2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
Bibliografi e
1. Beletsky V., Nadareishvili Z., Lynch J., Shuaib A.,
Woolfenden A., Norris J.W.
Cervical arterial dissection: time for a therapeutic trial?
Stroke, dec. 2003; 34(12):2856-2860.
2. Norris J.W., Beletsky V. Sudden neck movement
and cervical artery dissection. Th e Canadian Stroke Consortium.
CMAJ, july, 11 2000; 163(1):38-40.
3. Rubinstein S.M., Peerdeman S.M, van Tulder
M.W. A systematic review of the risk factors for cervical artery
dissection. Stroke, july 2005; 36(7): 1575 – 1580.
4. Saeed A.B., Shuaib A., Al-Sulaiti G. Vertebral artery
dissection: warning symptoms, clinical features and
prognosis in 26 patients. Can. J. Neurol. Sci., nov. 2000;
27(4):292-296.
5. Gonzales-Portillo F., Bruno A., Biller J. Outcome
of extracranial cervicocephalic arterial dissections: A follow-up
study. Neurol. Res., 2002; 24(4):395-398.
6. Caplan L.R., Zarins C.K., Hemmati M. Spontaneous
dissection of the extracranial vertebral arteries. Stroke,
1985; 16:1030-1037.
7. Lee V.H., Brown R.D., Mandrekar J.N., Mokri B.
Incidence and outcome of cervical artery dissection: a population-based
study. Neurology, 2006; 67: 1809–1812.
8. Kim Y.K., Schulman S. Cervical artery dissection:
pathology, epidemiology and management. Th romb. Res.,
(april, 2009, 123 (6): 810–821.
9. Campos-Herrera C.R., Scaff M., Yamamoto F.I.,
Conforto A.B. Spontaneous cervical artery dissection: an update
on clinical and diagnostic aspects. Arq. Neuropsiquiatr,
2008, 66 (4): 922–927.
10. Debette S., Markus H.S. Th e genetics of cervical artery
dissection: a systematic review. Stroke, june, 2009, 40
(6): e459–466.
11. Debette S., Leys D. Cervical-artery dissections: predisposing
factors, diagnosis, and outcome. Lancet, Neurol., 8
july 2009, 7: 668–678.
12. Arnold M., Bousser M.G. Clinical manifestations
of vertebral artery dissection. Front. Neurol. Neurosci, 2005;
20: 77-86.
13. Provenzale J.M., Sarikaya B. Comparison of test
performance characteristics of MRI, MR angiography, and
CT angiography in the diagnosis of carotid and vertebral
artery dissection: a review of the medical literature. Am. J.
Roentgenol October, 2009, 193 (4): 1167–774.
Rezumat
Disecţia arterei vertebrale este o cauză importantă a
accidentului vascular cerebral la pacienţii tineri. Aceasta
poate fi spontană sau traumatică și poate conduce la diferite
simptome clinice.
Am descris un caz clinic, al pacientului C. de 38 de
ani, care nu a suportat recent o traumă sau alt eveniment
declanșator, debutul maladiei fi ind acut cu dezechilibru,
dizartrie, disfagie, parestezii în hemicorpul stâng, cefalee și
dismetrie. Examenul medical a obiectivizat disecția arterei
vertebrale drepte, AVC ischemic în sistemul vertebrobazilar,
sindrom bulbar, hemipareză pe dreapta și tulburări cerebeloase.
29
Summary
Vertebral Artery Dissection in Young Adults – Case
Report and Review of the Literature Vertebral artery dissection
is a important cause of stroke in young patients. It
may be spontaneous or traumatic and can lead to various
clinical symptoms.
We describe a case of 38-year-old man, with no preceding
trauma or apparent inciting event, presented with the
acute onset of imbalance, dysarthria, left -sided paresthesias,
headache, dysphagia, and dysmetria. Workup revealed
a right vertebral artery dissection, ischemic stroke in the
vertebro-basilar system, bulbar syndrome, right hemiparesis
and cerebellar disorders.
Pезюме
Диссекция позвоночной артерии является важной
причиной нарушения мозгового кровообращения
(инсульта) у молодых пациентов. Она может быть
спонтанной или травматической, и приводят к разным
клиническим симптомам.
Описан клинический случай пациента К., 38 лет,
который не перенес недавно травму и не имел другой
какой-либо провоцирующий фактор. Начало заболевания
проявилось остро нарушением равновесия, дизартрией,
дисфагией, парестезиями в левой половине
тела, головной болью и дисметрией. Медицинские обследования
объектизировали диссекцию правой вертебральной
артерии, ОНМК (ишемический инсульт)
в вертебро-базилярном бассейне, бульбарные нарушения,
правосторонний гемипарез и мозжечковые расстройства.
REZULTATELE TESTULUI
CU ÎNCLINARE LA PACIENŢII
CU MIGRENĂ ASOCIATĂ CU SINCOPĂ
_______________________________________
Galina Corcea, medic-neurolog,
IMSP Institutul de Neurologie și
Neurochirurugie
Introducere. Migrena ca entitate nozologică este
inclusă în grupa cefaleelor primare, având ca substrat
patogenic fundamental fenomenul de activare trigeminovasculară.
Totuși, rezultatele cercetărilor privind
mecanismele patogenice ale migrenei sunt controversate.
Multe dintre simptomele ce însoţesc atacul migrenos
sau pot apărea și interictal (fotofobie, greţuri,
vome sau disfuncţie gastrochinetică, variaţii ale TA,
palpitaţii cardiace, transpiraţie, piloerecţie, micţiuni
frecvente ș.a.) sunt de geneză vegetativă sugerând implicarea
Sistemului Nervos Autonom (SNA) în meca-