2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
gramul de recuperare clasic, începând cu a doua – a or al indicilor grupului experimental comparativ cu
patra zi. Bolnavii au benefi ciat de individualizarea grupul martor la toţi parametrii testaţi.
structurii și conţinutului programului de recuperare 7. Considerăm necesar de a continua studiul
funcţională, în conformitate cu defi citul motor și sta- dat, în scopul elucidării principalilor factori ce condirea
funcţiilor.
Rezultate. Grupuri de pacienţi au fost împarţite
ţionează durata recuperarii funcţionale.
în teri subgrupuri conform stării de gravitate. Subgru-
Bibliografi e
purile au fost create prin intermediul scalei de evalu- 1. Bohannon R.W., Walsh S. Nature, reliability and
are NIHSS după cum urmeaza: subgrupul I includea
pacienţi care acumulau între 16 și 25 puncte, subgrupul
II – 8-16 și subgrupul III – 0-8 puncte.
Tratamentul recuperator a fost divizat în 5 etape:
1. Restabilirea funcţiilor vitale;
2. Restabilirea funcţiei de autoposturare în decubit;
3. Ridicarea la marginea patului;
4. Ortostatismul;
predictive value of muscle performance measures inpatients
with hemiparesis following stroke. Arch. Phis. Med. Rahabil.,
1992; 721-725.
2. Lee R.G., van Donkelaar P. Mechanisms underlying
functional recovery following stroke. Can J Neurol Sci
1995; 257-263.
3. Marcu V., Dan M. Kinetoterapie. Ed. Universităţii
din Oradea, 2007, p 104-124.
4. Mărgărit M., Mărgărit F. Principii kinetoterapeutice
în bolile neurologice. Ed. Universităţii din Oradea, 1997,
5. Mersul.
p.73-107.
Rezultatele preliminarii scot în evidenţă fap- 5. Onose G., Pădure L. Compendiu de neuroreabilitatul
ca tratamentul recuperator iniţiat timpuriu nu re la adulţi, copii și vârstnici. Ed. Universitară ,,Carol Davi-
a prezentat schimbări semnificative în subgrupurila” București. 2008, p. 219-231.
le 1 experimental, comparativ cu 1 martor, însă în
subgrupurile 2 și 3 experimentale s-a înregistrat o
creștere mai rapidă a indicilor scalelor de evaluare
ce a permis acestui grup să treacă mai repede de la
o etapă la alta.
Discuţii. Analiza practicii existente în recuperarea
funcţională la persoanele cu dezabilităţi motorii
după accident vascular cerebral evidenţiază o
serie de aspecte și particularităţi clinice, neurofizi-
6. Robănescu N., Marcu V., Mertoiu M., Robănescu
L., M. M. Stanciu. Reeducarea neuro-motorie. Ed.Medicală.
p. 224-246,255-258.
7. Roberts TDM. Neurophysiology of postural mechanisms.
London: Butterworths, 1979, p.56-60.
8. Sbenghe T. ,,Kinetologie profi lactică, terapeutică
și de recuperare”. Ed. Medicală, București. p. 553-572.
9. Sbenghe T., Recuperarea medicală la domiciliul
bolnavului. Ed. Medicală. p. 130-157.
10. Vlăduţu R., Pîrvulescu V.N. Semiologie și noţiuni
ologice și psihomotorii ce influenţează direct pro- de patologie medicală pentru kinetoterapeuţi. – Craiova, Ed.
cesul de tratament chinetic la pacienţii după AVC. Sitech, 2001, p. 80-84.
Putem presupune că îmbunătăţirea activităţii func- 11. Zoltan P. Kinetoterapie în neuropediatrie. Ed. Uniţionale
e asigurată de formarea unor noi conexiuni versităţii din Oradea, 2004, p. 190-204.
intercerebrale.
12. Белова А. Hейрореабилитация,, руководство
Concluzii
для врачей, Москва. 129-395.
1. Studiul efectuat a scos în evidenţă necesitatea
intervenţiei timpurii, ca fi ind factorul intensifi cator în
restabilirea funcţiilor motorii.
2. Aplicarea chinetoterapiei începând cu primele
ore după AVC a facilitat ameliorarea funcţiilor vitale
și posibilitatea pacienţilor de a se poziţiona în pat
începând cu primele zile după debut.
3. Utilizarea scalelor selectate a asigurat evaluarea
cantitativă a dereglărilor de motilitate la diferite
etape de recuperare.
4. Individualizarea structurii și a conţinutului
programului de recuperare funcţională a permis pa-
PARTICULARITĂŢILE CLINICE
ALE DEPRESIEI LA PACIENŢII POST-AVC
ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZAREA
FOCARULUI PATOLOGIC
_________________________________________
Eduard Veltman, medic-psihiatru,
Institutul de Neurologie și Neurochirurgie,
doctorand la catedra „Psihiatrie, Narcologie și
Psihologie Medicală” a USMF «Nicolae Testemiţanu»
cienţilor să benefi cieze de solicitări conform posibilităţilor
reale.
5. Intervenţia timpurie contribuie substanţial la
micșorarea duratei de recuperare, precum și la creșterea
independenţei funcţionale.
6. Rezultatul studiului confi rmă efi cacitatea metodologiei
propuse, ceea ce rezultă din nivelul superi-
Introducere. Tulburările depresive ocupă unul
dintre primele locuri în structura morbidităţii psihice.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, ele reprezintă 17,3% din toate tulburările
psihice (Desjarlais et al., 1995). În fiecare an, în
lume circa 200 mln. de persoane sunt diagnosticate
245