2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
MONITORINGUL VIDEO EEG
ÎN UNITATEA DE TERAPIE INTENSIVĂ
NEUROLOGICĂ
_______________________________________
Andrei Ignatenco, Vitalie Chiosa,
Stanislav Groppa
Laboratorul de Neurobiologie și Genetică
Medicală, USMF „Nicolae Testemiţanu”
Monitoringul EEG continuu este o metodă ce
prezintă date despre funcţia dinamică a creierului.
Metoda a capătat o răspândire și o importanţă majoră
de diagnostic al pacienților afl ați în terapie intensivă.
Detectarea unor schimbări precoce în statutul neurologic
oferă posibilitatea de a efectua un diagnostic
diferențial rapid și a administra tratamentul corect,
care contribuie la reducerea mortalității pacienților.
Monitoringul EEG modern este folosit pentru a detecta
activitatea epileptiformă ce de obicei este cauza
dereglărilor de conștiență. O altă indicație frecventă
a monitorizării EEG este elaborarea managementului
farmacologic al activității epileptiforme. În cadrul
unității moderne de terapie intensivă EEG oferă
informație importantă și în patologii nonepileptice.
Monitorizarea continuă a funcțiilor creierului permite
evidențierea evenimentelor patologice acute în
patologii cum: crizele epileptice, ischemia cerebrală,
creșterea presiunii intracerebrale, hemoragii intracraniene,
patologii sistemice care afectează funcția creierului
(hipoxia, hipotensiunea, acidoza etc.).
Examinarea statutului neurologic la pacienţii
afl ați în terapie intensivă cu dereglări de conștiență
deseori nu relevă pe deplin funcţiile afectate ale sistemului
nervos central (SNC). Neuroimagierea modernă
oferă o informaţie clară despre afectarea structurală
a encefalului, însă detectarea schimbărilor funcţionale
deseori prezintă difi cultăţi sau scapă atenţiei
medicilor.
Odată cu avansarea tehnologiei EEG metoda și-a
lărgit spectrul de exploatare permiţând identifi carea
etiologiei, corijarea medicaţiei și estimarea prognosticului
stărilor comatoase. Uneori chiar și asemenea
tehnologii destul de greu pot determina prezenţa undelor
patologice care ar putea fi cauza stărilor de alterare
a conștienţei. Prezentul studiu are ca scop aprecierea
utilităţii EEG în terapia intensivă la pacienți cu
stări comatoase, în particular determinarea activităţii
epileptiforme care deseori este cauza stării de alterare
a conostienţei.
Materiale și metode
Studiul a fost efectuat în Clinica de Neurologie și
Neurochirurgie cu sediul în Centrul Naţional Știinţifi
co-Practic de Medicină Urgentă, care oferă servicii
91
neurologice de urgenţă. Examinarea prin video EEG
a fost efectuată cu ajutorul sistemului EEG cu 21 canale
(Coherence system, Deltamed SA, Natus Medical
Incorporated, care permite înregistrarea oculogramei,
ECG, EMG, înregistrarea mișcărilor respiratorii ale
toracelui și abdomenului. Examinarea este posibilă nu
numai în laboratorul neurologic, dar și la patul pacientului.
Durata de monitorizare pentru EEG standard
a constituit până la 30 de minute, pentru monitoringul
prelungit – până la 12 ore. Debutul simptomelor
clinice și particularităţile lor au fost înregistrate de
personalul laboratorului de neurofi ziologie. În timpul
înregistrării, pe masura posibilităţilor, s-au efectuat
probele de activare standarde. La pacienţi cu conștienţa
alterată s-a apreciat reacția electrofi ziologică la
excitanți auditivi și dolori.
Rezultate
Au fost efectuate 122 EEG (bărbați 71, femei
51) din totalul de 1145 de pacienți afl ați în terapia
intensivă pe tot parcursul anului 2010.Vârsta medie
era 57,6 ±23,5, variind între 20 și 79 de ani. Toate
EEG-urile au fost efectuate în primele 24 de ore de la
momentul indicării. Monitorizării standard cu durata
de până la 30 min. au fost supuși toți pacienții.
La 17(13,9%) a fost necesar monitoringul prelungit
cu durata medie 1 oră 37 min. (40 min.-12 ore). La
82 (67%) de pacienți au fost depistate schimbări ale
EEG, dintre care la 27 (33%) de pacienți a fost modifi
cat diagnosticul și tratamentul. În urma rezultatelor
neuroimagierei pacienții au fost repartizați în
următoarele grupe: status epilepticus convulsiv (53
de pacienți), status nonconvulsiv (3), ictus hemoragic
(30), ictus ischemic (17), meningoencefalite (7),
encefalopatii metabolice (10), altele (3). Pe traseele
EEG au fost evidențiate următoarele schimbări: descărcări
epileptogene (33), PLEDS (3), status nonconvulsiv
(6), status epileptic (1), undele trifazice (17),
burst suppression (2), încetinire focală sau difuză
(42); EEG normal (29).
Discuții
EEG în terapia intensivă este o investigație ce relevă
informație importantă despre starea funcțională
a creierului pacientului. Metoda are mai multe avantaje:
rapiditatea informației primite, posibilitatea efectuării
la patul pacientului, este noninvazivă și nu dăunează
starea pacientului, oferă informitivitate sporită.
În literatura de specialitate indicațiile pentru
monitoringul EEG standard și monitoringul EEG
continuu sunt următoarele:
Monitoringul EEG standard și monitoringul
EEG continuu.
1.
Detectarea crizelor nonconvulsive și carac-
terizarea patternurelor epileptogene la pacienți cu
conștiența alterată.