2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

Ştiinţe Medicale ditate algică – 7 p. (35%), durata comorbidităţii algice – 3.2±6.6 ani. Media duratei cefaleei: 24.2±11.4 ani; durata cronicizării – 1.75 ±2.1 ani. Greutatea medie în lotul de studiu – 85.5±15.7 kg. Scorul de anxietate reactivă – 37.1±10.6, anxietate de personalitate – 51.5±8.1, depresie – 8.5±7.5. Vârsta de debut a hipertensiunii arteriale – 40.3±11.3 ani, durata HTA la momentul examinării – 10.8±10.1 ani. Cefalee ce corespunde criteriilor „cefalee atribuită crizelor hipertensive fără encefalopatie acută hipertensivă” au prezentat 9 p. (47.4%). Valoarea medie a T AS 40% 10% 35% 10% < 110 m m Hg - 2p (CI 1.2% - 31.7% ) 110- 130m m Hg - 7p (CI 15.4% - 59.2% ) 130-150m m Hg - 8p (CI 19.1% - 63.9% ) 150-170m m Hg - 2p (CI 1.2% - 31.7% ) > 170 m m Hg - 1p (CI 0.1% - 24.9% ) Tensiunea arterială sistolică (TAS) medie ziua – 134.8±18.1 mmHg, noaptea – 120.0±16.3 mmHg, variabilitatea constituind ziua 6.9±6.3%, noaptea – 6.12±5.48%; tensiunea arterială diastolică (TAD) ziua – 85.3±14.2 mmHg, noaptea – 72.9±14.2 mmHg, variabilitatea ziua – 5.9±5%, noaptea – 6.13±4.9%. După valoarea medie a tensiunii arteriale ziua pacienţii au fost repartizaţi în grupuri Tensiunea arterială pulsatilă pe 24 de ore (TAP 24h) – 47.4±7.5 mmHg. Media frecvenţei contracţiilor cardiace (FCC) ziua – 81.9±9.6 b./min., noaptea – 64.0±9.0 b./min. Index circadian – 123.6±30.7 %. Scăderea nocturnă a tensiunii arteriale sistolice – 10.8±6.1%, scăderea TAD – 14.8±6.3%, creșterea matinală a TAS – 40.2±24.2 mmHg, viteza de creștere – 14.3±14.3 mmHg/oră; a celei diastolice – 28.7±14.3 mmHg și 8.0±6.7 mmHg/oră, respectiv. În conformitate cu scăderea nocturnă a TAS și indicele diurn, pacienţii au fost repartizaţi: ”dipper” – 10 p. (50%), ”non-dipper” – 9 p. (45%) și „overdipper” – 1 p. (5%), iar conform profi lului diurn al TAD, ”dipper” – 14 p. (70%), ”non-dipper” – 3 p. (15%), ”overdipper” – 3 p. (15%). Analiza ulterioară a datelor a fost efectuată conform profi lului diurn al tensiunii arteriale sistolice între grupurile ”dipper”/”non-dipper”, apoi migrenă/ cefalee tensională; rezultatele sunt prezentate în tabelele ce urmează. Tabelul 1 Pattern ”dip- Pattern”non Variabile P-value ping” dipping” Pacienţi (N) 8 p. 6 p. Vârstă 42±10.1 58±5.6 0.0036 * Greutate 83.8±17.6 85.4±14.1 0.53 5% Durata cefaleei 15.4±7.0 34.1±7.0 0.0001 ** Debutul cefaleei 25.3±5.5 22.0±7.6 0.38 Frecvenţa acceselor 17.9±9.3 16.4±6.8 0.65 Durata cronicizării 1.4±1.9 2.4±2.3 0.47 Intensitate (p) 7.2±1.5 6.6±1.1 0.7 Durata comorb. algice 8 p (CI 5.25%- 8.7%) 6 p (CI 1.1±1.4) 0.49 Vârsta de debut HTA 37.1±9.6 44.4±12.9 0.35 Durata HTA 6.6±4 14.4±13.3 0.15 TAS ziua (mmHg) 136.1±18 129.7±14 0.14 TAS noaptea 116.3±17.6 123.0±15.5 0.55 TAD ziua 86.4±17.6 83.2±10.7 0.75 TAD noaptea 71.8±17.7 73.2±10.8 0.86 PP 24 h (mmHg) 45.6±6.4 47.2±6.6 0.04 * Scăderea TAD 17.2±6.4 12.2±5.7 0.23 FCC ziua 85.6±9.9 72.0±7.5 0.09 FCC noaptea 67.0±11.1 60.0±4.5 0.09 Anx. reactivă 40.4±7.5 35.4±12.4 0.22 Anx. personalit. 53.4±9.12 50.5±7.2 0.44 Depresie 11.1±9.8 6.6±3.8 0.32 Variabile Migrenă Cefalee tensională Pacienţi 15 p. 5 p. 73 Tabelul 2 P – value Vârstă 51.9±10.8 44.6±10.5 0.20 Durata cefaleei 26.0±11.5 18.8±10.7 0.23 Debutul cefaleei 24.7±6.7 22.0±6.3 0.43 Frecvenţa 18.2±7.6 12.8±8.0 0.20 Durata cronicizării 1.7±2.2 1.8±2.0 0.95 Vârsta de debut HTA 43.2±9.0 31.6±14.3 0.045 * Durata HTA 10.0±10.4 13±9.8 0.88 TAS medie ziua 134.4±18.9 136±17.1 0.86 TAS medie noaptea 121±16.1 117±18.4 0.66 TAD medie ziua 84.7±14.3 87.2±15.4 0.74 TAD medie noaptea 73.8±14.1 70.0±15.6 0.61 TA pulsatlă 24 h 48.1±7.8 44.7±6.6 0.44 LF 679±425.3 1375±268 0.018 * HF 265±209 355±108.5 0.49 Scăderea TAS noaptea 9.8±6 13.8±6 0.21
74 Pattern ”nondipping” 7p (50%) 2p (40%) 0.22 Scăderea TAD noaptea 13.0±5.0 20.2±7.0 0.022 * Viteza creştere TAD dim. 5.7±4.8 15.0±7.2 0.0042 * FCC medie ziua 81.6±9.6 82.8±10.7 0.82 FCC medie noaptea 64.2±8.4 63.2±11.6 0.82 * p
Page 2 and 3:
Ştiinţe Medicale ACADEMIA DE ȘTI
Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale S U M A R S U M
Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale Svetlana Pleșca
Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale M. Gavriliuc, C.
Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicale proceselor de tr
Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicale total de 43 de
Page 14 and 15:
Ştiinţe Medicale Totodată, calit
Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicale urologul se situ
Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale 2. Disfuncţie v
Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale Nr. pacienţi 1
Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicale prin prezenţa d
Page 24 and 25: Ştiinţe Medicale sibile DAI. Totu
Page 26 and 27: Ştiinţe Medicale Rezumat Leziunil
Page 28 and 29: Ştiinţe Medicale mm a structurilo
Page 30 and 31: Ştiinţe Medicale Bibliografi e 1.
Page 32 and 33: Ştiinţe Medicale structuri (Mosqu
Page 34 and 35: Ştiinţe Medicale mai evident la p
Page 36 and 37: Ştiinţe Medicale cordarea muscula
Page 38 and 39: Ştiinţe Medicale Concluzii 1. Ton
Page 40 and 41: Ştiinţe Medicale Tulburările mo
Page 42 and 43: Ştiinţe Medicale lui cerebral cre
Page 44 and 45: Ştiinţe Medicale cate valvulopati
Page 46 and 47: Ştiinţe Medicale cundară stresul
Page 48 and 49: Ştiinţe Medicale riscul de trombo
Page 50 and 51: Ştiinţe Medicale tre negroizi est
Page 52 and 53: Ştiinţe Medicale and risk of stro
Page 54 and 55: Ştiinţe Medicale Sunt descrise c
Page 56 and 57: Ştiinţe Medicale ră. Evenimente
Page 58 and 59: Ştiinţe Medicale din diferite gru
Page 60 and 61: Ştiinţe Medicale Fig. 3. Raportul
Page 62 and 63: Ştiinţe Medicale tivării medicin
Page 64 and 65: Ştiinţe Medicale electroencefalog
Page 66 and 67: Ştiinţe Medicale CLASIFICAREA ȘI
Page 68 and 69: Ştiinţe Medicale ample ce permit
Page 70 and 71: Ştiinţe Medicale de diluţie este
Page 72 and 73: Ştiinţe Medicale MONITORIZAREA AM
Page 76 and 77: Ştiinţe Medicale 5. Fagard R. H.
Page 78 and 79: Ştiinţe Medicale Crizele psihogen
Page 80 and 81: Ştiinţe Medicale 7. Embolia pulmo
Page 82 and 83: Ştiinţe Medicale unui sindrom de
Page 84 and 85: Ştiinţe Medicale Materiale și me
Page 86 and 87: Ştiinţe Medicale Examenul radiolo
Page 88 and 89: Ştiinţe Medicale descriere statis
Page 90 and 91: Ştiinţe Medicale 13. Friston K. J
Page 92 and 93: Ştiinţe Medicale MONITORINGUL VID
Page 94 and 95: Ştiinţe Medicale EPILEPSIA VASCUL
Page 96 and 97: Ştiinţe Medicale seul EEG normal
Page 98 and 99: Ştiinţe Medicale 1. Diminuarea fl
Page 100 and 101: Ştiinţe Medicale În baza celor e
Page 102 and 103: Ştiinţe Medicale de pacienţi cu
Page 104 and 105: Ştiinţe Medicale erau de vârstă
Page 106 and 107: Ştiinţe Medicale ной или ч
Page 108 and 109: Ştiinţe Medicale acută a substan
Page 110 and 111: Ştiinţe Medicale 17 . Welch K.M.A
Page 112 and 113: Ştiinţe Medicale bărbaţi și 19
Page 114 and 115: Ştiinţe Medicale Mascoli N., Mila
Page 116 and 117: Ştiinţe Medicale și este drastic
Page 118 and 119: Ştiinţe Medicale 32. Linhardt O.
Page 120 and 121: Ştiinţe Medicale confirma afectar
Page 122 and 123: Ştiinţe Medicale SNV, alături de
Page 124 and 125:
Ştiinţe Medicale IEV la bolnavii
Page 126 and 127:
Ştiinţe Medicale system in patien
Page 128 and 129:
Ştiinţe Medicale SET, precum și
Page 130 and 131:
Ştiinţe Medicale După cum se ved
Page 132 and 133:
Ştiinţe Medicale IMPACTUL DURERII
Page 134 and 135:
Ştiinţe Medicale La circa 20% din
Page 136 and 137:
Ştiinţe Medicale rolul important
Page 138 and 139:
Ştiinţe Medicale menele vertebron
Page 140 and 141:
Ştiinţe Medicale Diagnostic. Miel
Page 142 and 143:
Ştiinţe Medicale PATOLOGIA DISCOV
Page 144 and 145:
Ştiinţe Medicale îndelungată a
Page 146 and 147:
Ştiinţe Medicale ROLUL FACTORULUI
Page 148 and 149:
Ştiinţe Medicale Există studii e
Page 150 and 151:
Ştiinţe Medicale DEPRESIA LA PACI
Page 152 and 153:
Ştiinţe Medicale Depistarea depre
Page 154 and 155:
Ştiinţe Medicale pe timp foarte s
Page 156 and 157:
Ştiinţe Medicale B. La nivelul C5
Page 158 and 159:
Ştiinţe Medicale MANIFESTĂRILE N
Page 160 and 161:
Ştiinţe Medicale Резюме П
Page 162 and 163:
Ştiinţe Medicale Chiar din stadii
Page 164 and 165:
Ştiinţe Medicale Bibliografi e 1.
Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicale asigură investi
Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale Rezultate. Scler
Page 170 and 171:
Ştiinţe Medicale Consecinţele de
Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicale cu evoluţie ult
Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale CONSECINŢELE NE
Page 176 and 177:
Ştiinţe Medicale Consecinţele ne
Page 178 and 179:
Ştiinţe Medicale Hiperactivitatea
Page 180 and 181:
Ştiinţe Medicale Rezumat În lucr
Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale ▪ Coefi cienţ
Page 184 and 185:
Ştiinţe Medicale Evoluţia cotei
Page 186 and 187:
Ştiinţe Medicale Coefi cienţii d
Page 188 and 189:
Ştiinţe Medicale 17. Осколк
Page 190 and 191:
Ştiinţe Medicale Conform testelor
Page 192 and 193:
Ştiinţe Medicale important în pa
Page 194 and 195:
Ştiinţe Medicale neuroprotector
Page 196 and 197:
Ştiinţe Medicale EFICIENŢA СLON
Page 198 and 199:
Ştiinţe Medicale Tabelul 3 Modifi
Page 200 and 201:
Ştiinţe Medicale OPȚIUNI ÎN TRA
Page 202 and 203:
Ştiinţe Medicale Complicațiile E
Page 204 and 205:
Ştiinţe Medicale CT perfuzie sau
Page 206 and 207:
Ştiinţe Medicale gelui lichid au
Page 208 and 209:
Ştiinţe Medicale Concluzii Puncţ
Page 210 and 211:
Ştiinţe Medicale cienţi operaţi
Page 212 and 213:
Ştiinţe Medicale 1. Leziuni cu di
Page 214 and 215:
Ştiinţe Medicale gaţi prin TC lo
Page 216 and 217:
Ştiinţe Medicale Studiul efectuat
Page 218 and 219:
Ştiinţe Medicale Monitoringul neu
Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicale cal stimulation
Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale a malformaţiilo
Page 224 and 225:
Ştiinţe Medicale Ameliorarea evid
Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicale bral Angiomas: A
Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicale cervical în Cli
Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicale clusiv efectuare
Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicale tralaterală. Le
Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicale the making of a
Page 236 and 237:
Ştiinţe Medicale Reaction Level S
Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale REABILITAREA NEU
Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicale mări datele can
Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicale ţilor motoare,
Page 244 and 245:
Ştiinţe Medicale Astfel, tehnica
Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicale gramul de recupe
Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicale întrerupt. Boln
Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale TOLERANŢA ISCHE
Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicale vrisme, malforma
Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale evidenţiază si
Page 256 and 257:
Ştiinţe Medicale Fig. 4 c. Forma
Page 258 and 259:
Ştiinţe Medicale Concluzii. Au fo
Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicale anterior poate s
Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicale zaro, Margaret L
Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicale septico-purulent
Page 266 and 267:
Ştiinţe Medicale Membrul corespon
Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale Recomandări pen
show all

2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?