR”<br />
1. SCOP<br />
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de<br />
accidentare si/sau imbolnavire profesiona<strong>la</strong> <strong>la</strong> manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong><br />
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea<br />
procesului de munca.<br />
2. DOMENIUL DE APLICARE<br />
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual<br />
mase (sarcini).<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 285
3. DEFINITII SI ABREVIERI<br />
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.<br />
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament destinat<br />
a purtat sau mânuit de un lucrtor pentru a-l proteja împotriva unuia<br />
ori mai multor riscuri care ar putea s îi pun în pericol securitatea i<br />
sntatea <strong>la</strong> locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu<br />
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv<br />
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau<br />
insta<strong>la</strong>ie folosit în munc<br />
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii<br />
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat<br />
în cldirile întreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria<br />
întreprinderii i / sau unitii <strong>la</strong> care lucrtorul are acces în cadrul<br />
desfurrii activitii<br />
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,<br />
inclusiv studenii, elevii în perioada efecturii stagiului de practic,<br />
precum i ucenicii i ali participani <strong>la</strong> procesul de munc, cu excepia<br />
peroanelor care presteaz activiti casnice<br />
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real i<br />
actual creia îi lipsete doar prilejul dec<strong>la</strong>nator pentru a produce un<br />
accident în orice moment.<br />
3.8. Manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong> a materialelor (maselor) – Operatiile de<br />
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori,<br />
inclusiv ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau<br />
dep<strong>la</strong>sarea unei mase care datorit caracteristicilor acesteia sau<br />
condiiilor ergonomice necorespunztoare, prezint riscuri pentru<br />
lucrtori, în special afeciuni dorsolombare.<br />
4. DOCUMENTE DE REFERINTA<br />
5.10. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.<br />
5.11. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor<br />
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca<br />
5.12. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru locul de munca<br />
5.13. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong> a maselor care prezinta riscuri<br />
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare<br />
5.14. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea<br />
de securitate si/sau de sanatate <strong>la</strong> locul de munca<br />
5.15. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate<br />
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor<br />
individuale de protectie <strong>la</strong> locul de munca;<br />
286 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
5.16. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru santiere temporare sau mobile<br />
5.17. Normativ intern de acordare a EIP<br />
5. RESPONSABILITATI<br />
5.1. Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de<br />
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de<br />
munca si imbolnavire profesiona<strong>la</strong>, necesare desfasurarii in conditii<br />
de siguranta a lucrarilor manipu<strong>la</strong>re manua<strong>la</strong> a maselor.<br />
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii<br />
prezentei instructiuni.<br />
6. MODALITATE DE LUCRU<br />
6.1 Fiecare lucrtor trebuie s îi desfoare activitatea, în conformitate<br />
cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite<br />
din partea angajatorului, astfel încât s nu expun <strong>la</strong> pericol de<br />
accidentare sau îmbolnvire profesional, atât propria persoan, cât<br />
i alte persoane care pot afectate de aciunile sau omisiunile sale în<br />
timpul procesului de munc.<br />
6.2 Efortul muscu<strong>la</strong>r dezvoltat <strong>la</strong> manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong> a maselor<br />
provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei calorice.<br />
6.3 Sub in uenta efortului muscu<strong>la</strong>r si a greutatii masei manipu<strong>la</strong>te pot sa<br />
apara afectiuni grave <strong>la</strong> articu<strong>la</strong>tii si in special afectiuni dorsolombare.<br />
Fenomenele pot sa apara cu atat mai devreme cu cat efortul zic,<br />
caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :<br />
- mai grele;<br />
- ritm de manipu<strong>la</strong>re intens;<br />
- gabarit mare;<br />
- ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat;<br />
- apucate si depuse <strong>la</strong> distanta mare pe vertica<strong>la</strong>;<br />
- manipu<strong>la</strong>te prin rasucirea bustului;<br />
- corpul se a a intr-o pozitie instabi<strong>la</strong>;<br />
- nu exista su cient spatiu liber, in special pe vertica<strong>la</strong>;<br />
- solul sau p<strong>la</strong>nul de sprijin prezinta denive<strong>la</strong>ri;<br />
- temperatura, umiditatea sau circu<strong>la</strong>tia aerului este<br />
necorespunzatoare;<br />
- perioada insu cienta de repaus ziologic sau de recuperare.<br />
6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit <strong>la</strong> nivelul<br />
vertebrelor lombare poate diferita (exemplu <strong>la</strong> manipu<strong>la</strong>rea unei<br />
mase de 50 kg, fora poate de 750 daN sau de 150 daN).<br />
6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incit, centrul de<br />
greutate al lucrtorului sa e cit mai aproape posibil de centrul de<br />
greutate al masei (vezi gura 1).<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 287
Figura nr. 1<br />
6.6 Manipu<strong>la</strong>rea manual a maselor poate prezenta riscuri, în special de<br />
afeciuni dorsolombare, dac masa este:<br />
- prea grea sau prea mare;<br />
- greu de manuit i de prins;<br />
- instabi<strong>la</strong> sau cu un coninut ce risca sa se dep<strong>la</strong>seze;<br />
- pozitionata astfel încât necesita susinerea sau manipu<strong>la</strong>rea ei <strong>la</strong><br />
distanta fata de trunchi sau cu exia ori rasucirea trunchiului;<br />
- susceptibil sa produc leziuni lucrtorilor, din cauza marginilor<br />
i/sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.<br />
Efortul zic poate prezenta riscuri, în special de afeciuni dorsolombare,<br />
dac:<br />
- este prea intens;<br />
- nu poate realizat decât printr-o micare de rasucire a trunchiului;<br />
- poate sa antreneze o dep<strong>la</strong>sare brusca a masei;<br />
- este realizat atunci când corpul se a a într-o poziie instabi<strong>la</strong><br />
6.7 Se i punctelor de lucru vor instrui si veri ca nivelul de instruire<br />
al lucratorilor asupra modului de manipu<strong>la</strong>re a maselor si riscurilor<br />
care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect.<br />
6.8 Se i punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipu<strong>la</strong>re<br />
a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in<br />
functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa e manipu<strong>la</strong>te.<br />
6.9 Se va evita, pe cit posibil, manipu<strong>la</strong>rea maselor prin purtare directa<br />
de catre lucratori; in acest sens conducatorii locurilor de munca<br />
vor lua masurile organizatorice necesare folosind insta<strong>la</strong>tii si / sau<br />
dispozitive mecanizate sau nemecanizate.<br />
6.10 Masele maxime admise, a manipu<strong>la</strong>te prin purtare directa, se<br />
reduc cu 75% pentru femei gravide pina in luna a 6-a.<br />
6.11 Este interzis ridicarea manua<strong>la</strong> a maselor pe o distanta mai mare de<br />
60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe p<strong>la</strong>ne<br />
inclinate ).<br />
288 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
6.12 Este interzis transportul manual al maselor pe vertica<strong>la</strong>, <strong>la</strong> o inaltime<br />
mai mare de 1,5 m.<br />
6.13 Transportul manual al maselor pe p<strong>la</strong>n inclinat nu va depasi 25 -30<br />
kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.<br />
6.14 La manipu<strong>la</strong>rea si transportul maselor se i puntelor de lucru vor tine<br />
cont de urmatoarele caracteristici (riscuri):<br />
1). Caracteristicile masei:<br />
- greutatea si dimensiunea masei;<br />
- di cultatea de apucare;<br />
- instabilitatea sau riscul dep<strong>la</strong>sarii continutului si schimbarea<br />
centrului de greutate;<br />
- p<strong>la</strong>samentul lucratorilor fata de sarcina.<br />
2). Efort zic depus:<br />
- prea mare;<br />
- care antreneaza o miscare brusca a masei;<br />
- care este realizat cand corpul se a a intr-o pozitie instabi<strong>la</strong>.<br />
3). Caracteristicile mediului de munca :<br />
- inexistenta unui spatiu su cient, in special pe vertica<strong>la</strong>;<br />
- pardoseli alunecoase sau care prezinta denive<strong>la</strong>ri;<br />
- manipu<strong>la</strong>rea maselor <strong>la</strong> mai multe nivele;<br />
- instabilitatea suprafetei de sprijin;<br />
- conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare.<br />
4). Caracteristicile activitatii :<br />
- efort zic permanent si / sau prelungit;<br />
- insu cienta repausului ziologic sau de recuperare;<br />
- ritm mare impus de procesul de munca;<br />
- distante mari pentru transportul maselor.<br />
6.15 Operatiile de manipu<strong>la</strong>re si transportul prin purtare directa a maselor<br />
se vor efectua numai de catre lucratori care corespund din punct de<br />
vedere zic si medical.<br />
6.16 Se i punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum<br />
si centrul de greutate (in cazul unor sarcini amba<strong>la</strong>te excentric<br />
se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute<br />
manipu<strong>la</strong>rea).<br />
6.17 Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica<br />
vizibilitatea.<br />
6.18 Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/<br />
posibilitate de prindere corespunzatoare.<br />
6.19 Se interzice manipu<strong>la</strong>rea in ace<strong>la</strong>si timp a doua sau mai multe obiecte<br />
(mase) care nu sunt xate intre ele corespunzator.<br />
6.20 Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu<br />
obstacole, instabile sau alunecose.<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 289
6.21 Manipu<strong>la</strong>rea si transportul prin purtare directa a maselor care au<br />
margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce<br />
leziuni ale mainilor, se va face numai cu manusi de protectie speci ce<br />
riscului (taiere, intepare, abrazare).<br />
6.22 Se interzice manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong> a maselor in locurile in care nu<br />
exista spatiu pe orizonta<strong>la</strong> sau pe vertica<strong>la</strong> corespunzator.<br />
6.23 P<strong>la</strong>nurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipu<strong>la</strong>rea si<br />
transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa e<br />
prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.<br />
6.24 In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura, frig<br />
excesiv, etc.) nu permit manipu<strong>la</strong>rea si transportul manual al maselor<br />
in conditii de securitate, se i punctelor de lucru trebuie sa ia masuri<br />
suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare<br />
/ imbolnavire profesiona<strong>la</strong> sau sa amane efectuarea operatiilor pana<br />
<strong>la</strong> stabilizarea conditiilor climatice.<br />
6.25 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe<br />
unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor<br />
acestora.<br />
6.26 In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante<br />
toxice si / sau periculoase, lucratorii vor instruiti suplimentar<br />
pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipu<strong>la</strong>re,<br />
transport, depozitare prevazute in sele tehnice de securitate.<br />
6.27 Caile de circu<strong>la</strong>tie trebuie sa e amenajate corespunzator astfel incat<br />
sa poata utilizate usor, sa e semnalizate si intretinute.<br />
6.28 Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabi<strong>la</strong> si de conditii pentru<br />
servirea mesei.<br />
6.29 Echipamentul individual de protectie trebuie sa e adecvat în functie<br />
de riscurile <strong>la</strong> care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte<br />
cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie,<br />
manusi riscuri mecanice, brâu.<br />
6.30 Orice eveniment va comunicat, de lucratorul/-ii care ia cunotin<br />
de eveniment, de îndat conductorului locului de munc, iar acesta<br />
va comunica imediat conducerii societatii i serviciului de prevenire<br />
si protectie.<br />
6.31 Fiecare loc de munc va dotat cu o trus de prim ajutor în caz de<br />
accidente i cu materiale de prim intervenie în caz de incendiu .<br />
Personalul muncitor va instruit asupra modului de aciune în caz<br />
de accidente / incendii (a<strong>la</strong>rmare i acordare a primului ajutor).<br />
6.32 În cazul unor situaii de urgen pentru care sunt necesare msuri<br />
i aciuni urgente, întregul personal trebuie s cunoasc modul de<br />
acionare i schema de întiinare i a<strong>la</strong>rmare.<br />
290 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
II. 4 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele<br />
de constructii-montaj in activitatea: “Lucrul <strong>la</strong> inaltime “<br />
1. SCOP<br />
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de<br />
accidentare si/sau imbolnavire profesiona<strong>la</strong> <strong>la</strong> executarea lucrarilor<br />
<strong>la</strong> inaltime si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea<br />
procesului de munca.<br />
2. DOMENIUL DE APLICARE<br />
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care executa lucrari <strong>la</strong><br />
inaltime.<br />
3. DEFINITII SI ABREVIERI<br />
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.<br />
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie<br />
3.3. E.M. – Echipament de munca<br />
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii<br />
4. DOCUMENTE DE REFERINTA<br />
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.<br />
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor<br />
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca<br />
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru locul de munca<br />
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor<br />
de munca<br />
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru<br />
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate <strong>la</strong> locul de munca<br />
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate<br />
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor<br />
individuale de protectie <strong>la</strong> locul de munca;<br />
4.7. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru manipu<strong>la</strong>rea manua<strong>la</strong> a maselor care prezinta riscuri<br />
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare<br />
4.8. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si<br />
sanatate pentru santiere temporare sau mobile<br />
4.9. Normativ intern de acordare a EIP<br />
4.10. Cartea tehnica a E.M.<br />
5. RESPONSABILITATI<br />
5.1 Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de<br />
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 291
munca si imbolnavire profesiona<strong>la</strong>, necesare desfasurarii in conditii<br />
de siguranta a lucrarilor <strong>la</strong> inaltime.<br />
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii<br />
prezentei instructiuni.<br />
6. MODALITATE DE LUCRU<br />
6.1. Masuri generale.<br />
6.1.1. Incadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucrul <strong>la</strong> inaltime se<br />
face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical<br />
prin care trebuie veri cate aptitudinile si capacitatile neuropsihice<br />
necesare lucrului <strong>la</strong> inaltime. Lucratorii vor admisi pentru lucrul<br />
<strong>la</strong> inaltime numai daca au viza medicului de medicina muncii cu<br />
mentiunea „apt pentru lucrul <strong>la</strong> inaltime” – care elibereaza Fisa<br />
de aptitudine, mentiune ce va inscrisa si in sa individua<strong>la</strong> de<br />
instruire privind SSM. Un exemp<strong>la</strong>r al Fisei de aptitudine va <br />
atasata <strong>la</strong> Fisa de instruire individua<strong>la</strong> privind SSM.<br />
6.1.2. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului <strong>la</strong> inaltime, indiferent de<br />
domeniul de activitate vor purta obligatoriu echipament individual<br />
de protectie speci c eliminarii pericolului caderii in gol.<br />
6.1.3. Echipamentul individual de protectie pentru lucrul <strong>la</strong> inaltime<br />
se va stabili si se va acorda in functie de domeniul de activitate,<br />
complexitatea tehnologiei aplicate, speci cul conditiilor de munca<br />
si de recomandarile „Normativului intern de acordare a E.I.P”.<br />
6.1.4. Este interzisa utilizarea echipamentului individual de protectie<br />
care nu este realizat si certi cat in conformitate cu standardele si<br />
normativele de echipamente individuale de protectie in vigoare si<br />
care nu are marcajul de conformitate privind cerintele esentiale de<br />
securitate - CE.<br />
6.1.5. Pentru executarea lucrarilor <strong>la</strong> inaltime, trebuie sa se tina seama de<br />
trei principii:<br />
- organizarea locului de munca;<br />
- dotarea cu echipament individual de protectie;<br />
- obligativitatea instruirii personalului care lucreaza <strong>la</strong> inaltime in<br />
vederea utilizarii echipamentului individual de protectie pentru<br />
lucrul <strong>la</strong> inaltime cit si a mijloacelor de protectie colectiva.<br />
6.1.6. Lucrul <strong>la</strong> inaltime este permis numai daca locul de munca a fost<br />
amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel<br />
incit sa previna caderea de <strong>la</strong> inaltime a lucratorilor.<br />
6.2. Masuri speci ce<br />
6.2.1. <strong>Acces</strong>ul <strong>la</strong> si de <strong>la</strong> locurile de munca amp<strong>la</strong>sate <strong>la</strong> inaltime trebuie<br />
asigurat impotriva caderii in gol a lucratorilor.<br />
6.2.2. Inainte de inceperea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea<br />
292 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
activitatii trebuie sa veri ce daca au fost asigurate toate masurile<br />
de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si imbolnavirii<br />
lucratorilor.<br />
6.2.3. Lucrul <strong>la</strong> inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere.<br />
In functie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate<br />
existent, persoana desemnata pentru supraveghere este conducatorul<br />
locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective, sau alta<br />
persoana desemnata, echivalenta in functie.<br />
6.2.4. Locurile de munca amp<strong>la</strong>sate <strong>la</strong> inaltime si caile de acces <strong>la</strong> / si de<br />
<strong>la</strong> aceste locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atit ziua<br />
cit si noaptea.<br />
6.2.5. Este interzis accesul persoanelor <strong>la</strong> inaltime, care nu au o atributie<br />
legata de activitatea lucrarilor care se executa.<br />
6.2.6. Mijloacele colective de protectie (schele, esafodaje, podine de<br />
lucru), trebuie sa e confectionate din material lemnos de calitate sau<br />
din metal si trebuie sa corespunda proiectului de executie. Podinele<br />
executate din metal trebuie confectionate din tab<strong>la</strong> expandata sau<br />
nervurata.<br />
6.2.7. Inainte de utilizare podinele se supun unei incercari statice, dub<strong>la</strong><br />
fata de incarcatura preconizata.<br />
6.2.8. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre<br />
panourile sau du<strong>la</strong>pii podinei nu trebuie sa e mai mari de 10 mm.<br />
Pe suprafata podinei in panta sau in curba se xeaza sipci impotriva<br />
alunecarii <strong>la</strong> distanta de 300 - 400 mm.<br />
6.2.9. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incit sa e exclusa<br />
posibilitatea dep<strong>la</strong>sarii sau alunecarii ei. Se interzice asezarea<br />
podinei in conso<strong>la</strong>.<br />
6.2.10. Urcarea si coborirea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca<br />
numai pe rampe si scari de acces executate comform prescriptiilor<br />
tehnice. Dep<strong>la</strong>sarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga<br />
si a se produce ba<strong>la</strong>nsuri sau socuri.<br />
6.2.11. Rampele de acces si scrile rezemate se vor asigura impotriva<br />
dep<strong>la</strong>sarilor longitudinale si transversale<br />
6.2.12. In cazul trecerii rampelor de acces peste goluri, trebuie sa aiba<br />
obligatoriu balustrade solide pe ambele parti, bine xata pe podina .<br />
6.2.13. Scarile rezemate trebuie sa e rezistente si usoare - pentru cele<br />
executate din lemn se va utiliza lemn uscat cu bre drepte si fara<br />
defecte .<br />
6.2.14. Picioarele scarilor trebuie bine xate pentru a evita alunecarea<br />
scarilor si caderea lucratorului. Pentru ca scara sa nu alunece,<br />
capetele inferioare ale ramelor longitudinale, trebuie prevazute - de<br />
<strong>la</strong> caz <strong>la</strong> caz - cu saboti metalici cu capetele ascutite sau cu saboti de<br />
cauciuc.<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 293
6.2.15. Scarile duble care se desfac trebuie prevazute cu dispozitive cu <strong>la</strong>nt<br />
sau cu alt dispozitiv care sa nu permita desfacerea lor accidenta<strong>la</strong> in<br />
timpul lucrului .<br />
6.2.16. Cand se lucreaza <strong>la</strong> o inaltime mai mare de 2 m in locurile cu<br />
circu<strong>la</strong>tie intensa sau pardoseli alunecoase, <strong>la</strong> baza scarii trebuie<br />
sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va<br />
asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita<br />
in functie de inaltimea maxima de lucru, in care este interzis accesul<br />
oricarei persoane.<br />
Utilizarea scarilor de lemn este permisa <strong>la</strong> o sarcina maxima de 1,5<br />
KN si numai de catre un singur lucrator, lungimea maxima a unei<br />
scari din lemn cu trepte <strong>la</strong>te nu trebuie sa depaseasca 5m.<br />
Se interzice utilizarea scarilor prelungite prin legare provizorie,<br />
precum si utilizarea scarilor care au trepte lipsa sau sunt reparate<br />
provizoriu.<br />
Conducatorul locului de munca trebuie sa veri ce integritatea<br />
scarilor inaintea ecarei montari (utilizari). Sistemul de imbinare<br />
trebuie sa e sigur si rigid.<br />
Trecerea de pe scara pe p<strong>la</strong>tforma de lucru este permisa numai dupa<br />
ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranta<br />
pe dupa stilp, deasupra p<strong>la</strong>tformei.<br />
SCHELELE<br />
Suprafata de teren pe care se monteaza schelele va nive<strong>la</strong>ta,<br />
iar pamintul egalizat si tasat cu maiul. O data cu nive<strong>la</strong>rea se va<br />
amenaja si scurgerea apelor.<br />
Pentru asigurarea repartizarii uniforme a presiunii asupra<br />
terenului, trebuie sa se puna sub stilpii schelei, perpendicu<strong>la</strong>r<br />
pe fata constructiei, du<strong>la</strong>pi de lemn cu grosimea de 5cm. La fel<br />
se procedeaza si <strong>la</strong> insta<strong>la</strong>rea schelelor pe trotuare. Este interzisa<br />
asezarea stilpilor de sche<strong>la</strong> pe caramizi, pietre, capete de scanduri.<br />
Schelele trebuie bine ancorate pe toata inaltimea lor de partile<br />
solide ale constructiei.<br />
Se interzice asezarea schelelor pe cofrajele pentru turnarea betoanelor,<br />
precum si pe alte elemente care nu sunt calcu<strong>la</strong>te pentru preluarea<br />
sarcinilor, De asemenea, este interzisa asezarea schelelor direct pe<br />
grinzile p<strong>la</strong>nseelor, fara intermediul unor elemente de repartizare.<br />
La schelele cu o inaltime mai mare de 8m, se vor construi obligatoriu<br />
cel putin 2 podine de lucru, dintre care una este de protectie (cea<br />
inferioara).<br />
Schelele vor avea in perfecta stare balustradele cu mina curenta. Se<br />
interzice aplecarea personalului peste balustrada, indiferent pentru<br />
ce activitate. Pentru primirea materialelor, <strong>la</strong> cotele superioare,<br />
294 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
acesta se vor ridica <strong>la</strong> nivelul balustradei, iar personalul muncitor o<br />
va prinde dupa ce s-a oprit din bascu<strong>la</strong>re.<br />
Se interzice ramanerea personalului pe p<strong>la</strong>tforma de lucru in timpul<br />
manevrarii incarcaturii, aceasta operatie revenind legatorului de<br />
sarcina.<br />
6.2.17. Echipamentul individual de protectie se va alege in functie de<br />
situatia de lucru <strong>la</strong> inaltime, situatie in care E.I.P. are rolul de:<br />
- pozitionarea lucratorului in timpul lucrului ;<br />
- limitarea dep<strong>la</strong>sarii lucratorului in directia sursei de accidentare<br />
prin cadere de <strong>la</strong> inaltime;<br />
- pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului .<br />
6.2.18. Daca in cazul utilizarii E.I.P. exista in continuare pericolul caderii<br />
in gol, mijlocul individual de protectie trebuie completat, in mod<br />
obligatoriu cu E.I.P. pentru oprirea caderii.<br />
6.2.19. Lucratorii din domeniul constructiilor trebuie sa utilizeze pentru<br />
lucrul <strong>la</strong> inaltime centura de siguranta complexa, formata din<br />
centura de brau si hamul.<br />
6.2.20. Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor,<br />
accesoriilor sau pieselor metalice ale E.I.P. defecte precum si<br />
repararea lor .<br />
6.2.21. Indiferent de domeniul de activitate si de tipul E.I.P., locul, punctul<br />
de ancorare ( x sau mobil) trebuie asfel ales incit zona de prindere<br />
a lucratorului de acesta sa e sub cota locului de ancorare pe toata<br />
perioada lucrului. Locul de ancorare trebuie sa asigure o rezistenta<br />
corespunzatoare si sigura .<br />
6.2.22. Mijloacele de legatura (franghii de siguranta) trebuie sa aiba<br />
o lungime maxima desfasurata de 2 m. Reg<strong>la</strong>rea franghiilor<br />
de siguranta se face astfel ca dupa petrecerea peste elementul<br />
de constructie (stilp, pro l metalic, etc.) distanta dintre bustul<br />
lucratorului si elementul de constructie sa e de maxim 0,5 m<br />
6.2.23. In lipsa unui element rigid, centura trebuie completata cu a doua<br />
fringhie de siguranta, prinsa pe franghia de acces (ca suport de<br />
ancorare) prin intermediul unui opritor de cadere alunecator.<br />
6.2.24. Pentru lucru pe suprafete inclinate sau foarte inclinate este<br />
obligatoriu ca reg<strong>la</strong>rea E.I.P, atat pentru accesul <strong>la</strong> si de <strong>la</strong> locul de<br />
munca cat si pentru lucrul propriu zis, sa se faca astfel ca in cazul<br />
pierderii contactului cu suprafata respectiva, lucratorul sa nu cada<br />
mai mult de 0,5 m.<br />
6.2.26. Pentru lucrul <strong>la</strong> inaltime este obligatorie purtarea castii de<br />
protectie atat de catre lucratori, precum si de catre persoanele care<br />
coordoneaza, controleaza si indruma procesul de munca.<br />
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 295
6.2.27. Inainte de inceperea lucrului, este obligatorie veri carea de catre<br />
lucrator a integritatii castii de protectie, a sistemului de amortizare si<br />
a posibilitatii de reg<strong>la</strong>re a acestuia si a curelelor de prindere. Casca<br />
de protectie se va xa obligatoriu folosind curelele sau snurul de<br />
prindere.<br />
6.34. Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta<br />
sparturi, suri ale calotei, defectiuni ale sistemului de avertizare.<br />
Casca defecta trebuie scoasa imediat din uz.<br />
6.35. Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie<br />
veri cate in mod obligatoriu. Prin examinare cu atentie se veri ca<br />
cusaturile, cordoanele, partile metalice, franghiile, carligele de<br />
siguranta, niturile, etc.<br />
6.36. Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care nu sunt veri cate<br />
anual (si nu au sa de urmarire in utilizare a acestora), sau:<br />
- prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau s<strong>la</strong>bite, catarame<br />
defecte, rascoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosturi,<br />
etc;<br />
- au fost o data solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului<br />
cazut de <strong>la</strong> inaltime);<br />
- au fost scurtate prin coasere (bucle).<br />
- centurile in care s-a cazut, pana <strong>la</strong> veri carea acestora de persoane<br />
autorizate de rma producatoare.<br />
6.37. In functie de natura pericolului existent <strong>la</strong> lucrul <strong>la</strong> inaltime altul<br />
decat cel de cadere in gol, trebuie ales EIP in conformitate cu HGR<br />
nr. 1048/2006 si normativul intern de acordare, speci c lucrarii si<br />
meseriei. Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului<br />
existent, privind modul de purtare a EIP in conditiile speci ce lucrului<br />
<strong>la</strong> inaltime.<br />
6.42. La locurile de munca a ate <strong>la</strong> inaltime, trebuie ridicate numai<br />
materialele strict necesare. Sculele necesare executarii diferitelor<br />
operatii trebuie pastrate in buzunare speciale sau teci prinse in<br />
centura de siguranta. Sculele si materialele trebuie sa e urcate si<br />
coborate pe masura necesitatilor, cu funie de ajutor, interzicindu-se<br />
aruncarea acestora de <strong>la</strong> sol <strong>la</strong> pozitia de lucru sau invers. Asezarea<br />
chiar temporara a sculelor, dispozitivelor sau materialelor ne xate pe<br />
elementele stilpilor este interzisa.<br />
6.45. Dimensionarea echipamentului tehnic trebuie adaptata naturii lucrarii<br />
de executat, di cultatilor previzibile si sa permita circu<strong>la</strong>tia fara pericol.<br />
Cel mai potrivit mijloc de acces <strong>la</strong> locurile de munca pentru lucrul<br />
temporar <strong>la</strong> inaltime trebuie ales in functie de frecventa sa de utilizare,<br />
de inaltimea ce trebuie atinsa si de durata utilizarii. Alegerea facuta<br />
trebuie sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intrun<br />
sens sau altul, intre un mijloc de acces si p<strong>la</strong>tforme, sau pasarele nu<br />
trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere.<br />
296 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE<br />
ÎN MESERIA DE<br />
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”<br />
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA<br />
INIIERE ÎN CUTAREA<br />
UNUI LOC DE MUNC<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 1
CAPITOLUL 1 Economia de Piata<br />
Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de<br />
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii<br />
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care<br />
s-a transformat treptat, in mod inertial – intamp<strong>la</strong>tor sau constient. Dupa o<br />
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare<br />
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind<br />
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta<br />
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere<br />
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in<br />
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.<br />
1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA<br />
Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea<br />
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata<br />
sunt urmatoarele:<br />
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este<br />
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci c acestui<br />
gen de economie.<br />
2. Piata este modalitatea amp<strong>la</strong>, genera<strong>la</strong>, prin care se stabileste ce sa<br />
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei<br />
initiative a agentilor economici.<br />
3. Concurenta sau competitia este forma genera<strong>la</strong> pe care o imbraca<br />
re<strong>la</strong>tiile dintre agentii economici pe piata, efectul simu<strong>la</strong>tiv sau coercitiv al<br />
acesteia determinand progresul economico-social.<br />
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei<br />
agentilor economici <strong>la</strong> informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care<br />
ecare urmareste realizarea propriilor interese.<br />
5. Motivatia participarii <strong>la</strong> activitatea economica este pentru toti agentii<br />
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,<br />
pentru producatori, inseamna maximizarea pro tului, iar pentru consumatori<br />
maximizarea utilitatii.<br />
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional<br />
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea norma<strong>la</strong> a aesteia.<br />
In viata rea<strong>la</strong>, economia ecarei tari constituie un model al economiei de<br />
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare<br />
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.<br />
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu<br />
constituie niciodata o forma idea<strong>la</strong>, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari<br />
sau mai mici.<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 299
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata<br />
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul<br />
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,<br />
iar pretul este cel mai important instrument de reg<strong>la</strong>re a accesului <strong>la</strong> bunurile<br />
economice.<br />
300 - Iniiere în cutarea unui loc de munc<br />
2. PROPRIETATEA<br />
In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,<br />
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea<br />
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul<br />
schimbului, prin vanzare-cumparare.<br />
Proprietatea reprezinta o re<strong>la</strong>tie intre oameni, un contract social cu privire<br />
<strong>la</strong> bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau<br />
obtinute din activitatea economica. Aceasta re<strong>la</strong>tie releva exercitarea unuia,<br />
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul<br />
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi<br />
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut<br />
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:<br />
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.<br />
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii<br />
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de<br />
cuprindere a bunurilor se a a intr-o permanenta schimbare, se imbogateste<br />
necontenit.<br />
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita<br />
atributele proprietatii in forme extrem de variate.<br />
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu<br />
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in<br />
raport de titu<strong>la</strong>rul subiectului proprietatii, distingem:<br />
– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau<br />
juridice ( rme de toate genurile). Ea poate proprietate individua<strong>la</strong> sau<br />
asociativa;<br />
– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice<br />
centrale si locale;<br />
– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului<br />
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite<br />
variante a celor<strong>la</strong>lte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc<br />
atat in cradul national, cat si international.<br />
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in<br />
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.<br />
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in<br />
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua trans<strong>formare</strong>. In
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi ca in<br />
functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e cienta si<br />
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.<br />
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru<br />
mentinere si a rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:<br />
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic<br />
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat<br />
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de<br />
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.<br />
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este<br />
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii<br />
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care<br />
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca<br />
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.<br />
3. LIBERA INITIATIVA<br />
Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru<br />
realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice<br />
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele<br />
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic<br />
libertatea de actiune a celor<strong>la</strong>lti. De aici decurge ca libertatea de actiune este<br />
o caracteristica genera<strong>la</strong> aplicabi<strong>la</strong> in mod egal tuturor agentilor economici si<br />
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest<br />
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale<br />
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,<br />
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima<br />
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat<br />
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legis<strong>la</strong>tive<br />
alese si ele in mod liber.<br />
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,<br />
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici<br />
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea<br />
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de<br />
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.<br />
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a<br />
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator<br />
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun<br />
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu<br />
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului<br />
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 301
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda<br />
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,<br />
stimu<strong>la</strong>re, responsabilitate si competenta.<br />
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile<br />
proprietatilor particu<strong>la</strong>re. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament<br />
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce <strong>la</strong><br />
realizarea unei activitati economice e ciente, atat pentru ecare proprietar in<br />
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.<br />
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata<br />
prin <strong>formare</strong>a si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,<br />
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de<br />
e cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se<br />
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.<br />
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe<br />
asa cum vor <strong>la</strong> tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii<br />
normale a economiei, pornind de <strong>la</strong> interesele si posibilitatile ecaruia. In acest<br />
fel, agentul economic devine atent <strong>la</strong> semnalele pietei, orientand resursele<br />
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu<br />
prioritate a activitatilor utile.<br />
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,<br />
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor<br />
administrative de stat, rigiditatea si in exibilitatea <strong>la</strong> schimbare si innoire.<br />
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea<br />
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe<br />
proprietari sa urmareasca a rmarea prorpiei e ciente si, totodata, pe a<br />
celor<strong>la</strong>lti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate<br />
pentru ca re ecta inegalitatea e cientei activitatii agentilor economici, <strong>la</strong><br />
baza careia se a a deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,<br />
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,<br />
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie<br />
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare<br />
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera<br />
initiativa va determina a rmarea valorilor corespunzator acestor criterii,<br />
in<strong>la</strong>turand incompetenta, impostura si pseudovalorile.<br />
PROBLEME DE DISCUTAT<br />
Ce se intelege prin economie de piata?<br />
Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?<br />
De niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?<br />
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?<br />
302 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?<br />
Care sunt principalele forme de proprietate?<br />
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?<br />
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de<br />
proprietate in economia de piata?<br />
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?<br />
Care este baza asigurarii liberei initiative?<br />
TEXT DE COMENTAT<br />
“In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al<br />
concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile<br />
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune<br />
raspunsuri <strong>la</strong> intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?<br />
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”<br />
Michael Didier, Economia: regulile jocului<br />
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,<br />
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)<br />
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE<br />
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim<br />
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de<br />
concurentii nostri potentiali <strong>la</strong> ocuparea respectivului post in vederea angajarii.<br />
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa<br />
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum<br />
vitae (CV).<br />
Cuvintele curriculum vitae provin din limba <strong>la</strong>tina si inseamna, intr-o<br />
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa<br />
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.<br />
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul<br />
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti<br />
CV-ul ape<strong>la</strong>nd <strong>la</strong> un specialist! P<strong>la</strong>teste-l bine si vei vedea ca succesul iti este<br />
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le<br />
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti<br />
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, <strong>la</strong> randul sau, echipa de<br />
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu<br />
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui<br />
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre<br />
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 303
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare <strong>la</strong> continutul unui CV<br />
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre<br />
reusita:<br />
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al<br />
carierei ecaruia dintre noi;<br />
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci<br />
numai acceptarea prezentarii noastre <strong>la</strong> interviul (interviurile) pentru<br />
angajare;<br />
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu<br />
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,<br />
chiar in ziua interviului;<br />
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este<br />
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%<br />
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de<br />
specialitate …;<br />
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit<br />
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.<br />
Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,<br />
posibilitatea de a mai adauga ceva <strong>la</strong> acumu<strong>la</strong>rile ecaruia dintre dumneavoastra.<br />
Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase<br />
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.<br />
1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator<br />
In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesiona<strong>la</strong> era (inca) scazuta si<br />
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de<br />
zona geogra ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte<br />
bine sa se rezume <strong>la</strong> prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului.<br />
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)<br />
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si<br />
complicat (so s cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte<br />
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta<br />
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.<br />
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile”<br />
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne<br />
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de<br />
natura sa va incadreze in randul celor dec<strong>la</strong>rati castigatori (admisi <strong>la</strong> interviu).<br />
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “imp<strong>la</strong>cabile”,<br />
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere<br />
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.<br />
304 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
Regu<strong>la</strong> 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil<br />
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CVul<br />
unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum<br />
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului”<br />
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei<br />
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in<br />
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este<br />
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu<br />
uitm c un CV nu este o autobiogra e, ci trebuie s releve ceea ce am realizat<br />
i/sau avem mai bun pe p<strong>la</strong>n profesional i nicidecum eventuale handicapuri<br />
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care<br />
arat ca o personal ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE”<br />
nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii<br />
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In ace<strong>la</strong>si context<br />
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga<br />
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni<br />
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea<br />
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,<br />
“imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si<br />
care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau<br />
care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de<br />
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana<br />
acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare<br />
persona<strong>la</strong> redactantului.<br />
Regu<strong>la</strong> 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)<br />
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam <strong>la</strong> cuprinsul unei carti sau, mai<br />
ales, <strong>la</strong> paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le<br />
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui<br />
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.<br />
Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si<br />
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni<br />
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de<br />
noi, spre exemplu, printr-o formu<strong>la</strong>re de genul: “ Cu siguranta ca un interviu<br />
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si<br />
abilitatiile mele...”. Nu ape<strong>la</strong>ti niciodata <strong>la</strong> “mi<strong>la</strong>” cititorului prin intermediul<br />
unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca <strong>la</strong> interviu, voi putea<br />
veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are<br />
nimic particu<strong>la</strong>r si/sau special. In “traiectoria” profesiona<strong>la</strong> a unui asemenea<br />
“personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,<br />
“ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu ape<strong>la</strong>ti <strong>la</strong> formu<strong>la</strong>ri de genul:<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 305
“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca,<br />
punand pe prim p<strong>la</strong>n (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea<br />
risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care<br />
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de<br />
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste<br />
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un<br />
post) i, în nici un caz, nu vedei în i prin aceasta o (nou) oportunitate de a<br />
parveni ....<br />
Regu<strong>la</strong> 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si forti ant. Aparand<br />
in fata cititorului, doar ca o simp<strong>la</strong> “episto<strong>la</strong>” al carei autor este necunoscut,<br />
un CV castigator “joaca”, pentru ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de<br />
“ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare<br />
etc. pe care dorim sa le valori cam in cadrul viitorului nostru loc de munca.<br />
Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.)<br />
cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “<br />
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea<br />
su cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi.<br />
In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie<br />
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele<br />
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,<br />
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul<br />
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile<br />
castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele<br />
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...<br />
Regu<strong>la</strong> 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va<br />
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care<br />
candidati! Astfel, nu va va servi <strong>la</strong> nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele<br />
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele<br />
profesiona<strong>la</strong> precedente este util a prezentate doar in masura in care au<br />
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre<br />
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,<br />
o rubrica intitu<strong>la</strong>ta “Experienta comercia<strong>la</strong>”, rubrica in care sa includeti toatre<br />
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In tota<strong>la</strong> contradictie cu aceasta<br />
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de<br />
frecvent uzitat) il constituie ace<strong>la</strong> de a va “p<strong>la</strong>nge” de fostul loc de munca, de<br />
“mizeria pecare v-o creau se i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa<br />
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor<br />
pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o<br />
imagine mai defavorabi<strong>la</strong> decat ape<strong>la</strong>rea <strong>la</strong> acest gen de “tertipuri ieftine”,<br />
306 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “<br />
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post<br />
candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca <strong>la</strong> interviu) va va ,<br />
indubitabil, defavorabi<strong>la</strong>...<br />
Regu<strong>la</strong> 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul<br />
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre<br />
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare<br />
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a<br />
da o dimensiune re<strong>la</strong>tiva lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina<br />
cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze<br />
performantele.<br />
Regu<strong>la</strong> 6: Un CV castigator trebuie sa re ecte, in mod cat mai del ,<br />
experienta dumneavoastra profesiona<strong>la</strong>. Indiferent ca este stabi<strong>la</strong> sau<br />
“haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesiona<strong>la</strong> a ecaruia dintre<br />
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti<br />
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum <strong>la</strong> fel de<br />
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in<br />
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul<br />
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de<br />
dumneavoastra, in timp ce ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt tip de CV releva functiile pe care le-ati<br />
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa core<strong>la</strong>tie cu un obiectiv<br />
precis si c<strong>la</strong>r stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul<br />
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul<br />
de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un<br />
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash² (numit<br />
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,<br />
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.<br />
Regu<strong>la</strong> 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia<br />
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca<br />
su cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza<br />
propriul CV independent de multe aspecte semni cative ale continutului<br />
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care<br />
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor in uenta<br />
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca<br />
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra<br />
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “ rul rosu”<br />
care va “ca<strong>la</strong>uzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice<br />
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 307
cadrul si pentru rma ( rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai<br />
multe functii distincte, redactati un CV functional <strong>la</strong> care adaugati scrisori<br />
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul<br />
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,<br />
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri <strong>la</strong>...<br />
una si aceeasi rma!...<br />
Regu<strong>la</strong> 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare<br />
impecabi<strong>la</strong>. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:<br />
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii<br />
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a<br />
exprimarii (ortogra ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si<br />
delimitarea spatia<strong>la</strong> a paragrafelor); etc.<br />
Regu<strong>la</strong> 10: Un CV castigator trebuie sa e bine “acompaniat” (sa aiba<br />
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum<br />
si copii ale unor diplome, ceti cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca<br />
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil<br />
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din<br />
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare<br />
de recomandare cu greseli ortogra ce, de citar conceputa si/sau chiar cu<br />
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa<br />
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa<br />
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va <br />
semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabi<strong>la</strong> asupra dumneavoastra. Si sa<br />
ti convinsi ca gresea<strong>la</strong> nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...<br />
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de nitiv<br />
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta<br />
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul<br />
profesionalism al elementelor incluse, al formu<strong>la</strong>rilor uzitate etc., este de natura<br />
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.<br />
308 - Iniiere în cutarea unui loc de munc<br />
2. Rubricile unui CV castigator<br />
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai<br />
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai în situaia<br />
depunerii unui dosar de candidatur în vederea ocuprii unui post. În realitate<br />
îns, un CV este e<strong>la</strong>borat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:<br />
· angajare temporar pe perioada vacanelor;<br />
· prezentarea <strong>la</strong> agenii (centre) de recrutare, în vederea antrenrii unor<br />
viitoare poteniale angajri;
· în situaiile în care completm o aplicaie de candidatur pentru<br />
obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau<br />
studii aprofundate/ specializate, etc.;<br />
· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare<br />
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;<br />
· e<strong>la</strong>borarea p<strong>la</strong>nului de afaceri, în scopul obinerii unui credit;<br />
· e<strong>la</strong>borarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos <strong>la</strong><br />
concurs.<br />
Iat, aadar, contextul în care, în cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)<br />
cât mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelând chiar <strong>la</strong> prezentarea<br />
unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepie, redactare<br />
i prezentare a acestei “cri de vizit” fundamental pentru acceptarea i<br />
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.<br />
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar<br />
menionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aa cum experiena<br />
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de<br />
respectiva meniune. În acest context, date ind condiiile de utilizare a unui<br />
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se<br />
înele asupra naturii documentului în cauz. În mod evident, nu înseamn c<br />
dac cineva înscrie, înc din debut, titlul în cauz, este, a priori, eliminat. Dar,<br />
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se înscrie, în<br />
antetul paginii de debut, titu<strong>la</strong>tura Curriculum Vitae.<br />
Prima “caset” (rubric) a unui CV este, frecvent, întâlnit sub denumirea<br />
“DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer <strong>la</strong>): numele i prenumele<br />
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vârsta i/sau data naterii;<br />
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie<br />
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.<br />
Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze în antetul CV-ului. Este<br />
recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât i în cele anglosaxon<br />
i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este<br />
preferabil s completai în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan.<br />
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniia<strong>la</strong> prenumelui s<br />
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este<br />
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este<br />
cel puin “nepoliticos” s scriem, spre exemplu, numele i prenumele într-o<br />
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va<br />
putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn “D” sau “D.P.”… În<br />
situaia în care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat<br />
ca “mixt” - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, C<strong>la</strong>ude,<br />
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 309
înscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra<br />
(în limba român); M., Mme sau M-elle (în limba francez); Mr., Mrs. sau<br />
Ms.(în limba englez). Subliniem, îns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,<br />
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex<br />
feminin, este recomandabil s se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre<br />
exemplu, nu servete nimnui i <strong>la</strong> nimic s scriei Danie<strong>la</strong>-Oana POPESCU<br />
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, înainte de cstorie, v-ai numit POPESCU<br />
i, de luni sau ani gurai înscris în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),<br />
numele dobândit de <strong>la</strong> natere nu mai necesit a înscris. Dac, îns, ai<br />
lucrat, pân în prezent, sub numele avut înainte de cstorie, acesta va trebui<br />
înscris în CV-ul dumneavoastr. i înc un amnunt deloc lipsit de importan:<br />
nu “în orii” (“îmbrobodii”), nu “dante<strong>la</strong>i”, nu “îngroai”, nu subliniai etc.<br />
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel<br />
puin dubioas asupra “gusturilor” dumneavoastr. Spre exemplu, este mai<br />
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau<br />
DAN POPESCU.<br />
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr într-o manier cât mai complet<br />
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al<br />
localitii, precum i al o ciului potal <strong>la</strong> care suntei arondat constituie tot<br />
atâtea “semne” de respect suplimentar fa de cititor, îndeosebi prin facilitarea<br />
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre<br />
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (con guraie):<br />
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,<br />
Sector 1, 7 000 Bucureti, România. Este util s remarcai faptul c înscrierea<br />
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:<br />
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).<br />
De asemenea, în contextul celor menionate, reamintim c, în formele de<br />
prezentare a CV-ului în limbile francez i englez, numrul de referin al<br />
imobilului situat pe strada unde locuii se înscrie înaintea denumirii strzii,<br />
dup care urmeaz speci carea codului (alfa-)numeric potal i denumirea<br />
localitii, în ordinea i forma redate în exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,<br />
75112 Paris; 739-B Somer eld Street, London SW9 4LH. De asemenea,<br />
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,<br />
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e înscrise pe ace<strong>la</strong>i rând.<br />
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va<br />
înscrie, <strong>la</strong> fel ca i adresa, cât mai complet posibil, nelsând interlocutorului<br />
“ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra<br />
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei<br />
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul “+”<br />
310 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
eprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei<br />
ape<strong>la</strong>t <strong>la</strong> telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face<br />
apel i <strong>la</strong> adresa profesional, înseamn c suntei “de gsit”, pe durata întregii<br />
zile, <strong>la</strong> serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat a at mereu<br />
în activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra<br />
contracandidailor.<br />
Vârsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,<br />
persoane cu vârsta cuprins între 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare <strong>la</strong> vârsta<br />
maximal a candidailor trebuie “învinse” cu mult tact i diplomaie, deoarece<br />
nimeni nu v oblig s înscriei, în CV, vârsta pe care o avei ! Eventual, putei<br />
înscrie vârsta sau data naterii dumneavoastr în nalul CV-ului, în rubrica<br />
“Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr <strong>la</strong><br />
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest<br />
punct de vedere, nu înscriei vârsta sau data naterii în CV-ul dumneavoastr<br />
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti<br />
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s înscriei în CV<br />
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, în maniera: 26<br />
februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79).<br />
Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia<br />
dumneavoastr în situaia în care aplicai pentru un post <strong>la</strong> o rm persoan<br />
juridic român i/sau a at pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este<br />
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai<br />
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul <strong>la</strong> care aspirai.<br />
Starea civil i situaia familial. Exist situaii în care, din necunoatere,<br />
anumii candidai sunt, deja, “specializai” în a se “autodistruge” prin<br />
intermediul acestei rubrici, apelând <strong>la</strong> formulri de genul: “Vduv, tat a<br />
patru copii a ai în întreinerea subsemnatului” sau “Divorat, mam<br />
a apte copii” … Evident, exagerm puin ! … Dac apreciai c situaia<br />
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,<br />
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive re<strong>la</strong>tiv facil<br />
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)<br />
i/sau cu domiciliul în localitatea de reedin. Alte rme impun restricii în<br />
ceea ce privete vârsta maximal a candidailor, pro lul studiilor absolvite etc.<br />
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s i se acorde,<br />
asemenea tuturor celor<strong>la</strong>lte, o importan major. Astfel, este cel puin hi<strong>la</strong>r s<br />
citeti, în CV-ul unui candidat: “ Cstorit cu un copil de treisprezece ani”,<br />
“Recstorit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divorat cu trei copii”!!!<br />
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s înscriei în<br />
CV-ul dumneavoastr, într-o asemenea conjunctur “Celibatar()” i, astfel,<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 311
vei elimina multe alte posibile “interpretri”. Dac suntei desprit(), fr a<br />
divorat(), este preferabil s înscriei în CV “Cstorit()”.<br />
Într-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil<br />
ca, în rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii<br />
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i încadrai în<br />
munc. Aceasta poate constitui o dovad în plus asupra disponibilitii<br />
dumneavoastr întrucât nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de<br />
creterea i/sau de îngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de<br />
o situaie nanciar stabil (fapt care, <strong>la</strong> rândul su, poate releva c nu vei<br />
solicita, prea curând, majorri sa<strong>la</strong>riale! …). i înc (aparent) un amnunt:<br />
nu descriei, <strong>la</strong> “situaia familial”, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,<br />
autoturismelor etc. a ate în proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)<br />
a ate în conturile dumneavoastr bancare ! … În concluzie, este recomandabil<br />
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, în cuprinsul CVului,<br />
cu maximum de detalii, aspecte con deniale ale situaiei dumneavoastr<br />
familiale. În cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, în funcie<br />
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa<br />
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...<br />
Starea sntii. Înscriei aceast rubric <strong>la</strong> “Date personale” sau<br />
<strong>la</strong> “Diverse”, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este în avantajul<br />
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei “foarte bun”, ci “excelent”,<br />
diferena de nuan ind perceptibil în avantajul dumneavoastr. De asemenea,<br />
nu facei eroarea de a înscrie, <strong>la</strong> aceast potenial rubric din CV, lucruri de<br />
genul: “Operat <strong>la</strong> stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic nedureroas”<br />
sau “Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distro c pe partea<br />
occipital stâng”!!!… Chiar dac unii candidai recurg <strong>la</strong> aceste meniuni<br />
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil, decât<br />
de îngduin), reacia rezultant le va total defavorabil …<br />
O alta “caset” a CV-ului se refer <strong>la</strong> FORMAREA PROFESIONAL i<br />
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (în sensul<br />
generic al cuvântului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente<br />
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale<br />
s e înscrise în CV în ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux<br />
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, cali carile, autorizarile,<br />
atestarile, etc. absolvite. În nalul acestei “casete” sau marcat distinct, putei<br />
înscrie o rubric intitu<strong>la</strong>t “Obiective profesionale”. Acordai, îns, o maxim<br />
atenie (în sens de rezerv ! …) înscrierii, din dorina de “a arta c tii ce<br />
vrei”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar<br />
putea genera, cel puin, e “închiderea uilor” (recrutorul va ezita s propun<br />
posturi <strong>la</strong> care nu dorii s accedei ! …), e “deprecierea” dumneavoastr (în<br />
312 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
cazul în care un CV este “arhivat” de ctre respectiva rm pentru câteva luni<br />
sau chiar un an, în ateptarea unui moment “favorabil”, dac ai evoluat, între<br />
timp, pe p<strong>la</strong>nul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu<br />
persoana pe care ai descris-o ! …).<br />
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia<br />
solicitata):<br />
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele<br />
co<strong>la</strong>borari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi<br />
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.<br />
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul<br />
personal pentru postul vizat este esential.<br />
- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in<br />
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera <strong>la</strong> primii pasi<br />
pe care ii vei face in organizatie.<br />
- Obiectivele trebuie formu<strong>la</strong>te in termeni de genul “ce poti sa faci<br />
pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.<br />
- Obiectivul trebuie formu<strong>la</strong>t dupa locul de munca pe care il vrei acum,<br />
sau dupa aria in care vei lucra.<br />
EXPERIENA PROFESIONAL.<br />
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.<br />
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali carilor si experientei tale<br />
tinand seama de obiectivele dec<strong>la</strong>rate de tine. Aici vrea orice angajator sa<br />
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine<br />
persoana idea<strong>la</strong> pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive<br />
pe care le pui <strong>la</strong> dispozitie.<br />
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi<br />
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/<br />
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent<br />
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze<br />
datele referitoare <strong>la</strong> experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu<br />
eu aici, dac abia acum am terminat scoa<strong>la</strong> profesiona<strong>la</strong>/liceul/facultatea?!<br />
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu<br />
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu<br />
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;<br />
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân<br />
acum ?! …“; etc.<br />
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii<br />
referitoare <strong>la</strong> modul de completare a elementelor caracteristice acestei<br />
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a <br />
înscris în funcie de tipul CV-ului e<strong>la</strong>borat (cronologic, funcional, crono-<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 313
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru<br />
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac ape<strong>la</strong>i <strong>la</strong> CV-ul cronologic,<br />
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea<br />
invers a perioadelor aferente; dac ape<strong>la</strong>i <strong>la</strong> un CV funcional, începei<br />
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.<br />
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor<br />
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de<br />
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i<br />
pot , eventual, lmurite (<strong>la</strong> nivel informativ) cu prilejul interviului. Este<br />
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu<br />
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în<br />
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin<br />
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile<br />
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui<br />
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care<br />
ai lucrat i evitai (pân <strong>la</strong> nivel de … interdicie !) s menionai cazurile<br />
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat<br />
afar pentru motive disciplinare <strong>la</strong> … 2008… “. Dei unii autori recomand<br />
înscrierea sa<strong>la</strong>riilor avute <strong>la</strong> precedentele locuri de munc, apreciem c aceast<br />
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În<br />
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în<br />
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm<br />
“omiterea” total a oricror “a niti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu<br />
pot constitui decât apanajul celor “s<strong>la</strong>bi”, respectiv al celor care “alearg”<br />
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar<br />
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena <strong>la</strong> un anumit partid<br />
sau grupare politic, decizia v aparine !<br />
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine<br />
nu stpânete, <strong>la</strong> nivelul cel puin “bine”, dou limbi strine, are extrem de<br />
puine anse s reueasc în afaceri (i nu numai). Practic, îns, (înc) puini<br />
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea<br />
limbilor strine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaii de<br />
baz”) primite de <strong>la</strong> rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar<br />
de <strong>la</strong> profesori, unii redactani ai CV-urilor îi … autoapreciaz cunotinele<br />
de limbi strine. În consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri<br />
trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i cel puin o oportun<br />
prim ocazie de a vi se veri ca sinceritatea dec<strong>la</strong>raiilor înscrise în CV. Iat<br />
contextul în care subliniem faptul c din ce în ce mai muli recrutori au dobândit<br />
“obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile strine<br />
indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune<br />
314 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
<strong>la</strong> “formu<strong>la</strong>” des întâlnit “Scris; citit; vorbit”, apelându-se <strong>la</strong> exprimri de<br />
genul: “Bilingv Francez/Englez; Germana - curent; Italiana - cunotine<br />
medii; Noiuni de Spaniol (debutant)”. De asemenea, este preferabil evitarea<br />
formulelor de tipul “Limbi strine învate”, pentru c multe din lucrurile pe<br />
care le-am învat odat le-am … uitat ! …<br />
ABILITI. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s înscriei<br />
câteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind<br />
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:<br />
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul în echip; înalt<br />
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i<br />
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). În situaia în care nu<br />
ai rezervat o rubric special în cadrul experienei dumneavoastr profesionale<br />
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile<br />
de rigoare în cadrul “casetei” Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, în<br />
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s “navigai” pe Internet.<br />
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul<br />
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele<br />
trsturi de nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,<br />
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)<br />
un tip vistor, nostalgic i (atenie <strong>la</strong> pericol ! ...) individualist (nu îi p<strong>la</strong>ce<br />
lucrul i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia<br />
îi p<strong>la</strong>c excursiile montane împreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,<br />
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.<br />
În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim atenie<br />
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,<br />
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.<br />
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (“aprig”) sftuii “… cam cum trebuie<br />
s arate pasiunile extraprofesionale …”, i dumneavoastr îniv, deci i<br />
originali i scriei exact ceea ce v p<strong>la</strong>ce i/sau v i atrage ! Dar, în ace<strong>la</strong>i<br />
timp, evitai formulrile “vagi” de genul “Îmi p<strong>la</strong>c sportul, muzica i dansul”,<br />
indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v p<strong>la</strong>c, ce<br />
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,<br />
indiferent de voin, mai devreme sau mai târziu, trsturile fundamentale ale<br />
caracterului dumneavoastr vor depistate ! …<br />
REFERINE. În general, este de dorit evitarea îniruirii a mai mult de<br />
dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte<br />
probabil c, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).<br />
Formu<strong>la</strong>rea „referinte – disponibile <strong>la</strong> cerere” arata caracterul optional al<br />
acestora.<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 315
De retinut:<br />
– Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine<br />
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita<br />
prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.<br />
– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta<br />
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce<br />
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va<br />
mentiona punctele puternice sau pe cele s<strong>la</strong>be?<br />
– Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu<br />
maxim precauie i grij. În acest sens, evitai s i pui în situaii<br />
de genul “F tu scrisoarea i eu i-o semnez !”. Deci, alegei persoane<br />
dispuse s îi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a<br />
redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv pentru viitoarea<br />
dumneavoastr carier …<br />
– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata<br />
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau<br />
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.<br />
În ne, dar nicidecum în ultimul rând:<br />
– nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color în<br />
partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr;<br />
– nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane<br />
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV<br />
pentru i în numele dumneavoastr ! …);<br />
– dac CV-ul este depus <strong>la</strong> o mare rm (i este posibil a “conservat”<br />
în ateptarea unei oportuniti viitoare) sau <strong>la</strong> o agenie de recrutare,<br />
este recomandabil s îl datai. Dac, îns, el este rezultanta unui anun<br />
publicat într-un cotidian sau într-o revist, datarea redactrii sale poate<br />
deveni inoportun.<br />
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste<br />
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.<br />
Aminteste-ti sa i concis si <strong>la</strong> obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra<br />
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi<br />
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite <strong>la</strong> interviu.<br />
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV<br />
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat<br />
poate sigur ca nu va chemat <strong>la</strong> un interviu. Daca ne gandim ca pentru un<br />
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului<br />
va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.<br />
316 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
În continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV<br />
cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, în funcie<br />
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele<br />
anterior prezentate rmân va<strong>la</strong>bile pentru oricare tip de variant i/sau de<br />
“model” (în general, evitai copierea modelelor!).<br />
Model de CURRICULUM VITAE cronologic:<br />
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau<br />
Tel./Fax: 0238/123456.<br />
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat<br />
Experien profesional:<br />
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursa<strong>la</strong> Siriu (1981-prezent) :<br />
Muncitor necali cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)<br />
Am participat <strong>la</strong> investitia Acumu<strong>la</strong>re Siriu<br />
Am executat sub supravegherea unui muncitor cali cat a operatiilor legate de<br />
procesul de productie dispuse de seful de schimb<br />
Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)<br />
Am participat <strong>la</strong> investitia Acumu<strong>la</strong>re Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere<br />
curenta, conform prescriptiilor speci ce ecarui uti<strong>la</strong>j; am executat confectii<br />
metalice de uz intern<br />
Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)<br />
Am participat <strong>la</strong> investitia Acumu<strong>la</strong>re Siriu. Am executat lucrari de copturire<br />
a frontului de lucru, <strong>la</strong> montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara<br />
conform monogra ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor<br />
de mina in conformitate cu schema de amp<strong>la</strong>sare a gaurilor dispusa, montarea<br />
– demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,<br />
armarea si betonarea inelelor de nitive, camasuielilor privizorii si <strong>la</strong> turnarea<br />
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.<br />
Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)<br />
Am participat <strong>la</strong> investitia Acumu<strong>la</strong>re Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere<br />
curenta, conform prescriptiilor speci ce ecarui uti<strong>la</strong>j; am executat confectii<br />
metalice de uz intern.<br />
Sudor (oct 1988 – prezent):<br />
Am participat <strong>la</strong> investitiile:<br />
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov;<br />
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;<br />
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 317
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau<br />
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei<br />
- Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov<br />
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov;<br />
- Insta<strong>la</strong>tie produs zapada arti cia<strong>la</strong> Predeal;<br />
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;<br />
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;<br />
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud<br />
Buzau.<br />
Am executat lucrari de sudura cap <strong>la</strong> cap, bransamente, tip sa; sudura prin<br />
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte 110 mm; 160<br />
mm; 180 mm; 400 mm; 600 mm<br />
Formare profesional:<br />
Cali cari:<br />
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci c<br />
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;<br />
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci c<br />
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;<br />
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci c<br />
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.<br />
Baca<strong>la</strong>ureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983<br />
Abiliti:<br />
Limbi strine: Engleza - debutant<br />
Cunotine operare PC: WORD,<br />
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de<br />
efort; comunicativitate<br />
Pasiuni extraprofesionale:<br />
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup<br />
Referine :<br />
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursa<strong>la</strong><br />
Siriu<br />
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursa<strong>la</strong> Siriu<br />
318 - Iniiere în cutarea unui loc de munc<br />
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie<br />
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o<br />
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,<br />
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,<br />
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
contra, aceasta are importanta cel putin ega<strong>la</strong> cu CV-ul si de cele mai multe<br />
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea<br />
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum<br />
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un<br />
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si<br />
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea<br />
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.<br />
De retinut:<br />
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita<br />
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor <strong>la</strong> care aplici).<br />
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau<br />
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, a a-l! Un telefon <strong>la</strong><br />
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat<br />
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti<br />
interesat in mod deosebit de acel post;<br />
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV<br />
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil c<strong>la</strong>r si concis;<br />
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.<br />
Incearca sa faci inevitabi<strong>la</strong> invitatia <strong>la</strong> interviu. Evidentiaza nivelul de<br />
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.<br />
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un<br />
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.<br />
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de<br />
3 sau 4 paragrafe.<br />
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna<br />
ca toate scrisorile trebuie sa e <strong>la</strong> fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu<br />
aceasta structura:<br />
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel<br />
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea<br />
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.<br />
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul<br />
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre<br />
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare<br />
respect.<br />
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul<br />
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formu<strong>la</strong>re<br />
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute <strong>la</strong><br />
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca<br />
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 319
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este<br />
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,<br />
pastreaza tonul o cial al scrisorii si foloseste drept formu<strong>la</strong> de incheiere: “Cu<br />
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”<br />
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp<br />
in scrierea ei si poti avea bene cii enorme.<br />
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,<br />
spatiile punctate le completati d-voastra.<br />
D-lui/D-nei:.................................<br />
Adresa:......................................<br />
Data:...................................<br />
Stimate(a) Domn/(Doamna),<br />
320 - Iniiere în cutarea unui loc de munc<br />
MODEL de scrisoare de intentie<br />
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent<br />
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand<br />
liceul/scoa<strong>la</strong> profesiona<strong>la</strong>/facultatea de ....................... din cadrul …........................... .<br />
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca<br />
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/<br />
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul a<strong>la</strong>turat, am<br />
lucrat in calitate de ...................... <strong>la</strong> ...................... . O parte din responsabilitatile mele<br />
era sa …................ . Mi-ar face p<strong>la</strong>cere sa am un interviu cu .......................... pentru<br />
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).<br />
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in<br />
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.<br />
Al Dvs.<br />
FII ATENT!<br />
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in<br />
masa.<br />
– Pastreaza o copie a scrisorii.<br />
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat<br />
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.<br />
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita<br />
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza <strong>la</strong> un<br />
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate<br />
si profesionalism.
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca<br />
si CV-ul (aceeasi hartie si gra ca!!). Dispozitia in pagina, marginile,<br />
forma gra ca na<strong>la</strong> sunt foarte importante. Veri ca c<strong>la</strong>ritatea, tonul<br />
abordat, acuratetea. Veri ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.<br />
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.<br />
CAPITOLUL 4 Prezentarea <strong>la</strong> Interviul pentru Angajare<br />
Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie<br />
sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat <strong>la</strong> ocuparea unui<br />
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta<br />
„contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,<br />
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe<br />
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si nonverbal<br />
ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici<br />
detalii, a tuturor „mecanismelor” util a utilizate cu prilejul unui interviu,<br />
este de o importanta vita<strong>la</strong> pentru orice candidat.<br />
Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni:<br />
reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane,<br />
in scopul de a ajunge <strong>la</strong> o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania,<br />
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „<br />
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,<br />
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa<br />
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile<br />
sale in perspectiva”.<br />
Dincolo de de nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate<br />
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de<br />
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional<br />
constituie cauza primordia<strong>la</strong> a esecului inregistrat <strong>la</strong> angajare. Nu de putine ori,<br />
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici<br />
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare <strong>la</strong> regulile<br />
necesar a respectate in comunicarea verba<strong>la</strong> si non-verba<strong>la</strong> interpersona<strong>la</strong> si,<br />
in caz particu<strong>la</strong>r, cu prilejul unui interviu.<br />
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante<br />
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu<br />
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)<br />
exempli carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...)<br />
a respectate in pregatirea si prezentarea <strong>la</strong> un interviu, astfel incat greselile<br />
datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata , <strong>la</strong> maximum, evitate.<br />
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa<br />
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea speci ca<br />
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 321
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul<br />
ecarui candidat, constau in:<br />
• veri carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;<br />
• „comensurarea” si/sau testarea pro lului moral, motivatiei si atitudinilor<br />
(inclusiv in situatii-limita);<br />
• testarea capacitatii si a modalitatilor speci ce de a furniza si de a recepta<br />
informatii in si din mediul ambiental;<br />
• oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,<br />
de a comunica e cient) cu se i si cu subordonatii;<br />
• testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in<br />
activitatea curenta si de perspectiva;<br />
• testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele<br />
„distorsiuni” si/sau con icte intervenite in activitatile cotidiene;<br />
• testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma<br />
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.<br />
Cum sa m cei mai buni <strong>la</strong> interviu<br />
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata<br />
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv<br />
ziua in care trebuie sa ne prezentam <strong>la</strong> interviu...<br />
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea<br />
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul<br />
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,<br />
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de<br />
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte<br />
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”<br />
momentele interviului ... in ace<strong>la</strong>si context, va imperativ necesar sa stim sa:<br />
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu <strong>la</strong> dispozitia<br />
interlocutorului, <strong>la</strong>sandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca<br />
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;<br />
• ape<strong>la</strong>m si utilizam, e cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,<br />
ascultarea activa, reformu<strong>la</strong>rile si re<strong>la</strong>nsarile etc.), cat si cele 10<br />
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articu<strong>la</strong>rea;<br />
in exiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;<br />
pauzele);<br />
• vorbim cu maximum de seriozitate, ne<strong>la</strong>sand loc nici unor nec<strong>la</strong>ritati,<br />
confuzii, si/sau „interpretari”;<br />
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara<br />
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;<br />
• ne contro<strong>la</strong>m stresul, emotiile etc.;<br />
• comunicam non-verbal (mare atentie <strong>la</strong> mimica facia<strong>la</strong>, <strong>la</strong> postura<br />
corpului si, in mod deosebit, <strong>la</strong> cea a bratelor si a picioarelor, <strong>la</strong> sensul<br />
si semni catia dep<strong>la</strong>sarii privirii – etc.);<br />
322 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
• acceptam ca decizia na<strong>la</strong> apartine, in exclusivitate, intervievatorului si<br />
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de va<strong>la</strong>bilitate<br />
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului<br />
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in<br />
putine situatii, candidatii respinsi recurg <strong>la</strong> cele mai „neortodoxe”,<br />
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a rein uenta decidentii si/<br />
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;<br />
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale<br />
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regu<strong>la</strong>, in maximum<br />
30 – 40 de minute.<br />
In fata noastra se vor putea a a, (tot) de regu<strong>la</strong>, trei persoane, care vor avea<br />
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:<br />
• rolul amabilului;<br />
• rolul agresivului;<br />
• rolul indiferentului;<br />
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia<br />
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina<br />
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei<br />
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,<br />
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formu<strong>la</strong>te in<br />
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse<br />
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.<br />
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor<br />
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici<br />
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism<br />
adeseori a<strong>la</strong>rmant!... Reactiile sale verbale vor , de regu<strong>la</strong>, exempli cate<br />
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total<br />
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima<br />
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este<br />
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va<br />
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de<br />
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici<br />
cea mai mica si/sau semni cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin<br />
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,<br />
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,<br />
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de <strong>la</strong> drumul<br />
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.<br />
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,<br />
<strong>la</strong> excesele de amabilitate!...).<br />
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si<br />
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 323
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini<br />
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce<br />
credeti ca va diferentiaza de cei<strong>la</strong>lti candidati?” (raspunsul recomandabil a <br />
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea<br />
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formu<strong>la</strong> un raspuns exact <strong>la</strong> ceasta<br />
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a<br />
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a<br />
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent<br />
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un<br />
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,<br />
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul<br />
rmei noastre, o rampa de <strong>la</strong>nsare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o<br />
astfel de situatie, este recomandabi<strong>la</strong> adoptarea urmatorului comportament:<br />
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu<br />
uitam ca <strong>la</strong> o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept<br />
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am<br />
gresit venind <strong>la</strong> interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati<br />
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul<br />
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare <strong>la</strong> sexul candidatilor. Mai mult,<br />
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,<br />
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra<br />
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni <strong>la</strong> subiectul deschis de<br />
dumneavoastra referitor <strong>la</strong> ... - ...si se continua cu problematica supusa initial<br />
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce sa<strong>la</strong>riu ati astepta de <strong>la</strong> noi?!...” (<strong>la</strong> o<br />
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamenta<strong>la</strong> de a preciza<br />
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:<br />
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dub<strong>la</strong>t de motivatia „ ... Da, cred ca miar<br />
su cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze<br />
... „ava<strong>la</strong>nsa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai<br />
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin<br />
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care<br />
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei<br />
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,<br />
daca vom formu<strong>la</strong> un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti <br />
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei<br />
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii<br />
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o<br />
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba<br />
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu <strong>la</strong> realizarea<br />
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii<br />
sa<strong>la</strong>riali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, trans<strong>formare</strong>a costului<br />
sa<strong>la</strong>rial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor<br />
324 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”<br />
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre<br />
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formu<strong>la</strong>te in functie de elementele<br />
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului<br />
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va <br />
de natura sa modi ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului<br />
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...<br />
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,<br />
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele oche<strong>la</strong>rilor, va rasfoi<br />
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau<br />
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile<br />
a ate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent <strong>la</strong> ceea ce spunem!... „Rolul”<br />
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,<br />
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui<br />
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai<br />
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am<br />
formu<strong>la</strong>t pe parcursul deru<strong>la</strong>rii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut<br />
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul re<strong>la</strong>nsarilor, mai ales al<br />
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem<br />
ca sunteti unica persoana capabi<strong>la</strong> sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata<br />
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,<br />
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor<br />
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,<br />
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.<br />
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana <strong>la</strong>... perfectiune de<br />
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:<br />
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili<br />
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu<br />
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri<br />
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni<br />
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am<br />
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,<br />
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar<br />
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga<br />
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,<br />
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenc<strong>la</strong>turist!...”;<br />
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...<br />
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’<br />
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,<br />
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice<br />
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,<br />
comisia doreste sa veri ce daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de<br />
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si e cace „tratament”;<br />
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 325
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra<br />
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii<br />
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,<br />
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e cient, din „situatii-limita” si,<br />
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;<br />
indepartarea de <strong>la</strong> subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si<br />
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni cative, „talentul” de a ne<br />
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt <strong>la</strong><br />
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in<br />
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne<br />
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne<br />
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea <strong>la</strong> un mediu din ce in ce<br />
mai concurential!...<br />
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii<br />
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum<br />
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul<br />
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai<br />
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o<br />
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica<br />
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual<br />
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza<br />
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim<br />
intervievatorilor pentru timpul acordat.<br />
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,<br />
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, <strong>la</strong> orice gen de<br />
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra<br />
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si ace<strong>la</strong>si interlocutor:<br />
CLIENTUL.<br />
326 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE<br />
ÎN MESERIA DE<br />
“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”<br />
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA<br />
MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII<br />
DE LIBER ÎNTREPRINZTOR<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 1
CAPITOLUL 1<br />
Care sunt formalitatile necesare in intarii unei rme<br />
I. Introducere<br />
1. Alegerea formei de organizare a rmei<br />
Înainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub<br />
care vrei s v organizai activitatea.<br />
Un întreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare<br />
a afacerii:<br />
Organizare Caracteristici<br />
Persoana zic<br />
PF<br />
Asociaia familia<strong>la</strong>,<br />
AF<br />
Societatea<br />
comercial<br />
Filiale:<br />
Sedii secundare:<br />
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza<br />
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar <strong>la</strong> O ciul registrului<br />
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul<br />
Unic.<br />
Nu are personalitate juridic.<br />
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie<br />
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i<br />
persoan zic. Nu are personalitate juridic.<br />
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990<br />
republicate, prin asociere între dou sau mai multe persoane zice<br />
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial<br />
dobândete personalitate<br />
juridic de <strong>la</strong> data înregistrrii în registrul comerului.<br />
Societile comerciale se pot constitui în una din urmtoarele forme<br />
juridice :<br />
a) societate în nume colectiv (SNC)<br />
b) societate in comandit simpl (SCS)<br />
c) societate pe aciuni (SA)<br />
d) societate în comandit pe aciuni (SCA);<br />
e) societate cu rspundere limitat (SRL).<br />
Societatea în comandit simpl i în comandit pe aciuni<br />
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:<br />
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund<br />
nelimitat i solidar pentru obligaiile<br />
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pân <strong>la</strong><br />
concurena capitalului subscris).<br />
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care<br />
se în ineaz într-una din formele de societate enumerate mai<br />
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în<br />
care s-au constituit.<br />
O societate comercia<strong>la</strong> poate s deschid în aceeai localitate<br />
cu sediul principal sau în alte localiti, sedii secundare sub<br />
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 329
2. Particu<strong>la</strong>riti ale formelor de organizare a activitii<br />
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL<br />
Nr. persoane<br />
o persoan<br />
sau membrii<br />
unei familii<br />
minimum 2 minimum 5 1 – 50 asociai<br />
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON<br />
Rspunderea<br />
întreprinztorului<br />
Restricii pentru<br />
asociai<br />
nelimitat<br />
(cu averea<br />
personal)<br />
nelimitat i solidar,<br />
cu excepia asociailor<br />
comanditari<br />
asociaii nu pot lua parte<br />
ca asociai cu rspundere<br />
nelimitat în alte societi<br />
-<br />
concurente, fr consim-<br />
mântul celor<strong>la</strong>li<br />
asociai<br />
330 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
numai cu capitalul<br />
subscris, cu<br />
excepia asociailor<br />
comanditari<br />
3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcie de tipul<br />
societii<br />
numai cu capitalul<br />
subscris<br />
asociatul unic nu<br />
poate avea calitatea<br />
de unic asociat<br />
decât într-o singur<br />
societate<br />
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL<br />
Autorizarea primriei x - - -<br />
Rezervare rm x x x x<br />
Redactare act constitutiv - x x x<br />
Dovada sediu x x x x<br />
Depunere capital social - x x x<br />
Constituire dosar x x x x<br />
Înregistrare în Registrul<br />
Comerului<br />
Autorizarea funcionrii<br />
La ce instituii trebuie s<br />
mearg întreprinztorul<br />
Evidena nanciar contabil<br />
Sistemul de impozitare<br />
Administrarea<br />
Se obine personal<br />
de <strong>la</strong> autoritile<br />
competente<br />
x x x x<br />
Se obine prin<br />
Biroul Unic<br />
Biroul Unic Biroul Unic<br />
Primrie i CCI CCI CCI CCI<br />
Contabilitate în<br />
partid<br />
simpl<br />
Impozit pe venitul<br />
anual<br />
Nu exista<br />
reglementri<br />
exprese<br />
Contabilitate în<br />
partid<br />
dubl<br />
Contabilitate în<br />
comandit dubl<br />
Contabilitate în<br />
partid dubl<br />
Impozit pe pro t Impozit pe pro t Impozit pe pro t<br />
Unul sau<br />
mai muli<br />
administratori<br />
Unic administrator<br />
sau consiliu de<br />
administraie<br />
Unul sau<br />
mai muli<br />
administratori
II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, începând de <strong>la</strong><br />
activitile pregtitoare i pân <strong>la</strong> momentul pornirii afacerii în mod legal<br />
1. Pre-înregistrare (activiti pregtitoare)<br />
Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie îndeplinite de <strong>la</strong> data<br />
când un întreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei<br />
afaceri i data când a depus <strong>la</strong> Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea<br />
i autorizarea funcionrii.<br />
In<strong>formare</strong> iniial privind procedura i obligaiile întreprinztorului<br />
Veri carea i rezervarea rmei/emblemei (obligatoriu)<br />
Cercetarea rmei/emblemei <strong>la</strong> OSIM pentru veri carea similitudinii<br />
cu mrci înregistrate în registrul de mrci (opional)<br />
Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)<br />
Obinerea autenti crii pentru actul constitutiv (obligatoriu)<br />
Redactarea i obinerea dec<strong>la</strong>raiei pe proprie rspundere a<br />
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c îndeplinesc condiiile<br />
prevzute de lege (obligatoriu)<br />
Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)<br />
Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport<br />
în natur <strong>la</strong> capitalul social (dup caz)<br />
Obinerea certi catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este<br />
grevat bunul imobil subscris <strong>la</strong> capitalul social (dup caz)<br />
Vrsmântul în numerar <strong>la</strong> capitalul social (direct <strong>la</strong> banca dorit sau<br />
<strong>la</strong> unitile CEC de <strong>la</strong> CCI) (obligatoriu)<br />
- Întocmirea dosarului de înregistrare i autorizare a funcionarii<br />
(obligatoriu)<br />
Dosarul de înregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:<br />
2. Înregistrarea comerciantului<br />
Include activitile obligatorii îndeplinite dup data depunerii dosarului <strong>la</strong><br />
Biroul Unic i data înregistrrii comerciantului în Registrul Comerului,<br />
incluzând:<br />
autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;<br />
obinerea, pe cale electronic a codului unic de înregistrare de <strong>la</strong><br />
Ministerul Finanelor Publice;<br />
redactarea încheierii judectorului delegat;<br />
înregistrarea comerciantului în registrul comerului;<br />
editarea certi catului de înregistrare<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 331
Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea<br />
Crt. PF SNC SA SRL<br />
AF SNS SCA<br />
documentului<br />
1. Cerere de înregistrare i autorizare x x x x Obligatoriu<br />
2. Dovada disponibilitii rmei/emblemei<br />
(original) rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea<br />
3. Reproducerea emblemei (4 exemp<strong>la</strong>re) x x x x Opional, dac se dec<strong>la</strong>r emblema<br />
4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu<br />
5. Dec<strong>la</strong>raia pe proprie rspundere– original x x x x Obligatoriu<br />
6 Autorizaia emis de Primrie conform<br />
Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu<br />
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice<br />
8 Dovezile privind efectuarea vrsmintelor Este obligatoriu s existe<br />
aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii) x x x capital vrsat în numerar<br />
9. Facturi x x x Se utilizeaz pentru produse noi<br />
achiziionate ca aport în natur<br />
10 Expertiza de evaluare a aportului în natur <strong>la</strong> Numai în cazul bunurilor imobile<br />
capitalul subscris x x x aportate <strong>la</strong> capitalul social<br />
11 Certi catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport<br />
grevate imobilele x x x în natur <strong>la</strong> capitalul social subscris<br />
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport<br />
<strong>la</strong> capitalul social subscris<br />
Când sunt aduse creane ca aport <strong>la</strong><br />
13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise <strong>la</strong> SA<br />
i SCA constituite prin subscripie<br />
public i <strong>la</strong> SRL-uri<br />
15. Dec<strong>la</strong>raie cu privire <strong>la</strong> averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund<br />
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile<br />
sociale<br />
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul<br />
(copii) privind nivelul studiilor absolvite<br />
17. Specimenul de semntur (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori<br />
18 Certi catul cenzorilor privind depunerea<br />
garaniei legale de ctre administratori<br />
19. Actele constatatoare ale operaiunilor încheiate<br />
Obligatoriu pentru SA i SCA<br />
în contul societii (copii) x<br />
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este<br />
administrat de o persoan juridic<br />
21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Paaport pentru rezideni<br />
22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus i legalizat pentru<br />
juridice (copie) - x x x nerezideni<br />
23. privind participarea <strong>la</strong> constituirea societii În copie tradus i legalizat<br />
(original) pentru nerezideni<br />
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru<br />
constitutiv în numele i pe seama fondatorului,<br />
persoan juridic (original)<br />
nerezideni<br />
25. Certi cat de bonitate (original) - x x x În copie tradus i legalizat<br />
26. Avize prea<strong>la</strong>bile prevzute de lege - - x x Pentru societile bancare, de asigurare<br />
reasigurare, operaiuni cu valori<br />
mobiliare<br />
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere<br />
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.<br />
28 Diverse taxe i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente<br />
332 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
3. Autorizarea funcionrii comerciantului<br />
Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de<br />
ctre instituiile publice abilitate, îndeplinite în perioad, dup data<br />
depunerii dosarului <strong>la</strong> Biroul Unic i data eliberrii anexei coninând avizele/<br />
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,<br />
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.<br />
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE I ANEXE<br />
Modelul i coninutul Certi catului de Înregistrare a comerciantului,<br />
inclusiv a Anexei <strong>la</strong> acesta sunt stabilite prin Hotrârea Guvernului nr. 991<br />
din 25 iunie 2004.<br />
Certi catul de înregistrare este un formu<strong>la</strong>r tipizat, cu regim special i<br />
securizat. Pe certi cat sunt înscrise urmtoarele date:<br />
rma/sucursa<strong>la</strong> respectiv denumirea comerciantului, aa cum este<br />
înscrisa în actul constitutiv i în Registrul Comerului;<br />
sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de<br />
înregistrare;<br />
activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de<br />
descriere;<br />
CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul<br />
unic de identi care a unui comerciant;<br />
atribut scal – este un cod alfanumeric având semni caia categoriei<br />
de pltitor de taxe i impozite <strong>la</strong> bugetul de stat;<br />
numr de ordine în registrul comerului – cuprinde numrul i data<br />
unui comerciant în registrul comerului;<br />
data emiterii certi catului;<br />
seria i numrul de ordine – informaie speci c regimului special al<br />
documentului.<br />
Anexele <strong>la</strong> Certi catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social<br />
i sedii secundare cât i pentru ecare activitate desfurat <strong>la</strong> sediul<br />
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un<br />
certi cat de înregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.<br />
Fiecare Anex conine:<br />
informaii de conexiune <strong>la</strong> certi cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,<br />
rma i sediul social);<br />
informaii de identi care a sediilor secundare (adresa i/sau activitate<br />
supus autorizrii);<br />
avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 333
avizul i/sau autorizaia sanitar;<br />
autorizaia sanitar veterinar;<br />
acordul i/sau autorizaia de mediu;<br />
autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;<br />
4. Noti carea comerciantului ctre instituii publice<br />
Include activitile de noti care a înregistrrii unui comerciant ctre alte<br />
instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidena<br />
comercianilor (unde este cazul).<br />
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare<br />
a unei societi comerciale<br />
Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa<br />
consensual, care produce efecte între prile semnatare.<br />
Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine<br />
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,<br />
persoan juridic i dispune înregistrarea în registrul comerului.<br />
Înregistrarea (înmatricu<strong>la</strong>re) societii comerciale în registrul<br />
comerului are rol constitutiv. De <strong>la</strong> data înregistrrii în registrul<br />
comerului societatea a dobândit personalitate juridic.<br />
Publicarea în Monitorul O cial a încheierii judectorului delegat<br />
produce efecte fa de teri<br />
Autorizarea funcionarii este în competena instituiilor publice<br />
abilitate. De <strong>la</strong> data obinerii autorizaiei, comerciantul poate începe<br />
activitatea economic pentru care a fost autorizat<br />
IV. Actele normative care reglementeaz materia înregistrrii i<br />
autorizrii funcionrii comercianilor<br />
Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli carea<br />
formalitatilor <strong>la</strong> inregistrarea in registrul comertului a persoanelor<br />
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea sca<strong>la</strong><br />
a acestora, precum si <strong>la</strong> autorizarea functionarii persoanelor juridice<br />
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)<br />
Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,<br />
republicat, cu modi crile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49<br />
din 4 februarie 1998)<br />
Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimu<strong>la</strong>rea in intarii si<br />
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie<br />
2004)<br />
334 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
Hotrârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea<br />
modelului cererii de inregistrare si al certi catului de inregistrare in<br />
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)<br />
Hotrârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea<br />
taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O cial al României,<br />
Partea a IV-a, a încheierii judectorului delegat <strong>la</strong> înregistrarea<br />
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.<br />
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)<br />
Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)<br />
privind Codul de procedura sca<strong>la</strong> (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)<br />
Hotrârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea<br />
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414<br />
din 14 iunie 2002)<br />
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor<br />
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)<br />
Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea<br />
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea <strong>la</strong><br />
incendiu si protectia civi<strong>la</strong> (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)<br />
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind<br />
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de<br />
amp<strong>la</strong>sare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce<br />
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a popu<strong>la</strong>tiei (M.<br />
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)<br />
Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie<br />
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura<br />
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii<br />
de export, precum si de nirea unitatilor supuse controlului sanitar<br />
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)<br />
LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca<br />
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)<br />
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie<br />
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului<br />
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din<br />
27 aprilie 2010)<br />
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi carea Procedurii<br />
de implementare a Programului pentru in<strong>formare</strong>a si educarea<br />
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale<br />
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.<br />
56/2006 456 din 25 mai 2006).<br />
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,<br />
republicat, cu modi crile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33<br />
din 29 ianuarie 1998)<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 335
Precizare<br />
Noile reglementri prevd simpli carea procedurii de autorizare a<br />
funcionarii prin introducerea, în anumite situaii expres prevzute de<br />
lege, a Dec<strong>la</strong>raiei pe proprie rspundere în condiiile extinderii<br />
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,<br />
se prevede simpli carea coninutului cererii de înregistrare i autorizare,<br />
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente înregistrrii.<br />
Efectul imediat al acestor modi cri, <strong>la</strong> care se adaug trecerea <strong>la</strong> sistemul<br />
de lucru cu veri carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului<br />
consumat de comerciant pentru solicitarea înregistrrii i, în ace<strong>la</strong>i timp,<br />
de reducere a termenului de eliberare a certi catului de înregistrare cu<br />
anexele aferente <strong>la</strong> mai puin de 20 zile.<br />
CAPITOLUL 2<br />
P<strong>la</strong>nul de afaceri<br />
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a<br />
p<strong>la</strong>nului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întrebri<br />
simple, <strong>la</strong> care rspunsurile încearc s conving întreprinztorul -<br />
întemeietor al unei rme - cu privire <strong>la</strong> utilitatea acestui p<strong>la</strong>n de afaceri, ca<br />
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întrebrile sunt:<br />
CE este un p<strong>la</strong>n de afaceri ?<br />
DE CE este nevoie de un p<strong>la</strong>n de afaceri ?<br />
CARE este coninutul unui p<strong>la</strong>n de afaceri ?<br />
1. Prima întrebare:<br />
Ce este un p<strong>la</strong>n de afaceri?<br />
Pentru a înelege ce este un p<strong>la</strong>n de afaceri trebuie de nit întâi conceptul<br />
de „afacere”. O de niie neconvenional a acestui concept, poate : intenia<br />
unei persoane ( zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activiti<br />
în scopul obinerii unui pro t.<br />
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când<br />
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,<br />
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.<br />
Acest proiect este p<strong>la</strong>nul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o<br />
afacere bun necesit un p<strong>la</strong>n de afaceri bine conceput.<br />
Un p<strong>la</strong>n de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:<br />
336 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
- un întreprinztor (omul de afaceri), care îi asum contient anumite<br />
riscuri i dorete s obin un anumit pro t<br />
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz pro t<br />
(ideea de afacere)<br />
- un mediu în care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).<br />
2. A doua întrebare:<br />
DE CE este nevoie de un p<strong>la</strong>n de afaceri?<br />
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale<br />
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor<br />
parcurgând câteva etape:<br />
<strong>la</strong> început a fost ideea ta de afacere<br />
apoi din idee s-a nscut viziunea ta<br />
<strong>la</strong> care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie<br />
i în nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de p<strong>la</strong>nul afacerii tale.<br />
Iat de ce acest p<strong>la</strong>n reprezint pe de o parte instrumentul intern prin<br />
care tu poi conduce i contro<strong>la</strong>, pentru tine, întregul proces de demarare a<br />
rmei tale.<br />
În egal msur p<strong>la</strong>nul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind<br />
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta<br />
„transmite” tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,<br />
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar într-o economie<br />
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i<br />
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.<br />
3. A treia întrebare<br />
CARE este coninutul unui p<strong>la</strong>n de afaceri ?<br />
Nu exist dou afaceri <strong>la</strong> fel. Nu exist dou organizaii <strong>la</strong> fel. i de<br />
asemenea nu exist formule magice pentru e<strong>la</strong>borarea p<strong>la</strong>nurilor de afaceri.<br />
P<strong>la</strong>nul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i<br />
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse în e<strong>la</strong>borarea<br />
p<strong>la</strong>nului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinztorul demonstreaz<br />
c are o percepie global asupra afacerii, c înelege toate aspectele ei, atât<br />
cele tehnice cât i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz<br />
mediului exterior (dar i celui interior) c stpânete situaia.<br />
Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot<br />
avute în vedere în cadrul unui p<strong>la</strong>n de afaceri sunt:<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 337
a. Viziune, strategie<br />
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent<br />
c. Analiza pieei<br />
d. Analiza costurilor de operare<br />
e. Investiii necesare<br />
f. Proiecii nanciare<br />
g. Anexe<br />
a. Viziune, strategie<br />
Cuvinte pretenioase, dar în esen atât de simple.<br />
Totul pleac de <strong>la</strong> viziune.<br />
Fiecare întreprinztor are o viziune.<br />
„Vreau s produc subansamble auto pe care s le vând Uzinei Dacia”<br />
„Vreau s fabric confecii pentru copii”<br />
„Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure”<br />
„Vreau s în inez o reea de Internet - cafe”<br />
„Vreau, vreau, vreau . . . ”<br />
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care<br />
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti<br />
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.<br />
Pentru a c<strong>la</strong>ri ca noiunea de strategie trebuie s rspunzi <strong>la</strong> urmtoarele<br />
întrebri:<br />
• Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i pro t ?<br />
• Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?<br />
• Ai deja un model sau un prototip ?<br />
• Cine vor clienii ti ?<br />
• Exist o ofert comparabil pe pia ?<br />
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective<br />
cuanti cabile!<br />
• Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?<br />
338 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
• Exist un consens între asociai/acionari referitor <strong>la</strong> problemele mai<br />
sus menionate?<br />
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent<br />
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,<br />
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în<br />
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse<br />
de acei oameni. Parafrazând zica<strong>la</strong> popu<strong>la</strong>r “omul s nete locul” putem<br />
fr îndoial a rma c “managerul s nete afacerea”. Managerul sau viitorul<br />
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:<br />
• Ce experien practic aduci în afacere ?<br />
• De ce cunotine teoretice dispui ?<br />
• Ce referine poi prezenta ?<br />
• Este familia ta dispus s te sprijine ?<br />
• Dispui de mijloace nanciare pentru a întreine familia în perioada<br />
di cil de început a afacerii ?<br />
• Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?<br />
• Dispui de aport în natur pentru a sprijini afacerea ?<br />
• Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile<br />
cheie ale afacerii ?<br />
• Unde vei localiza sediul organizaiei ?<br />
• De câi angajai ai nevoie ?<br />
• Ce cali cri trebuie s aib angajaii ?<br />
• Ce nivel de sa<strong>la</strong>rizare trebuie prevzut ?<br />
• Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?<br />
• Ai schiat o structur organizatoric ?<br />
O întrebare special cu o semni caie deosebit se refer <strong>la</strong>:<br />
Unde va localizat afacerea ta ?<br />
Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea<br />
amp<strong>la</strong>samentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.<br />
c. Analiza pieei<br />
De ce exist o afacere ? Ca s vând anume produse/servicii ctre pia. O<br />
analiz a pieei, a modului în care a evoluat în trecut i a modului în care<br />
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 339
determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.<br />
Este important s rspundem <strong>la</strong> întrebri referitoare <strong>la</strong>:<br />
Clienii notri<br />
• Cine sunt clienii ti ?<br />
• Firme sau persoane zice ?<br />
• Cum se poate segmenta piaa ta ?<br />
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geogra c ?<br />
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?<br />
• Ai un p<strong>la</strong>n de aciune pentru atragerea clienilor ?<br />
Concurena<br />
• Ce tii despre concuren ?<br />
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?<br />
• Ce cote de pia au ?<br />
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?<br />
• Ce strategii de pre are concurena ?<br />
• Dar strategii de comunicare/rec<strong>la</strong>m ?<br />
Piaa<br />
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?<br />
• Care este prognoza cererii ?<br />
Politici de marketing<br />
• Ai o strategie de produs ?<br />
• Ai stabilit o politic de distribuie ?<br />
• Ai o politic de pre i condiii de p<strong>la</strong>t ?<br />
• Te-ai gândit <strong>la</strong> o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?<br />
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe<br />
<strong>la</strong>rg în capitolul “Despre marketing în faza de <strong>la</strong>nsare a unei afaceri”.<br />
d. Analiza costurilor de operare<br />
Acest capitol este dedicat înelegerii i evidenierii costurilor de funcionare<br />
curent a activitii.<br />
Realizarea lui demonstreaz deopotriv înelegerea aspectelor tehnologice,<br />
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c înelegem<br />
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, câi<br />
oameni trebuie s angajm i în ce structur trebuie s îi dispunem.<br />
340 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
Este bine s avem în vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:<br />
Costuri de în inare a rmei:<br />
• Autorizaii<br />
• Înscrierea în Registrul Comerului.<br />
Costuri curente:<br />
• Materii prime<br />
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,<br />
• Costuri de personal (sa<strong>la</strong>rii, costuri sociale), sa<strong>la</strong>rii personal de<br />
conducere, prime i bonusuri<br />
• Costuri de training i <strong>formare</strong> personal<br />
• Impozite i taxe locale<br />
• Servicii externe<br />
- Contabilitate<br />
- Consultan scal<br />
- Consultan juridic<br />
- Consultan în management<br />
- Consultan IT<br />
- Consultant PR<br />
Costuri de spaiu<br />
- Spaiu de birouri<br />
- Spaiu de producie<br />
- Spaiu de vânzri<br />
- Spaiu de depozitare<br />
Cheltuieli de înclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/<br />
canal, gunoi<br />
Costuri cu echipamentele<br />
- Reparaii<br />
- Întreinere<br />
Costuri cu mijloacele de transport<br />
• Combustibil<br />
• Revizie<br />
• Întreinere/Reparaii<br />
• Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile<br />
• Impozite<br />
Costuri legate de procesul de vânzare<br />
• Dep<strong>la</strong>sri<br />
• Materiale de prezentare<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 341
• Participri <strong>la</strong> târguri<br />
Costuri administrative<br />
• Dep<strong>la</strong>sare<br />
• Materiale de birou<br />
• Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail<br />
• Copiere documente<br />
• Eviden primar i calculul sa<strong>la</strong>riilor<br />
• Abonamente (ex. reviste, legis<strong>la</strong>ie, întreinere echipamente birou, etc.)<br />
• Literatur de specialitate<br />
Impozite i taxe<br />
e. Investiii necesare<br />
De foarte multe ori p<strong>la</strong>nul de afaceri este necesar <strong>la</strong> începutul unei noi<br />
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie<br />
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod<br />
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe<br />
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona<br />
nejusti cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt<br />
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justi cate) în<br />
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.<br />
Costuri de investiii:<br />
• cldiri<br />
•echipamente<br />
•maini<br />
•alte bunuri de capital<br />
Costuri conexe investiiei:<br />
• infrastructura<br />
•ap<br />
•gaz<br />
•curent<br />
•canalizare<br />
•drum de acces<br />
•Reabilitri amenajri<br />
•asigurarea normelor de<br />
protecia muncii, de<br />
protecia mediului<br />
f. Proiecii nanciare<br />
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/p<strong>la</strong>ni cri pe viitor<br />
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri<br />
matematice viitoare ale bi<strong>la</strong>nului, contului de pro t i pierdere i a<br />
calculului de lichiditi (cash- ow) pe baza crora se calculeaz eventual i<br />
anumite rate de pro tabilitate a afacerii.<br />
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste<br />
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste<br />
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare<br />
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.<br />
342 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
Alte costuri<br />
•Cheltuieli de proiect/<br />
investment management<br />
•Cheltuieli pentru<br />
iniializare în<br />
•scopul utilizrii noilor<br />
echipamente<br />
•Cheltuieli pentru probe<br />
tehnologice
g. Anexe<br />
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru p<strong>la</strong>nul<br />
de afaceri. Îns în cazul anumitor programe de nanare pot puse <strong>la</strong><br />
dispoziia solicitanilor formate cadru speci ce.<br />
Ca manager - întreprinztor trebuie s-i alctuieti p<strong>la</strong>nul afacerii tale.<br />
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,<br />
ca de exemplu: certi cate de studii/cali cri ale echipei manageriale i ale<br />
resurselor umane, certi cate de calitate, aprecieri de <strong>la</strong> clieni, aprecieri de<br />
<strong>la</strong> banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau<br />
documente pe care managerul - întreprinztorul le consider relevante în<br />
prezentarea propriei afaceri.<br />
DATE DE IDENTIFICARE<br />
MODEL DE PLAN DE AFACERI<br />
1. Numele rmei:<br />
2. Codul unic de înregistrare:<br />
3. Forma juridic de constituire:<br />
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:<br />
5. Natura capitalului social:<br />
Natura capitalului social (%)<br />
Român<br />
Strin<br />
Public Privat<br />
6. Valoarea capitalului:<br />
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :<br />
8. Persoan de contact:<br />
9. Conturi bancare deschise <strong>la</strong>:<br />
10. Asociai, acionari principali:<br />
Numele Adresa (sediul)<br />
Pondere în<br />
Capital social<br />
%<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 343
A. Viziune, strategie<br />
În acest capitol de început încercai s rspundei <strong>la</strong> urmtoarele întrebri:<br />
• Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i pro t ?<br />
• Produsul 1,2,3…<br />
• Serviciile 1,2,3,…<br />
• Activitatea 1,2,3…<br />
• Cine vor clienii ti ?<br />
• Persoane<br />
• Firme<br />
• Bugetul statului<br />
Clieni/grupe de clieni<br />
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5<br />
Mii<br />
EURO %<br />
Mii<br />
EURO %<br />
Mii<br />
EURO %<br />
344 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
Mii<br />
EURO %<br />
Mii<br />
EURO %<br />
Total cifr de afaceri 100 100 100 100 100<br />
• Unde vrei s ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective<br />
cuanti cabile !<br />
• La ce cifr de afaceri/pro t ?<br />
• La ce numr de angajai ?<br />
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5<br />
Cifr de afaceri Mii EURO<br />
Din care Export Mii EURO<br />
Pro t Mii EURO<br />
Nr. de sa<strong>la</strong>riai Nr persoane<br />
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?<br />
• Cunotine tehnologice
• Cunotine de pia<br />
• Capital<br />
• Re<strong>la</strong>ii<br />
• Capacitate de munc<br />
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent<br />
B1. ISTORIC<br />
În aceast seciune încercai s rspundei succint <strong>la</strong> întrebri de genul:<br />
• Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?<br />
• Care au fost principalele etape de dezvoltare pân în prezent ?<br />
• Ce activiti genereaz astzi pro tul rmei i sursele de dezvoltare ?<br />
B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE<br />
MANAGEMENT<br />
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri<br />
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.<br />
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.<br />
Încercai s evideniai felul în care cunotinele/specializrile/experiena<br />
ecruia dintre manageri va in uena în mod pozitiv evoluia rmei.<br />
PERSONAL<br />
Detaliere pe activiti<br />
Activitatea Numr de sa<strong>la</strong>riai<br />
Activitatea 1<br />
Activitatea 2<br />
Activitatea 3<br />
…<br />
TOTAL<br />
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 345
B3. ACTIVITTEA CURENT<br />
1. Produsele/serviciile actuale:<br />
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul<br />
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)<br />
Produs Pondere în vânzrile totale<br />
Produsul 1<br />
Produsul 2<br />
Produsul 3<br />
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:<br />
Materie prim/<br />
serviciu<br />
Materie prim/<br />
serviciu<br />
Materie prim/<br />
serviciu<br />
Furnizori Forma de proprietate<br />
Pondere materii prime importate (%) în total materii prime<br />
3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:<br />
346 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
Valoarea anual a achiziiilor<br />
(mii lei)<br />
4. Date tehnice cu privire <strong>la</strong> principalele maini, uti<strong>la</strong>je i mijloace de<br />
transport a ate în proprietatea agentului economic:<br />
Mijloc x Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat
5. Imobile existente:<br />
Denumire Destinaie<br />
Proprietate Închiriate<br />
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere<br />
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate<br />
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).<br />
NOT :Pot anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere,<br />
liste de inventar, facturi de achiziie, etc.<br />
C. Analiza pieei<br />
C1. PIAA ACTUAL<br />
Clieni<br />
interni<br />
Vânzri pe (principalii)<br />
clieni<br />
Mii EURO<br />
1<br />
2<br />
3<br />
Total piaa intern<br />
1<br />
2<br />
Clieni<br />
3<br />
externi<br />
Total export<br />
Total intern + export<br />
1. Principalii clieni:<br />
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total<br />
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 347
2. Principalii concureni:<br />
1<br />
2<br />
3<br />
4<br />
5<br />
6<br />
Produs/serviciu oferit pieei<br />
Firm concurent<br />
Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)<br />
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale<br />
concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/<br />
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).<br />
C2. DATE PRIVIND PIAA I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/<br />
SERVICIU:<br />
1. Clieni poteniali:<br />
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identi cat<br />
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identi ca noi piee, etc.)<br />
Anul curent (N)<br />
Clieni<br />
interni<br />
Vânzri preconizate pe<br />
(principalii) clieni<br />
Mii EURO<br />
1<br />
2<br />
3<br />
Total piaa intern<br />
1<br />
2<br />
Clieni<br />
3<br />
externi<br />
Total export<br />
Total intern + export<br />
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total<br />
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %<br />
348 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
Anul N+1<br />
Clieni<br />
interni<br />
Clieni<br />
externi<br />
Vânzri preconizate pe<br />
(principalii) clieni<br />
Mii EURO<br />
1<br />
2<br />
3<br />
Total piaa intern<br />
1<br />
2<br />
3<br />
Total export<br />
Total intern + export<br />
Anul N+2<br />
Clieni<br />
interni<br />
Clieni<br />
externi<br />
Vânzri preconizate pe<br />
(principalii) clieni<br />
Mii EURO<br />
1<br />
2<br />
3<br />
Total piaa intern<br />
1<br />
2<br />
3<br />
Total export<br />
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total<br />
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %<br />
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total<br />
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %<br />
Total intern + export<br />
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici <strong>la</strong> care se face referire,<br />
precum i cereri de ofert/pre-contracte de <strong>la</strong> potenialii clieni)<br />
2. Concureni poteniali:<br />
1<br />
2<br />
3<br />
4<br />
5<br />
6<br />
Produs/serviciu oferit pieei<br />
Firme concurente în condiiile <strong>la</strong>nsrii pe pia a produselor/<br />
serviciilor noi<br />
Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia(%)<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 349
3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:<br />
De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare<br />
Alte avantaje:<br />
4. Reacia previzibil a concurenei <strong>la</strong> apariia de noi oferte pe pia:<br />
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:<br />
Produse/grupe de produse<br />
Pondere în<br />
cifra de afaceri<br />
( % )<br />
350 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
Forme de desfacer e(%)<br />
6. Activiti de promovare a vânzrilor :<br />
De ex.: Publicitate, Lansare o cial, Pliante, brouri, P<strong>la</strong>ta în rate<br />
(Descriei care este strategia de promovare pentru <strong>la</strong>nsarea produselor/serviciilor i dup<br />
aceea estimai costurile anuale de promovare)<br />
Cheltuieli pentru promovarea<br />
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii<br />
EURO)<br />
Total cheltuieli<br />
Anul 1 Anul 2 Anul 3
D. Analiza costurilor de operare<br />
(Dup implementarea investiiei)<br />
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul<br />
din total vânzri, pre vânzare)<br />
Produs Pondere în vânzrile totale<br />
Produsul 1<br />
Produsul 2<br />
Produsul 3<br />
Produs Nou 1<br />
Produs Nou 2<br />
2. Principalii furnizori de materii prime:<br />
Materie prim/<br />
serviciu<br />
Materie prim/<br />
serviciu<br />
Materie prim/<br />
serviciu<br />
Furnizori Forma de proprietate<br />
Valoarea anual a achiziiilor<br />
(mii lei)<br />
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)<br />
Putei anexa oferte de <strong>la</strong> furnizorii de materii prime principale.<br />
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:<br />
(Descriei pe scurt procesul tehnologic i îmbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac<br />
e cazul)<br />
3.1. Impactul asupra mediului:<br />
(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gândit pentru eliminarea acestor<br />
efecte)<br />
(Dac a fost e<strong>la</strong>borat se poate ataa un Studiu de Impact)<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 351
4. Cheltuieli anuale de producie:<br />
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura în urma<br />
implementrii proiectului <strong>la</strong> capacitatea maxim)<br />
Cheltuieli de producie directe<br />
Materii prime<br />
Materiale auxiliare<br />
Manoper direct (sa<strong>la</strong>rii + taxe i contribuii sociale)<br />
Energie, alte utiliti<br />
Subansamble<br />
Servicii sau lucrri subcontractate<br />
Alte cheltuieli directe<br />
Cheltuieli de producie indirecte<br />
Administraie / Management<br />
Cheltuieli de Birou / Secretariat<br />
Cheltuieli de Transport<br />
Cheltuieli de Paz<br />
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului<br />
Alte chetuieli indirecte<br />
TOTAL<br />
Suma %<br />
5. Venituri anuale preconizate :<br />
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin<br />
implementarea proiectului <strong>la</strong> capacitatea maxim a echipamentelor)<br />
Vânzri <strong>la</strong> capacitatea maxim Suma (lei)<br />
Produsul 1<br />
Produsul 2<br />
Produsul 3<br />
TOTAL<br />
352 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
E. Investitii necesare<br />
1. Descrierea investiiei propuse în contextul procesului tehnologic descris<br />
anterior<br />
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)<br />
TOTAL :<br />
(Se pot anexa oferte de <strong>la</strong> principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele<br />
necesare, dup caz.)<br />
2. Modul de asigurare cu utiliti:<br />
(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile<br />
necesare)<br />
(se poate ataa o schi de amp<strong>la</strong>sare a mijloacelor xe achiziionate)<br />
3. Gra cul de realizare a investiiei:<br />
Activitate Durata de implementare<br />
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 353
6. Modi crile necesare a efectuate <strong>la</strong> echipamentele, cldirile existente:<br />
7. Modi crile necesare a operate în structura i numrul personalului<br />
angajat:<br />
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, cali carea necesar, sa<strong>la</strong>riul lunar propus,<br />
inclusiv costurile referitoare <strong>la</strong> impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s<br />
recrutai personalul necesar i cum îl vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program<br />
de pregtire gândii în viitor i cum v propunei s motivai personalul).<br />
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)<br />
F. Proiecii nanciare<br />
Indicatori economici ai situaiei trecute<br />
Rata curent a lichiditii<br />
Rata rapid a lichiditii<br />
Rata de recuperare a creanelor<br />
Rata pro tului<br />
Rata solvabilitii<br />
354 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
N-2<br />
Anul<br />
N-1 N<br />
(Bi<strong>la</strong>nurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare<br />
pe ultimul trimestru pot ataate).<br />
P<strong>la</strong>n de nanare a investiiei:<br />
Suma %<br />
Credite bancare<br />
Capital propriu<br />
Alte surse<br />
TOTAL 100<br />
În cadrul p<strong>la</strong>nului de afaceri este recomandabil s se prezinte:<br />
•Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model<br />
realizat în conformitate cu Standardele Româneti de Contabilitate).
Fluxuri de<br />
numerar din<br />
activiti de<br />
exploatare<br />
Fluxuri de<br />
numerar din<br />
activiti de<br />
investiii<br />
Fluxuri de<br />
numerar din<br />
activiti de<br />
nanare<br />
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5<br />
încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i<br />
prestarea de servicii<br />
încasrile în numerar provenite din redevene,<br />
onorarii, comisioane i alte venituri<br />
plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i<br />
servicii<br />
plile în numerar ctre i în numele angajailor<br />
plile în numerar sau restituiri de impozit pe<br />
pro t<br />
plile în numerar pentru achiziionarea de<br />
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte<br />
active pe termen lung<br />
încasrile de numerar din vânzarea de terenuri<br />
i cldiri, insta<strong>la</strong>ii i echipamente, active<br />
necorporale i alte active pe termen lung<br />
plile în numerar pentru achiziia de instrumente<br />
de capital propriu i de crean ale altor<br />
întreprinderi<br />
încasrile în numerar din vânzarea de instrumente<br />
de capital propriu i de crean ale altor<br />
întreprinderi<br />
avansurile în numerar i împrumuturile efectuate<br />
ctre alte pri<br />
încasrile în numerar din rambursarea avansurilor<br />
i împrumuturilor efectuate ctre alte pri<br />
veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i<br />
alte instrumente de capital propriu<br />
plile în numerar ctre acionari pentru<br />
a achiziiona sau a rscumpra aciunile<br />
întreprinderii<br />
veniturile în numerar din emisiunea de<br />
obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi<br />
rambursrile în numerar ale unor sume<br />
împrumutate<br />
plile în numerar ale locatarului pentru reducerea<br />
obligaiilor legate de o operaiune de leasing<br />
nanciar<br />
Fluxuri de numerar – total<br />
Numerar <strong>la</strong> începutul perioadei<br />
Numerar <strong>la</strong> nele perioadei<br />
•proiecii nanciare integrate ale Bi<strong>la</strong>nului, Contului de Pro t i Pierdere i<br />
ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,<br />
BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 355
BILAN SIMPLIFICAT<br />
Mii EUR<br />
N-2<br />
Actual<br />
N-1 N N+1 N+2<br />
Proiecii<br />
N+3 N+4 N+5 N+6<br />
ACTIVE<br />
Active circu<strong>la</strong>nte 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Numerar existent <strong>la</strong> începutul<br />
perioadei<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Numerar generat de activitatea<br />
de exploatare Creane<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Alte active circu<strong>la</strong>nte 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Total Active Circu<strong>la</strong>nte<br />
Active xe nete (inclusiv<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
nanciare i necorporale<br />
Total Active Fixe<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
TOTAL ACTIVE<br />
CAPITAL I DATORII<br />
Datorii Curente<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Descoperit de cont <strong>la</strong> începutul<br />
perioadei<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Datorii pe Termen Lung<br />
Credite pe termen lung<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Alte Datorii pe Termen Lung i<br />
Provizioane<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
TOTAL DATORII<br />
CAPITALURI<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Pro t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0<br />
Pro turi repartizate în anii<br />
anteriori<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
TOTAL CAPITALURI I<br />
DATORII<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
356 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
CONT DE PROFIT I PIERDERE<br />
Mii EUR<br />
N-2<br />
Actual<br />
N-1 N N+1 N+2<br />
Proiecii<br />
N+3 N+4 N+5 N+6<br />
VÂNZRI<br />
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Costuri i Cheltuieli<br />
Costul Bunurilor Vândute Materii<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
i energie Servicii subcontractate<br />
Altele<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Sa<strong>la</strong>rii, prime i contribuii<br />
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Costuri Administrative i de<br />
Desfacere<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Amortizare<br />
Amortizare total<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Venituri / Costuri nete din<br />
dobânzi<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Total venituri / costuri nete din<br />
dobânzi<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Total Costuri de Exploatare<br />
Pro t / Pierdere din Activitatea<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Extraordinar<br />
Total Pro t / Pierdere<br />
Extraordinar<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
VENIT NET ÎNAINTE DE<br />
IMPOZITARE<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
SITUAIE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR<br />
Mii EUR<br />
SURSE<br />
Din Activitatea de Exploatare<br />
Actual Proiecii<br />
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6<br />
Pro turi repartizate<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Amortizare<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Numerar din Activitatea de<br />
Exploatare<br />
Numerar din Activitatea<br />
Financiar<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Pro t din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 357
Numerar din Alte Surse<br />
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
TOTAL SURSE<br />
UTILIZARI<br />
Activitati de Investitii<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Din activitati nanciare<br />
Pierdere din activitatea nanciara<br />
În continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se<br />
realizeze:<br />
• O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcu<strong>la</strong>rea Valorii<br />
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)<br />
• O analiz a pragului de rentabilitate<br />
• Un ux de numerar detaliat lunar / sptmânal, pe termen scurt, pentru<br />
primele luni dup începerea investiiei<br />
• O analiz de senzitivitate<br />
CAPITOLUL 3<br />
Bi<strong>la</strong>nul, Contul de pro t i pierderi i Fluxul de numerar<br />
1. Un întreprinztor trebuie s tie contabilitate?<br />
La aceast întrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm<br />
între urmtoarele extreme:<br />
• întreprinztorul „expeditiv”<br />
pe mine nu m intereseaz ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez<br />
„ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pltesc, ca<br />
358 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
SURPLUSUL/DEFICITUL<br />
ANUAL DE NUMERAR<br />
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0<br />
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
s le fac, <strong>la</strong> timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte<br />
treburi mai importante!<br />
• întreprinztorul „super-meticulos”<br />
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bi<strong>la</strong>n sau de altele, le fac eu<br />
cu mâna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie în ele. În de nitiv e afacerea mea,<br />
nu a contabilului!<br />
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.<br />
Pentru un întreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte<br />
contabile, nu indc legea îl oblig s le întocmeasc, ci indc prin ele<br />
poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz se prezint sintetic,<br />
pe înelesul tuturor, într-o formu<strong>la</strong> simpli cat cele 3 tipuri de rapoarte care<br />
sunt relevante pentru oricare întreprinztor i anume:<br />
Bi<strong>la</strong>n<br />
Cont de pro t i pierdere<br />
Calculul lichiditilor<br />
2. Bi<strong>la</strong>nul<br />
reprezint situaia patrimonial a întreprinderii<br />
arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)<br />
i pe de alt parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)<br />
În ce scop De unde<br />
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?<br />
ACTIV PASIV<br />
Active imobilizate<br />
Imobilizri necorporale<br />
Imobilizri corporale<br />
Imobilizri nanciare<br />
Active circu<strong>la</strong>nte<br />
Stocuri<br />
Creane<br />
Disponibiliti<br />
Conturi de regu<strong>la</strong>rizare - activ<br />
Prime privind rambursarea<br />
obligaiunilor<br />
Capital propriu<br />
Capital social<br />
Rezultatul exerciiului<br />
Rezerve<br />
Provizioane pentru riscuri i<br />
cheltuieli<br />
Datorii totale<br />
Datorii pe termen lung<br />
Datorii pe termen scurt<br />
Conturi de regu<strong>la</strong>rizare - pasiv<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 359
PASIVUL reprezint acea parte a bi<strong>la</strong>nului care arat sursele de nanare<br />
ale rmei. Ordinea de aezare în bi<strong>la</strong>n este de <strong>la</strong> sursele permanente i pe<br />
termen lung <strong>la</strong> cele pe termen scurt.<br />
Capitalul propriu, format din:<br />
Capital social<br />
Rezultatul exerciiului<br />
Rezerve<br />
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care<br />
se presupune c se vor retrage ultimii „din afacere”.<br />
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile<br />
viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.<br />
Datoriile sunt grupate în dou categorii:<br />
Datorii pe termen lung (credite de <strong>la</strong> bnci)<br />
Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre<br />
furnizori, etc).<br />
Conturile de regu<strong>la</strong>rizare: re ect regu<strong>la</strong>rizrile contabile care apar pe<br />
parcursul unui exerciiu nanciar.<br />
ACTIVUL reprezint acea parte a bi<strong>la</strong>nului care arat cum au fost consumate<br />
resursele atrase de rm. Active imobilizate<br />
Imobilizri necorporale<br />
Imobilizri corporale<br />
Imobilizri nanciare<br />
= sunt re ectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:<br />
de <strong>la</strong> cldiri, uti<strong>la</strong>je, mijloace de transport, pân <strong>la</strong> licenele i brevetele pe<br />
care le deine.<br />
Active circu<strong>la</strong>nte<br />
Stocuri<br />
Creane<br />
Disponibiliti<br />
= fondul circu<strong>la</strong>nt al rmei care se schimb de <strong>la</strong> un an <strong>la</strong> altul, în<br />
funcie de procesul de producie. În general, activitatea rmei este re ectat<br />
în aceast poziie bi<strong>la</strong>nier.<br />
Conturile de regu<strong>la</strong>rizare: re ect regu<strong>la</strong>rizrile contabile care apar pe<br />
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:<br />
este poziie bi<strong>la</strong>nier care apare doar în cadrul societilor care<br />
emit obligaiuni.<br />
360 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
3. Contul de pro t i pierderi<br />
Formu<strong>la</strong>r Cont de pro t i pierderi simpli cat<br />
(+) Venituri din exploatare<br />
• Venituri din vânzarea mrfurilor<br />
• Producia exerciiului<br />
• Alte cheltuieli de exploatare<br />
(-) Cheltuieli pentru exploatare<br />
• Cheltuieli privind mrfurile<br />
• Cheltuieli materiale<br />
• Cheltuieli cu servicii<br />
• Cheltuieli cu personalul<br />
• Cheltuieli cu amortizrile<br />
• Alte cheltuieli de exploatare<br />
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE<br />
(+) Venituri nanciare<br />
(-) Cheltuieli nanciare<br />
(=) REZULTATUL FINANCIAR<br />
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI<br />
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR<br />
(+) Venituri excepionale<br />
(-) Cheltuieli excepionale<br />
(=) REZULTATUL EXCEPIONAL<br />
REZULTATUL BRUT<br />
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR<br />
+ REZULTATUL EXCEPIONAL<br />
(-) Impozit pe pro t<br />
REZULTATUL NET<br />
Contul de pro t i pierderi re ect situaia scal a rmei. Acesta este<br />
împrit în cele trei capitole importante ale activitii rmei:<br />
1. activitatea de producie (exploatare)<br />
2. activitatea nanciar<br />
3. activitatea excepional (evenimente care apar în mod excepional în<br />
exerciiul nanciar respectiv)<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 361
4. Calcul de lichiditi<br />
Prezentarea celor dou formule:<br />
a) Metoda direct<br />
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:<br />
încasrile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;<br />
încasrile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i<br />
alte venituri;<br />
plile în numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;<br />
plile în numerar ctre i în numele angajailor;<br />
plile în numerar sau restituiri de impozit pe pro t, doar dac nu pot<br />
identi cate în mod speci c cu activitile de investiii i de nanare.<br />
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:<br />
plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,<br />
active necorporale i alte active pe termen lung<br />
încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, insta<strong>la</strong>ii i<br />
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;<br />
plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i<br />
de crean ale altor întreprinderi;<br />
încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital<br />
propriu i de crean ale altor întreprinderi;<br />
avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;<br />
încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor<br />
efectuate ctre alte pri.<br />
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:<br />
veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de<br />
capital propriu;<br />
plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra<br />
aciunile întreprinderii;<br />
veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i<br />
alte împrumuturi;<br />
rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;<br />
plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate<br />
de o operaiune de leasing nanciar.<br />
Fluxuri de numerar - total<br />
Numerar <strong>la</strong> începutul perioadei<br />
Numerar <strong>la</strong> nele perioadei<br />
362 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
) Metoda indirect<br />
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:<br />
rezultat net;<br />
modi crile pe parcursul perioadei ale capitalului circu<strong>la</strong>nt;<br />
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse <strong>la</strong><br />
activitile de investiii sau de nanare.<br />
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:<br />
plile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,<br />
active necorporale i alte active pe termen lung;<br />
încasrile de numerar din vânzarea de terenuri i cldiri, insta<strong>la</strong>ii i<br />
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;<br />
plile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i<br />
de crean ale altor întreprinderi;<br />
încasrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital<br />
propriu i de crean ale altor întreprinderi;<br />
avansurile în numerar i împrumuturile efectuate ctre alte pri;<br />
încasrile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor<br />
efectuate ctre alte pri.<br />
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:<br />
veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de<br />
capital propriu;<br />
plile în numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra<br />
aciunile întreprinderii;<br />
veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i<br />
alte împrumuturi;<br />
rambursrile în numerar ale unor sume împrumutate;<br />
plile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate<br />
de o operaiune de leasing nanciar.<br />
Fluxuri de numerar - total<br />
Numerar <strong>la</strong> începutul perioadei<br />
Numerar <strong>la</strong> nele perioadei<br />
Contul de pro t i pierderi reprezint situaia scal a rmei în timp ce<br />
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.<br />
5. Exemplu<br />
Pentru o mai bun înelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:<br />
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit <strong>la</strong> 15.01.2XXX<br />
prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 363
La 17.01.2XXX rma a achiziionat un uti<strong>la</strong>j în valoare de 2.500.000 lei,<br />
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind<br />
în banc.<br />
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de<br />
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.<br />
La 31.12.2XXX, bi<strong>la</strong>nul rmei se prezenta astfel<br />
ACTIV PASIV<br />
Active imobilizate<br />
licen fabricaie 1.000.000<br />
uti<strong>la</strong>j 2.500.000<br />
Active circu<strong>la</strong>nte<br />
Stocuri materii prime 1.000.000<br />
Disponibiliti 1.500.000<br />
Conturi de regu<strong>la</strong>rizare - activ<br />
364 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor<br />
Capital propriu<br />
Capital social 5.000.000<br />
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli<br />
Datorii totale 1.000.000<br />
Credit pe termen scurt<br />
Prime privind rambursarea obligaiunilor Conturi de regu<strong>la</strong>rizare – pasiv<br />
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000<br />
Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urmtoarele operaii:<br />
a cumprat materiale în valoare de 500.000 lei,<br />
a pltit sa<strong>la</strong>rii în valoare de 350.000 lei,<br />
a pltit dobânzi <strong>la</strong> banc în valoare de 10.000 lei<br />
a înregistrat amortizri în valoare de 5.000 lei<br />
a vândut produsele realizate cu lei<br />
a încasat dobând pentru lichiditile din banc 8.000 lei<br />
În aceast situaie Contul de pro t i pierderi i Fluxul de numerar se prezint<br />
astfel:<br />
Contul de pro t i pierderi<br />
(+) Venituri din exploatare<br />
produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare<br />
materiale 500.000<br />
sa<strong>la</strong>rii 350.000<br />
amortizri 5.000<br />
REZULTAT EXPLOATARE 345.000<br />
(+) Venituri nanciare<br />
dobânzi încasate 8.000 (-) Cheltuieli nanciare
dobânzi pltite 10.000<br />
REZULTATUL FINANCIAR -2.000<br />
REZULTATUL CURENT 343.000<br />
REZULTATUL EXCEPIONAL 0<br />
REZULTATUL BRUT 343.000<br />
- impozit pe pro t (16%) 54.880<br />
REZULTATUL NET 288.120<br />
Not:<br />
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci<br />
impozitul pe pro t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei<br />
Fluxul de numerar:<br />
SOLD INIIAL 0<br />
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000<br />
Încasri din dobânzi bancare 8.000<br />
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000<br />
Pli materiale 500.000<br />
Pli sa<strong>la</strong>rii 350.000<br />
Pli dobânzi 10.000<br />
Pli impozit pe pro t 54.880<br />
TOTAL PLI 914.880<br />
SOLD LUN 293.120<br />
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120<br />
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este ace<strong>la</strong>i cu soldul<br />
nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)<br />
nu reprezint i o p<strong>la</strong>t.<br />
Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este i în buzunar!<br />
Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor - 365